Într-un comunicat de presă emis în ziua de 4 martie 2024, Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a adus în atenția publicului și a autorităților o serie de modificări propuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în privința polițelor RCA, considerate a fi în detrimentul șoferilor.

Schimbările propuse de ASF au stârnit îngrijorare în rândul șoferilor din România și au fost interpretate ca fiind în favoarea companiilor de asigurări, în detrimentul consumatorilor. COTAR susține că, deși conducerea ASF s-a schimbat recent, obiceiurile și orientarea în favoarea asigurătorilor au rămas neschimbate.

Potrivit comunicatului, unul dintre punctele critice ale propunerilor ASF vizează pierderea bonusului pentru șoferii care nu își reînnoiesc polița RCA în termen de 30 de zile de la expirare. Astfel, chiar dacă un șofer a acumulat un bonus de reducere a prețului de 50% în urma a patru ani de condus fără incidente, acesta își va pierde beneficiul dacă nu reînnoiește polița în termenul stabilit.

De asemenea, ASF propune ca amenzile de circulație să influențeze negativ bonusurile acumulate de șoferi în ultimii ani, oferind companiilor de asigurări posibilitatea de a majora prețurile polițelor RCA în funcție de sancțiuni, chiar și pentru abateri minore, cum ar fi parcarea în locuri nepermise.

Un alt aspect critic subliniat de COTAR este accesul la datele cu caracter personal ale șoferilor, oferit de ASF companiilor de asigurări. Această măsură ridică semne de întrebare cu privire la confidențialitatea informațiilor și la modul în care acestea vor fi folosite de către companiile de asigurări, care în trecut au fost criticate pentru practici abuzive.

Printre propunerile contestate se numără și introducerea unei perioade minime de asigurare de 3 luni, eliminând posibilitatea încheierii unor polițe valabile doar o lună. COTAR consideră că această limitare a opțiunilor va afecta negativ șoferii, fără a lua în considerare nevoile specifice ale acestora.

Mai mult, ASF propune sancțiuni pentru șoferii care își suspendă temporar asigurarea RCA, solicitând ca vehiculele să fie ținute în afara domeniului public pe durata suspendării, sub amenințarea amenzilor pentru cei fără posibilitatea de a păstra mașina în garaj sau curte.

În final, COTAR atrage atenția asupra unei posibile creșteri semnificative a prețurilor polițelor RCA, considerând că 80% dintre propunerile de modificare a legislației vor avea ca rezultat majorarea cu 30-40% a costurilor, fapt ce va afecta negativ toți cei aproape 9 milioane de șoferi afectați de Legea 132/2017.

Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne a dat un verdict favorabil jucătoarei de tenis de renume mondial, Simona Halep, după ce aceasta a depus un apel împotriva deciziei Agenției Internaționale pentru Integritatea Tenisului (ITIA). TAS a admis apelul și a redus suspendarea inițială de patru ani la doar nouă luni.

Decizia inițială a ITIA a venit în urma unor acuzații de încălcare a regulilor antidoping. Simona Halep a fost suspendată inițial pentru o perioadă de patru ani, însă jucătoarea română a contestat această decizie în fața TAS. După examinarea atentă a cazului, TAS a concluzionat că circumstanțele necesitau o evaluare mai detaliată și a decis să reducă semnificativ perioada de suspendare.

Această decizie a adus un răspuns pozitiv din partea fanilor și a comunității sportive, care au susținut-o pe Simona Halep pe tot parcursul procesului. Reducerea suspendării va permite jucătoarei române să revină la competițiile de tenis mai devreme decât era de așteptat inițial.

Simona Halep, unul dintre cei mai de succes jucători de tenis din România și din lume, este recunoscută pentru talentul și dedicarea ei în acest sport. Această decizie a TAS reprezintă un pas important în revenirea ei pe terenul de tenis și îi va permite să își continue cariera fără constrângeri majore din partea suspendării.

«Dacii dispar nu numai din manualele de școală generală și de liceu… Încet, încet, informațiile despre cultura dacilor s-au diminuat și în programa facultăților de istorie pentru ca astăzi să se ajungă la situația incredibilă în care nicio universitate din țară nu mai pregătește arheologi specializați pe daci», spune Daniel Roxin.

Deși cetățile și așezările dacice sunt foarte numeroase în România, arheologia dacică pare să fie neglijată în programa universitară.

«Cum e posibil ca strămoșii noștri reali să fie tratați ca niște „ciobani împuțiți”, cum s-a exprimat chiar în fața mea un arheolog mai spălat (pe creier!)?! Cine sunt cei care ne fură pe față istoria, identitatea, dreptul de a cunoaște adevărul despre istoria noastră? (în condițiile în care vestigiile dacice sunt cercetate sistematic într-un procent de mai puțin de 5%, niciun „specialist” nu ne poate convinge că nu mai e nevoie să îi studiem , că știm suficient…)», se întreabă el.

Roxin exemplifică situația la trei dintre cele mai importante universități din țară. La Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, unde se desfășoară cercetări arheologice monopolizate asupra cetăților dacice din Munții Orăștiei, nu există niciun master care să includă arheologia dacică în programa sa.

Universitatea din București oferă un master de Istorie antică și arheologie, dar, surprinzător, nu abordează cultura dacilor.

Situația nu este mai bună nici la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde, în „spațiul dacilor liberi” nu se studiază nimic despre dacii în cadrul masterului de Arheologie, civilizație și artă antică.

Această lipsă de preocupare pentru arheologia dacică în învățământul superior este percepută de Daniel Roxin ca o crimă împotriva identității istorice a poporului român.

Acesta subliniază că nu este doar o problemă de a nu avea specialiști în domeniu, ci este vorba și despre pierderea identității și a cunoașterii adevărului despre istoria noastră. Roxin adresează întrebări relevante cu privire la cei care decid să elimine sau să ignore studiul arheologiei dacice și își exprimă nemulțumirea față de faptul că nicio universitate nu pregătește arheologi specializați pe daci.

În final, Daniel Roxin îndeamnă la mobilizare și luptă pentru identitatea românească. El subliniază că trebuie să ne apărăm trecutul și să scoatem la lumină componenta de bază a poporului român, cea geto-dacică.

Concluzia este clară: este timpul să acționăm și să aducem la cunoștința publicului această problemă gravă și să ne implicăm pentru a reda arheologiei dacice locul pe care îl merită în învățământul superior românesc.

Daniel Roxin este un personaj extrem de fascinant, cu o prezență marcantă în mediul cultural și istoric românesc. Se remarcă și ca autor, realizator de emisiuni și filme documentare. Cu un profund interes pentru istoria Daciei și strămoșii românilor, Daniel Roxin este adesea perceput ca un adevărat „guru” de către adepții teoriei că originile românilor se regăsesc în primul rând în poporul dac.

„Băiatul rău al sportului”, „magnific”, „fermecător”, „temperamental”, „arogant”– sunt doar o parte dintre cuvintele folosite de-a lungul anilor de presa internațională pentru a-l descrie pe tenismenul român Ilie Năstase. Viața și cariera primului număr 1 din istoria clasamentului ATP, controversele care l-au înconjurat, dar și amprenta pe care a lăsat-o asupra lumii tenisului sunt subiectul documentarului NASTY, care va putea fi urmărit din 16 aprilie în cinematografele din toată țara. Îmbinând imagini de arhivă extraordinare și interviuri cu unii dintre cei mai cunoscuți sportivi din lume, precum Rafael Nadal, Björn Borg, Jimmy Connors, Nadia Comăneci sau Boris Becker, NASTY spune povestea unui personaj unic. Și Phil Knight, co-fondatorul Nike, vorbește, într-un interviu exclusiv, despre relația cu Năstase, acesta fiind primul sportiv profesionist care a semnat un contract de reprezentare cu celebrul brand în 1972.

Documentarul este regizat de Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu & Tudor D. Popescu și distribuit de Transilvania Film. Producătorii NASTY sunt Cosmin Hodor (HDR Evolution) și Tudor Giurgiu (Libra Films), iar co-producător este Hanka Kastelicová (Vice President & Executive Producers Documentaries HBO EMEA – HBO Max).

Premiera de gală a filmului va avea loc pe 16 aprilie, la Sala Palatului din București, în prezența lui Ilie Năstase, a echipei și a invitaților speciali. Biletele au fost puse în vânzare online – https://eventbook.ro/film/bilete-nasty-premiera-de-gala

În 1972, Ilie Năstase a câștigat primul său US Open și a ajuns în finala Cupei Davis și a Wimbledonului. O combinație irezistibilă de talent, excentricitate și umor au făcut din Nasty (porecla pe care i-a dat-o presa) un veritabil showman admirat de fani, comentatori, dar și de alți sportivi. După Năstase, tenisul nu a mai fost la fel.

„Ilie Năstase pe teren a fost fabulos. Acest tânăr venit dintr-o țară comunistă a reușit, în doar câțiva ani, să cucerească lumea prin talent și personalitate. Lucrăm de 5 ani pentru acest proiect, timp în care am descoperit arhive impresionante despre cariera și viața lui Năstase și am avut șansa să discutăm cu superstaruri ale sportului, oameni care au fost profund influențați de el. Cred că, în final, eforturile noastre se vor vedea pe marele ecran – un portret al unui personaj complex, mereu surprinzător, greu de definit, care a făcut istorie și pentru România, dar și pentru tenis.” Tudor Giurgiu, regizor și producător.

Primele imagini din NASTY au fost lansate pe rețelele de socializare @nasty.themovie (Facebook, Instagram & TikTok). Afișul filmului integrează un portret al tenismenului creat de artistul Roger Huyssen pentru a ilustra un interviu cu Năstase apărut în revista Playboy SUA din iunie 1977.

„Am fost fascinat mereu de lejeritatea lui Ilie Năstase pe teren. Iar eu l-am prins destul de târziu, jucând doar meciuri demonstrative. Am crescut în familie cu numele lui. Mulți specialiști în tenis, inclusiv Björn Borg, spun că doar doi jucători din istorie au avut un har special: Năstase și Federer. Când am citit și autobiografia lui Ilie m-am decis să facem acest film. Acum, când e gata, îmi dau seama că superlativele folosite pentru a-l descrie nu sunt deloc exagerate. În unele momente, el a fost mai popular chiar decât tenisul în sine. Asta mi-aș dori să vadă noile generații în Nasty, – o figură inspirațională, care a zguduit lumea” Cosmin Hodor, co-producător.

„Mă bucură foarte mult că suntem co-producătorii acestui film fascinant despre viața lui Ilie Năstase – o legendă a tenisului, ale cărui meciuri mi-au bucurat copilăria și a cărui carismă pe teren e recunoscută și astăzi. Regizorii au portretizat cu abilitate călătoria acestui sportiv est-european care a depășit granițele cu talentul și personalitatea sa, care i-au câștigat porecla Nasty pentru stilul său captivant și adesea controversat. Acest film prinde esența unui adevărat showman, amintindu-ne de moștenirea lui Năstase și de amprenta pe care a lăsat-o în lumea tenisului.”, spune Hanka Kastelicová (Vice President & Executive Producers Documentaries HBO EMEA – HBO Max)