Promisiunile lui Stavarache au tendinta vadita de a nu se regasi in teren. Energia termica ieftina, apa potabila, ajutoarele pentru persoanele in varsta, asfaltarile, farmaciile economat, toate au ramas la nivel de simple palavre. Peste toate acestea, lipsa de transparenta si de comunicare cu oamenii completeaza imaginea unei administratii opace si incompetente, lipsita de eficacitate.

Din 2004 si pana acum, Stavarache a facut spume la gura promitandu-le bacauanilor ca vor avea parte de un oras curat, modern, in care oamenii sa nu aiba motive sa se planga. Dar de oferit a oferit asfaltari la mana a doua, efectuate in mare parte de societati de partid (unele dintre licitatii avand parte chiar de falsuri grosolane, peste care s-a asternut linistea), energie termica mult mai scumpa si o birocratie lipsita de sens.

CET, o gogorita electorala

Singurul lucru care se stie concret despre rentabilizarea CET Bacau tine de deja celebrul grup de cogenerare, venit pe plaiuri bacauane la pachet cu o excursie in Tenerife. Banii au fost dati, iar grupul de cogenerare sade in continuare molcum, fara ca bacauanii sa aiba de profitat de pe urma lui. Stavarache se lauda peste tot ca in iarna care tocmai s-a terminat cetatenii vor avea parte de energie termica ieftina, dar probabil ca nu si-a aruncat privirea pe facturile platite de oameni. Preturile au ramas mari, iar grupul de cogenerare abia se vrea a porni zilele acestea. Cu toate ca trebuia sa functioneze din vara trecuta. Si sa ofere populatiei agent termic gratis, daca ar fi sa ne luam dupa declaratia lui Stavarache in momentul vizitei la grupul de cogenerare.

Drumuri, canalizare, apa…

Dupa binecunoscutu-i obicei, Stavarache a impanzit din nou orasul cu niste fituici galbui, probabil cu o serie de afectiuni hepatice, in care sunt enumerate strazile Bacaului. Strazile pot fi cunoscute si din cartea de telefon. Dar ceea ce s-a facut pe ele se vede doar in teren, pe unde Stavarache nu a binevoit sa paseasca de mult timp. In Izvoare s-au facut transee peste tot, dar de finalizat nu s-a finalizat mai nimic. In Serbanesti regasim aceeasi situatie. Iar modelul poate fi regasit peste tot in oras. Muncitori care stau mai mult degeaba, societati apropiate primarului sau camarilei sale, gropi, noroaie si dezinteres total. Niciuna dintre strazile care au fost licitate de-a lungul timpului nu au fost finalizate in termenul prevazut in contracte. Cu exceptia zonei relativ centrale, unde nu intra vorba de asfalt, ci de un strat de protectie pe care utilajele de deszapezire au reusit sa-l faca tandari. Mai nou, au inceput din nou sa rasara gropi prin tot orasul, din cauza asa-ziselor modernizari de pe la RAGC. Apa potabila are insa in continuare tendinta de a semana, deseori, cu zatul de cafea, iar conductele au ramas in marea lor parte aceleasi ca pe vremea Alexandrinei Gainuse. Aproximativ 130 km de conducte asteapta iesirea la pensie, iar un astfel de proiect trebuie derulat de catre autoritatile locale. Nu s-a facut absolut nimic in acest sens, intervenindu-se, in cel mai bun caz, doar cand apar avarii. Si daca tot a amintit ediulul de strazile pe care le-a asfaltat intr-o hartiuta electorala trimisa prin posta, trebuie amintit faptul ca, numai in 2007 s-au alocat o multime de bani pentru reabilitari. Care prin licitatii, care prin anegocierea directa fara anunt”. Astfel, pentru celebra asfaltare subtire, cu care s-a tot laudat Stavarache s-au alocat 80 de miliarde de lei vechi. Iar rezultatele vorbesc de la sine despre calitatea lucrarilor. Au beneficiat de cascaval si firmele apropiate de grupurile de interese din PNL, care au prins tot lucrari pentru infrastructura. Comnef si Rom Gan Constructor sunt doar doua exemple de firme abonate la lucrari. Prima firma este condusa de liberalul Petrisor Botezatu, iar cea de-a doua de Laurentiu Ganea, cel despre care, surse din interiorul PNL spun ca ar fi contribuit financiar la campania lui Stavarache din 2004. Cele doua firme au primit in total aproximativ 30 de miliarde de lei vechi contra unor lucrari care fie nu s-au terminat, cum este cazul strazii Licurici, fie au fost facute de mantuiala.

Lipsa de transparenta, un aatu” al lui Stavarache

Obtinerea unei autorizatii sau simpla intrare in audienta la primar au ajuns lucruri aproape nerealizabile. Procesul birocratic din Primarie este ametitor, iar functionarii din subordinea lui Stavarache au atins perfectiunea in arta tragerii de timp. Oamenii au probleme reale, care necesita o solutionare rapida, insa cu toate acestea sunt purtati cu vorba luni intregi, fara a avea parte de intelegere. Asta daca, bineinteles, nu se apeleaza la cine trebuie, caz in care aparatul functionaresc devine extrem de eficient.

Problemele sociale, lipsa la apel

In afara de promisiunea, in al doisprezecelea ceas al mandatului, ca va fi ridicat un nou camin pentru persoanele varstnice, Stavarache nu a facut nimic pentru persoanele varstnice. A continuat vechiul program al reducerilor si gratuitatilor pentru transportul in comun, si in rest… nimic. Problemele copiilor fara adapost din municipiu, ale batranilor cu venituri derizorii sau necazurile persoanelor cu dizabilitati au fost ignorate. Reabilitarea termica a blocurilor s-a transformat intr-o gogorita, pentru care trebuiau sa vina bani de la Guvern. Dar primaria, in loc sa se implice, apare si le da amenzi celor ce s-au saturat de promisiuni si si-au rezolvat singuri problemele… dar fara a avea autorizatiile necesare, pentru care ar fi trebuit sa faca antecamera cu lunile.

Bani aruncati in apa

La fiecare vizita a vreunui oficial de aceeasi coloratura politica, Stavarache se batea cu pumnii in pieptu-i fragil ca va atrage fonduri de sute de miliarde. A izbutit insa doar sa atraga bani pentru podul de la Serbanesti, bani spalati de prea multe viituri si cheltuiti cu infricosatoare inconstienta. Fonduri pentru problemele urgente ale bacauanilor, precum energia termica, apa, asfaltarile, toate au fost promise si nu au fost indeplinite. Tariceanu, Borbely, Orban, Nicolaescu au spus, in repetate randuri, ca Bacaul este una dintre prioritati. Au fost vorbe-n vant. Sa-i aducem aminte lui Stavarache ca promisese spital de rang universitar, cu finantare integrala de la Guvern? Lucru infirmat inclusiv de seful sau de partid, premierul Tariceanu. Primul ministru, la una dintre vizitele la Bacau, a afirmat clar ca exista un program national de construire a opt spitale universitare, nicidecum opt plus unu, asa cum afirmase Stavarache intr-o conferinta de presa. Sa-i aducem aminte ca soseaua de centura trebuia sa intre in lucru de mai bine de doi ani? Ca aductiunea de apa de la Valea Uzului a fost aprobata pentru finantare cu ceva timp inainte sa aterizeze la primarie? Ca nu a izbutit sa atraga un leu pentru ridicarea de locuinte sociale? Tariceanu a venit, a promis si a plecat. Stavarache a ramas, a promis si s-a holbat neputincios in gol pentru ca nu a izbutit sa-si convinga superiorii politici. Fondurile guvernamentale au plecat catre cei ce au stiut sa puna piciorul in prag. Un exemplu elocvent fiind dat de catre Relu Fenechiu din Iasi. Stavarache a ramas doar cu piciorul in pragul primariei.

Avere comparata

Chiar daca nu exceleaza la capitolul administratie, lui Stavarache i-a mers destul de bine in ceea ce priveste afacerile. Printr-o analiza comparata a declaratiilor sale de avere, gasim lucruri interesante. Astfel, valoarea dividendelor Prod Cresus, firma la care este actionar edilul si sotia sa, a crescut din 2006 pana in 2008 intr-un ritm sustinut. Daca la 20.01.2006, valoarea era de 48.949, la inceputul acestui an, dividendele Prod Cresus au o valoare de 108.900. O alta chestiune ce ridica semne de intrebare este cea legata de datoriile primarului. In 2005, la BCR, Stavarache avea un credit de 10.000 de dolari, rambursabil in 2018. Plus unul de 20.500 de euro, rambursabil in 2025. Un an mai tarziu, primul credit s-a evaporat, iar cel de-al doilea s-a transformat in dolari. Minunea a durat pana in 2008, cand creditul de 20.500 nu a mai fost in dolari, ci din nou in euro. Scris de Emilian Berceanu /Ionut Avram

Romeo Stavarache a pierdut inca un proces, in prima instanta, cu unul dintre revolutionarii bacauani. Cand a vazut ca primarul il duce cu vorba si nu are de gand sa-l puna in posesie cu un hectar de teren cum prevede legea, secretarul Asociatiei Revolutionarilor aFratie si Dreptate”, Vionica Zota, a apelat la justitie. Magistratii au dat castig de cauza reclamantului si il obliga pe paratul Stavarache sa solutioneze cererea de improprietarire.

Potrivit legii, luptatorii pentru victoria revolutiei din decembrie „89 beneficiaza de unele drepturi cum ar fi atribuirea unui hectar de teren in extravilan si jumatate de hectar in intravilan. Cum Vionica Zota este unul dintre revolutionarii din Bacau, fiind membru fondator al Asociatiei Revolutionarilor 22 Decembrie 1989 aFratie si Dreptate”, si secretar al acestei organizatii, a facut demersuri pentru a intra in posesia terenului cuvenit. aO discutie in acest sens cu primarul Romeo Stavarache am avut-o imediat dupa alegerile din 2004. Atunci ne-a promis tot sprijinul. Cum am observat ca nu se misca nimic in aceasta directie, in data de 22 septembrie 2004 am cerut autorizatie pentru a picheta Primaria. Bineinteles ca primarul nu ne-a bagat in seama si nu a fost de acord cu actiunea noastra de protest. Pe 22 decembrie 2004 l-am invitat la asociatie. Ne-a onorat cu prezenta si atunci a promis din nou ca pana in primavara lui 2005 toti revolutionarii isi vor primi terenul cuvenit”, declara Zota Vionica. De atunci, revolutionarii nu l-au mai vazut pe primar la ochi. Ori de cate ori l-au convocat la un dialog, edilul a refuzat, dupa cum nu a raspuns la niciuna dintre solicitarile depuse la Primarie de luptatorii din decembrie 1989. aAm facut cred mai mult de 25 de cereri in numele asociatiei pentru punerea in posesie a revolutionarilor, dar nu s-a miscat nimic. Ca si cum nu am fi existat pentru primar. Atunci, personal am facut o cerere de chemare in judecata a lui Romeo Stavarache la sectia Contencios-Administrativ a Tribunalului Bacau, inregistrata cu data de 21 mai 2007″, precizeaza revolutionarul Zota.

Penalizari si daune pentru Stavarache

Pentru a-i mai da o sansa primarului de a respecta legea, secretarul Asociatiei Revolutionarilor mai face o cerere pentru punerea in posesie in conformitate cu prevederile Legii 42/1990 si Legii 341/2004 inregistrata la Primarie in ziua de 6 decembrie 2007. Cum s-a pastrat atitudinea de indiferenta din partea edilului, revolutionarul a concluzionat ca se lupta cu morile de vant. aAtunci mi-am concentrat toata energia in procesul aflat pe rol. Stavarache nu a venit niciodata la Tribunal. Neoficial, aparatorul lui care este si jurist la Primarie mi-a spus ca atat cat va fi el pe functie nu va fi pus nici un revolutionar in posesie”, precizeaza Vionica Zota. Aparatorii primarului s-au straduit din rasputeri sa convinga presedintele de sedinta de lipsa calitatii procesuale active si a lipsei de obiect a paratului Romeo Stavarache. aEu am aratat instantei faptul ca am formulat cerere pentru a mi se acorda drepturile ce mi se cuvin, am aratat si calitatea mea prin certificatul depus, cat si faptul ca se tergiverseaza solutionarea cererii mele de a fi pus in posesie si in proprietate cu un hectar de teren. Primaria nu si-a respectat angajamentele si in consecinta am solicitat penalizari de 50 de lei pe zi daune combinatorii si 10.000 lei daune compensatorii”, mai spune revolutionarul nemultumit.

Tribunalul a dat castig de cauza reclamantului

In ziua de 6 martie 2008, prin sentinta civila pronuntata de Tribunalul Bacau au fost respinse exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de obiect invocate de aparatorii primarului. Totodata, instanta a aadmis cererea formulata de reclamantul Vionica Zota in contradictoriu cu primarul municipiului Bacau. A fost obligat paratul sa solutioneze cererea reclamantului in termen de 30 de zile de la ramanerea irevocabila a hotararii”. Vionica Zota nu stie daca Stavarache a facut sau nu recurs. El sustine ca primarul va fi mai bun de plata, cu cat intarzie mai mult solutionarea cererii de punere in posesie. Scris de Lili Adochitei

Consiliul Profesoral de la Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V. Karpen” Bacau a decis cu larga majoritate ca prof. Ioan Ursu sa i se desfaca contractul de munca pentru abateri privind Legea invatamantului preuniversitar si Statutul cadrului didactic. In noiembrie 2007, doua clase de la aN.V. Karpen” au facut greva si au refuzat sa intre la ora de matematica. Liceenii il acuzau pe prof. Ursu ca-i numeste „rebuturi” si ca nu le preda materia prevazuta de programa scolara, ci materia de a VI-a. Dar cel mai tare i-a suparat pe tineri faptul ca profesorul ii filma, la ore, si posta imaginile pe un site. Prof. Ursu a recunoscut, dar a precizat ca elevii sunt foarte slabi si ca nu e vina lui. La Consiliul profesoral, Ioan Ursu nu a vrut sa participe din cauza ca nu a fost lasat sa filmeze sedinta. Directiunea l-a mutat la alte doua clase, dar masura nu a dat roade: Ioan Ursu a refuzat sa incheie mediile noilor sai elevi. S-a infiintat o comisie formata din profesori si doi inspectori scolari, care a facut cercetari si a constatat ca Ioan Ursu a incalcat legea. „Noi i-am trimis vineri, prin posta, decizia de desfacere a contractului de munca, pentru ca prof. Ursu era invoit, a declarat Ovidiu Cojocaru, inspector general al ISJ. Un alt exemplar l-am inaintat directorului Colegiului Karpen, ca sa i-l dea personal”. Profesorul destituit are dreptul sa conteste decizia, dar e greu de crezut ca va avea castig de cauza data fiind majoritatea cu care a fost votata demiterea sa. aE prima data, de cand sunt inspector general, cand unui profesor i se desface contractul de munca si nu e usor, mai ales ca preda matematica, la fel ca mine, a declarat Ovidiu Cojocaru. Eu am puterea sa recunosc ca prof. Ursu a avut rezultate bune cu ani in urma, dar nu poti trai din asta. Prima obligatie a unui profesor e sa parcurga materia ritmic. Trebuie sa respectam legea”. Scris de Silvia Patrascanu

Directia Apelor aSiret” are in curs de executie o serie de investitii in judet. Una dintre acestea este lucrarea de amenajare pe afluentii raului Bistrita (Trebes, Negel, Limpedea) si consta in regularizarea albiei pe o lungime de 6,5 km, precum si executia a 11,6 kilometri de dig. Pentru anul 2008 a fost alocata de la bugetul de stat suma de 5.900.000 lei. Potrivit directorului Emil Vamanu, in acest an continua si amenajarile pe paraurile Stirbu si Ulm, in zona localitatii Buhoci: regularizarea albiei pe o lungime de 4,72 kilometri, precum si executia a 859 de metri de zid de sprijin, fiind alocata de la bugetul de stat suma de 900.000 lei. O alta lucrare de amenajare vizeaza paraul Bahna, in zona localitatii Luizi Calugara, pentru regularizarea albiei pe o lungime de 2,11 kilometri, precum si realizarea a 3,56 kilometri de zid de sprijin, investitie in valoare de 1.900.000 lei. aAceste lucrari au fost initiate in urma aparitiei Hotararii de Guvern nr. 776/2002, in scopul inlaturarii efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii in anul 2002. Executia lucrarilor, precum si finalizarea acestora depind de sumele alocate de Guvern anual”, a precizat Emil Vamanu, directorul Directiei Apelor aSiret”. O lucrare noua care se executa in acest an pe teritoriul judetului Bacau, cu finantare de la bugetul de stat, este cea intitulata „Taiere de cot rau Siret in zona Harlesti, comuna Filipesti”, pe o lungime de 515 metri. Pentru aceasta lucrare s-a inaintat spre avizare studiul de fezabilitate inca din anul 2006, insa, deoarece pana in acest an nu s-a gasit o sursa de finantare, lucrarea nu a putut fi demarata. Abia in anul 2008, pentru inceperea executiei s-a alocat de la bugetul de stat suma de 150.000 lei. aLucrarile promovate pana acum rezolva numai o parte din problemele aparute pe cursurile de apa, in ultimii ani fiind semnalata aparitia si a altor zone cu puncte critice. Pe masura ce vor fi acordate fonduri, Directia Apelor Siret se va ocupa de promovarea de noi investitii necesare in vederea punerii in siguranta a locuitorilor din zonele afectate”, a mai precizat directorul Directiei Apelor Siret.Scris de C. Pop

In 1992 la Conferinta pentru Dezvoltare si Mediu de la Rio de Janeiro desertificarea a constituit un subiect sensibil. Cauzele acestui pericol care ameninta Terra sunt, in primul rand, despaduririle irationale si taierea masiva a padurilor tropicale. Ca urmare a cresterii temperaturii medii anuale, a accentuarii fenomenelor de eroziune, a deteriorarii structurii solului, a poluarii acestuia, a scaderii cantitatilor de precipitatii, distrugerii sau neutilizarii in mare parte a sistemelor de irigatii si la nivelul tarii noastre se constata o crestere a suprafetelor de teren afectate de aridizare, iar la scara mondiala – fenomene de extindere a zonelor desertice. Desertificarea ameninta aproximativ 10% din suprafata Romaniei, adica 2,2 milioane de hectare situate in estul Munteniei, Dobrogea si sudul Moldovei.
Pentru a contracara acest fenomen a fost promovata o conventie internationala (la care a aderat si tara noastra) menita sa concentreze si sa ordoneze masuri eficiente ale tarilor lumii pentru prevenirea si combaterea desertificarii. Aceste masuri tin de stiinta, educatie, civilizatie.
Analizand cu atentie toate cauzele desertificarii se poate constata ca ele se datoreaza in primul rand omului, lipsei de raspundere si de civilizatie. Aceasta cu atat mai grav cu cat, de exemplu, intr-o tara invadata de imensele dune de nisip, Emiratele Arabe Unite, desertul a fost invins cu eforturi admirabile. Am vazut de curand in aceasta tara unul dintre cele mai civilizate oras din lume – Dubai. Aici am inteles de ce trebuie sa invatam sa pretuim bogatia si frumusetea naturii. Potrivit specialistilor, putini si-ar fi imaginat cu doar cativa ani in urma, ca in inima civilizatiei islamice poate exista un oras atat de modern, cosmopolit si plin de ospitalitate, ridicat prin forta banilor, in mijlocul desertului. Cladirile uriase, realizate intr-un soi de competitie a arhitectilor si constructorilor (in 2009 va fi finalizat Burj Dubai – cea mai inalta cladire din lume), gradinile, lacurile, fantanile arteziene si chiar mici cascade, atractiile ce contrasteaza cu clima si relieful regiunii (partii de schi in mall-uri!), insulele artificiale pe care se construiesc adevarate simboluri ale civilizatiei, picatura de apa adaugata cu mare grija in nisip la radacina florilor si arbustilor ornamentali, parcarile etajate ce pot fi confundate adesea cu blocurile de locuit de pe care se revarsa ghirlande de flori sunt doar cateva din rezultatele unei adevarate lupte cu nisipul si arsita soarelui (aici ploua numai cateva zile pe an).
Deci se poate! Am inteles mai bine aici de ce se investeste foarte mult in educatie si de ce timpul nu sta in loc. Am vazut cu ochii mintii ceea ce am privit cu uimire la doi pasi de desert. Cu mult mai putin efort (inclusiv financiar) noi am putea valorifica si pastra ceea ce natura ne-a oferit cu generozitate, fara sa ne mai ingrozim de desertificare sau sa pozam in victimele politicienilor sau guvernelor de ieri sau de azi. Poate ca nu e prea tarziu sa invatam de la altii ca solutia este cea cunoscuta, dar neaplicata, dezvoltarea stiintei, educatiei si civilizatiei.
Asociind, cum era si firesc, desertul (sau fostul desert) cu lipsa de apa, am vazut la periferia orasului o mare uzina de apa in care apa sarata din Golful Persic (a carui apa contine sare 70 g/l, fata de apele Oceanului Atlantic, Pacific sau ale Marii Mediterane care contin cca 35 g/l) devine prin desalinizare, buna pentru consumul uman, pentru industrie sau pentru legume si flori. Mai tarziu aveam sa aflu ca exista in lume peste 17000 de asemenea uzine repartizate in mai mult de 120 de tari si ca desalinizarea unui metru cub de apa costa 0,2-0,6 euro, sau ca in Spania (a cincea tara din lume dupa capacitatea instalatiilor) se produc astfel 2,42 milioane metri cubi pe zi de apa. Deci unii oameni beau apa din Ocean, iar in Romania izvoarele de munte dau cea mai buna apa minerala din lume… gratis si nu cu picatura.
Sa nu uit sa va amintesc de Ziua Mondiala a Apei – 22 martie, iar dumneavoastra sa nu uitati de picatura de apa care, poate, se risipeste la robinet si nici de masinile care se spala cu apa potabila!

Insomniferul de marti
aDumnezeu ne-a inzestrat cu doua extremitati, una pe care sa sedem si una cu care sa gandim. Soarta noastra depinde de extremitatea pe care o folosim mai mult” (Ann Landers)Scris de Prof.univ.dr. Viorica Paraschivescu

Domnii Basescu si Tariceanu fura, impreuna, la o reuniune internationala. Acolo, surpriza: televiziunile nu le-au stat sluj, ca in Romania, pentru a-si transmite non-stop unul catre altul celebrele (nu gasesc ghilimelele) scrisori. Refulandu-si angoasele, functionarii de lux ai celor doua palate s-au trezit incarcati cu o cantitate uriasa de energie negativa. Zice-se ca, ajuns in cerul comunitatii internationale, dl Tariceanu a solicitat o motocicleta, pentru a-si defula, freudian, printr-o plimbare moto printre nori, nelinistile care i se zvarcoleau in suflet, dar a fost tratat cu refuz. Mai pragmatic, ne-au soptit aceleasi surse, dl Basescu a poruncit, tot cu gandul la defularea freudiana, sa-i fie deschis urgent un geam de la aeronava, pentru a-si urla furia acumulata in eternul cerului comunitar. O stewardesa indrazneata i-a atras insa cuviincios atentia ca, de la mamitica lui Caragiale incoace, nu se cuvine ca un mariner, fie el si de cursa lunga, sa scoata capul pe geam, pentru ca nu cumva sa-i fure vantul biletul de calatorie sau panglica de la uniforma. Ajuns pe pamantul patriei, primul gest al intaiului slujitor al natiei n-a fost, cu v-ati fi asteptat, unul cu rezonante papale – sarutarea pistei de aterizare – ci sarutul/muscatul microfoanelor. Platitorul amarat de impozite se astepta la o marturisire a succeselor diplomatice obtinute in culisele europene. Risipitorul de flota (citam din dosarul care sufera de imunitate) si fostul fabricant de inghetata s-a trezit insa aruncand manie proletar-corsareasca asupra celor care au indraznit, in lipsa, sa-i atace famelia. Cel mai mult s-a suparat pentru faptul ca fostei aratatoare de coapse, (preajuna?) Elena, aruncata de tata in politica, i-a fost recomandat sa studieze abc-ul gramaticii si al discursului. Un copilas de douazeci si cinci de ani trebuie protejat, zice tatutul. Noi, dimpotriva, zicem ca atunci cand toata lumea spune ca esti in mare osfaid ideatic trebuie sa mergi musai acasa si sa faci nani-nani, puisor. Cand fu cu aratatul coapselor – desi noi (dar sa nu ma spuneti copiilor si nevestei…) nu prea am vazut nimic de soi – n-am suflat o vorbulita. De gustibus… Cand e vorba insa despre idei asumate pe post de lider al Cabinetului 2, se schimba perspectiva moftului. Cel mai bine era ca tatal mariner sa mearga pe malul marii inspumate, sa ia niste pietricele si, dupa antica metoda, sa i le arunce odraslei-balba in gurita, pentru a-i apropia arta discursului. Cu gramatica va fi, e drept, putintel mai greu. Deocamdata, dl Basescu poate obtine mai multe voturi prin metoda coapselor de modeling, decat prin idei si discursuri de fiica. Ne mai pune pe ganduri si altceva: faptul ca institutia prezidentiala si-a pierdut respectul. In miez de noapte, un Mircea Badea batea cu pumnul in masa si cerea imperativ ca Presedintele sa intre in direct cu el, ziaristul-tonomat. Fiind tratat cu refuz, s-a trezit ca o intreaba retoric pe o doamna numita, parca, Elena Udrea, daca domnul Basescu mai are sange in instalatii. Probabil ca a emis pe unde ceva foarte profund, pentru ca n-am priceput nimic din aceasta interogatie.Scris de Ion Fercu

Distributia pe orizontala, un program compromis

Balbaieli, ezitari, termene depasite,
informatii trunchiate sau gresite, lipsa de implicare, incompetenta. Amestecand toate aceste aingrediente”, actuala administratie locala a reusit sa
compromita programul de distributie pe orizontala a agentului termic. I-a atras in cursa pe locatari si i-a facut sa-si dea acordul scris pentru lucrare, fara a le oferi informatii complete. Acum, cei care s-au razgandit risca sa ajunga la tribunal.

In blocurile incluse in linia intai a programului de realizare a distributiei pe orizontala a agentului termic s-a asternut linistea. Au disparut echipele de muncitori, s-au potolit spiritele. Locatarii asteapta sa vada ce va fi. La usi le mai bat, cam o data pe zi, fie reprezentanti ai primariei, fie trimisi de la CET. Li se infatiseaza, a cata oara?, avantajele sistemului, dar locatarii nu mai cred in promisiuni si in solutii, dupa ce s-au pacalit cu apometrele si cu repartitoarele de costuri. Chiar daca au semnat ca sunt de acord cu reabilitarea termica si cu distributia pe orizontala, considera acum ca au fost trasi pe sfoara de administratie, care le-a smuls acordul fara sa fi prezentat mai intai pretul lucrarii, costurile care revin proprietarilor de apartament. Pe buna dreptate, cand au auzit ca trebuie sa mai plateasca si cutia de contorizare de la usa, multi au dat inapoi. Semnatura de pe tabelul nominal si cererea semnata de reprezentantul legal al asociatiei de proprietari ii obliga insa sa accepte programul si sa-si plateasca partea.

Risca sa suporte rigorile legii

Din cele peste 20 de scari de bloc pentru care s-au scos la licitatie lucrarile de distributie pe orizontala, patru refuza sa mearga mai departe. aNu mai vor, desi au semnat, ne-a declarat Gheorghe Muntianu, seful Biroului pentru asociatii de proprietari din Primaria Bacau. M-am deplasat la una din adrese, am vorbit cu oamenii si spun ca s-au razgandit. Cand s-a demarat actiunea, majoritatea a semnat ca este de acord, s-a trecut la licitatii, iar societatea care a castigat a facut achizitii. Nu se poate asa! Pe Legea 230/2007, proprietarii de apartament care nu permit continuarea programului pot fi actionati in instanta de asociatie.” Bacaul a primit de la Bucuresti 22 miliarde lei vechi pentru lucrare. Locatarii ar trebui sa contribuie cu partea lor, iar daca nu se strang bani, aceasta sa fie acoperita din fondul de reparatii. Cel putin astfel s-a sugerat de la Bucuresti. Numai ca fondul de reparatii este inexistent.

Pauza in Asociatia 51

Chiar si in Asociatia 51 Aviatori, unde lucrarile de distributie pe orizontala sunt in stadiu avansat, s-a luat o pauza. aNe-am oprit pentru ca se asteapta un raspuns de la RAGC, pentru scoaterea conductelor de apa rece pe casa scarii, alaturi de cele de caldura si apa calda, ne-a declarat Ioan Tirca, presedintele asociatiei. Pe locatarii din blocul 62 i-am lamurit si accepta programul. Cei din blocul 13 mai stau pe ganduri. Din 24, au semnat 16. Asteptam raspunsul de la primarie, in privinta conductelor de apa rece”. In blocul 9 de pe strada Aviatori, conductele comune au fost deja montate pe casa scarii. Locatarii sunt multumiti de proiect si de calitatea lucrarii. Au insa o mare nelamurire: cine va plati aparatele de masura de la usa fiecarui apartament? La aceasta intrebare nu au primit inca un raspuns clar. Sunt dusi cu vorba: ba ca achita Consiliul Local Bacau, ba ca le vor plati ei, in rate sau cu banii jos. Initial li s-a spus, atunci cand si-au dat acordul pentru program, ca ei vor suporta doar cheltuielile cu schimbarea instalatiei din apartamente. Dupa ce s-au montat conductele noi au aflat ca vor plati aparatele de masura. Din pacate, un program care ar putea fi benefic pentru locatarii de la bloc a fost dinamitat de incompetenta si balbaielile actualei administratii. Scris de Doina Mincu

Un IPO cu succes partial

Saptamana care a trecut a consemnat volume de tranzactionare scazute de circa 141,97 milioane lei, insa peste nivelul inregistrat in saptamana anterioara. Cele mai lichide actiuni au fost cele ale SNP Petrom cu o valoare a tranzactiilor de 21,13 milioane lei urmate de actiunile SIF5 Oltenia si SIF2 Moldova. Cele cinci Societati de Investitii Financiare au insumat 38,39% din totalul schimburilor de la BVB, iar sectorul petrolier 17,08 din valoarea totala a tranzactiilor.
Tot in cursul saptamanii trecute a fost procesata in sistemul Bursei de Valori Bucuresti oferta STK Emergent in care a fost subscris un numar de 76121 actiuni in valoare totala de 21,39 milioane lei. Oferta a fost incheiata cu succes desi a fost subscrisa in procent de doar 42%, sub nivelul estimat de administratorii fondului, pragul minim de subcriere pentru realizarea listarii la bursa fiind stabilit la 10%. Cea mai mare parte a investitorilor care si-au manifestat increderea in fond si au subscris la oferta sunt persoane fizice din Romania. Cu toate ca piata locala de capital duce lipsa de oferte publice de listare la bursa, apetitul investitorilor pentru plasamente in titluri noi este conditionat de atractivitatea pretului de emisiune, de obicei, in cadrul acestor IPO-uri (initial public offer) fiind oferite actiuni care prezinta un anumit discount fata de valoarea reala. Din pacate in cazul STK Emergent pretul cerut a fost destul de ridicat de 281 lei, peste nivelul valorii unitatii de fond care la sfarsitul lunii ianuarie era de 194 lei. Acest fapt precum si conjunctura nefasta prin care trece piata de capital sunt principalele motive pentru nivelul scazut al subscrierilor. In desfasurare se mai afla oferta publica de listare a Contor Grup SA care s-a prelungit pana pe data de 21 martie 2008.
In saptamana analizata pietele externe au avut parte de volatilitate ridicata, in prima parte a saptamanii acestea apreciindu-se cu unul pana la doua procente. In debutul sedintei de joi pietele s-au depreciat puternic, incheind saptamana pe scadere. In sedinta de miercuri bursa de la New York a cunosct o apreciere puternica de peste 3% pe fondul stirii ca FED va injecta 200 miliarde dolari pentru a sprijini in continuare companiile afectate de criza subprime. Aceasta masura a venit in contextul in care FED prefera sa nu recurga momentan la taierea dobanzii ca masura de sustinere a pietelor financiar-bancare, protejand astfel economia de o noua crestere a inflatiei. Intrucat insa indicele preturilor de consum din SUA, in mod neasteptat nu a crescut in luna februarie fata de luna anterioara, dupa cum au relevat informatiile publicate vineri, nu este exclusa o noua taiere a ratei dobanzii in Statele Unite in sedinta din data de 18 martie.
Toate actiunile celor patru banci tranzactionate la BVB au avut o evolutie pozitiva desi volumele schimburilor au fost reduse. SIF Oltenia a atins un nou nivel minim al acestui an incheind saptamana la pretul de 3,15 lei/actiune la nivelul minimului inregistrat pe 20 februarie. De altfel, indicele BET-FI este cel care s-a depreciat in aceasta saptamana cu 3,19%, toti ceilalti trei indici apreciindu-se pe fondul cresterii valorii actiunilor SNP cu 7,43% sau a actiunilor BRD care au marcat un plus de 5,53%.
Banca Transilvania a anuntat si in acest an o noua majorare de capital social. Fondurile vor proveni din incorporarea profitului pe anul trecut asi prin aport in numerar din partea actionarilor. In cadrul operatiunii urmeaza a fi emise 4,48 miliarde actiuni, din care 4,18 miliarde de titluri vor fi alocate gratuit, iar restul vor fi subscrise la pretul de 35 de bani. La majorarea de capital vor putea participa actionarii care detin titluri la data de 16 mai. Propunerea va fi discutata la adunarea generala a actionarilor din 22 aprilie.
Dintre societatile tranzactionate pe Rasdaq cel mai mare volum tranzactionat saptamana trecuta l-a inregistrat Comvex SA Constanta cu o valoare de 49,96 milioane lei, joi fiind transferate 22% din actiunile societatii. Vanzatorul a fost Broadhurst Investments care a marcat in profit participatia pe care o avea la operatorul portuar. S-a remarcat si revenirea la tranzactionare a actiunilor Electromagnetica Bucuresti dupa o perioada de suspendare de peste 4 luni de zile datorata splitarii valorii nominale a actiunilor. Noile actiuni se pot transfera de la registru incepand cu 14 martie 2008. Pretul calculat matematic la care ar fi trebuit sa se corecteze actiunea avand in vedere splitarea valorii nominale a fost de 0,95 lei insa ultima tranzactie de vineri s-a realizat la 0,70 lei, actiunile recuperand si scaderea pe care a avut-o piata in timp ce societatea a fost suspendata de la tranzactionare. De remarcat este insa profitul foarte bun anuntat de Electromagnetica aferent anului 2007 de 15,264 milioane lei, in crestere cu 71% fata de 2006.
Pentru saptamana aceasta asteptarile cu privire la evolutia pietei raman destul de pesimiste in ciuda estimarilor pozitive ale BNR privind performantele economice ale Romaniei pentru anul 2008 si a stirilor bune aparute in cursul saptamanii trecute in ce priveste evolutia din primele doua luni a economiei. Corelatia bursei de la Bucuresti cu pietele externe de capital va continua sa se manifeste.

Investitii profitabile tuturor!

Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro, la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6
Scris de Alexandru Finaru

Precupetele din Piata Agroalimentara Onesti duc dorul clientilor. Anul trecut a fost cumplit pentru crescatorii de animale, castigurile acestora fiind pe zero. Oierii se plang ca raman cu marfa nevanduta si ca ajung la faliment. Hala de lactate din Piata Onesti e aproape goala. Cand si cand, cate un client pune piciorul in hala imensa, dar nu pentru a cumpara ceva. Cele trei vanzatoare ofteaza din rarunchi si ii urmaresc cu ochii mohorati pe oamenii fara bani in buzunar. aSunt venita de dimineata de la 7.00 in piata. Acum este ceasul 12.00 si eu am vandut abia doua kilograme de branza”, spune resemnata Maria Faraoan. Femeia este din Oituz si vine de cateva ori pe saptamana cu branza si cas in piata din Onesti. S-a inhamat intr-o afacere cu fratii ei si impreuna s-au apucat de crescut animale. aAvem peste 50 de oi. Le pasunam tocmai in Covasna. E munca multa, iar castiguri ioc! Daca vand 10-15 kilograme de branza intr-o zi. Sunt si perioade cand plec cu marfa acasa. Acum se gasesc peste tot specialitati, iar lumea nu prea mai cumpara din piata” se plange precupeata.

Lumea cumpara cas doar in ziua de salariu

Plini de negura sunt si ochii Mihaela Vilcu, vecina de taraba a Mariei Faraoan. Frigul i-a intepenit incheieturile si un tremur subtire a pus stapanire pe trupul robust. aM-am trezit cu noaptea in cap sa vin in piata, dar degeaba, spune suparata precupeata. Cred ca am sa plec cu marfa acasa. Nu au oamenii bani! Se simte acest lucru! Vanzari mai bune am doar in zilele de salariu. In rest, pierd vremea de pomana in piata!”. Gospodina din Oituz nu prea are chef de vorba. Insa nu rezista sa nu-si verse amarul din inima. aAnul trecut ne-a pus capac. In urma secetei, oile au slabit si nu au dat lapte. Acum, lumea cumpara aproape tot de la supermarket-uri. Nu prea mai dau clientii prin piata. Nici eu nu mai vin asa des cu marfa. Daca ajung aici de doua sau cel mult de trei ori pe saptamana”. Femeia ofteaza din greu. Inainte cand Onestiul era infloritor, nu existau temeri pentru viitor. Acum cand industria orasului este in coma, oamenii incearca sa se descurce cum pot. Numai ca nu au nici un spor. aLa cata munca se investeste in cresterea animalelor abia daca reusim sa nu iesim in pierdere. Insa daca situatia ramane neschimbata, ajungem la sapa de lemn”, spune suparata femeia.Scris de Lili Adochitei

In frunte cu presedintele Dragos Benea, o mare parte a consilierilor judeteni au omis sa-si completeze raportul de activitate pe 2007. Desi legea le cam impune sa arate cetatenilor pentru ce au dat cu stampila, alesii s-au dat la fund, uitand ca au fost pusi in fruntea judetului exact pentru a avea cu ce sa umple formularele raportului de activitate.

De cand a ajuns in ipostaza de cel mai tanar presedinte de consiliu judetean din tara, Dragos Benea nu a catadicsit sa-si completeze raportul de activitate. De fapt, in afara de a fi june si nelinistit de aeroporturi, albume, legende si concerte mare lucru nici n-ar prea avea de trecut in raportul de activitate. In afara de iesirile necontrolate si lipsite de eleganta de prin sedintele de consiliu sau dezbaterile publice. In aceeasi situatie se afla si vicepresedintii Angela Bogea si Victor Mitocariu, care si-au postat doar declaratiile de avere si de interese.

Ii doare-n pix de bacauani

In Consiliul Judetean activeaza 34 de alesi, in afara de cei trei din conducere. Pe site-ul institutiei doar 14 si-au depus raportul de activitate. Ceilalti, desi unii dintre ei ar avea ambitii de a-i fi contracandidati maestrului legendelor si marturisirilor din concerte, se fac ca ploua, cu toate ca de la Romica Jurca am aflat ca vremea este in proces de incalzire, cu cer variabil, mai mult senin. Oricum, daca nu au depus raportul, nu trebuie luati in seama. Dintre cei ce si-au rupt cateva minute pentru a informa poporul vizavi de modul in care si-au facut treaba, ii putem aminti pe sindicalistul Huluta, Petrica Mihaila, Dumitru Bontas, Petru Enasoaie, Cristian Bunea (despre care umbla un zvon ca ar vrea sa-i ia locul lui Benea la sefia Consiliului Judetean), Petru Enasoae, Oana Chelaru, Daniela Biri, Ioan Chiriac, Alexandru Fanaru, Mihai Ichim, Corneliu Pricope (mai marele zonei metropolitane inexistente), Gheorghe Pricopie, Claudiu Serban, Elena Sova. Macar si-au dat interesul. Depre ceilalti… vedem la vot.

Sa va fie rusine!

Majoritatea alesilor judetului nu scapa nicio ocazie sa-si introduca in discursurile politice fraza cu ainteresul cetateanului”. Doar ca, atunci cand este vorba sa si puna in practica, apare amnezia. Iar legile transparentei prevad foarte clar obligativitatea ca aceste raporate sa fie facute publice, ca sa vada si cetateanul pentru cam cat ii doare pe politcieni de durerile sale. Ocupati probabil cu campania electorala care se apropie cu pasi repezi, cu aliantele si negocierile politice, alesii judetului nu au mai catadicsit sa respecte in primul rand legea si al doilea pe cetateni. Poate vor face lucrul acesta in urmatorul mandat. Daca il mai apuca. Sa va fie rusine, domnilor! Scris de Emilian Berceanu, Ionut Avram

Cativa dascali de la Scoala aConstantin Platon” au vizitat saptamana trecuta scolile din Tara Galilor, de unde s-au intors fascinati si parca putin intristati de distanta uriasa dintre cele doua sisteme de invatamant. Poate ca specialistilor in strategii nu le-ar strica sa faca si ei cunostinta cu amodelul european”.

aVizita educationala” s-a facut pe cheltuiala dascalilor, 25 de milioane de persoana, dar a meritat. Asa sustin ei. Invitatia a venit dupa patru ani de colaborare. aIn 2004, scoala noastra a inceput o corespondenta cu scoala din Wrexam, povesteste Lorelai Mereuta, profesor de engleza. Ne-am pus adresa pe un site si am fost contactati de Scoala primara Minera, care este patronata de Biserica. Asa a inceput colaborarea noastra”. Copiii din clasa inv. Lucia Grecu, la care prof. Mereuta preda engleza, au corespondat cu elevii din Tara Galilor, au schimbat impresii, si-au trimis felicitari si fotografii. Intre timp, Scoala aPlaton” a mai incheiat un parteneriat cu o scoala aflata la 80 km de prima. In Wrexam, bacauanii au fost intampinati de primarul orasului, de elevii si profesorii Scolii Minera, care i-au asteptat pe scari. aNoi le-am dus martisoare, iar ei ne-au daruit narcise pentru ca narcisa e simbolul Sf. David. Era sarbatoare si orasul era galben de narcise”, spune prof. Mereuta.

O clasa are patru dascali

Timp de o saptamana, dascalii nostri, avand la dispozitie un microbuz, au vizitat scoli, au asistat la ore, au discutat cu elevii si cu profesorii. aLa o clasa cu 25 de copii erau 4 cadre didactice: profesorul principal, asistentele lui si profesorul de practica pedagogica. La acestia se adauga, uneori, voluntarii”, declara Manuela Neculcea, director educativ. Sistemul galez degaja multa disciplina, dar si multa lejeritate. aAm observat ca, in timp ce se spunea o poveste, unul dintre copiii era plictisit. Un profesor l-a luat deoparte si a lucrat altceva cu el”, explica Lucia Grecu. Invatamantul nu se bazeaza pe criterii cantitative, ci pe calitatea educatiei si confortul elevilor. aM-a frapat abundenta de materiale didactice, marturiseste Paraschiva Blajut. Totul e foarte atractiv, profesorii au tot ce le trebuie la dispozitie, pur si simplu te impresioneaza”. Fiecare clasa are un colt – cu xerox si consumabile – in care sunt pregatite materialele pentru ora. In Tara Galilor, programa are obiective, nu termene rigide, pe capitole. aLa noi e foate multa materie si trebuie sa treci mai departe pentru ca altfel ai fi silit sa prelungesti semestrul ca sa termini, sustine inv. Grecu. Un manual de clasa a VI-a arata ca unul de-a III-a de la noi, e viu ilustrat, e copilaresc, accesibil”.

Un vis: sali de balet si bazine de inot

Inv. Gh. Racles a fost fascinant de atelierele lor: aAu bazin de inot, sali de balet, ateliere de sculptura, gastronomie, croitorie, tamplarie, pictura, metaloplastie”. Toate acestea sunt „optionale” la care elevii se inscriu la inceputul anului. O clasa optionala poate avea 6 sau 4 elevi, dar nimeni nu o va inchide. aInvatamantul e mult mai aplicat. Accentul cade pe activitatile practice, care trebuie sa le dezvolte abilitatile”, adauga insp. Anca Rafiroiu. Dascalii bacauani au fost condusi prin scoli de elevi: aRelationeaza extraordinar. Nu sunt scrobiti deloc, sunt naturali, relaxati si politicosi. Daca unul l-a atins pe altul isi cere scuze imediat. Nu intra oricine in scoala. Parintii nu se supara, iar copiii sunt in siguranta”. Pe Lucia Grecu a impresionat-o ca toate scolile au la intrare uniforma, in culorile institutiei, si emblema. In scoala din Wrexam, ea a descoperit un colt dedicat Bacaului, in care erau prezentate fotografii, felicitari primite de la elevii Scolii aPlaton”, planse, informatii. aNe-ar fi drag sa avem si noi astfel de scoli, in care fiecare zi e o sarbatoare, iar munca, o bucurie”, marturiseste Paraschiva Blajut. Scris de Silvia Patrascanu

La doua luni si jumatate de la inceputul acestui an, Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau nu cunoaste inca numarul de bilete la tratament care ii va fi repartizat pentru 2008. Pana in prezent, Casa Nationala de Pensii i-a distribuit numai cateva sute de bilete, dar si acestea, doar pentru cinci statiuni care apartin Ministerului Muncii, respectiv Amara, Nicolina, Covasna, Sarata Monteoru si Pucioasa. Conducerea CJP nu are nici acum o informatie sigura privind data la care va sti exact pe ce bilete mizeaza pentru acest an. aNoi speram, totusi, sa avem din 26 martie bilete pentru toate statiunile, a declarat Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Bugetul asigurarilor sociale pentru anul acesta a fost aprobat mai tarziu. Prin urmare, negocierea pretului biletelor si incheierea contractelor cu firmele care au locatia si baza de tratament au fost demarate, firesc, dupa ce s-a stabilit suma ce va fi alocata”. Este pentru prima data cand Casa Nationala repartizeaza biletele cu atata intarziere, pensionarii pierzand trei luni din acest an. In anii anteriori, CJP Bacau a primit biletele pentru statiunile care nu sunt ale Ministerului Muncii cu o luna, cel putin, mai devreme decat in 2008. Daca avem in vedere faptul ca nici pentru decembrie nu se acorda bilete, atunci, practic, marea majoritate a pensionarilor care au depus cerere pentru un bilet pot alege sa mearga intr-o statiune doar pe perioada a opt luni. Dar si in cele opt luni, foarte putini dintre ei vor avea norocul sa prinda un bilet. Deja numarul cererilor a trecut de 8.500 iar, dupa toate estimarile, cel al biletelor va fi la fel ca in anii trecuti, sau chiar mai mic. In fiecare an biletele alocate judetului Bacau nu au trecut de 8.000 in timp ce numarul solicitarilor va fi dublu, cu siguranta.Scris de Elena Tintaru

Pietoni inconstienti. Asa pot fi numiti unii oameni, care isi pun zilnic viata in pericol, riscand traversari fortate. In special in zonele aglomerate din oras, in dreptul statiilor de autobuz, a pietelor sau cimitirelor, la fiecare minut cel putin un om traverseaza strada prin loc nepermis, fara sa se asigure, chiar daca la niciun metru de el este trecerea de pietoni. Ignoranta unora dintre noi are, de cele mai multe ori, urmari deosebit de grave. Numai in primele doua luni ale acestui an, in municipiul Bacau au avut loc 10 accidente rutiere din vina pietonului, iar o persoana si-a pierdut si viata.
„Una dintre prioritatile Politiei Rutiere este cea legata de controlul, disciplinarea si sanctionarea pietonilor care traverseaza arterele orasului prin locuri nepermise avand in vedere ca de cele mai multe ori accidentele in care sunt ei implicati sunt din cele mai grave, a declarat subcomisar Dorin Roman, de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau. In momentul in care sunt prinsi pe picior gresit ei risca o penalizare intre 1 si 3 puncte, iar avand in vedere ca un punct este 50 de lei, ei primesc aceasta amenda ce trebuie platita in maximum 48 de ore. De aceea recomadarea noastra este sa travereseze strada prin locurile special amenajate si asta dupa o temeinica asigurare avand in vedere ca si pe tercerile de pietoni ei pot fi accidentati”. Statisticile lucratorilor Serviciului Politiei Rutiere sunt sumbre. Raziile si controalele efectuate de acestia pe toate strazile Bacaului se lasa cu amenzi usturatoare, dar parca tot degeaba. Oamenii continua sa ignore legea, sa riste cu viata in graba zilnica. Numai intr-un singur an la nivelul municipiului s-au inregistrat 74 de accidente rutiere, in care principalul vinovat a fost pietonul, si s-au aplicat nu mai putin de 4.200 de sanctiuni. Scris de Roxana Neagu

Ieri, la ora 11.30, la intrarea trenului marfar in Gara Bacau, la trecerea peste schimbatorul de cale, vagonul 24 deraiaza. Din cauza socului produs, un carlig de tractiune se rupe si trenul se opreste. Substanta inflamabila se aprinde. Deasupra sunt linii de inalta tensiune. Panica. Imaginile sunt de cosmar. Alarma suiera surd. Se strang zeci de curiosi care nu prevad gravitatea incendiului. Focul mistuie tot. In zona se afla si un tren de calatori oprit. Seful de tura anunta prin statie accidentul si estimeaza pagubele. Serviciul local pentru interventii in caz de urgenta ajunge imediat cu echipamentele din dotare. Vagonul se transforma intr-o torta. Zona este evacuata. Intervin si angajatii CFR pentru remedierea avariilor. A fost vorba doar despre un exercitiul de simulare a accidentului feroviar major. aTrenul de calatori a fost preluat si garat in afara zonei de pericol, garnitura de vagoane incendiate a fost si ea tractata, urmeaza sa actionam pentru localizarea si lichidarea incendiului”, a declarat lt.col. Catalin Buftea, comandant Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” Bacau. Au participat pompierii militari de la ISUJ Bacau, Salvarea, Politia Transporturi Feroviare si Protectia Civila. Minutele curg, fiecare secunda pare grea. Fumul negru devine inecacios. Intervin pompierii militari cu stingatoare. Protejeaza focul, sa nu se extinda. Zona este inchisa traficului. Focul pare necrutator. Minutele curg greu. Se lucreaza pe mai multe fronturi. In cateva secunde patru pompieri se echipeaza cu salopete speciale de protectie termica si chimica. Miscarile lor sunt sigure. Jetul puternic al apei este inghitit de flacari. Ranitii sunt si ei urcati in Ambulanta. Atmosfera incepe sa se detensioneze. Focul arde acum mocnit. Intervin si angajatii CFR pentru remedierea avariilor. Se restabilesc circuitele de comanda si semnalizare, iar echipa de instalatii repune in functiune linia de contact de la stalpul de inalta tensiune. Un vuiet scut, apoi tacere. Liniste. Aplauze. Exercitiul de simulare a accidentului feroviar major ia sfarsit. Scopul actiunii este atins. Concluzie: fortele operationale au intervenit eficient. Scenariul a constat in simularea unui accident feroviar cu deraierea unor vagoane de marfa, accident in care au existat si victime. „Acest exercitiu vine tocmai in scopul antrenarii celulei pentru situatii de urgenta cat si a fortelor proprii, a precizat si Gheorghe Nechifor, inspector Protectie Civila pe teritorul subunitatilor CFR din judetul Bacau. Efectuam astfel de exercitii, pentru a scurta timpii de interventie si raspuns, dar si pentru a constientiza populatia si cetatenii despre iminenta producerii unor astfel de dezastre”. Pe durata intregului exercitiu s-a tinut cont de viteza de interventie intre structurile specializate in astfel de interventii in situatii de criza. Scris de Roxana Neagu

Interviu cu d-na prof.univ.dr. Viorica Paraschivescu

Din 1983 ziua de 15 martie aduce in atentie intreaga populatie a globului in calitatea pe care o are de consumator. Odata cu cresterea fenomenului de consum la nivel mondial, consumatorii trebuie sa se solidarizeze pentru a le fi respectate drepturile fundamentale: dreptul la securitate, dreptul la educare si informare, dreptul de a fi ascultat, dreptul de a alege produse si servicii, dreptul la despagubire, dreptul la asigurarea cerintelor si nevoilor vitale, dreptul la un mediu inconjurator sanatos. O prezenta activa in miscarea consumatorilor din Romania, d-na prof.univ dr. Viorica Paraschivescu a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu cu prilejul Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor.

Rep.: Ce semnificatie are aceasta zi? Este reala protectia consumatorului.
V.P.: Semnificatia este recunoasterea la nivel international a drepturilor consumatorilor. Autoritatile trebuie sa asigure respectarea acestor drepturi. Alta semnificatie ar fi ideea de solidarizare a consumatorilor. Principalele actiuni se bazeaza pe promovarea si educarea consumatorilor. Daca ne referim strict la termenul apromovare”, acesta inseamna, aa trece clasa”, aa fi avansat”. Dar, treci clasa daca inveti! Atunci avem un posibil raspuns la ceea ce avem de facut: sa asiguram dreptul consumatorului de a fi educat, de a invata sa fie consumator, de a fi format pentru a fi un consumator avizat, constient si activ. Consumatorul trebuie sa invete cand sa fie multumit si cand nu, si ce sa faca daca nu este multumit de unele produse sau servicii. A cere respectarea drepturilor fundamentale ale consumatorului nu inseamna, dupa parerea mea, a cere protectie. Aceste drepturi sunt in lege, deci inseamna a cere respectarea legii. A asigura respectarea drepturilor consumatorilor nu inseamna a asigura protectie, ci a asigura respectarea legii. A cere si a asigura respectarea legii inseamna a promova consumatorul.
Rep.: Legislatia din Romania privind drepturile consumatorului este in masura sa asigure respectarea acestor drepturi?
V.P.: Si da si nu. Ceea ce este clar specificat in lege nu se aplica in totalitate Anumite parti din legi, insa, se modifica de la an la an, iar altele sunt confuze. De exemplu am propus revizuirea Codului Consumului, Legea 296/2004, pentru completarea Capitolului VI intitulat aCadrul general privind obligativitatea informarii si educarii consumatorilor”. In prezent, acest capitol nu contine in cele 26 de articole decat referiri la obligativitatea informarii, nu si a educarii consumatorului, asa cum scrie in titlu, utilizand in cazul catorva articole despre educare termenul poate, nespecificand cu claritate cine trebuie, deci cine este obligat sa faca educarea consumatorului. Utilizarea termenului atrebuie” ar da alt sens legii.
Rep.: Pot fi consumatorii multumiti de produsele si serviciile pe care le platesc?
V.P.: Eu cred ca de multe ori consumatorii nu stiu cand trebuie sa fie nemultumiti si ce trebuie sa faca in acest caz. As face referire indeosebi la conditiile nesatisfacatoare in care consumatorii primesc anumite servicii: timpul de asteptare, spatiul neigienic sau conditiile neigienice din mijloacele de transport (trenuri, taxiuri), abundenta informatiilor tehnice neintelese de consumatori, din facturi si contracte, clauzele ascunse sau abuzive din contractele prestabilite, comportamentul angajatilor din spatele ghiseelor etc. Cred ca si ramanerea in urma la capitolul standardizarea serviciilor aduce prejudicii insemnate consumatorilor. Asigurarea calitatii serviciilor nu se poate face decat intr-un cadru standardizat ca si in cazul produselor. Trebuie sa vorbim si despre risipa datorata serviciilor publice, despre cetateanul consumator care plateste lumina aprinsa pe strazi ziua, si despre masinile noastre care se spala cu apa potabila!
Rep.: Ati facut o practica in a organiza la Universitatea
aG. Bacovia” actiuni care vizeaza problematica protectiei consumatorilor.
V.P.: Da. In 2007 am organizat doua asemenea actiuni. Temele alese au fost: aFalsificarea marfurilor” si aDrepturile consumatorilor”. De curand am avut prima reuniune din acest an a masteranzilor de la specializarea Marketing in afaceri, la care dezbaterile au fost foarte animate datorita gravitatii unor situatii in care se afla deseori consumatorii. Faptul ca participantii sunt specialisti din domenii diferite, economisti, profesori, ingineri cu responsabilitati in institutii de invatamant, banci, societati comerciale si care lucreaza direct cu consumatorii, constituie un mare avantaj pentru formularea unor concluzii generale. Sigur, nu putem masura efectele imediat, dar ele exista, se insumeaza. Consumatorul este din ce in ce mai avizat, mai exigent. Are insa nevoie si de un plus de pregatire juridica inca de pe bancile scolii. Scoala si mass media pot contribui semnificativ la imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, la educarea consumatorilor, la cunoasterea si respectarea drepturilor consumatorilor.

Scris de Daniela Pilat