Pana in toamna anului trecut, angajatorii din Romania care aduceau forta de munca din strainatate erau obligati sa acorde cel putin salariul mediu pe economie angajatilor ade import”, adica aproximativ 1.000 de lei lunar. In Bacau, este cazul chinezoaicelor de la Wear Company, care au ocazia sa castige salarii mult mai mari decat in tara de bastina, cu care isi pot intretine familiile din China. Acum, strainilor li se poate acorda minimul pe economie, adica 500 de lei pentru angajatii cu studii medii si 880 de lei pentru cei cu studii superioare. Situatia este vazuta mai mult ca o reactie de urgenta a autoritatilor in fata crizei fortei de munca pe care o traverseaza unele sectoare ale economiei nationale. O ordonanta de guvern din 2004 privind regimul strainilor stabilea, pentru solicitantii de vize de sedere in vederea angajarii sa faca dovada mijloacelor de intretinere ala nivelul a cel putin trei salarii medii pe economia nationala”. Altfel spus, angajatorul roman trebuia sa-i elibereze salariatului strain un act prin care se obliga ca, timp de minimum trei luni, ii va plati un salariu echivalent cu mediul pe economie. La inceputul anului 2004, mediul net pe economie era de 5,7 milioane de lei vechi, iar in 2007 – inca din vara – acesta a ajuns la echivalentul a 10 milioane de lei vechi (1.000 RON). Chiar si asa, unii angajatori au adus sute de muncitori din China, in Bacau dar si in alte judete. Cu toata presiunea cererii de forta de munca, pentru un angajator – de exemplu, din domeniul constructiilor – era, astfel, mult prea ascump” importul de angajati. Ei bine, acum se poate obtine viza respectiva si numai cu angajamentul ca salariatului i se va plati salariul de 500 RON, pentru ca ordonanta din 2004 a fost modificata printr-o alta ordonanta, care prevede acordarea asalariului minim garantat in plata”. Cu o mica precizare, insa: acest venit trebuie asigurat, potrivit noii ordonante, ape intreaga perioada inscrisa in viza”. Numarul permiselor de munca la nivel national a fost majorat, iar oamenii de afaceri se declara multumiti. Daca angajatorii se declara multumiti, angajatii privesc in mod diferit problema. aProbabil ca legiuitorii si-au propus sa-i sprijine pe angajatorii care se confrunta cu o criza a fortei de munca, avand in vedere ca salariatii romani sunt din ce in ce mai ascumpia. Totusi e posibil sa fie o masura defavorabila noua, a angajatilor romani, iar somajul sa creasca”, a declarat Marian Toma, salariat la o firma de constructii. Patronii care au aflat vestea spun ca nu este exclus ca de-acum inainte sa lucreze cu indieni, pakistanezi sau asiatici, iar pentru conducerea tehnica a lucrarilor sa pastreze personalul din Romania. Nu este exclus ca afluxul de chinezoaice si lucratori din Bangladesh, inregistrat in ultimii ani in judetul Bacau sa fifost doar inceputul unui aimport” masiv de mana de lucru din zona Asiei.

Scris de Codrin Pop

Daca pentru prevenirea incendiilor sau exploziilor exista astazi solutii tehnice din ce in ce mai perfectionate, inundatiile sau cutremurele sunt practic imposibil de prevenit. De aceea, asigurarea locuintei si a bunurilor este benefica. De cativa ani se vehiculeaza ideea ca acest tip de asigurare sa devina obligatorie, in contextul integrarii europene.

Desi autoritatile anuntau ca Legea privind asigurarea obligatorie a locuintelor va intra in vigoare inca din 2007, apoi de la 1 ianuarie 2008, acest lucru nu s-a intamplat. In situatia in care legea s-ar aplica, cei care au deja o polita facultativa de asigurare a locuintei nu trebuie sa mai incheie si polita obligatorie. Practica autoritatilor de a despagubi persoanele ale caror locuinte au fost afectate de calamitati ar disparea, pentru ca sarcina de a-si asigura locuinta ar reveni in intregime proprietarului acesteia. In judetul Bacau, cel mai elocvent exemplu in acest sens este cel al inundatiilor din 2005 si 2006, cand mii de locuinte neasigurate au fost distruse de viituri, iar proprietarii au primit ajutoare in materiale de constructie si bani, de la statul roman, reusind sa isi refaca locuintele. Chiar fara interventia legislativa, fiecare ar trebui sa fie constient de faptul ca locuinta este, in cele maimulte cazuri, bunul cel mai de pret al familiei.

aUn rau necesar”…

In tarile din vest asigurarea locuintei si a bunurilor este obligatorie. Potrivit Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, la sfarsitul anului trecut doar 8% dintre proprietari si-au asigurat casele, in ciuda faptului ca Romania este expusa cutremurelor si inundatiilor. Asigurarea locuintei este obligatorie atunci cand se solicita un credit bancar si garantarea acestuia catre banca o constituie locuinta. aAm vrut un credit imobiliar si am garantat cu locuinta pe care o detin. Banca mi-a cerut asigurarea pentru aceasta, asa ca am fost nevoit sa o fac. Nu as fi vrut, dar daca trebuie, trebuie…”, spune Ion Neacsu, un proprietar din Bacau care si-a asigurat locuinta. Daca doriti sa incheiati o asigurare de locuinta, pe piata baacuana exista o multime de oferte ale societatilor de profil. Specialistii spun ca este bine sa va informati asupra notorietatii societatii de asigurare, a stabilitatii financiare a acesteia sau a existentei unui program de reasigurare. aEste bine sa studiati cu atentie lista excluderilor dintr-o polita de asigurare. Astfel se evita discutiile neplacute care pot sa apara in cazul despagubirilor”, spune George H., broker de asigurari. Tarifele percepute de societatile de asigurare sunt pentru toate buzunarele. In functie de evaluarea bunului, la un apartament de 60.000 de euro, suma care trebuie achitata societatii de asigurare este de circa 100 de euro pe an, platibili si in rate. In mediul rural este mult mai ieftin. Pentru o asigurare la o locuinta de un miliard, se platesc circa 170 de lei noi. Continutul Legii privind asigurarea obligatorie de locuinte este discutabil si ofera acoperire doar pentru riscurile catastrofale, precum cutremur, alunecari de teren sau inundatii. Ofertele societatilor de asigurari contin si alte riscuri, cum ar fi incendiul, explozia, caderea de corpuri sau furtul de bunuri. Potrivit specialistilor in asigurari, este de asteptat ca in viitor numarul celor care incheie un astfel de act sa creasca, mai ales ca, in prezent, peste 50 la suta dintre cei care isi asigura locuinta o fac din proprie initiativa.Scris de Codrin Pop

Zilele acestea Sala de Atletism din Bacau gazduieste pentru toti bacauanii o noua editie a Targului de Vara. Ea expozitie cu vanzare la care participa peste 90 de firme din toata tara si care pune la dispozitia vizitatorilor o varietate de articole de imbracaminte, incaltaminte si articole specifice sezonului estival la pret de producator. Evenimentul a fost organizat cu ocazia Hramului Bacaului „Sfintii Petru si Pavel” si ofera oamenilor de orice varsta posibilitatea de a-si schimba in totalitate garderoba si nu numai. Preturile nu sunt mari, deoarece produsele sunt aduse direct de la producator iar expozantii „ofera posibilitatea cetatenilor sau proprietarilor de firme de a incheia in aceasta perioada afaceri profitabile”, asa cum a declarat Mihai Tulbure, director Expo Bacau International in deschiderea oficiala a Targului. Asadar, cei interesati pot vizita standurile producatorilor pana pe data de 29 iunie 2008, in fiecare zi intre orele 10:00 si 19:00.

Scris de D. Pilat

Asociatiile de proprietari care numara printre membrii lor si agenti economici au mari probleme la impartirea cheltuielor. Proprietarii si chiriasii societatilor comerciale refuza sa contribuie la intretinerea proprietatii comune, iar unii dintre ei chiar se eschiveaza de la plata utilitatilor. Presedintii asociatiilor de proprietari bat in zadar la usile firmelor, in timp ce locatarii suporta din
buzunarul lor si partea de cheltuieli care ar reveni vecinilor agenti economici.

Una dintre asociatiile care se confrunta acum cu aceasta problema este Asociatia de proprietari 93 Central, de pe strada Nicolae Balcescu 12. La parterul tuturor scarilor de bloc din aceasta asociatie se afla spatii comerciale. Ani de zile, proprietarii si chiriasii acestora au avut un regim special. „Cand am verificat actele asociatiei, nu am gasit nicaieri dovezi ca agentii economici ar fi contribuit la cheltuieli, ne-a declarat Gabriela Manciu, presedinte. Nu au participat nici la repararea subsolului si a acoperisului.” Hidroizolatia a fost realizata, la aproape toate scarile de bloc, de proprietarii apartamentelor de la ultimul etaj. Acestia au solicitat in zadar ca vecinii, persoane fizice sau juridice, sa contribuie la cheltuieli. „Conducerea asociatiei nu s-a implicat in aceasta problema, a aratat noul presedinte. Unul dintre proprietari si-a dat vecinii in judecata, iar acestia au fost executati silit”. Societatile comerciale se comporta de parca nu ar avea nici in clin, nici in maneca de-a face cu imobilul in care functioneaza sau cu ceilalti locatari. „Tevile au aproape 30 de ani si se sparg frecvent. Degeaba batem pe la usile firmelor de la parter. Nu ne baga nimeni in seama.”

Nu-si platesc nici facturile

Unii dintre agentii economici din Asociatia 93 Central nu au platit nici apa pe care au consumat-o in ultimii patru ani. Pur si simplu nu declarau consumul inregistrat de apometre sau nu achitau sumele care figurau in fisa lor. „Consumul era inregistrat de apometrul de bransament, asa ca locatarii plateau si pentru agentii economici. Nu-i de mirare ca ieseau coeficinti de corectie de speriat”, a explicat presedintele Gabriela Manciu. Noua conducere a asociatiei de proprietari incearca sa descalceasca itele contractelor de inchiriere si subinchiriere pe spatiile de la parterul blocurilor. Misiunea se dovedeste grea. „Fie ni se refuza informatii, fie nu gasim pe nimeni la sediul vecinilor nostri agenti economici, ne-a declarat unul dintre membrii comitetului executiv. Multe spatii sunt inchiriate, iar chiriasii pretind ca nu-i cunosc pe proprietari. Astazi facem inca o incercare la Cinema Central. Este pustiu din nou”.

Egali in drepturi si obligatii

Conform Legii 230/2007, pentru infiintarea si activitatea asociatiilor de proprietari, membrii asociatiilor de proprietari sunt egali in drepturi si obligatii. Toti detinatorii spatiilor din condominii trebuie sa participe la intretinerea cladirilor. „Am avut de furca si noi cu societatile comerciale care detin spatii la parterul blocurilor, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord. Am rezolvat neintelegerile incheind un act clar intre asociatie si societatile comerciale, prin care acestea declara ca isi vor respecta obligatiile”. In cazul in care nici aceasta solutie nu este eficienta, asociatiile trebuie sa-si actioneze membrii in judecata.Scris de Doina Mincu

Martin si Peter Fischer, din Neuenhagen, Germania, sunt pensionari, dar au o vigoare de invidiat. Un hobby pe care l-au cultivat de ani de zile continua sa le anime fericit fiintarea: calatoriile in lumea intreaga, cu motocicleta. Meticulosi, ca orice neamt, isi stabilesc din timp traseul, locurile pe care le viziteaza, toate detaliile aventurilor turistice. Prin 1964, de pilda, au incercat caii putere printr-un traseu din Germania. in 2006, au strabatut Polonia. in 2007 au fost musafirii tarilor baltice si scandinave, strabatand peste 4500 de kilometri. Dar unde n-au fost? Motocicleta i-a purtat si prin Sankt Petersburg. In acest an, cei doi si-au fixat un traseu foarte ambitios: Polonia, Slovacia, Ungaria , Romania. Recent, au ajuns in Romania, avand ca tinta orasul Buhusi. Mama celor doi, Charlotte Fischer, a plecat in 1918, pe cand avea patru ani, din Romania. Una dintre surorile ei a fost insa inmormantata, in acelasi an, in cimitirul buhusean. Cei doi au dorit acum sa se reculeaga la mormantul rudei lor. Poposind la Manastirea Neamt, l-au intalnit pe parintele Antonie, bun cunoscator al zonei, vorbitor de limba germana, care s-a oferit sa le fie ghid la Buhusi. Aici, in compania primarului Ionel Turcea si a viceprimarului Vasile Zaharia, cei doi simpatici turisti au inceput sa caute mormantul matusii lor. Succesul le-a fost asigurat si de informatiile oferite de niste poze din arhiva personala. O piatra funerara foarte veche, care avea sculptat pe ea un vultur, ramasa pana acum neatinsa, i-a ajutat sa localizeze mormantul aflat in vecinatatea acesteia. Mormantul se afla intr-o zona in care sunt inmormantate mai multe familii de nemti. Acum, in mormantul matusii lor mai este inmormantata si o persoana de religie ortodoxa. Administratia cimitirului i-a asigurat pe cei doi de faptul ca, potrivit traditiei ortodoxe, osemintele matusii se afla, stranse intr-un saculet, tot in acest mormant. Emotionati, cei doi au aprins lumanari si au depus pe mormant un felinar special, adus din Germania. S-au interesat apoi de viata sociala a targului Buhusi. Generosi, au donat primariei buhusene, in numele mai multor rude – Charlotte Fischer, Martin si Regina Fisccher, Ganther si Martel Uhlemann, Katrin si Maika Rothe, Christian Fischer, Elisabeth Joswig, Horst Woywode, Rainer Siebert, Frank Habner, Armin Luchs – o importanta suma de bani, cu o destinatie precisa: Centrul de Copii aMinerva”. Cei doi au donat jucarii si dulciuri, pentru aceeasi institutie.
Fratii Peter si Martin au vizitat si biserica catolica din oras, acolo unde a fost botezata mama lor. De asemenea, folosindu-se tot de fotografii, au localizat, cu aproximatie, zona in care a locuit, pe strada Libertatii, familia bunicului lor, care a fost mai multi ani, maistru mecanic la razboaiele de tesut ale Fabricii de Postav. Chemati de glasul stramosilor, cei doi ar mai putea reveni in Buhusi. Scris de I. Fercu

Patru profesori bacauani – Simion Polixenia (Colegiul National aGheorghe Vranceanu” Bacau), Duta Sburlan (Colegiul National aGr. Moisil” Onesti), Sonia Duhalmu (Colegiul National Pedagogic aStefan cel Mare” Bacau) si Ion Fercu (Colegiul aIon Borcea” Buhusi) – au urmat, timp de patru ani, cursurile programului de formare continua Educatia economica si antreprenoriala eficienta. Gestionate de Centrul Roman pentru Educatie Economica, in parteneriat cu National Council on Economic Education din Statele Unite si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cursurile au avut formatori de exceptie: prof. univ. dr. Jane Loupus, California State University prof.univ. George Vredeveld, University of Cincinati Ohio dr. Maria Lacatus, universitar, formator national etc. Cei patru bacauani au urmat cursuri de Microeconomie, Macroeconomie si Mondoeconomie. Cursantii au fost autori de carti, manuale si culegeri, membri ai comisiilor nationale de evaluare a manualelor si a lucrarilor de la olimpiadele nationale. Pretestarile si testarile partiale si finale (sustinute, ca si cursurile, la Suceava si Sinaia) au fost finalizate prin acordarea de atestate care le confera cursantilor calitatea de formatori nationali. Aceasta inseamna si faptul ca acesti formatori pot fi solicitati de oricine, in tara, pentru a organiza cursuri de educatie economica si antreprenoriala eficienta. La Bacau, de pilda, dar si in alte judete, exista un important Centru de Educatie Economica, cu sediul la Colegiul National aGheorghe Vranceanu”, coordonat de prof. Polixenia Simion, care asigura deja formarea continua a invatatorilor si profesorilor din judet, in colaborare fericita cu I.S.J. Bacau, C.C.D. Bacau si CREE Bucuresti. Cursantii primesc si credite. Despre cursurile urmate de cei patru formatori nationali bacauani amintiti universitarul american George Vredeveld, ne-a spus: aNoii formatori vor avea toate competentele necesare derularii unor activitati eficiente de educatie economica si antreprenoriala, la nivel primar, gimnazial si liceal”. Polixenia Simion a adaugat: aIn acest moment, nu cred ca o universitate din tara poate asigura cursuri de acest gen, la acelasi nivel de competenta si responsabilitate cu oferta CREE si a National Council on Economic Education din Statele Unite. Ne bucura faptul ca putem colabora excelent cu I.S.J. si C.C.D. Bacau, pentru a asigura perfectionarea altora, prin metode interactive de mare eficienta”.
Scris de Ion Ion

Cu ocazia analizelor efectuate gratuit prin Programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei au fost descoperiti pacienti care aduceau pe picioare” boli grave. Printre acestea si hepatita B sau C. Acestia s-au asezat la coada pentru tratamentul gratuit cu Interferon. De pe listele de asteptare sunt exclusi din start, ca fara sansa, pacientii de peste 65 de ani.

Bolnavii cu hepatita B sau C nu au de multe ori simptome ale bolii. Rareori apar dureri musculare, dureri de articulatii, greata, stare de oboseala, lipsa poftei de mancare, dureri abdominale, urina inchisa la culoare. Virusul hepatitei C (HCV) este principala cauza de insuficienta hepatica si cancer hepatic. In cele 10 luni de derulare a programului „Analize pentru toti”, randurile pacientilor s-au ingrosat. In consecinta, a crescut si lista de asteptare pentru tratamentul gratuit la care au dreptul bolnavii. Deoarece terapia pe un an in cazul unui singur bolnav costa in jur de 30.000 de euro, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) si Casa Nationala lucreaza cu „liste de prioritizare”. Un ordin al ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, stabileste criteriile pentru accederea la tratamnt. Se obtine un punctaj care ii permite bolnavului accesul la tratament mai devreme, mai tarziu sau niciodata, in cazul pacientilor care au depasit varsta de 65 de ani. Criteriul de varsta a existat intotdeauna in cazul tratamentelor scumpe. „Inainte de aparitia acestui ordin, pacientii mai in varsta obtineau un punctaj mai mare, erau favorizati, a declarat Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Nu era corect. Oricum rata de vindecare este foarte scazuta, de 7%. In alte tari, cum este Franta, nici macar nu se asigura gratuit tratament cu Interferon. La noi se suporta de catre asigurarile sociale de sanatate, dar costul tratamentului este atat de ridicat incat nu permite accesul automat al pacientilor la el”. Comisia de specialitate a CNAS stabileste cine primeste tratamentul, in functie de starea pacientului si de fondurile disponibile. In jur de 100 de bolnavi, majoritatea cu hepatita de tip C, asteapta raspunsul in care isi pun toate sperantele. Pe langa acestia, la CJAS se gasesc mereu dosare ale unor pacienti care trebuie sa repete analizele, deoarece acestea au iesit din termenul de valabilitate. Lunar, in jur de 80 de bolnavi primesc tratamentul gratuit pentru hepatita cronica. Cei trecuti de 65 de ani se indreapta tacuti spre moarte, chiar daca au fost infectati tocmai de sistemul sanitar, ca urmare a incalcarii regulilor de sterilizare sau prin transfuzii cu sange infectat, inainte de 1992, cand a fost descoperit virusul. Descoperirea tarzie a infectiei, starea financiara precara a bolnavilor, care nu pot cumpara medicamentele extrem de scumpe, dar si lipsa fondurilor pentru tratamentul prin asigurarile sociale de sanatate au consecinte grave. Pacientii sunt descoperiti cand au deja ciroza hepatica sau evolueaza spre aceasta in timp ce sunt plasati pe listele de asteptare pentru tratament.

Scris de Doina Mincu

De doua saptamani, comuna bacauana Sascut este un adevarat teatru de razboi. Odata cu anularea scrutinului din 15 iunie, cand s-a descoperit de catre Biroul Electoral Central (BEC) ca urna mobila a inregistrat voturi de la persoane care votasera deja in sectii, spiritele sascutenilor s-au incins.

Cele doua tabere, cea a actualului primar Ioan Rauta si cea a contracandidatului sau, Cristinel Bostan, de la PIN, au trecut de la amenintari la bataie. Primarul Rauta il acuza pe Cristinel Bostan ca a semanat teroare in comuna, in special asupra oamenilor care s-au declarat sustinatori ai candidatului PSD. Rauta il acuza pe Bostan ca, prin intermediul televiziunii locale, dar si cu ajutorul angajatior de la firma sa a facut tot ce i-a stat in putinta sa-l denigreze si sa induca in mintea oamenilor faptul ca Sascutul trebuie sa-si schimbe primarul. „A folosit orice mijloace, de la amenintari la cumparat de voturi, a umblat cu urna mobila cu cereri false tiparite pe un calculator de la firma sa, a trimis interlopii din Bacau sa ameninte oamenii. Pe unii chiar i-a batut”, afirma Ioan Rauta.
Dai un vot sau iei in bot

Majoritatea locuitorilor din comuna bacauana Sascut traieste de cateva zile in teroare. De la argumente electorale, sustinatorii unui candidat au ajuns sa foloseasca batele pentru a se razbuna crunt pe oponentii politici. Stan Gheorghe are 57 de ani si pana acum nu s-a gandit ca poate manca o bataie sora cu moartea doar pentru ca a participat la o sarbatoare organizata de primarul Rauta. El spune ca, in Sascut, daca te declari sustinator al primarului in functie, ar fi mai bine sa nu iesi din casa. „Ma intorceam de la o serbare cand in fata mea a oprit un taxi cu numarul de inmatriculare BC-06-TAZ. Din el au coborat doi tineri care intai m-au intrebat daca il votez pe Rauta. Le-am spus da, iar ei m-au injurat si m-au luat la bataie cu o bata de basseball. Mi-am pierdut cunostinta”. Gheorghe Stan s-a trezit a doua zi in niste boscheti din apropierea caii ferate. El a primit 65 de zile de concediu medical.

Butoi cu pulbere

Gheorghe Stan nu este singura persoana agresata. In ultimele zile nu mai putin de 10 persoane, barbati si femei, au fost batute ziua in amiaza mare. Una din aceste victime este si Ion Baban. El a afost mai norocos, nu a primit decat 10 zile de concediu medical. „Am fost luat la bataie pentru ca l-am votat pe Rauta. Nici macar nu am avut timp sa ma feresc. Mai apoi, au venit oamenii lui Bostan la mine sa ma ameninte ca daca spun ceva am s-o patesc si mai rau”, spune Ion Baban.
Desi oamenii batuti au facut plangere la politie, pana acum nu s-a intocmit niciun dosar penal. Politistii spun ca inca cerceteaza imprejurarile in care oamenii au fost maltratati.
Cristinel Bostan afirma ca toate aceste acuzatii sunt inventii si ca nimic din ceea ce spun oamenii nu este adevarat. El sustine ca Rauta doreste sa-l discrediteze in fata electoratului din Sascut chiar inainte de alegeri. Oricare ar fi adevarul, un lucru este cert. Sascutul sta pana la alegeri pe un butoi cu pulbere.

Scris de Laurentiu Botin

Speculantii cumpara vadul in Piata Centrala

Adevaratii producatori agricoli au viata grea in Piata Centrala. Le fac zile fripte trepadusii care impart tarabele si vadul. Speculantii sunt oricand dispusi sa fie „atenti” cu angajatii Administratiei Pietei pentru a obtine o masa buna, in calea cumparatorilor. In fiecare zi, producatorii lupta pentru taraba. Conducerea pietelor va propune schimbarea sistemului de inchiriere a meselor.

Desi trebuie sa faca fata presiunilor mai mult sau mai putin asidue din partea taxatorilor, producatorii se codesc sa faca plangere la conducerea pietelor. Unii dintre ei abia reusesc sa pastreze masa la care vin de mult timp, dar nu reclama fiindca apana la Dumnezeu te mananca sfintiia. In fiecare zi, in peisajul pietei isi fac aparitia noi intreprinzatori. Vor sa intre in forta in afacere si nu sunt dispusi sa astepte pentru a obtine un loc bun. Prin urmare, apeleaza la tertipuri. In lipsa reclamatiilor, intelegerile dintre speculanti si angajatii Administratiei Pietelor raman nedescoperite si nepedepsite.
Fara reclamatie nu exista cazul

„Cred ca stiu despre ce este vorba, chiar daca nu am primit nicio plangere de la producatorii agricoli nemultumiti, ne-a declarat Constantin Curcudel, directorul Administratiei Pietelor. Cand am avut reclamatie, am luat masuri. O lucratoare comerciala are avertisment. La prima abatere, pleaca. Acum este vorba despre un asa-numit producator care vrea sa patrunda pe piata. A venit si la mine cu solicitare. I-am spus sa gaseasca o masa libera si sa plateasca taxa ca toata lumea. Daca recurge la tertipuri sau nu are actele in regula zboara din piata. La fel, daca nu are certificatul de producator corect”. De altfel, la 30 iunie, anul agricol expira. De la 1 iulie, accesul la tarabe va fi permis pe baza noilor certificate. „Este foarte bine stipulat in norme cine poate figura pe certificat ca membru in gospodaria agricola: numai persoane care au domiciliul pe raza localitatii in care locuieste titularul certificatului”, a precizat directorul Curcudel.

Sistemul nu este bun

Modul de inchiriere a tarabelor in piete ar putea fi schimbat. Conducerea Administratiei Pietelor intentioneaza sa propuna Consiliului Local Bacau modificarea hotararii care reglementeaza aceasta. Acum, in sectorul rezervat producatorilor, mesele se inchiriaza cu ziua. In zona destinata societatilor comerciale si asociatiilor familiale, chiria se plateste de doua ori pe luna, pe 1 si 15. „Voi propune acelasi sistem si pentru producatori. Ei nu vor mai fi nevoiti sa lupte in fiecare zi pentru a prinde o taraba. Vor scapa de acest stres. In acest fel, nu va mai fi nevoie sa se perceapa zilnic taxa si vom reduce si numarul lucratorilor comerciali”. Scris de Doina Mincu

Primaria exceleaza in tacere

Modernizarea Teatrului de Vara este un alt tribut adus pe altarul campaniei electorale. Dupa ce timp de patru ani doar s-a batut toba pe acest subiect, finalmente, cu putin timp inainte de alegeri, s-a trecut, vorba vine, la treaba. Asta daca se poate numi treaba un santier pe care lucreaza doar un excavator si un camion. Plus cerberul care interzice accesul persoanelor neautorizate.
Dupa aproape patru luni de la incheierea contractului pentru modernizarea Teatrului de Vara (durata de executie fiind de 8 luni), rezultatele inca se lasa asteptate. La orele 10 ale diminetii, pe santier nu era nici tipenie de muncitor. Doar moloz si extrem de multa liniste. Abia catre pranz s-a putut vedea ceva actiune. Un excavator incarca, alene, un camion cu pamant. Plus un fel de sef de santier care a venit cu un dosarel in brate si ne-a poftit sa parasim santierul daca nu avem autorizatie de la primarie. Atat. Dintre marii experti din Italia sau specialistii pascaneni nu se vedea nimeni pus pe treaba. Iar ceasul finalizarii contractului ticaie de zor, daca este sa ne luam dupa placuta de la intrarea pe santier si datele postate pe site-ul primariei. Procedura de adjudecare a licitatiei a fost finalizata la inceputul lunii martie. Iar lucrarile au inceput in luna mai, asa cum au realizat toti bacauanii din zona Aleea Parcului. Cu toate acestea, pe placuta proaspat instalata la intrarea pe santier scrie ca muncitorii s-au apucat de treaba pe 13 iunie, data la care a fost emisa autorizatia de constructie. Bataie de joc la adresa oamenilor, dar si la adresa banilor (peste 2 milioane de euro) alocati acestui obiectiv de investitii.

Autorizatie preventiva

Pe langa faptul ca italiano-pascanenii au obtinut autorizatie de constructie mult dupa inceperea lucrarilor, taman inainte de turul doi al alegerilor locale, termenul de valabilitate al acesteia este cel putin batator la ochi. La intrarea pe santier este precizat clar ca data inceperii constructiei este 13.06.2008, iar termenul de finalizare este 13.01.2009. Cu toate acestea, autorizatia de constructie emisa cu inima larga de primarie este valabila pentru 24 de luni. Probabil a fost o actiune cu caracter preventiv. De teama sa nu pateasca la fel ca si in cazul podului de la Serbanesti, ce trebuia finalizat din februarie, autoritatile locale au emis o autorizatie de constructie pentru o perioada de trei ori mai mare decat durata lucrarilor. Sau este vorba de aparitia inevitabilelor lucrari suplimentare, cu care ne-am obisnuit de patru ani incoace, pentru care nu se mai organizeaza nicio licitatie dar pentru care se scurg bani seriosi de la bugetul local.
Silentio stampa
la primarie

Degeaba am incercat sa luam legatura cu vreun reprezentant al autoritatilor locale. Purtatorul de cuvant era pe teren si nu a raspuns la telefon, iar viceprimarii, directorul primariei, arhitectul sef si secretarul erau prinsi intr-o sedinta despre a carei durata nimeni nu stie nimic. Cel putin asta am aflat de la angajatii Politiei Primariei care stau de veghe la intrarea in institutie. Orice s-ar fi intamplat ieri prin urbea lui Bacovia trebuia sa astepte, toate oficialitatile locale avand de finalizat discutii extrem de importante. Din ce se auzea pe la colturi, era in plina desfasurare o reimpartire a cascavalului, inainte de constituirea noului consiliu local, ca sa aiba loc si lupii tineri proaspat intrati in lumea politico-administrativa de pe Bistrita.Scris de Emilian Berceanu

Fata de la pagina 5. Elodia. Duduie blonda cu masina de zeci de mii de euro. Succesurile junioarei lui Basescu. Fatuca de prezinta vremea. Baiatul lui Prigoana. Silicoanele Oanei Zavoranu. Manelisti cu lanturi si masini luxoase. Copii minune, sorinei, bursuci, fotbalisti cu fite. Asa este prezentata Romania in mass-media. Sau cel putin asta doresc sa citeasca romanii. Chilotareala este la loc de cinste. Episoadele cu Elodia nasc patimi printre gospodine, in vreme ce Monica Columbeanu a devenit un adevarat model pentru adolescentele agramate, dar care se viseaza printese.
Daca punem in balanta doua deschideri de ziare, una continand o analiza serioasa, iar cealalta colorata de nurii vreunei dudui necunoscute, dar cu aspiratii de vedeta, atunci analiza este pierzatoare din start. Subiectele beton nu intereseaza pe nimeni, romanii si-au tabloidizat viata. Daca intrebi pe vreun elev trecut de 18 ani cine este viceprimar de exemplu, va da din umeri avand fata tampa. Nu la fel se petrece daca il chestionezi pe marginea noului tatuaj al lui Mutu, sau despre noul tril de pe ultimul album, aManele de succes”. Cu siguranta nu toti sunt asa, dar cei interesati prefera se stea in umbra.
Tot timpul m-am intrebat de ce sunt tabloidele cele mai bine vandute ziare din Romania. Multi mi-au raspuns ca au format mic, ca se citesc usor in autobuz sau in taxi. Ei bine, este doar jumatate de adevar. Romanii sunt bolnavi dupa mondenitati. Mor de curiozitate sa vada cine cu cine s-a mai culcat, ce visuri erotice are nu stiu ce pitipoanca de face play-back prin concerte. Imi aduc aminte ca si in Bacau, un ziar local a deschis cateva numere cu faptul ca Monica Columbeanu si-a achizitionat chiloti cu dantela din mall-ul bacauan. Daca s-ar fi inventat presa in perioada medievala, turcii ne-ar fi cucerit fara probleme, in vreme ce noi ne-am fi delectat cu ultimele cuceriri ale sultanului in materie de ghiauri proaspeti.
Becali este mult mai interesant decat Tratatul de la Lisabona, Simona Sensual mai atractiva decat orice coalitie politica, iar Adrian Copilul Minune bate din joc de glezne audientele la orice emisiune economica. Traim in patria lu” Monden Voda. Scris de Ionut Avram

Chiar de la sfarsitul saptamanii trecute, de cand au poposit in orasul nostru, animalele de la circul Eurostar se bucura din plin de iarba din Parcul Copiilor crescuta in unele locuri pana la brau. In fiecare dimineata, camilele, caii, poneii, bivolii si celelalte cornute de la circ sunt scoase din tarcuri si priponite pe spatiile verzi neingrijite din aceasta zona a municipiului. aNoroc cu aceste animale ca mai dispar balariile de aici, ne spune Gheorghe Oprisan, un bacauan care isi plimba nepotelul prin parc. Daca, Doamne fereste, ajungea o minge pe acolo sau o jucarie de copii, iti era frica sa intri sa o cauti. Bine ca a venit circul ca alfel nu stiu cand veneau cei de la spatii verzi sa coseasca iarba”. Pentru ierbivorele circului insa Parcul Copiilor se dovedeste un adevarat colt de rai. Nu si pentru bacauanii care circula prin zona si care au ajuns sa se teama sa puna piciorul in parc.
Scris de Lili Adochitei

Din dorinta de a demonstra lumii ca se poate conta pe ei si ca pot face si ceva bun pentru acest oras, ieri dimineata, zece detinuti din Penitenciarul Bacau au pus mana pe coase si greble cu simt de raspundere. aEste vorba actiunea comunitara aSi noi putem fi buni cetatenia, actiune desfasurata in Parcul Central Cancicov. Un grup format din zece persoane private de libertate care executa pedeapsa in sistem semideschis va fi pus la dispozitia Directiei Spatii Verzi, urmand ca in cateva ore sa dea o mana de ajutor la igienizarea parcului”, ne spune Simona Pintilie, purtatorul de cuvant al Penitenciarului Bacau. Masina unitatii de detentie a oprit direct la sediul Directiei Spatii Verzi, unde detinutii au primit unelte de munca. aLe-am dat de cosit. Avem nevoie de forta de munca, iar intentia Penitenciarului este laudabila. Este bine ca persoanele private de libertate sunt imbracate in civil, sa nu atraga privire trecatorilor”, ne spune directoarea Viorica Marcu. Chiar daca ieri a fost canicula, detinutii s-au simtit bine la umbra copacilor si au gustat din plin orele de libertate si de efort fizic.

Scris de Lili Adochitei

Mare a fost stupoarea unei femei dupa ce a constatat ca in pastrama „Alina” pe care a cumparat-o de la unul din supermarketurile din Bacau avea in interior un obiect metalic. Este vorba despre un clips care se foloseste la strangerea membranei protectoare. Dezgustata, ea s-a prezentat zilele trecute la Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor care a preluat cazul cu scopul de a desfasura o ancheta. „Consumatoarea a avut supriza de a gasi in interiorul produsului un clips metalic. Prin urmare am mers la magazinul care distribuia acesta pastrama de pui, unde am aplicat o sanctiune contraventionala de 3000 de lei. Am avut in vizor si alte aspecte care tin de respectarea drepturilor consumatorilor”, a declarat Mirel Miclaus, inspector sef la OJPC Bacau. Cazul a fost preluat si de inspectorii din judetul unde se afla firma producatoare. Ei vor continua ancheta si daca producatorul va fi gasit vinovat amenda care ar putea fi aplicata este cuprinsa intre 3000 si 30.000 de lei.

Scris de D. Pilat

De ani buni, Ludovic Iosub si sotia lui, ajunsi la varsta senectutii, sufera de o multime de boli. Batranul, care are 84 de ani, este bolnav de TBC si cu inima, are cataracta si nu aude aproape deloc. Sotia lui, trecuta si ea de 80 de ani, are diabet si este paralizata pe partea stanga. Cei doi batrani sunt total neajutorati, nu au venituri si nicio ruda care sa-i sprijine. Si, totusi, au avut noroc sa intalneasca in cale cativa oameni deosebiti, de suflet, care le-au sarit in ajutor. aParintele Dan de la Biserica aIzvorul Tamaduiriia m-a dus la un doctor particular, mi-a luat aparat de pus in urechi iar sotiei mele i-a facut un carucior de comanda, ne spune batranul, care locuieste pe strada Ion Ionescu de la Brad, nr.5. Asa o pot plimba pe afara si sa merg cu ea la medic. Dar si conducerea Crucii Rosii Bacau ne-a sprijinit. De mai multe ori ne-a adus doua femei ca sa o ingrijeasca pe sotia mea si ne-a aprovizionat cu tot felul de alimente. Nu avem cuvinte sa le multumim celor care ne-au intins o mana de ajutor”. Dar cei doi batrani au nevoie in continuare de sprijin, astfel ca pentru ei conteaza orice gest generos, oricat de mic.

Scris de Elena Tintaru