Votat in cele din urma in sedinta extraordinara de ieri a Consiliului Local, bugetul local pe 2008 nu avea cum sa nu aiba parte de discutii aprinse. Desi conform declaratiilor este cel mai mare buget de care a avut parte Bacaul, modul de repartizare al banilor nu i-a lasat reci pe unii dintre consilieri care i-au reprosat lui Stavarache lipsa de profesionalism, acesta fiind chiar acuzat de intentii ascunse si minciuna.

Dezbaterile asupra bugetului au fost inaugurate de o serie de amendamente pornite de la Roxana Mironescu, care a cerut ca suma de 100.000 lei sa fie trecuta de la capitolul sport la culte. Tot atunci a fost adusa in discutie si suma de 415.000 lei venita de la Guvern, destinata consolidarii imobilului de pe strada Marasesti nr. 11. Singura obiectie a venit din partea lui George Bogatu, care a cerut ca banii sa fie luati de la alte sectiuni bugetare si nu de la sport, segment care si asa a fost neglijat in ultima vreme.

Primele reprosuri

Seria obiectiilor legate de bugetul pe 2008 a fost inaugurata de Petru Munteanu, care a fost de parere ca „se cheltuie mult prea mult pe studii de fezabilitate si expertize.” In continuare, Munteanu a precizat ca adeseori banii sunt cheltuiti fara a se da socoteala, ca si in cazul imprumutului de 30 de milioane de euro, care „deja a fost cheltuit in mare parte. Dar, desi fiecare investitie trebuia aprobata separat, asa cum s-a si discutat initial, acest lucru nu s-a intamplat. Ati investit cum ati crezut de cuviinta.” Un alt capitol sensibil adus in discutie de de Petru Munteanu a fost legat de stadionul municipal, vizavi de care primarul sustinea nu de mult ca va ramane in picioare: „La cheltuielile pentru investitii ati cuprins constructia unui stadion nou. Nu ati fost corect, si cred ca aveti intentia ascunsa de a darama stadionul. La previziunile bugetare pe anii 2009-2011 ati cuprins cate 6 milioane de euro anual pentru un nou stadion. Dar in acelasi timp sunt alocati doar 1-1.5 milioane de euro anual pentru locuinte sociale si reabilitare termica, ceea ce este foarte putin in comparatie cu stadionul.” Pe final, consilierul a subliniat ca in linii mari proiectul este viabil, desi are unele lacune. In concluzie, a declarat ca „veti lasa orasul cu un buget secatuit. Sper doar ca primarul ce va veni dupa dumneavoastra nu se va plange si va face treaba.” Restul conservatorilor, prin vocea lui Gabriel Lupu, s-au desprins de opinia colegului lor si au sustinut proiectul de buget.

Minunea bugetului

Laurian Lucas s-a „minunat” de situatia rozalie in care se afla, din punct de vedere financiar, municipiul Bacau. „Salut opiniile care spun ca avem bani. Principala problema a bugetelor de dupa Revolutie sau ce o fi fost aceea a fost problema banilor. Aud in sfarsit ca avem bani, prin urmare bacauanii ar trebui s-o duca exceptional la acest sfarsit de mandat. Vor fi insa probleme pentru ca banii sunt cheltuiti foarte prost. Norocul bacauanilor, prin urmare si al meu, este ca persoana care a propus bugetul nu va apuca sa-l cheltuie pentru ca vin alegerile.” In privinta stadionului rasarit de niciunde in proiectul de buget, Lucas a sustinut ca „ati cuprins bani in buget pentru un stadion nou, dupa ce ati promis ca va fi ridicat de un investitor strategic. La propunerea dumneavoastra, domnule primar, s-a votat un PUZ pentru ridicarea de blocuri pe terenurile pe care ziceti ca le veti redobandi. Problema este alta: mintiti, iar primarul nu trebuie sa minta. Eu nu va sustin acest buget, pentru ca sunt sume mari si nu am incredere in modul in care vreti sa le cheltuiti. Problema locuintelor pentru tineret si a celor sociale este una stringenta, si nu vad ca ar fi o prioritate pentru dumneavoastra.”

Primarul a devenit filozof

Primarul a declarat sus si tare ca bugetul a fost gandit astfel incat sa se tina cont exclusiv de interesele municipiului. Mai mult, s-a metamorfozat si in „filozof”, sustinand ca „taxele si impozitele sunt acum mai mici cu 20% ca in 2004, si aceasta a fost filozofia mea.” Asa o fi, numai ca taxele s-au micsorat inainte ca el sa ocupe fotoliul de primar. Oricum, bugetul lui Stavarache a izbutit sa obtina sustinere din toate partile spectrului politic. Ramane de vazut si ce va iesi din sumele imense care acum se afla la dispozitia alesilor, ce pana acum s-au dovedit experti in a cheltui bani pe nimic.Scris de Emilian Berceanu

Televiziunea apropiata primarului viseaza aliante inexistente

In ultima vreme, la postul de televiziune apropiat de Romeo Stavarache au aparut o serie de afirmatii legate de o presupusa alianta intre PSD si
Sergiu Sechelariu cu privire la finantarea Catedralei Ortodoxe. Altfel spus, presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, propune alocarea de sume de bani in sedintele CJ, sume ce ar intra in contul firmei Conimpuls, condusa de Sergiu Sechelariu. De aici si pana la o presupusa alianta nu a mai fost decat un pas. Cel putin in mintea celor care lucreaza la postul de televiziune respectiv.

La constructia Catedralei Ortodoxe, firma Conimpuls lucreaza fara profit, dupa cum confirma si epitropul Dan Simionescu. aNu am avut probleme cu societatea Conimpuls. Mai ales ca aceasta firma lucreaza fara profit la catedrala”, ne-a spus acesta. In ciuda acestor declaratii si a actelor care pot dovedi ca societatea patronata de Sergiu Sechelariu lucreaza ban pe ban, adica fara profit, teoriile conspiratiei visate de cei de la postul de televiziune, probabil cu aprobarea tacita a primarului Stavarache, curg fara probleme. Afirmatiile epitropului sunt intarite de directorul Conimpuls, Mihai Tibu. aDin cele 65 de miliarde de lei alocate de Consiliul Judetean, 60 de miliarde sunt destinate constructiei si cinci miliarde pentru instalatii. Majoritatea acestor bani vor fi cheltuiti pentru fatada si acoperisul catedralei. In ciuda declaratiilor rau-voitoare, noi luam banii de la CJ si ii viram furnizorilor de materiale. Fatada va fi placata cu piatra naturala, iar acoperisul va fi realizat din tabla aurita. Nu exista profit”, ne-a explicat Tibu. Sunt cu atat mai hilare acuzatiile televiziunii respective, atata vreme cat principala sursa de finantare a acestei televiziuni sunt lucrarile pe bani publici castigate de Segama. Dintre aceastea, la o prima privire putem enumera fara probleme: lucrari cu CET, reabilitare de puncte termice, santierul Real, ori reabilitari de scoli. Daca ar fi sa ne ghidam dupa logica angajatilor lui Goian, atunci si Romeo Stavarache a bagat bani in conturile Conimpuls: in 2005, au fost acordate pentru catedrala 19 miliarde de lei vechi, iar in 2006, in urma unui proiect de finantare un miliard sapte sute. Diferenta este ca banii s-au cheltuit pe materiale de constructie si nu pe salariile celor care lucreaza in televiziunea care-i face imagine primarului.

Stavarache s-a laudat cu Catedrala

Afirmatiile facute de postul de televiziune apropiat de administratia actuala nu au darul decat a-i ridica mingea la fileu lui Romeo Stavarache, fara a avea insa si un fundament real. Mai mult, ceea ce se omite a se spune este faptul ca, la constructia Catedralei Ortodoxe contribuie si Consiliul Local Bacau, in speta Primaria bacauana. Astfel, in anul 2005, executivul bacauan a aprobat finantarea cu 7 miliarde de lei vechi pentru plata celor 18 clopote ale edificiului din centrul orasului. La inceputul anului 2007, mai exact in luna ianuarie, primarul Romeo Stavarache afirma sus si tare ca va incerca sa faca lobby pe langa Guvern pentru atragere de noi fonduri. aIncercam sa aducem bani si de la Guvern prin Ministerul Culturii si Cultelor. Acestora i se vor adauga si contributiile financiare din bugetul local al Bacaului”, a declarat atunci Romeo Stavarache. Probabil ca in acea perioada, Stavarache nu era deranjat de faptul ca firma Conimpuls lucreaza la Catedrala. Problema a aparut doar atunci cand Sergiu Sechelariu a anuntat ca va candida la fotoliul de edil al Bacaului. Declaratia lui Stavarache a fost facuta alaturi de presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea. Acesta din urma a spus la randul sau ca edilul Bacaului a promis sprijin. aTotodata, primarul municipiului Bacau, Romeo Stavarache a promis ca va contribui la catedrala din doua surse de finantare”, a precizat Benea. Si prefectul Gabriel Berca declara in martie 2007 ca este suta la suta de acord cu finantarea catedralei. aDiscutia noastra a avut trei puncte importante. Am discutat despre construirea Centrului Administrativ nou langa Catedrala aInaltarea Domnuluia, despre Catedrala, pe care am decis sa o sustinem financiar, si despre Aeroportul Bacau, care, de asemenea, are nevoie de fonduri ca sa se poata moderniza. Acestea sunt obiective ale judetului si trebuie sprijinite cu toata forta. In aceasta privinta, eu, Benea si Stavarache suntem pe aceeasi lungime de unda”, a spus Berca. Prin urmare, apare o intrebare de bun simt: cine cu cine e aliat?

Alianta PNL-PSD

Daca tot am adus in discutie aliantele visate de angajatii lui Goian, supervizati de Romeo Stavarache, trebuie sa reamintim cateva aliante. In momentul in care s-a deschis santierul Real, unde lucreaza si Segama, consilierii PSD din Consiliul Local au votat pentru. Cand s-a aprobat in Consiliul Judetean lucrarea Piateta din fata Casei de Cultura contra aprobare concesionare teren pentru Superion, despre care Desteptarea a scris, alianta Benea-Stavarache a functionat. Unde erau atunci angajatii lui Goian? Ca sa nu amintim de concertul lui Julio Iglesias, cand ambele institutii conduse de cei doi au aprobat fara probleme finantarea trilurilor ragusite ale latin lover-ului prafuit? Cert este ca, acuzatiile nefondate aduse de televiziunea patronata in acte de Liviu Goian, si spiritual de primarul Stavarache nu sunt decat dovezi clare ca actualul primar se teme de Sergiu Sechelariu. Scris de Ionut Avram

Cladirile de patrimoniu din municipiul Bacau sunt una dintre problemele serioase ale orasului, care insa nu se bucura de atentia cuvenita din partea autoritatilor locale, in speta a Primariei municipiului Bacau. Daca pentru cladirile in care functioneaza institutii (Posta Centrala, institutii de invatamant, sedii de partide sau institutii de cultura) situatia este mai buna, pentru cele care apartin unor proprietari privati lucrurile stau foarte rau. Casa Alcesandri, Casa Stelian si Casa Rafaila sunt doar trei dintre cladirile de patrimoniu aflate intr-o stare avansata de degradare. aSolutia ar fi ca aceste case sa fie rascumparate de catre administratia locala, apoi restaurate si utilizate ca puncte de atractie, ca simboluri ale municipiului Bacau. Anul trecut am facut demersuri, am solicitat Primariei sa cumpere Casa Alecsandri. Dupa doua luni, cu chiu, cu vai, s-a aprobat in Consiliul Local o hotarare prin care primarul Romeo Stavarache era imputernicit sa poarte negocieri pentru achizitionarea cladirii. De atunci a trecut un an si nu s-a intamplat absolut nimic. Nimic nu s-a facut, iar intre timp cladirea s-a degradat foarte tare. Proprietarul actual ar fi dispus sa o vanda, dar e nevoie de initiativa. Avem prea putine lucruri in oras care sa ne reprezinte, sa fie demne de vizitat. Orasul asta nu are suflet? N-are trecut, nu are memorie?”, spune Petru Cimpoesu, directorul Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patromoniul Cultural Bacau. Nu doar Casa Alecsandri este printre prioritatile Directiei de Cultura. Casa Stelian, aflata pe strada Mihai Eminescu, apartine societatii Termloc si ar putea fi cumparata pentru circa 350.000 de euro. Numai ca nici Ministerul Culturii, nici autoritatile locale nu s-au aratat pana acum interesate sa foloseasca in vreun fel un monument arhitectonic solid, care a rezistat la mai multe cutremure si care ar necesita lucrari de restaurare. Directia de specialitate a judetului continua insa demersurile catre institutiile care se pot implica, dar si catre proprietarii acestor cladiri, pentru ca macar in urmatorii ani casele de patrimoniu, unele adevarate bijuterii arhitecturale, sa poata fi redate circuitului cultural, asa cum ar fi normal.Scris de Codrin Pop

Ieri, o echipa de muncitori pregatita sa demareze lucrarile la instalatia de distributie pe orizontala in blocul 9, de pe strada Aviatori, a dat piept cu locatarii furiosi. Mai multi proprietari care resping proiectul nu permit instalarea conductelor comune pe casa scarii si pe holuri. Politia si inspectorii primariei nu au reusit sa-i induplece. „Noi nu vrem sa ne sparga peretii de pe casa scarii, fiindca abia am zugravit, strigau mai multe femei. Cine ne repara noua holurile? Dupa ce ne strica scara, ne obliga sa schimbam si instalatia din apartamente. Noi avem salarii sau pensii foarte mici. Nu ne permitem asa o investitie. Cu ce drept ne impun ce sa facem pe proprietatea noastra?” Presedintele Asociatiei de proprietari 51 a solicitat sprijinul Primariei Bacau si al Politiei. Inspectorii de la Biroul pentru asociatii de proprietari din primarie si agentii de politiei nu au avut mai mult succes in fata locatarilor. Degeaba li s-a explicat ca, potrivit legii, daca jumatate plus unul dintre proprietarii de apartamente sunt de acord cu reabilitarea termica si sistemul de distributie pe orizontala a agentului termic, ceilalti trebuie sa se supuna majoritatii. „Atunci cand ati semnat un acord de asociere, ati incredintat sarcina administrarii spatiilor comune asociatiei, a explicat Dumitru Hanga, inspector in cadrul Primariei Bacau. Presedintele asociatiei are tabel cu locatarii, iar din 21 de proprietari de pe scara, 14 au fost de acord cu noul sistem. Trebuie sa acceptati si dumneavoastra”. Asociatia 51 are trei blocuri incluse in prima etapa de realizare a distributiei pe orizontala a agentului termic. In blocul 9, strada Aviatori, lucrarile decurg in buna intelegere cu proprietarii. O explicatie pentru reactia de respingere din celelalte blocuri, intalnita si in alte asociatii, este lipsa de informare. „Am trimis adrese si materiale la asociatii, in care explicam pasii reabilitarii termice, dar se pare ca nu s-a inteles prea bine, a declarat Vasile Dragusanu, directorul CET. Cat de curand, vom organiza intalniri in blocurile prinse in prima etapa proiectului de distributie orizontala si le voi raspunde eu locatarilor la intrebari”. Acest sistem este o componenta a reabilitarii termice si include montarea pe casa scarii a conductelor comune de apa calda si caldura, instalarea unor cutii de contorizare la usa fiecarui apartament si schimbarea instalatiei interioare a apartamentelor. Instalarea conductelor comune se finanteaza de la bugetul local. Lucrarile din apartamente vor fi realizate de proprietari, cu ce firme doresc, si platite de ei. In privinta cutiilor de contorizare, lucrurile nu au fost clare de la inceput. Ba le plateau locatarii, ba CET, ba primaria. „CET este mandatat sa realizeze distributia pe orizontala, a mai spus Vasile Dragusanu. Noi nu putem strange bani de la locatari pentru a cumpara cutiile de contorizare, care vor cuprinde doua gigacalorimetre, pentru caldura si apa calda, precum si alte instalatii. Se va lua o decizie la nivel de primarie si consiliu local, pentru finantarea acestei achizitii. Ulterior, locatarii vor plati cutia de contorizare, in rate, pe factura de caldura. Dupa calculele noastre, rata ar fi cam de 25 de lei pe luna, timp de trei ani. Nu este o suma mare, iar avantajele sistemului sunt clare”. Situatia din singurul bloc in care acest sistem exista si functioneaza de aproape doi ani o demonstreaza: fiecare proprietar consuma apa calda si caldura cat isi permite si plateste doar ce consuma pierderile pe conductele comune sunt zero rau-platnicii pot fi debransati oricand factura la caldura si apa calda pe o luna de iarna este mult mai mica decat in blocurile cu distributie pe verticala (cu tevile comune trecand prin apartamente) apartamentele cu centrala proprie se pot oricand bransa la CET. Scris de Doina Mincu

Expeditia in Anzi 2007-2008 s-a incheiat. A fost nevoie de 52 de zile ca trei femei, Catalina Albu, Claudia Szabo si Lili Adochitei, sa cucereasca in premiera nationala varful Aconcagua, la altitudinea de 6962 de metri. Chiar daca au intampinat probleme in prima parte a expeditiei, in final echipa s-a intors acasa sanatoasa si gata sa ne impartaseasca din experienta lor. Conferinta de presa tinuta, ieri a reunit o parte dintre cei care au infruntat furtunile si frigul unui loc in care putini se aventureaza sa-l strabata. Echipa formata din Catalina Albu, Marius Albu, Claudia Szabo, Lilia Adochitei si Dan Duta a parcurs sute de kilometri pentru a cuceri pentru inceput varfurile Parinacota (6330 m), Pomerape (6225 m) si Guallatiri (6063 m). Vremea nu a fost de partea lor si au fost nevoiti sa se intoarca in Chile, unde au compensat cu parcurgerea in premiera pe tara a varfurilor Tres Cruces (6629 de metri) si Guane Guane (5100 de metri). „Vremea nu a fost de partea noastra si din cauza furtunii care a pornit peste noapte am fost nevoiti sa ne intoarcem. Nu au fost programati acesti munti, dar am profitat de timpul pe care il avem si iata ca am reusit”, a declarat Catalina Albu. Ajunsa in Argetina, echipa a avut la dispozitie 20 de zile sa cucereasca Aconcagua, insa nu au fost nevoie decat de 10 zile si visul a fost implinit. „Expeditia a fost un succes in final. Este adevarat ca am intampinat probleme, pentru ca cea mai dificila etapa a fost aclimatizarea si apoi au urmat zilele petrecute in cort si respiratia care era ingreunata din cauza altitudinii. Am incercat sa surprindem acolo spiritul Craciunului, dar colindele lui Hrusca au sunat ciudat in desert. A fost nevoie de multa rabdare, dar si de noroc mai ales ca au fost momente cand am crezut ca vom fi luati pe sus de furtuna si aruncati in prapastie. Frigul a fost ingrozitor, dar am fost o echipa curajoasa si nu ne-am lasat pana nu ne-am dat examenul final: Aconcagua. Este o experienta pe care nu o voi uita niciodata”, a precizat colega noastra Lili Adochitei. Scris de Daniela Pilat

Personalul de la Ambulanta trebuie sa ceara informatii suplimentare

In unele cazuri, datele furnizate Serviciului Central de Ambulanta Bacau de la numarul de urgenta 112 nu sunt complete. Personalul de la Ambulanta trebuie sa apeleze din nou numarul de la care s-a facut solicitarea pentru a afla exact unde trebuie sa mearga echipa de interventie. Intre apelul la 112 si plecarea
ambulantei pot sa treaca 5-7 minute. Solutia ar fi organizarea unui
dispecerat integrat, in aceeasi locatie, pentru toate unitatile
implicate. Deocamdata, Serviciul Judetean de Ambulanta trece printr-o criza acuta de dispeceri.

De mai multa vreme vechile numere de telefon prin care populatia judetului a fost obisnuita sa cheme ambulanta nu mai sunt operabile. Chiar daca unii le utilizeaza ei sunt sfatuiti sa sune la apelul de urgenta 112. Numai ca intre acesta si plecarea ambulantei la cazul respectiv, nu de putine ori, trec minute pretioase. Si aceasta pentru ca personalul din Statia Centrala de Ambulanta Bacau trebuie sa solicite in unele cazuri informatii suplimentare, deoarece cele furnizate de la apelul de urgenta 112 nu sunt complete. Normele sanitare prevad ca timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta nu trebuie sa depaseasca 8 minute, in oras, in cel putin 90 la suta din cazurile de urgenta, si 12 minute, in localitatile rurale, in minimum 75 la suta din situatiile urgente. In fapt, nu intotdeauna se intampla astfel pentru ca in momentul respectiv nu este disponibila o echipa de interventie sau dintr-o alta cauza. Toate apelurile pentru interventii de urgenta in cazurile medicale de la 112 ajung in Statia Centrala de Ambulanta. Dar nu toate se afla in aria geografica de acoperire a acesteia, astfel ca multe din apeluri trebuie apoi dirijate catre substatiile de ambulanta din judet. aNoi avem un telefon instalat de Serviciul de Urgenta 112 care comunica cu substatiile, dar numai cu cele din Onesti, Podu Turcului si Buhusi, ne spune doctorita Mirela Galateanu, medic specialist in Statia Centrala. Cu restul substatiilor comunicam prin telefon fix Romtelecom. Apoi, sunt situatii in care nu primim toate datele de la apelul de urgenta 112. Atunci noi trebuie sa sunam, din nou, la cei care l-au apelat sa le solicitam informatii suplimentare. Astfel, pana ajunge apelul la substatie trec 5-7 minute de la momentul initial in care a fost facut”. Existenta unor denumiri de strazi identice in mai multe orase ale judetului sau a unor localitati cu acelasi nume si faptul ca de la 112 nu s-au cerut precizari in plus privind zona au facut ca sa apara si situatii in care echipa de interventie de pe ambulanta sa ajunga la o alta adresa decat cea de la care venise solicitarea. aCei de la apelul de urgenta au preluat cazul, l-au transmis si gata, si-au terminat treaba, pe cand noi trebuie apoi sa mai dam un telefon pentru a lua toate datele, mai spune doctorita Galateanu. Ar trebui ca ei sa-si ia raspunderea, sa clasifice urgentele in functie de gravitatea lor iar noi sa mergem direct la caz”.
aSistemului ii lipseste
un dispecerat integrat”

Si alti medici considera ca modul de organizare a sistemului nu este cel optim. aSistemului ii lipseste un dispecerat integrat, este de parere doctorul Adrian Colibaba. In aceeasi locatie ar trebui sa se gaseasca toate dispeceratele, de la Ambulanta, Politie, Jandarmerie si Pompieri, astfel putand comunica direct, operativ pentru a obtine toate datele necesare referitor la fiecare caz in parte. La Tirgu Mures, Timisoara, Sibiu, in general, in Ardeal asa este organizat. Dar aceasta este posibil numai prin implicarea autoritatilor locale”. La aceasta solutie subscrie si doctorul Sorin Enescu, directorul Serviciului Judetean de Ambulanta (SJA): aIntr-adevar, astfel colaborarea ar fi mult mai buna. Se intampla sa fie nevoie de informatii in plus. La urgentele de gradul zero, echipajul pleaca in maximum doua minute, asa cum prevad normele. Intre timp, noi trebuie sa dam telefon la cel care a facut solicitarea ca sa obtinem toate datele pentru a le comunica apoi echipajului ca sa fim siguri ca ajunge la locul unde este cazul”. Scris de Elena Tintaru

Fata de anul 2006, in 2007 cazurile internate si rezolvate in Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) de catre personalul medico-sanitar au fost mult mai complexe. aAm inceput cu un indice de complexitate de 0,81 si am inchis anul 2007 cu 0,85, ne-a spus Dan Stoica, managerul SJU. Dar acesta este indicele rezultat, aplicand sistemul de calcul american. El a fost inlocuit de cel australian. Pe acesta am inchis luna decembrie si mai bine, respectiv cu un indice de complexitate de 0,9290″. Aceasta i-a adus si ii va aduce spitalului o crestere cu 15 la suta a veniturilor obtinute de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, din vanzarea serviciilor medicale pe care le presteaza, respectiv din numarul de cazuri internate si rezolvate. Dar pe langa cresterea indicelui de complexitate a cazurilor, spitalul a inregistrat si un numar mai mare de internari. Daca in 2006 au fost internati 54.797 pacienti, in 2007 au fost 54.831, si aceasta in conditiile in care anul trecut sectia Boli Infectioase Copii a trecut la Spitalul de Pediatrie. Scris de Elena Tintaru

Liceele bacauane au intrat saptamana asta in hora democratiei. Un proiect lansat de Asociatia Eurocivica le-a permis elevilor din doua colegii sa-i evalueze pe profesori si sa-i clasifice in functie de preferinte. „Rigla” cu care au masurat apartine asociatiei, dar sentimentele copiilor au fost, se pare, mai tari decat itemii. Acestea au facut diferenta intre doi profesori la fel de pregatiti si de seriosi. Gratie proiectului „Top School”, liceenii au dreptul sa-i desemneze pe cei mai buni, mai carismatici si mai talentati profesori. Initial, entuziasmul elevilor, declarat in pauze si demonstrat prin prezenta foarte mare la vot, circa 85 la suta, m-a mirat. Apoi am inteles ca e prima data cand parerile lor sunt cuantificate, se finalizeaza cu un clasament si, mai ales, devin publice. Prima data cand notele circula viceversa, de la elev la dascal. Tinerii voteaza, voturile sunt numarate, se intocmeste un top si, in baza lui, asociatia ii premiaza pe castigatori in cadrul unei festivitati. „Preferintele” elevilor devin cunoscute si recunoscute. Ziarele publica numele celor alesi. Implicit, se stie si cine sunt exclusii. „Profesorii au inceput deja sa se poarte mai frumos cu noi”, „Parca abia acum ne aud, ne iau in serios”, marturiseau adolescentii veniti la urne. E adevarat, democratia a patruns in scoli de vreo 12 ani, dar a actionat mai degraba ca un foarfece, astfel incat bluzele au devenit bluzite, ba chiar bustiere, iar pantalonii si-au pierdut betelia, ramanand cu turul. Fumatul in WC, chiulul si „una mica” in pauze sunt, de asemenea, libertati pe care elevii si le-au permis, asa cum si parintii lor si-au permis, imediat dupa Revolutie, ca in numele democratiei sa blocheze drumuri, sa ocupe terenuri, sa-l sechestreze pe directorul fabricii, sa refuze sa munceasca. Copiii nostri au invatat repede ce le-am aratat: libertatea inteleasa ca indisciplina, ca abolire a normelor sau ca scandal politic generalizat. Acum, insa, e vorba de altceva: democratie in adevaratul sens al cuvantului, concretizata in dreptul de a vota, iar adolescentii au fost foarte seriosi in acest joc-exercitiu. Si foarte bucurosi. „Mai vrem” au spus ei. „Speram se se organizeze si anul viitor”. Nu e de ignorat faptul ca, cel putin pana acum, majoritatea voturilor au mers catre profesorii tineri, indiferent ce disciplina predau: istorie, matematica, educatie fizica. Asta arata ca elevii isi doresc dascali care sa le fie si prieteni, nu doar niste emitatori de informatie. Sa fie ascultati isi doresc mai mult decat sa fie sfatuiti. Mai multa caldura, mai putin formalism. In timp ce adolescentii se pregatesc sa devina cetateni si se maturizeaza, trecand de la democratia fustitelor la exercitiul electoral, adultii regreseaza spre mentalitatea anilor „90-92. E vorba de cetatenii europeni angajati la CFR, care au refuzat sa munceasca, provocand nenumarate necazuri connationalilor. Iata ca vremea rascoalelor si a grevelor spontane nu a trecut. Cei care au ramas mofluzi in gari ar fi trebuit sa ajunga la serviciu, la spital, la inmormantare sau la intalniri de afaceri. Toti au avut de suferit. Angajatii CFR nu tin seama, insa, de nevoile platitorului de servicii, nici de faptul ca exista legislatie si in domeniul luptei sindicale. Ce invata din asta copiii lor sau copiii „victimelor” acestui protest? Ca Romania ramane „tara tuturor posibilitatilor”. Scris de Silvia Patrascanu

740 de absolventi de gimnaziu din judetul Bacau s-au inscris pentru ultima sesiune a Testelor Nationale. Decizia de a organiza inca o evaluare pe baza de teste pentru absolventii clasei a VIII-a care nu au promovat acest examen in anii trecuti apartine Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT). Din anul scolar 2007-2008, admiterea in liceu se face pe baza notelor obtinute la tezele unice, pe care absolventii din 2007, 2006 si 2005 nu mai au posibilitatea sa le sustina. Pentru ei se organizeaza aceasta sesiune de teste, care e ultima lor sansa de a urma apoi un liceu. Inscrierea s-a incheiat pe 25 ianuarie. Subiectele vor fi selectate din variantele valabile la examenul din vara anului trecut. &quotTestele Nationale vor incepe pe 4 februarie, cu proba scrisa la limba si literatura romana. Pe 5 februarie e programat testul la limba materna, pe 6 februarie, proba scrisa la matematica, iar pe 7 februarie cea de istorie/ geografie&quot, arata prof. Brandusa Popescu, inspector general adjunct la ISJ Bacau. Notele vor fi afisate pe 9 februarie, cand se pot depune si contestatiile. Pe 11 februarie vor fi anuntate rezultatele finale. In judetul nostru vor fi organizate centre de testare in patru unitati de invatamant: la Colegiul Tehnic aDumitru Mangeron” din Bacau, Colegiul Tehnic aPetru Poni” din Onesti, Liceul Teroretic aSpiru Haret” din Moinesti si Grupul Scolar aAlexandru Vlahuta” din Podu Turcului. aAm organizat patru centre de testare pentru a veni in sprijinul tinerilor si avand speranta ca se vor prezenta in numar cat mai mare. Pentru evaluarea lucrarilor va exista un singur centru, care va functiona la Colegiul Tehnic Anghel Saligny din Bacau”, a declarat Brandusa Popescu. Scris de Silvia Patrascanu

@ Peste 30 la suta din salariati au stat anul trecut pe tusa

Din cei 124.000 de salariati din judetul Bacau, 38.060 au fost anul trecut in concediu medical. Boala a lovit mai ales in firmele de confectii si pe cele care au intentionat reduceri de personal. Casa de Asigurari de Sanatate nu poate verifica daca un diagnostic este real sau cumparat. In schimb, angajatorul este ars la buzunar daca refuza plata concediului medical.

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a contabilizat certificatele medicale eliberate pe parcursul anului 2007. Au fost luate in calcul numai cele depuse de angajatori importanti, cu un numar mare de salariati. Acestia au raportat la CJAS 38.060 de cazuri, concediile medicale insumand 287.451 de zile. In judetul Bacau, numarul salariatilor aflati pe listele medicilor de familie (beneficiind de calitatea de asigurat) este de aproximativ 124.000 de persoane. S-ar putea spune, asadar, ca peste o treime din populatia activa a judetului Bacau a avut concediu medical in anul 2007. Adunate, zilele „de boala” ale salariatilor in anul trecut au insumat peste 780 de ani de concediu medical. Daca se adauga si certificatele pe care CJAS nu le-a pus la socoteala, fiind depuse de angajatorii „de clasa mica”, se ajunge cu siguranta la 1000 de ani de stat pe tusa.

Bolnavi si bolnavi inchipuiti

In clasamentul intocmit la CJAS, pe primul loc la numarul de concedii medicale raportate s-a situat in 10 luni din 12 SC Agricola International. Cu un numar al salariatilor situat in jurul cifrei de 2500, aceasta societate a avut frecvent peste 250 de certificate depuse la CJAS. Luna in care boala a lovit puternic la Agricola International a fost octombrie, cand au fost raportate 345 de cazuri. In lunile august si decembrie, prima treapta a clasamentului a fost ocupata de Rafo Onesti, cu 208 si 202 concedii medicale. Un domeniu in care salariatii lipsesc frecvent de la munca din motive de boala este cel al confectiilor. Trei societati mari din Bacau, Sonoma SRL, SC Asco si SC Lusi Union Conf, au depus in fiecare luna intre 100 si 250 de certificate de concediu medical, la o medie de 600 de salariati. La unele societati, numarul salariatilor care intrau in concediu medical crestea brusc in preajma unor reduceri de personal. Este cazul SC Diana Forest, SC Rafo si SC Letea. La CJAS, s-au inregistrat si sesizari din partea angajatorilor care aveau suspiciuni in legatura cu eliberarea unora dintre certificate. CJAS a efectuat verificari la medicii prescriptori, dar fara rezultat. „In privinta eliberarii formularelor, medicul este suveran, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Noi nu putem contesta diagnosticul stabilit de acesta. Putem doar sesiza viciile de forma ale certificatelor”. In acelasi top sunt nelipsiti: Spitalul Judetean de Urgenta, Primaria Bacau (cele mai multe certificate poarta numele angajatilor de la Salubritate) si Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

Doar medicul si angajatorul sunt buni de plata

Anul trecut, CJAS a primit sapte sesizari de la angajatori care reclamau nereguli cu privire la concediile medicale. „Am facut verificarile la medicul prescriptor, a explicat dr. Ichim. In cinci cazuri, banuielile angajatorilor nu s-au confirmat. Doar in doua dintre ele, medicii nu respectasera prevederile legale. Ei au eliberat certificate pentru situatii de urgenta neinternata cu o durata mai mare decat cea legala. Intr-un caz, medicul a fost chiar nevoit sa-l despagubeasca din buzunar pe un angajator.” Tot anul trecut, 13 salariati s-au adresat CJAS, nemultumiti de refuzul angajatorilor de a plati zilele de concediu medical sau de cuantumul platilor. In fiecare situatie, verdictul CJAS a fost favorabil salariatului. In caz de completare incorecta a formularului, medicii risca amenzi intre 1.000 si 2.500 lei. La randul lor, angajatorii care refuza plata catre salariati sau calculeaza gresit sumele datorate pe perioada concediului medical pot primi amenzi intre 3.000 si 5.000 lei. Daca vina apartine medicului, angajatorul face plata catre salariat si se indreapta pentru recuperarea prejudiciului impotriva celui vinovat. Scris de Doina Mincu

Vineri, 1 februarie, incepand cu ora 13.00, in orasul de la poalele Muntelui Magura, a avut loc inaugurarea noului sediu al Companiei Nationale Posta Romana SA, amplasat pe strada Costache Negri, D13. Cum era si firesc, la acest eveniment au participat nume cunoscute din conducerea institutiei si nu numai. Este vorba de directorul general al Companiei Nationale Posta Romana, Dan Mihai Toader, director regional Posta Bacau, Simona Miron, directorul economic, Rodica Dima, directorul operational Silvia Sova, deputatul Olguta Cocrea, Matei Bratianu, din partea Blocului National Sindical si presedintele Federatiei Sindicatelor din Posta, dar si edilul sef Stefan Silochi.

Panglica inaugurala a fost taiata de catre Simona Miron, directorul regional de Posta Bacau, alaturi de Dan Mihai Toader, directorul general al Companiei Nationale Posta Romana si primarul orasului statiune.
Trebuie precizat faptul ca la eveniment au participat si un mare numar de angajati ai oficiului postal Targu Ocna, dar si din localitatile invecinate.

Printre emotii si alocutiuni

Oficialitatile prezente la eveniment au tinut sa sublinieze importanta inaugurarii acestui nou sediu. aMa bucura faptul ca la acest moment festiv, cand am deschis portile unui nou oficiul postal, au raspuns afirmativ invitatiei noastre atat de multi oameni. Prin ceea ce am reusit sa realizam aici este clar ca vom putea asigura locuitori, servicii de cea mai inalta calitate”, a precizat in deschiderea evenimentului Simona Miron. De altminteri, si pentru directorul general al Companiei Posta Romana SA, Dan Mihai Toader, aceasta inaugurare a fost un moment deosebit de emotionant, tinand cont de faptul ca acesta s-a nascut pe aceste meleaguri, mai precis in Onesti.

Conditii mai bune pentru toti

Potrivit informatiilor oficiale oferite de catre conducerea Companiei Nationale Posta Romana SA, noua subunitate postala are o suprafata de 93 de metri. De acum inainte, in acest spatiu isi vor desfasura activitatea cei 17 salariati ai acestei unitati, din care noua sunt factori postali. Sala publicului este organizata pe trei ghisee specializate, cu un spatiu generos, astfel incat cei care trec pragul acestei institutii sa beneficieze de conditii optime. Scris de Dana Lungu

In fiecare an, pe data de 2 februarie, se sarbatoreste Ziua Mondiala a Zonelor Umede, prin conventia semnata in Iran, la Ramsar, in anul 1971 si care a fost rectificata prin Legea 5/1991 in Romania. Documentul se inscrie printre primele mari conventii referitoare la conservarea patrimoniului natural al lumii care a definit zonele umede ca fiind intinderile de balti, mlastini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv intinderile de apa maritima a caror adancime la reflux nu depaseste sase metri. Obiectivul declarat a fost acela de a proteja astfel de zone, unde fauna si flora serveste drept habitat al pasarilor acvatice, resurse importante de valoare economica, naturala, stiintifica si recreativa, a caror pierdere ar fi ireparabila. Rolul acestor portiuni contribuie la mentinerea calitatii mediului prin: aprovizionarea stratului subteran de apa, controlul inundatiilor, stabilizarea tarmurilor si protectia impotriva furtunilor, retentia nutrientilor, sedimentelor si mentinerea biodiversitatii. Nu mai este o noutate faptul ca Romania este una dintre tarile care au o vasta diversitate biologica, exprimata atat la nivel de specii, dar si ecosisteme, care constituie aproximativ 47 la suta din suprafata ei. Noi avem un numar de 89 de zone umede si 44 de portiuni cu importanta avifaunistica pe o suprafata care reprezinta 3 la suta din intreaga tara. Aici putem aminti: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Insula Mica a Brailei, Complexul Piscicol Dumbravita, Lunca Muresului si Lacul Techirghiol. aJudetul nostru are o retea hidrografica bine dezvoltata, reprezentata prin raurile: Siret, Bistrita, Trotus si afluentii acestora. Din zonele umede care se afla intr-un regim special de ocrotire si conservare putem aminti: Lacul Lilieci, Bacau II, Galbeni, Racaciuni si Beresti. Ele adapostesc specii de flora si fauna protejate si detin un rol foarte important in cadrul culoarului de migratie est-european”, a precizat Corina Pricope, director executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului Bacau.
Activitatile organizate anul acesta se vor desfasura sub genericul aZone umede protejate, oameni sanatosi!” si reprezinta un bun prilej pentru a trage un semnal de alarma in scopul protejarii si conservarii acestor portiuni ce constituie ao parte integranta a oricarei solutii de utilizare durabila a resurselor acestora”, a mai adaugat Corina Pricope. Una dintre manifestari va avea loc la sediul Complexului Muzeal de Stiinte ale Naturii aIon Borcea” cu incepere de la ora 10:00 si va fi marcata de prezenta elevilor din patru scoli din municipiul Bacau: Scoala aSpiru Haret”, Scoala Nr. 9, Colegiul Economic aIon Ghica” si Grupul Scolar de Ecologie si Protectia Mediului aGrigore Antipa”.Scris de Daniela Pilat

Aproape 1.400 de persoane din judet au beneficiat anul trecut de ajutoare financiare sau de urgenta. Un numar de 1.156 familii au primit sprijin banesc, in regim de urgenta, de la administratiile locale ori de la bugetul de stat. Suma totala acordata a fost de 462.397 lei, din care numai 77.697 lei provin de la bugetele locale. Ponderea in sumele alocate au reprezentat-o ajutoarele in sprijinul a 339 familii care si-au pierdut gospodariile la inundatii. Acestora le-au fost repartizati, in total, 258.600 lei. Alte 33 familii au fost afectate de incendii, iar pentru refacerea caselor sau a altor imobile arse au primit de la bugetul de stat 103.500 lei. Comparativ cu anii anteriori, numarul ajutoarelor de urgenta finantate de stat a crescut considerabil in 2007. In 2004 au fost repartizate judetului Bacau 446 ajutoare de urgenta, in 2005 – 556, in 2006 – 523 iar in 2007 au fost date aproape 1.000. Pe langa acestea, in judetul Bacau au mai ajuns anul trecut 210 ajutoare financiare in suma totala de 339.700 lei, pentru persoane si familii aflate in situatii de extrema dificultate cauzate de boala.Scris de Elena Tintaru

Pe tot parcursul lunii ianuarie, promotiile din magazine ne-au furat ochii, dar la o analiza atenta, oricine putea vedea ca majoritatea dintre ele nu au fost altceva decat vorbe goale. Cu toate acestea ele vor disparea conform noilor standarde al Uniunii Europene. Cei care vor continua sa le afiseze vor plati scump.
Uniunea Europeana spune anu” comertului mincinos. In acest sens s-a emis o directiva care le permite autoritatilor, sa avaneze” acele prezentari de produse, care promit un avantaj, insa inseala clientii. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor anunta controale in toata tara care vor fi efectuate de inspectorii teritoriali pentru a elimina diferitele nereguli. De cate ori nu am auzit sau vazut sloganul conform caruia platesti pentru un tip de marfa si il primesti pe al doilea gratuit? Vorbim despre un concept copiat din Statele Unite si Uniunea Europeana care se aplica si la noi, dar romaneste. Adica nici vorba de reducere sau ieftinire. In spatele unor astfel de sloganuri atractive se ascund de cele mai multe ori preturi intregi. Doar cine se uita atent isi da seama ca reducerea nu exista. aSa va spun sincer eu nu prea cred in astfel promotii. Daca e sa primesti al doilea produs gratuit, de obicei platesti mai mult, in asa fel incat sa acoperi si o buna parte din costul celui de-al doilea. Da, ne fura ochii si suntem tentati sa cumparam orice cand vedem ca ni se ofera inca un lucru gratuit, dar trebuie sa fii foarte atent. Firmele serioase nu isi permit astfel de glume proaste, dar sunt multi comercianti care isi bat pur si simplu joc de oameni si mizeaza pe naivitatea lor”, a precizat Alina Iordache, studenta. Inspectorii de la Protectia Consumatorilor ne invata ca singura modalitate de a afla, daca exista sau nu o reducere este sa facem diferenta intre pretul unui singur produs si costul pachetului promotional, compus din doua sau trei elemente. Daca nu rezulta niciun fel de economie, atunci promotia este mincinoasa. Comerciantii online sunt si ei la randul lor vizati. De exemplu, daca gasiti pe internet un bilet de avion vandut aproape gratis trebuie sa stiti ca odata ajunsi la agentie, suma pe care trebuie sa o scoateti din buzunar este mult mai mare. Omiterea taxelor de aeroport este o practica destul de des intalnita care se va sanctiona la fel de dur. Scris de Daniela Pilat

Interviu cu Ioana Calustian, inspector sef al Inspectiei Sociale Regionale Nord-Est Bacau

– Infiintata pe hartie cu mai multe luni in urma, institutia pe care o conduceti de la inceputul lunii ianuarie functioneaza in fapt?
– Ordinul de numire in functie, dupa ce am castigat concursul, a fost dat in 3 ianuarie, dar decizia a ajuns mai tarziu. Inca suntem in curs de organizare. Deocamdata, am ales ca sediu cladirea Directiei de Munca si Protectie Sociala, la etajul V, dar ne mai gandim deoarece acolo ne trebuie multi bani pentru amenajarea spatiilor si cheltuieli de capital, iar de la bugetul de stat nu se dau pentru acestea. O perioada pot sa mai stau in sediul Serviciului Public de Asistenta Sociala al Primariei Bacau. Ca personal, in cele sase judete pe care le cuprinde regiunea, respectiv Bacau, Neamt, Vaslui, Iasi, Suceava si Botosani, vom avea numai 30 de oameni, cu tot cu inspectorul sef. In echipa de conducere vor mai fi doi adjuncti, unul pe economic si celalalt pe
monitorizarea serviciilor sociale. Acum avem un psiholog pentru Bacau, trei persoane la Iasi, cate una la Suceava, Botosani si Neamt si doua la Vaslui. Ca dotare, vom avea sapte masini tip Logan, dar nu avem inca niciuna. Ne vor trebui, pentru ca vom face mult teren.
– Ce trebuie sa intelegem prin Inspectia Sociala? Ce menire va avea aceasta?
– Institutia va desfasura activitati de control, evaluare si monitorizare a serviciilor sociale prestate de toti furnizorii cu acest profil din cele sase judete. Este vorba de toti furnizorii de servicii sociale publici si privati, centrele de zi, fundatiile, organizatiile neguvernamentale, inclusiv cultele care vin in sprijinul oamenilor. Vom inspecta modul in care sunt respectate drepturile cetatenilor beneficiari ai serviciilor sociale, administrarea fondurilor destinate acestora, calitatea prestatiilor. Pentru inceput, insa, vom merge pe evaluarea serviciilor si consilierea furnizorilor.
– Multe organizatii neguvernamentale care acorda servicii sociale nu sunt acreditate. Veti verifica si legalitatea functionarii furnizorilor?
– Vom controla, monitoriza si evalua respectarea prevederilor legale in ce priveste indeplinirea conditiilor de acreditare a furnizorilor, in functie de serviciile acordate. Sunt, insa, multe organizatii neguvernamentale care nu sunt acreditate. In judetul nostru sunt peste 100 de organizatii care presteaza servicii sociale, dar pe cele acreditate le poti numara pe degete. Va fi foarte dificil sa le verificam pe cele neacreditate. Apoi si bisericile desfasoara activitati sociale pentru persoanele aflate in dificultate. Nici bsericile nu sunt acreditate in acest sens. Or, daca nu au acreditare, prin care sunt precizate foarte bine serviciile, pot face orice cu persoana beneficiara.
– Dar cei care incalca legislatia risca, totusi, niste repercusiuni. Ce masuri puteti lua impotriva lor?
– Depinde de gravitatea abaterii. Daca este vorba de o infractiune, atunci sesizam organele abilitate. Dar noi avem dreptul sa ridicam acreditarea unui furnizor, daca nu sunt respectate prevederile ei, sau sa amendam. Valoarea amenzilor este intre 5.000 si 10.000 lei.Scris de Elena Tintaru

Sute de calatori din intreaga tara au avut ieri de suferit din cauza unei greve spontane declansate de ceferisti. In Statia CFR Bacau trei trenuri au fost oprite, iar zeci de calatori au fost nevoiti sa renunte la bilete sau pur si simplu sa astepte 2-3 ore in gara. aTrebuia sa ajung la Bucuresti, la Aeroport, insa acum trebuie sa caut alta solutie. Am sa plec cu microbuzul, dar nu e normal sa se opreasca trenurile asa, fara un anunt, fara nimic”, a spus unul dintre calatorii care au fost surprinsi de decizia ceferistilor. aNu este normal sa faca greva asa, peste noapte. Noi stam in tren de doua ore si nu stim cand plecam spre Bucuresti, cand o sa ajungem la destinatie. Nu ne spune nimeni nimic. Ce facem? Coboram in Bacau ?”, se intreba o pasagera a trenului Intercity Suceava Nord – Bucuresti Nord. La casele de bilete din Gara Bacau, casierele returnau banii calatorilor care apucasera sa cumpere bilete de la agentie, nemultumiti de faptul ca au fost nevoiti sa renunte la calatorie fara sa fi fost anuntati din timp. In afara trenului intercity amintit, ieri, la ora 9, in Gara Bacau mai erau oprite trenul 5422 Bacau – Marasesti, garat la linia 4 si trenul 1554 Iasi – Timisoara, la linia 3. aSe fac restituiri integrale de tarif pentru cei care doresc. Nu s-au inregistrat incidente, unii dintre calatori stiau. Nu exista un conflict de munca, ci e un protest spontan. Cei de la Infrastructura nu au pus semnalul pe liber, astfel incat trenurile nu pot pleca. La nivel regional sunt 34 de trenuri oprite. Salariatii CFR Calatori nu s-au manifestat ca grevisti, toti salariatii sunt la lucru”, a explicat Horatiu Popescu, seful CFR Calatori Bacau. Practic, cei care au oprit trenurile in gari sunt salariatii de la Infrastructura, nemultumiti de conditiile de lucru. De altfel, ceferistii din mai multe regionale au intrerupt lucrul intre orele 7 si 10, nemultumiti de cresterea salariala de 8 la suta propusa de Guvern, ei cerand ca lefurile sa se majoreze cu 12 la suta. Negocierile dintre minister si sindicate au continuat si ieri. Scris de Codrin Pop

Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) i-a rasplatit, ieri, pe cei mai merituosi dintre dascalii bacauani cu diplome si medalii. „E vorba de distinctii aprobate printr-un decret din 2004, a declarat Ovidiu Cojocaru, inspector general al ISJ. Noi am facut demersuri la MECT si am reusit acum sa le obtinem”. E vorba de distinctia „Meritul pentru invatamant”, care este in grad de „Mare Ofiter”, „Ofiter” si „Cavaler”, si de medalia „Meritul pentru invatamant”, clasele I, II si III. In total, 56 de dascali – profesori, institutori si directori de scoli – au primit distinctii. „Aceste medalii nu influenteaza salarizarea, dar sunt importante pentru CV-ul lor, a spus Ovidiu Cojocaru. E vorba de recunoasterea meritelor pe care le au in postura de cadre didactice”. S-au organizat doua selectii de dosare, prima la ISJ si a doua la MECT, punctele fiind acordate in baza unor criterii clare. Doar opt dascali bacauani se pot lauda cu distinctia „Meritul pentru invatamant” in grad de ofiter: Ovidiu Cojocaru, Adina Albu, Adrian Fuioaga, Emilia Tifrea, Adriana Banica, Pavel Sova, Eugen Budau si Eustatiu Dabija. „Eu am primit distinctia de ofiter pentru perioada in care am fost directorul Colegiului Economic. Din pacate, doi dintre colegi, Eugen Budau si Eustatiu Dabija, nu mai sunt printre noi”. Exista o singura distinctie de „Mare Ofiter”, care a fost acordata inspectorului Ghiorghi Iorga, pentru perioada in care era director de colegiu. Scris de Silvia Patrascanu

Primaria isi bate joc de transparenta in administratie

Conform legislatiei privind transparenta decizionala in administratia publica, autoritatile sunt obligate sa faca publice proiectele de hotarare prin afisare intr-un loc vizibil si prin tiparirea acestora in publicatiile locale. Nici Bacaul nu are cum sa faca exceptie de la aceste prevederi, pentru ca nici macar Stavarache nu este mai presus de lege. Cu toate acestea, proiectele de hotarare ce au fost dezbatute ieri au fost publicate intr-un cotidian local, apropiat de primar, parca in bataie de joc la adresa celor interesati. Caracterele, mici ca si cele ale majoritatii politicienilor, sunt aproape imposibil de citit.

Inainte de sedinta ordinara de Consiliu Local de ieri, i-am intrebat pe o parte dintre consilieri daca pot sa ne citeasca ordinea de zi asa cum a fost tiparita in paginile unui cotidian local. Niciunul dintre ei nu a izbutit sa treaca de furcile caudine ale unor fonturi minuscule. Aurel Damian, unul dintre cei luati la intrebari, ne-a spus ca „la varsta mea e mai greu. Dar cred ca mama mea pensionara ar putea citi mai usor. Ar trebui o camera din asta ca sa o folosim sa marim imaginea. Dar oamenii care au 80 de ani pot citi usor.” Nici Costica Marcu nu a avut o parere mai buna despre modul in care au aparut proiectele de hotarare: „Nu cred ca tehnica vizuala este intr-atat de avansata incat sa ne ajute. Probabil ca s-a facut economie de spatiu.” Roxana Mironescu s-a dat si ea batuta in fata literelor minuscule: „Eu nu vad prea bine. La lumina asta este prea mic si nu pot sa citesc. Sunt multe proiecte si probabil nu incapeau in spatiu, dar este cam mic asa.” Gabriel Lupu s-a uitat si el atent pe foile cu proiectele de hotarare, dar in cele din urma a fost de parere ca mai degraba „cei care sunt cu adevarat interesati pot sa consulte internetul”. Viceprimarul Constantin Scripat a apelat la ochelari, dar nici acestia nu i-au fost de folos: „Prea mici… dar nici nu e lumina asa cum trebuie pe holurile astea.” Petru Munteanu a folosit si el ochelarii: „Daca nici cu aceste bunatati (ochelarii – n. red.) nu pot sa citesc, recunosc ca am nevoie si de lumina zilei. Este microscopic, si multumim acestei publicatii pentru colaborarea cu cetatenii si pentru asa zisa informare. S-a facut economie probabil, pentru ca preturile oferite de domnul primar sunt mici.”

Marimea conteaza pentru cititori

Conform articolului 40 alin. 6 din Legea 215/2001, cunoscuta si drept Legea administratiei publice locale, „ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.” Asa s-a intamplat si pentru sedinta de ieri. Numai ca probabil autoritatile si publicatia care a dat tiparului ordinea de zi au fost de parere ca Bacaul este cunoscut si drept orasul lui Ochi de Soim. Fonturile minuscule au pus la grea incercare inclusiv ochii alesilor. Din economie de bani si spatiu, bacauanii s-au mai ales cu un bobarnac plin de stima. De altfel, am incercat sa le aratam bacauanilor cam care au fost punctele de pe ordinea de zi, asa cum aratau ele in publicatia respectiva. Nu au reusit sa descifreze. aNu se poate asa ceva. Dupa ce ca nu fac mai nimic in folosul nostru, isi mai si bat joc. Poate ma intereseaza si pe mine ce fac alesii…cum citesc eu aici, am 61 de ani. Imi cumpara Primaria ochelari?”, s-a intrebat Constantin Ionescu. Nici Paula Vatafu nu a reusit sa descifreze caracterele lui Stavarache. aAstia fac misto de noi? E inadmisibl. Nu ca m-ar interesa prea tare, caci oricum fac ce vor ei, dar poate ca sunt unii care ar dori sa citeasca hotararile astea”, ne-a declarat Vatafu. In opinia lui Cristian Vasilache, de vina pentru aceasta situatie este primarul Stavarache. aEu cred ca primarul a vrut sa faca vreo invarteala, de aia a comandat literele asa mici. Ca sa nu vedem noi ce vrea sa faca”, a opinat Vasilache. Cert este ca primarul Stavarache a reusit sa informeze cetatenii in acelasi mod in care a inteles sa realizeze proiecte viabile pentru dezvoltarea Bacaului. Mai exact informatii invizibile, proiecte marunte, neterminate sau slab realizate.Scris de Ionut Avram