an week-end, centrul targului Buhusi a fost gazda unei manifestari care tinde sa devina traditionala: Zilele Buhusiului. Manifestarea a fost centrata pe show-ul de doua zile si doua seri tarzii oferit, pe o scena profesionala din fata Casei de Cultura, de personaje ale showbizz-ului actual: Daniela Condurache, Luminita Anghel, Ansamblul Shatra Chisinau, Alb si Negru, Anda Adam, Bandidos, Gelu Voicu, Carmen Radulescu, Cornelia Catanga, Cristina Rus, Anna Lesko, Smiley &amp Band. Prezentator: Octavian Ursulescu. Audienta a fost maxima. A fost aplaudat chiar si play-back-ul. N-au lipsit mijloacele de distractie (scrancioburi si tot felul de atiribombe” moderne instalate pe caldaram sau pe spatiul verde). Locuitorii din zona au trait, din cauza manelelor urlate si la vreme de seara tarzie, din statiile de amplificare ale scrancioburilor, an miezul unei atmosfere de pasalac pus pe chef. Grupurile sanitare lipsa au pricinuit un disconfort pe care nu-l putem descrie. Feluriti agenti economici si-au vandut binisor marfa: de la romantica (si igienica?) vata pe bat, la tot felul de gablonzuri numai bune de amenajat un interesant muzeu al kitsch-ului. De fiecare data, dupa retragerea spectatorilor din centrul orasului, an urma a ramas o mizerie care greu poate fi descrisa. Dincolo de aceste consideratii, buhusenii au aplaudat mult, au trait euforic si momentul an care focul de artificii, pornit spre cer de pe acoperisul Casei de Cultura, a dat de veste ca manifestarea s-a sfarsit.
Credem ca viitoarea editie n-ar trebui sa se reduca doar la acest spectacol de doua zile, ci sa vizeze si activitati culturale de esenta, reprezentative pentru Buhusi. De asemenea, an afara de primar, viceprimar si… politia comunitara, ar fi de dorit ca toti alesii obstii – si nu numai – sa fie invitati sa se implice an aceste activitati. Opinam ca pentru a aacoperi” ambitiile sintagmei aZilele Buhusiului” ar trebui cautata o alta formula a manifestarii, dat fiind si faptul ca aceasta se vrea a fi o amostenitoare” a unui balci traditional care s-a anfiripat, sa nu uitam, an jurul unei mari sarbatori crestine: Ziua Crucii.
Scris de (Ion F.)

Ca sa scape de un dosar in lucru si sa nu-l mai bata sefii la cap, seful de post de la Plopana a recurs la o infractiune. Agentul sef adjunct Stefan S. a intocmit o declaratie in numele victimei si a trimis cazul la Parchet cu solutia de neinceperea urmaririi penale. Procurorii s-au sesizat
ca semnaturile de pe declaratii nu coincid si au declansat o ancheta.

Totul a plecat de la plangerea lui Mircea P., din comuna Plopana, care a sesizat Postul de Politie din localitate ca a fost victima unui furt. Localnicul s-a plans ca persoane necunoscute i-au intrat in locuinta, lasandu-l fara 2.300 de lei si un telefon mobil. Plangerea a fost inregistrata la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, iar pentru ca principalul suspect era detinut in Penitenciarul Bacau, politistul caruia i se repartizase dosarul a propus repartizarea acestuia la Biroul Politiei Rurale. aDupa preluarea cauzei de catre Biroul Politiei Rurale, ofiterul a transmis catre Postul de Politie Plopana solicitarea de a proceda la desfasurarea de activitati specifice de cautare si citare a detinutului suspect. In baza acestei solicitari, inculpatul Stefan S., convins ca cercetarile vor fi anevoioase in contextul dat, s-a hotarat sa utilizeze o metoda mai simpla de solutionare a cauzei: aceea prin care partea vatamata, invocand gasirea bunurilor, revine asupra plangerii initiale”, precizeaza procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau care s-a ocupat de caz.

Seful de post a vrut sa scape de dosar, de gura sefilor

Agentul sef adjunct a facut o declaratie in numele lui Mircea P., in care a mentionat faptul ca a gasit banii intr-un abecedar. Prin urmare isi retrage plangerea initiala si nu mai are nici o pretentie fata de principalul suspect. Apoi, seful de post din Plopana a semnat in numele localnicului si al sotiei acestuia, a anexat documentul la dosar, iar acesta a fost trimis la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau cu propunerea de neinceperea urmaririi penale. Procurorul care s-a ocupat de caz a sesizat ca semnaturile de pe cele doua declaratii ale partii vatamate nu coincid si a dispus o ancheta. Asa s-a descoperit ca Mircea P. este de fapt plecat in strainatate, iar declaratia nu a fost intocmita de el. Pentru a se stabili cu exactitate cui apartine scrisul, in luna aprilie a acestui an s-a dispus efectuarea unei expertize grafologice. In situatia data, seful de post nu a mai avut scapare. aInvinuitul a avut o atitudine oscilanta pe parcursul urmaririi penale cu privire la fapta comisa. A recunoscut-o, dupa intocmirea constatarii tehnico-stiintifice, invocand in apararea sa necesitatea solutionarii cu operativitate a cauzei”, mai spune procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Recent, agentul sef adjunct Stefan S. a fost trimis in judecata pentru infractiunile de fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Scris de Lili Adochitei

Mitropolia Moldovei si Bucovinei a pus ochii pe padurile din judetul Bacau si, dupa cum decurg lucrurile in instanta, are toate sansele sa ia in stapanire peste 7000 de hectare de fond forestier. aDeja un proces a fost pierdut, iar prin sentinta civila nr. 2442 din 2007 instanta a dispus reconstituirea dreptului de proprietate privata pentru suprafata de 1958,31 hectare cu vegetatie forestiera situata pe raza localitatilor Slanic Moldova, Tirgu Ocna si Cotofanesti pe numele Parohiei aSfantul Spiridona Iasi. Tot Mitropolia Moldovei si Bucovinei revendica 6000 hectare de padure in Blagesti, procesul fiind in curs de judecare la Buhusi”, precizeaza Gheorghe Savu, directorul Directiei Silvice Bacau. Considerand ca se intarzie in mod nejustificat punerea in posesie, preotii au scos sabiile de sub sutane. Ei au facut plangere penala impotriva Comisiei Judetene de Fond Funciar, Directiei Silvice, Ocolului Silvic Tirgu Ocna, Comisiei Locale din Slanic Moldova si Comisiei Locale din Tirgu Ocna pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti si abuz in serviciu.

Doua solicitari pentru acelasi teren

Gheorghe Hura, subprefectul judetului, arata ca aceasta situatia a fost generata de faptul ca au fost depuse doua cereri de retrocedare pentru acelasi teren. „Si Fundatia aSfantul Spiridona din Iasi, si Mitropolia Moldovei au solicitat 7000 ha din judetul Bacau, arata subprefectul. Fundatia face trimitere la faptul ca a administrat acest teren apartinand Mitropolei Moldovei, numai ca si Mitropolia a solicitat restituirea lui. Comisia judeteana a analizat cererile si neavand niciuna dintre ele argumente de sustinere a dat solutia de respingere”. Mitropolia Moldovei nu s-a lasat, insa, cu una, cu doua: s-a adresat instantei si a castigat, anuland in acest fel si calitatea de succesor a Fundatiei „Sf. Spiridon”. Gh. Hura arata ca Mitropolia a castigat la Judecatoria Onesti doar 1900 ha, pentru restul de 5600 ha urmand sa se pronunte Judecatoria Buhusi. „Abia luna trecuta ne-a fost comunicata solutia Judecatoriei Onesti. Noi am instiintat comisiile locale din Slanic Moldova, Tg. Ocna si Cotofanesti sa procedeze la documentarea si identificarea terenurilor care compun suprafata respectiva si sa inainteze Comisiei judetene propunerile pentru validarea suprafetelor”, afirma Gh. Hura. El mai spune ca, luand in considerare data la care a fost comunicata solutia data de Judecatoria Onesti, precum si faptul ca punerea in posesie nu este atributia Comisiei judetene de fond funciar, ci a comisiilor locale, actiunea Mitropoliei a fost introdusa prematur. „Am trimis raspuns Politiei, care face cercetari, in care explicam exact care e situatia”, afirma Gheorghe Hura.
Batalie si pentru cabane

De ceva timp, adresele cu antetul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei au inceput sa curga catre cele cinci institutii. Desi in hotararea instantei s-a precizat ca Parohia are dreptul dar asupra celor 1958 de hectare de padure, preotii vor si cladirile in care functioneaza brigada silvica si cantoanele. aNoi avem structura silvica proprie prin care ne asiguram paza si administrarea acestui fond forestier. In acest sens, va rugam ca odata cu predarea terenului sa faceti si predarea cladirilor. In prima faza aici va lucra personalul Ocolului Silvic Manastirea Neamt, iar in a doua faza, dupa preluarea celor aproximativ 6.000 de hectare de padure de la Blagesti, se va infiinta un ocol silvic al Bisericii”, a mentionat preotul jurist Constantin Grigore. Tot el sustine ca toate cladirile i se cuvin Parohiei doar pentru simplul motiv ca se afla pe terenul ei si daca nu le primeste, refuza amplasamentul padurii. aBrigada silvica si cantoanele sunt proprietatea Regiei Nationale a Padurilor. Avem acte pentru aceste cladiri. Nu putem, in niciun caz, sa le predam preotilor. Ei merg pe intimidare, dar nu si-au gasit oamenii. Din punctul meu de vedere, aceste fete bisericesti nu au nici o legatura cu lucrurile sfinte. Sunt doar diavoli in straie preotesti”, declara Savu. Directorul Directiei Silvice spune ca se asteapta sa piarda si procesul de la Buhusi, iar padurea de la Blagesti sa intre in stapanirea Mitropoliei. aSingura speranta ar fi stramutarea procesului din Moldova, pentru ca in aceasta parte a tarii nicio instanta nu ne va da castig de cauza. Presiunile asupra magistratilor sunt foarte mari”, declara directorul DS Bacau.

Scris de Lili Adochitei, Silvia Patrascanu

Debutul noului an scolar nu-l va prinde pe inspectorul general Ovidiu Cojocaru intr-o scoala anume, ci in mai multe. „In ultimii ani nu am fost niciodata, la deschiderea anului scolar, impreuna cu domnul primar, de aceea cred ca anul acesta vom merge impreuna. Probabil ca domnul Stavarache isi va fixa un program si, in functie de acesta, vom stabili exact in ce scoli vom fi prezenti”, ne-a declarat seful Inspectoratului Scolar. Altfel, inspectorul general Ovidiu Cojocaru nu si-a ascuns bucuria in legatura cu inceputul anului scolar. „De fiecare data prima zi de scoala mi-a dat o stare de bucurie si implinire, chiar daca mai sunt unele motive de nemultumire”, a spus oficialul Inspectoratului Scolar.
Scris de (Eduard C.)

Judetul Bacau a primit 6 miliarde pentru refacerea infrastructurii distruse de inundatii, in loc de 10, cate erau necesare. In sedinta CJSU de ieri, banii au fost dirijati spre refacerea DC 12 din Saucesti. Tot ieri, seful DAS a acuzat aDesteptarea” ca i-a rastalmacit declaratiile, apoi s-a contrazis, aratand ca e nevoie de bani pentru diguri si ca Guvernul isi asuma riscuri nealocand suma soliciata.

Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Bacau s-a reunit, ieri, la Prefectura ca sa imparta banii dati de Guvern pentru refacerea infrastructurii distruse in inundatiile din iulie 2008. De fapt, reprezentantii institutiilor publice nu prea au avut ce imparti. Nu din cauza ca suma alocata de Guvern ar fi mica, e vorba de 6 miliarde de lei vechi, ci pentru ca e insuficienta. „Noi ne-am adresat Ministerului Administratiei pe 7 septembrie si am cerut 10 miliarde de lei vechi pentru Saucesti, Prajesti si Letea Veche, dar am primit doar 6 miliarde, a spus Dumitru Nada, secretarul CJSU. De aceea propunem ca intreaga suma sa fie alocata Saucestiului pentru DC 12 Siret – Dumbrava, bani cu care s-ar putea face mare parte din lucrari”. Gabriel Berca, secretar general al Guvernului, prezent la sedinta CJSU, le-a cerut sefilor de institutii sa fie foarte atenti: „Va vorbesc din experienta anului 2005: fiecare alocare trebuie sa fie facuta prin acordul dumneavoastra, al tuturor. Nu vreau sa se intample ca la Suceava, unde s-au alocat bani, iar prefectul nu stia nimic”.

Vamanu face clabuci de incompetenta

Tot ieri, in plina sedinta, Emil Vamanu, seful Directiei Apelor Siret (DAS), a acuzat aDesteptarea” ca i-a rastamacit declaratiile in articolul aSinistratii vor avea case noi in zone inundabile”. El declarase ca la Saucesti incadrarea e de 2 la suta, adica 2 inundatii la 100 de ani, dar dupa ce am avut inundatii si in 2005, si in 2008, realitatea e alta, asadar e nevoie de un dig de 9 km in Saucesti. El afirma ca ar trebui schimbat normativul ca DAS sa construiasca digul deoarece, pe actuala lege, l-ar plati din buzunar. Ieri, dupa ce ne-a acuzat de rastalmacire, Emil Vamanu, a precizat: „Pentru un dig de 12 km la Saucesti e nevoie de 500 de miliarde de lei. S-a pus in balanta cat costa casele si cat costa digul”. Asadar, la Saucesti, digul ar trebui sa aiba 12 km, nu 9, cum declarase acum patru zile. In baza afirmatiilor sefului DAS, prefectul Claudiu Serban a conchis ca „pe normativele actuale, Saucestiul nu e zona inundabila”, iar Emil Vamanu l-a aprobat. Imediat s-a contrazis (a doua oara!), afirmand ca exista riscuri. Directorul DAS s-a plans ca a cerut fonduri Guvernului pentru refacerea digurilor din Galbeni, Saucesti si Racaciuni, dar i s-a raspuns ca nu sunt bani. „Dar mai exista Fondul Solidaritatea, Fondul de mediu… Eu cred ca la buget nu mai sunt bani, dar ne asumam niste riscuri. Ce s-a intamplat in 2005 si 2008 se poate intampla si in 2012″, a spus Vamanu. Ca sa vezi! Tocmai explicase ca l-am arastalmacit” si ca zona Saucesti, in care Guvernul construieste 370 de case, nu e „inundabila”. In normative. La final, Emil Vamanu a cerut sprijinul secretarul general al Guvernului, iar Gabriel Berca i-a promis ca il va avea.
Scris de Silvia Patrascanu, Nelu Brosteanu

Oare cate inundatii s-au abatut asupra Romaniai in ultimii 19 ani? Oare de cate ori apele au smuls vieti si munca de multe-multe vieti doar in Bacau? Le mai stie cineva numarul? O asemenea oribila statistica n-ar face decat sa confirme incompetenta si aroganta ticaloasa a celor pe care, vai!, noi, cetatenii a increzatori, i-am ales sa ne apere interesele in acesti ultimi ani. Si vietile, si agoniseala am crezut ca ni le vor apara. Dar asa cum au dovedit, doar vietile lor si propriile interese au contat, astfel incat am fost martorii ingroziti la nenumarate grozavii. Si n-am avut ce face.
O ziarista onesta a scris in DESTEPTAREA ca, la Saucesti, casele sinistratilor se reconstruiesc in zone inundabile. O toapa de amploaiat cu ifose de magar castrat si-a permis sa o besteleasca in public, intr-o sedinta unde erau prezenti si sefii lui, cei care au avut neghiobia sa-l puna si sa-l pastreze pe post. Numai ca ipochimenul de care facem vorbire este atat de imbecil incat singur s-a incurcat in vorbele ce si le screme din creierasul neputincios si a recunoscut ca, da!, la Saucesti se construiesc zeci de case care pot fi luate de ape la o probabila inundatie. Bietii sefi ai neterminatului au incercat sa se lamureasca despre speta, insa n-au reusit sa inteleaga mare lucru din bolmojeala stupida ce a tinut loc de explicatie clara. Poate se vor convinge ca tin pe post un individ a carui incompetenta nu este periculoasa atat pentru banii statului, cat, cel mai important, pentru vietile oamenilor nevinovati.
Dar nu aici se incheie aceasta sinistra poveste. Faptul ca in Romania (logic, nici in Bacau) nu exista un plan serios de combatere a inundatiilor, o proiectie profesionista a masurilor pe termen scurt, mediu si lung ce trebuie intreprinse pentru ca romanii, bacauanii, sa nu mai traiasca sub spectrul distrugerii, ei bine, aceste lipsuri nu mai tin de un nevrednic slujbas care-si baseste frustrarile prin sedinte. Asta tine de ditamai Guvernul tarii. De acolo trebuie sa porneasca ideea, gandul si imboldul pentru infaptuire. Zadarnice sperante! Nu numai ca nu exista asa ceva, dar nici macar banii toti pentru carpelile absolut necesare pe malurile raurile n-au venit toti. Si daca nu-s toti banii, ce facem? Ii dam numai intr-o parte, iar de celelalte zeci de mii de oameni sa aiba Cel de Sus grija. Iar in acest timp se inaugureaza poduri in care s-au pompat bani cat pentru trei. Si se viziteaza sate unde se construiesc case ce vor fi inundate din cauza arogantei ticaloase si a incompetentei.
Scris de Nelu Brosteanu

Calmul plat ce a dominat prima zi a repartizarii pe post a suplinitorilor calificati ramasi pe dinafara, a pensionarilor care vor cumul si a suplinitorilor necalificati s-a dovedit a fi numai linistea dinaintea furtunii. Fie ea si intr-un pahar cu apa. Apele s-au involburat in momentul in care a venit randul profesorilor de limba engleza sa-si aleaga o catedra.
Cei mai decisi in a-si striga nemultumirea au fost profesorii Adina si Marian Feraru (foto). Cei doi au promovat concursul de titularizare din luna iulie, dar oferta de la sedinta publica din luna august nu i-a multumit, motiv pentru care au amanat pana acum sa-si aleaga o catedra. Norocul parea, la inceputul saptamanii, a le surade, dar situatia s-a intors cu 180 de grade in numai 48 de ore. „Nu se poate asa ceva. Pur si simplu, pe 10 septembrie erau afisate pe Internet trei catedre complete si alte trei incomplete in municipiul Bacau si acum ele au disparut din lista”, au sustinut, la unison, Adina si Marian Feraru. Aceasta nu a fost, insa, singura ciudatenie sesizata de cei doi. „Anul trecut am avut catedra la Colegiul Economic. In august, cand am intrebat de ea, mi s-a spus ca a fost ocupata prin continuitate, ceea ce era, insa, imposibil, in conditiile in care eu nu am depus o astfel de cerere”, a mai spus Marian Feraru.
De partea cealalta, Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) spune ca diferentele dintre posturile aparute pe Internet si cele din lista afisata, ieri, la sediul ISJ se datoreaza ministerului. „In lista afisata pe Internet nu au fost operate modificarile survenite in urma detasarilor aprobate in Comisia paritara de pe 5 septembrie. Asta pentru ca pana azi (ieri, n.r.) nu am avut acces la datele existente la minister”, a sustinut inspectorul de personal Ionel Ardeleanu. Cat priveste catedra de engleza de la Colegiul Economic „Ion Ghica” reclamata de catre Marian Feraru, aceasta apare in scriptele ISJ ca fiind ocupata prin detasare, pe 5 septembrie. „Potrivit metodologiei, profesorii care s-au titularizat pentru prima data anul acesta au dreptul sa ceara detasare, dar dupa 1 septembrie. Conform aceleiasi metodologii, solicitarile respective se rezolva in Comisia paritara ISJ – sindicate, nu in sedinta publica. Pe postul de la Economic s-a detasat Andreea Ciobanu, care, intr-o prima faza, s-a titularizat la Colegiul Tehnic aPetru Ponia din Onesti”, a declarat inspectorul de personal Constantin Nastac. Nimeni nu ne-a spus, insa, de ce la sedinta publica din luna august catedra respectiva nu a aparut pe liste, daca s-a ocupat de abia la inceputul lui septembrie.

Scris de Eduard Cucu

Prin proaspat adoptata Hotarare de Guvern nr. 753/2008, se instituie o schema de ajutor de stat avand ca obiectiv dezvoltarea regionala prin stimularea investitiilor. Prevederile noului act normativ se aplica intreprinderilor mari inregistrate conform Legii 31/1990 cu modificarile ulterioare, ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: realizeaza o investitie initiala de peste 100 milioane euro, echivalent in lei, valoarea costurilor eligibile depaseste 50 milioane euro, echivalent in lei, si se creeaza minim 500 de noi locuri de munca in urma investitiei initiale. Durata schemei de ajutor de stat este de 5 ani, intre 2008-2013, cu posibilitatea prelungirii pana in 2013. Bugetul total alocat este de 575 milioane de euro, ceea ce inseamna ca bugetul mediu anual este de 115 milioane euro. Autoritatea responsabila cu implementarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Economiei si Finantelor.

Scris de Emilian Berceanu

Conform datelor centralizate de catre Ministerul Finantelor Publice si de Ministerul Justitiei, societatile aflate in topul 100 al insolventei au, impreuna, o cifra de afaceri de ordinul miliardelor de euro. Cu toate acestea, impotriva multora dintre acesti agenti economici au fost depuse cereri de faliment sau au fost deschise, pe cale juridica, procedurile de insolventa. Bacaul isi are si el reprezentantii pe lista neagra a insolventei. In capul listei insolventei se afla, cu o cifra de afaceri impresionanta, Metro Cash &amp Carry Romania SRL. Societatea a facut recurs si a obtinut in cele din urma suspendarea procedurii de faliment, dar aceasta nu inseamna ca, o data creat precedentul, situatii de acest gen nu pot sa mai apara. Iar principalul motiv pentru care se ajunge in ipostaze neplacute tine de depasirea scadentelor stabilite contractual pentru plata furnizorilor. Pe a doua pozitie, surprinzator sau nu, este Lukoil Romania SRL, rusii parand ca incep sa-si piarda treptat cota de piata. Locul trei in top este ocupat de Rafo Onesti, dar prezenta acestei societati in zona critica a falimentului nu mai constituie de mult timp o noutate.

Firma presedintelui SIF, pe lista neagra

O prezenta interesanta in topul societatilor cu probleme legate de faliment sau insolventa este cea a CCC Blue Telecom. Pachetul majoritar al actiunilor acestei firme se afla in portofoliul lui Catalin Chelu, cel ce a pierdut lupta cu Dinel Staicu pentru sefia SIF Oltenia dupa ce a castigat meciul pentru SIF Moldova in iulie. Chelu i-a luat locul lui Sorin Turtoescu, care a demisionat din functiile de presedinte si director general al SIF pe motive de sanatate. CCC Blue a lui Chelu a fost cea mai amendata societate de profil din tara. Societatea, originara din Galati, a reusit sa prospere, conform actelor postate pe site-ul CNA, mai ales datorita evitarii constante a platii unor datorii atat catre posturile de televiziune, cat si fata de autoritati. Astfel, CCC Blue este a treia dintr-un lant de societati care au disparut datorita retragerii acreditarii pentru abateri dintre cele mai grave. Pe vremea cand CCC Blue purta numele de Cony Sat, a reusit sa isi treaca in palmares cea mai substantiala amenda data de CNA, in valoare de nu mai putin de 50.000 RON, adica 500 milioane lei vechi. Dar aceasta este doar una din lungul sir de amenzi primite mai ales pentru ca societatea galateana uita constant sa plateasca taxele de difuzare pentru programele trecute in grila oferita clientilor. Prin urmare, CCC Blue Telecom nu este altceva decat urmasa demna a societatilor Megaconstruct si Cony Sat care au disparut in urma retragerii succesive a licentelor. Dar modelul de operare s-a pastrat, spre nemultumirea celor ce se simt amenintati de un concurent pentru care etica afacerilor este doar un concept inutil. Iar pachetul de actiuni al lui Chelu la CCC Blue valoreaza peste 60 de milioane de euro. Din care insa n-au fost platite darile, motiv pentru care societatea este mereu bantuita de spectrul insolventei. Poate din acest motiv ultimul bilant contabil depus la MInisterul Finantelor indica datorii de aproape 21 milioane de lei.

Scris de Emilian Berceanu

De vina pentru falimentul agentiilor imobiliare e diminuarea tranzactiilor imobiliare de pe piata. Agentiile mici dispar primele, deoarece sunt incapabile sa supravietuiasca din comisioanele mult mai mici percepute din anchirieri. Mai bine de jumatate din cele 1000 de agentii imobiliare din Bucuresti sunt an prag de faliment. De vina sunt agentii imobiliari, care practica comisioane mari, dar si preturile mari ale locuintelor. Specialistii spun ca an perioadele de boom imobiliar apar multe asemenea firme mici, care apoi, cand piata se restrange, dispar pur si simplu. aAgentiile s-au anmultit pentru ca erau foarte multe tranzactii nici nu aveai timp sa anchei un contract imobiliar, ca venea altcineva si lua casa anainte”, declara Ruxandra Cleciu, Presedinte al Asociatiei Romane a Agentilor Imobiliari. Situatia s-a schimbat an aprilie. Numarul tranzactiilor imobiliare a scazut cu 30% fata de acum un an. Piata anchirierilor nu a scazut, dar supravietuirea e dificila dintr-un comision de 200-250 de euro, cand pana nu de mult se castiga cateva mii de euro la o tranzactie de vanzare cumparare. an disperare de cauza s-a ajuns si la trucuri de publicitate. Ofertele din ziare sunt de cele mai multe ori nereale, agentia dorind doar datele clientului pentru a-i face alte oferte. Piata este blocata iar lupta pentru supravietuire este dura.
Scris de (Antena1.ro)

Politistii de la Biroul Circulatie din Onesti au avut parte de o urmarire ca-n filme. In timp ce asteptau sa prinda pe radar soferii vitezomani care treceau prin Bratila, agentii au fost instiintati prin dispecerat sa fie cu ochii in patru dupa o masina furata din Berzunti. La doar zece minute de cand au primit avertismentul, subofiterii au zarit masina furata in trafic. aDesi au facut semn soferului sa traga pe dreapta, acesta a calcat si mai tare pedala de acceleratie. Atunci, politistii s-au urcat in masina si au urmarit autoturismul suspect. Vazand ca masina de politie vrea sa-l depaseasca, soferul de pe Dacia a facut tot felul de manevre periculoase, in incercarea de a-i impiedica pe oamenii legii sa-i taie calea. Pe drumul judetean 155 Helegiu, agentii de circulatie au blocat masina Dacia si l-au imobilizat pe sofer. Persoana aflata in dreapta acestuia a reusit sa fuga”, ne-a declarat subinspectorul Gabi Stefanescu, ofiter la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Chiar si dupa ce i s-au pus catusele, individul s-a manifestat foarte violent, aruncand asupra politistilor o ploaie de injurii. Oamenii legii l-au identificat pe individ ca fiind Ioan A., in varsta de 28 de ani, din Berzunti, cunoscut cu antecedente penale. Si fugarul a fost identificat in persoana lui Mihai A., de 32 de ani, si acesta cu cazierul patat. Politistii au mai descoperit ca Ioan A. nu este posesor de permis de conducere, iar la proba cu etilotestul a iesit o concentratie de 1,17 mg/l alcool in aer pur expirat. Pe numele lui i s-a intocmit dosar penal pentru furt, conducerea unui autovehicul sub influenta bauturilor alcoolice si fara permis de conducere.Scris de Lili Adochitei

Guvernul loveste CET-ul pe la spate

Apropierea sezonului rece, cand intra in functiune instalatiile de incalzire, ne da fiori de pe acum. Facturile mari de la CET, cele in permanenta crestere de la E.On Gaz, criza de lignit, posibilitatea de a ramane fara apa calda si caldura din cauza vecinilor rau-platnici, toate sunt motive de neliniste. Solutia ar fi independenta energetica data de panourile solare. Amatorii ar putea fi subventionati de stat.

Ne gandim deja la costul intretinerii apartamentelor in iarna care se apropie, la facturile de la CET, pentru cei racordati la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic, sau la cele de la E.On Gaz, pentru proprietarii centralelor termice individuale. Trendul ascendent al pretului la gaze pare de nestavilit, asa ca proprietarii apartamentelor cu centrale nu pot spera decat in ajutoarele de incalzire electorale. Celor care au ramas, de voie de nevoie, fideli sistemului centralizat de incalzire, autoritatile locale si centrale le tot promit o revigorare a acestuia. S-au facut programe, s-au vehiculat sume astronomice de care sa beneficieze consumatorii, dar nu s-a miscat mare lucru, mai ales la Bacau. Reabilitarea termica este in pom, schimbarea instalatiilor interioare din blocuri la fel. Pentru multi dintre noi, gasirea unei solutii alternative de incalzire nu este ceva de perspectiva, ci o urgenta. Recent, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a anuntat ca va aproba ghidul de finantare pentru montarea de panouri solare pentru locuinte. De acest program ar urma sa beneficieze asociatiile de proprietari, dar si persoanele fizice. Se incearca astfel incurajarea utilizarii unor surse de energie ecologice. Chiar daca romanul nu este inca un ecologist, programul ar putea avea succes la public deoarece atinge o coarda sensibila: pretul astronomic al caldurii, al apei calde si al electricitatii.

Panourile ceausiste au fost aruncate la gunoi

Ideea folosirii energiei solare pentru incalzire nu este noua in Bacau, insa putini locuitori stiu ca au existat blocuri cu panouri solare care produceau apa calda. Aceasta se intampla demult, inainte de 1990. Blocul 37, de pe strada Cuza Voda, a fost dotat din constructie, in 1983, cu panouri solare. Rolul acestora era sa le asigure locatarilor, toata vara, apa calda. „Nu era o instalatie prea grozava, isi aminteste Vasile Birsan, care locuieste aici de cand a fost dat blocul in folosinta. Aveam apa, dar nu era prea calda. Poate nici zilele nu erau asa calduroase, dar, oricum, nu eram multumiti. In plus, vecinii de la ultimul etaj se plangeau mereu ca acoperisul este stricat si le ploua in apartamente”. Din aceste motive, imediat dupa „89, panourile au disparut, iar instalatia de pe casa scarii, la fel. Nici solutia uterioara, bransarea la reteaua de incalzire a orasului, nu a avut viata lunga. Acum, aproape toate apartamentele au centrala individuala. „Panourile erau ca pe vremea aceea. Noi nu respingem ideea pe experienta de atunci. Acestea sunt, cu siguranta, mai performante, iar soarele este inca gratis”, a mai spus Vasile Birsan. Scris de Doina Mincu

Socoteala de acasa se potriveste arareori cu cea din targ. Directorii de licee si scoli de arte si meserii (SAM) au simtit asta pe pielea lor, planul de scolarizare cerut de catre acestia dovedindu-se nerealist. In aceste conditii, sute de locuri au ramas neocupate in licee, in timp ce, in cazul SAM-urilor situatia e si mai critica.

Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) a incheiat, ieri, ultima etapa de admitere in licee si scoli de arte si meserii. Admitere e, insa, un fel de a spune, pentru ca, in realitate, a fost vorba de o inscriere. Absolventii de gimnaziu care, din diferite motive, nu au fost repartizati pana acum si-au depus dosarul la ISJ si, in functie de media de admitere si de optiuni, au fost trimisi la o unitate sau alta. Locurile nu au fost o problema, in conditiile in care, pentru aceasta etapa, au fost disponibile nu mai putin de 297 de locuri in licee si alte 1218 la SAM-uri. „Oferta a cuprins atat locurile repartizate, initial, pentru rromi, dar ramase libere, cat si cele care ar fi trebuit ocupate de catre elevii originari din Republica Moldova. Acestora li s-au adaugat locurile ramase libere dupa primele doua etape de admitere”, a explicat inspectorul de informatica Daniela Tarasa. Cererea a fost, insa, mult mai mica dect oferta, numarul absolventilor de gimnaziu repartizati acum nedepasind 163. Dintre acestia, 32 au optat pentru licee, restul de 131 preferand scoala de arte si meserii. Cat priveste preferintele pe unitati de invatamant, Colegiul Economic „Ion Ghica” continua sa detina suprematia, dar nici numarul solicitarilor de la scolile de arte si meserii de pe langa Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, Colegiul Tehnic „Petru Poni” sau Grupul Scolar Auto Onesti nu sunt de neglijat.

Interesul profesorilor
poarta fesul

Un simplu calcul matematic „spune” ca au ramas libere 265 de locuri in licee si alte 1087 in scoli de arte si meserii. Asta inseamna nu mai putin de 45 de clase a cate 30 de elevi fiecare cerute in plus de catre directori, ceea ce echivaleaza cu o planificare care numai pe o estimare realista a numarului de elevi nu s-a bazat. De altfel, inspectorul general adjunct Cristian Merticaru a recunoscut ca solicitarile directorilor au fost supradimensionate. „Este clar ca intre ceea ce au cerut scolile si ceea ce este in realitate pe teren exista discrepante foarte mari. Se pare ca unii directori au tinut, in primul rand, cont de numarul si calificarea profesorilor din scoala si de abia dupa aceea de interesul elevilor. Avem, in special la scolile de arte si meserii, o problema in alegerea specializarilor, prea putini fiind cei care inteleg ca e nevoie de ceea ce cer copiii, nu de ceea ce vrem noi sa facem”, a declarat adjunctul Cristian Merticaru. Scris de Eduard Cucu

Inaugurarea Podului de la Serbanesti mi-a adus aminte ca fiecare administratie are pe langa ea catelusi dornici de afirmare. Momentul de ieri a fost prielnic pentru o serie de personaje care nu au avut niciun fel de legatura cu podul, cu lucrarile de acolo sau cu corvoada prin care au trecut cei care locuiesc in cartierul Serbanesti ori cu soferii care au tranzitat zona incepand cu vara anului trecut. Este o meteahna mai veche a celor care se autodeclara politicieni sa iasa in fata, sa se pozeze cu seful, sa-i filmeze si pe ei cineva cum se gudura pe langa Tariceanu. Nici presedintele PNL, nici seful filialei locale, nici cateii din jurul lor nu au amintit insa numele personajului care, din momentul inceperii lucrarilor si-a petrecut zile intregi la santier, injurandu-se cu muncitorii si facand presiuni atunci cand ceilalti isi faceau siesta, sau isi vedeau linistiti de afacerile cu banul public. Dupa ce a cazut in dizgratia sefului PNL-ului local si a fost acuzat ca-si face imagine in detrimentul acestuia, personajul in cauza s-a retras. Sau mai exact a fost obligat sa se retraga. I s-a dat in schimb o alta functie, un fel de retrogradare prin avansare, cum se practica pe vremurile de dinainte de 1989. De bun simt, omul nu a comentat si si-a reluat treaba de la capat asa cum s-a priceput mai bine, iar efectele muncii sale s-au vazut imediat dupa inundatiile de la Saucesti si Holt, acolo unde a reusit sa gestioneze criza. Daca am fi trait intr-o tara normala, cu politicieni normali la cap, care sa nu fie macinati de orgolii tampite si interese marunte, ieri personajului de care vorbesc macar i s-ar fi multumit pentru ca a fost singurul care s-a implicat cu adevarat. Sa fie clar, nu a facut ceva iesit din comun, ci doar si-a respectat fisa postului si s-a apucat de treaba. Lucruri pe care niciunul dintre cateii care ranjeau satisfacuti spre aparatele foto si camerele de luat vederi nu l-au facut niciodata. Si sunt convins ca nici nu-l vor face vreodata, din simplul motiv ca sunt acolo doar ca sa se capatuiasca. De altfel, se citea prosperitatea pe fetele lor arogante, superioare, care nu dadeau doi scuipati pe oamenii care se stransesera la pod sa vada marea minune. Acest gen de oameni, catelusii, au existat si in trecut si vor exista mereu de-acum incolo. Va veni poate si normalitatea aia mult visata, atunci cand celor care isi fac treaba li se vor recunoaste meritele. Pana atunci, personaje precum Scripat vor ramane in randul doi din prea mult bun simt.Scris de Ionut Avram

Ieri, intreaga floare a PNL a fost prezenta la inaugurarea Podului de la Serbanesti. Dupa aproape un an jumate de la inceperea lucrarilor, dupa patru termene limita nerespectate, podul a fost redeschis circulatiei in prezenta lui Calin Popescu Tariceanu. In sfarsit, autoritatile locale au reusit sa-si respecte fisa postului, fiind presati si de insistentele presei, in special ale Trustului Media Desteptarea.

Aproximativ trei sute de bacauani si zeci de liberali imbracati in costume scumpe si ochelari de soare fitosi au participat ieri la inaugurarea Podului de la Serbanesti. Asteptarea a durat din luna februarie, primul termen de finalizare a lucrarilor. Evenimentul a inceput cu o intarziere de un sfert de ora, premierul Tariceanu si primarul fiind personajele care au taiat panglica la pod. In discursul care a urmat Te Deum-ului oficiat de Ioachim Bacauanul, Tariceanu a multumit proiectantului, firmei de constructii si autoritatilor, desi parea ca nu cunoaste numele firmei cu care guvernul a fost atat de generos cu banii de la buget, cu toate ca actionarii acesteia fac parte din grupurile de interese liberale. aVreau sa multumesc tuturor celor care s-au implicat: proiectantului Iptana, firmei de constructii Aracade parca, si autoritatilor locale”, a spus Tariceanu. Primarul a declarat ca Podul de la Serbanesti este cel mai mare pod ridicat dupa Revolutie, omitand probabil ca cel de la Maracineni il intrece pe cel de la Bacau. Cum acolo s-a implicat direct presedintele Basescu, era de asteptat acest lucru.

Restrictii pana in octombrie

Desi s-a taiat panglica, vor exista in continuare restrictii de circulatie in ceea ce priveste masinile de mare tonaj, cel putin pana in luna octombrie. Deocamdata nu s-a dat si un raspuns clar cand va fi gata si pista pentru biciclisti. Interesant este ca la eveniment au fost adusi si cativa muncitori de la Arcada, imbracati cu uniforme curate si avand pe cap casti de protectie noi, sa se bucure ochiul premierului. La cateva minute dupa discursuri, alaiul oficial s-a deplasat la talpa pe pod, vizitandu-se si baracile muncitorilor de la Arcada. Imediat dupa, politia rutiera a dat drumul circulatiei tuturor masinilor mai mici de 3,5 tone. Cat priveste costurile finale, acestea au ajuns la aproape 35 de milioane de lei noi.

Costume scumpe, ochelari de fite

Inaugurarea podului a fost un bun prilej pentru liberalii mai mici sau mai mari sa-si etaleze costumele scumpe si ochelarii de soare de fite, chiar daca marea lor majoritate nu au avut de-a face nici macar o zi cu lucrarile de la pod. Printre ei s-a aflat si fostul ministru al Justitiei, Mihai Chiuariu, cel care va candida intr-un colegiu bacauan la parlamentarele din luna noiembrie. Chiuariu este cel care ii va lua locul lui Silvestru Dogaru, cazut in dizgratia presedintelui PNL. Scris de Ionut Avram