Incepand din aceasta saptamana, Prefectura Bacau are oaspeti: opt studenti ai Facultatii de Litere, specializarea Comunicare, Relatii Publice, din cadrul Universitatii Bacau, au inceput stagiul de practica sub coordonarea Cancelariei Prefectului, stagiu care va dura pana pe 13 februarie. Tinerii vor participa activ la evenimentele organizate de Prefectura, „la realizarea documentelor specifice activitatii de comunicare, relatii publice si imagine, precum si la organizarea evenimentelor de presa, intocmind la final un dosar de practica ce va cuprinde materiale informative si documentare”, arata Carmen Cioltan, director al Cancelariei Prefectului. Acestea vor reflecta activitatile din cele trei saptamani. La prima intalnire cu purtatorul de cuvant, cele opt studente au aflat care e obiectul de activitate al Prefecturii, rolul si importanta Departamentului de Comunicare si Relatii Publice. Ieri, tinerele au participat la sedinta cu reprezentantii minoritatilor etnice din judet. Programul de practica va mai cuprinde si activitati desfasurate in colaborare cu managerul public si Compartimentul Afaceri Europene si Cooperare Internationala. Acest parteneriat aduce beneficii ambelor parti, studentii avand posibilitatea experimentarii in plan real a teoriilor comunicarii studiate in scopul formarii lor profesionale, iar Prefectura Bacau are sansa sa obtina „un nou feed-back de la cetateni in vederea ambunatatirii serviciilor oferite”, arata Carmen Cioltan.

Silvia Patrascanu

Sistemul de distributie pe orizontala a agentului termic prinde tot mai mult teren. Locatarii din apartamentele bransate la acest tip de instalatie sunt pentru prima data multumiti de caldura primita de la CET si, mai ales, de costul incalzirii. Un apartament poate fi incalzit timp de o luna cu mai putin de 100 de lei. Pana acum, CET a incheiat 107 contracte individuale cu proprietarii apartamentelor bransate la noul sistem.

In blocul 8 de pe strada Calugareni, una dintre scari este pionier al sistemului de distributie pe orizontala a agentului termic. Locatarii sunt multumiti de confort si de pretul caldurii. „Nu mai avem nicio problema pe scara A a blocului 8 Calugareni, ne-a declarat presedintele asociatiei, Ionel Dogaru. Aparatele de masura sunt la usa fiecarui apartament. Locatarii isi regleaza consumul cum vor. Astfel, sunt apartamente unde, in luna decembrie, s-a consumat caldura de 300 de lei, dar si un apartament la care costurile au fost de doar 78 lei. S-au terminat discutiile despre furtul de apa, despre coeficientii de corectie. Daca acest sistem ar fi fost realizat la timp si pe scara larga, multe apartamente ar fi ramas bransate la CET”.

Locatarii sunt multumiti

In blocul 8 de pe strada Cuza Voda, caldura si apa calda se furnizeaza pe noul sistem din luna noiembrie, iar lucrarile la instalatia de apa rece s-au incheiat zilele acestea. Factura aferenta lunii decembrie a fost o surpriza placuta pentru locatari. „Am avut caldura dupa pofta inimii si am platit putin peste 100 de lei, intr-o luna plina de iarna, ne-a declarat Zaharia Lazar. Din aceasta suma, 38 de lei o reprezinta rata pentru cutia de contorizare, pe care o platim in trei ani. Sunt mai mult decat multumit. Anul trecut eram nevoit sa deschid ferestrele fiindca ardeau caloriferele. Plateam foarte mult. Acum reglez caldura din robinet”. In acest bloc, sistemul de distributie pe orizontala include si conducta pentru apa rece. Fiecare apartament are apometru propriu. Pierderile in instalatia de pe casa scarii sunt zero. Locatarii platesc „la picatura” ce consuma.

Ce este distributia
pe orizontala?

In acest sistem, conductele comune trec pe casa scarii, nu prin apartamente. Fiecare apartament are gigacalorimetru si debitmetru la usa. Conductele montate pe casa scarii sunt izolate si mascate cu rigips. In dreptul fiecarui apartament exista o caseta in care sunt amplasate aparatele de masura. Caseta este incuiata, iar locatarii nu au acces la aparatura, dar pot asista la citirea contorilor. Agentul termic ajunge mai repede si la o temperatura mai mare in apartamente. In plus, se elimina neintelegerile dintre locatarii care au in apartamente centrale individuale si cei din sistemul centralizat. Rau-platnicilor li se „inchide robinetul”, fara ca asta sa-i afecteze pe vecinii care isi platesc la zi intretinerea. CET incheie contract direct cu locatarii. Pana acum, au fost incheiate 107 contracte.

Doina Mincu

Aproape inexistente. Aceasta este situatia sistemelor de irigatii din judetul Bacau. Atat taranii, cat si autoritatile abilitate in domeniu sunt de-a dreptul ingrozite de ceea ce s-ar putea intampla intr-o situatie de criza. Intregul sistem de irigatii este dezafectat. In acelasi timp, nimeni nu-si asuma responsabilitatea, iar organizatiile utilizatorilor de apa nu acceseaza fonduri. Putin peste 1 la suta din suprafata totala a judetului va putea fi irigata in vara acestui an. Principalul motiv pentru care aproape 200.000 de hectare de culturi risca sa fie distruse de seceta este lipsa sistemului de irigatii si, mai ales, neimplicarea Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii(OUAI) in atragerea de fonduri europene. „Desi dispunem de un potential irogabil, totusi dotarea unor echipamente de udare in intreg judetul este precara, a explicat George Ifrim, seful Agentiei de Imbunatatiri Funciare, filiala Bacau. In toti acesti ani, de cand s-au infiintat aceste OUAI-uri, nicio organizatie nu a accesat fondurile necesare pentru procurarea de echipamente de irigatii. In total, in judet dispunem de aproximativ 50 de arii de ploaie, cum spunem noi in termeni de specialitate, ceea ce inseamna irigarea doar a 100 de hectare, din total. Acesta este tot inventarul Bacaului.” Lipsa sistemelor de irigatii este o problema acuta a agriculturii bacauane. Si daca inainte de anul 1989 suprafata agricola pe care erau amenajate sisteme de irigare se ridica la 6.000 de hectare, acum aceasta a fost redusa la 800 de hectare. „Deficitul in Bacau, la nivelul intregului judet, este de 6.000 de hectare, adica in jur de 300-400 de arii, noi avem doar 50, mai spune George Ifrim. Iar aici vorbim de suprafata contractata si nu de suprafata posibil de irigat. Irigatiile in Bacau mai au insa si au alt deficit, acela de faramitare a proprietatilor. Din fericire pentru noi, au mai aparut mici agricultori care si-au concentrat pamanturile si acum pot aplica irigatiile corespunzatoare. Dar atat.” La nivelul judetului sunt doar opt OUAI-uri. Pana la constientizarea riscului la care se supun an de an si, mai ales, pana la implicarea organizatiilor de profil in reabilitarea sistemelor de irigatii, agricultorii vor ramane in voia sortii.

Roxana Neagu

Oierii vor sa omologheze produsul

Cu putin noroc, branza de Brusturoasa poate fi un brand national. Ciobanii din zona se mandresc cu produsul lor si spun ca gustul este dat de calitatea laptelui si de reteta folosita. In aceasta primavara, autoritatile locale vor sa inregistreze branza de Brusturoasa ca produs traditional romanesc.

In zona Brusturoasa exista o adevarata traditie in prepararea branzei. „Oile sunt mulse manual, apoi sunt date la agolul staneia, la racoare, sa se odihneasca. Laptele se strecoara prin sase tifoane si se pune intr-un vas de lemn, sa stea o ora cu cheag de miel. Apoi se pune la foc si se asteapta cam o ora, pentru a se alege casul”, explica Sorin Atonoaie, primarul din Brusturoasa. Ciobanii strecoara casul si il lasa la dospit cam doua-trei saptamani. Apoi se curata de prima coaja si se faramiteaza. Se pune sare, se framanta manual si apoi se arunca la covata. Astfel, se ajunge la cea mai interesanta etapa, aceea a verificarii daca branza este buna de pastrat pentru iarna: se ia o bucatica mica de branza, cam cat o nuca, si se arunca spre o covata de lemn. Daca branza se lipeste, inseamna ca e buna. Daca se imprastie nu o sa reziste peste iarna si trebuie consumata imediat. Daca e buna, branza se bate in coaja de brad si se pune la rece, in branzarie, ingropata in pamant, la o adancime de un metru si jumatate. Locul trebuie sa fie acoperit cu muschi de pamant, ca sa tina racoare. Recipientul in care se pastreaza branza se face din coaja de brad. Se ia de pe copac cam jumatate de metru de coaja si se fierbe in zerul de la urda pana se face galbena si moale. Se lasa sa se zvante si apoi se coase si se indeasa in ea branza.

Vasele de lemn sunt mai bune decat inoxul

Ciobanii din Brusturoasa s-au lamurit ce treaba buna fac ei abia in 2006. „Am participat la o expozitie in Milano si am luat cu noi niste branza de Brusturoasa. Toti cei care au gustat au ramas surprinsi. Atunci ne-a venit ideea omologarii produsului”, spune primarul Atonoaie. Ca lucrurile sa mearga struna s-a constituit „Asociatia crescatorilor de animale din zona montana Brusturoasa” in care, pentru inceput, au intrat sapte ciobani. Anul trecut, acestia au depus la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala documentatia necesara inregistrarii branzei facuta in propriile stane drept produs traditional romanesc. „Sunt ceva probleme legate de normele europene in domeniu. Trebuie sa amenajam un spatiu care sa fie autorizat de Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Bacau. In schimb, nu putem sa utilizam vasele de inox in prepararea produselor noastre”, declara edilul din Brusturoasa. In aceasta primavara, membrii asociatiei spera sa finalizeze actiunea de inregistrare a branzei ca produs traditional.
Lili Adochitei

In contextul primelor semne ale crizei economice, productia industriala a scazut
la finele anului trecut cu peste 10% fata de perioada similara a lui 2007. Conform ultimelor date statistice, in noiembrie 2008 indicele productei industriale era cu 11% mai mic decat in octombrie si cu 11,5% mai mic decat
in noiembrie 2007.

Desi per ansamblu in primele 11 luni ale anului trecut s-a inregistrat o crestere timida a productiei industriale fata de acelasi interval din 2007 (crestere de 2,5%), finele lui 2008 si-a trecut in dreptul sau o scadere drastica a cifrei de afaceri. Cifrele deloc incurajatoare au fost generate de diminuarea activitatii in domeniul industriei prelucratoare si al celei extractive, in timp ce pe un trend ascendent s-au situat, cu cifre modeste, domeniile energiei termice si electrice, gaze si apa (o crestere cu 1,8%). Daca se trec in revista marile grupe industriale, cifrele indica scaderi la toate categoriile de bunuri. Astfel, in industria bunurilor intermediare productia s-a diminuat cu 20,6%, in domeniul bunurilor de capital scaderea este de 13,8%, bunurile de folosinta indelungata au inregistrat o scadere de 13,2%. Ceva mai bine, dar tot pe o panta descendenta, stau industria bunurilor de uz curent (scadere de 3,1%) si industria energetica (cu un minus de 2,8%).
Noiembrie 2008 vs noiembrie 2007

Productia industriala comparativa intre noiembrie 2008 si noiembrie 2007 a avut o scadere generala de 11,5%, inregistrata pe toate sectoarele. Industria prelucratoare a scazut cu 12,8%, cea extractiva cu 4,6% iar energia termica, gazele si apa au inregistrat un minus de 2,2%. Pe marile grupe industriale au fost inregistrate urmatoarele scaderi: nuburile de folosinta indelungata – 24,1% bunurile de capital – 20,5% industria energetica – 5,2%. Singurul plus a fost in domeniul bunurilor de uz curent, cu o crestere de 4,4 procente.

Criza creste miza

Deprecierea leului, scaderea cererii si implicit diminuarea cifrei de afaceri din aproape toate domeniile se regasesc in datele statistice. Jucatorii din industrie se vad pusi in situatia deloc comoda de a recurge la disponibilizari sau, in cel mai bun caz, la inghetari ale salariilor. Problema din industrie afecteaza, in mod direct, si celelalte sectoare ale economiei, dar si programele de protectie sociala. Societatile din industrie sunt cele ce sustin bugetul national, si prin urmare diminuarea cifrei de afaceri duce la o scadere a fondurilor cu care pot fi dezvoltate programe ale crizei. Este un cerc vicios, care a cuprins toate ramurile industriei. Sperantele se indreapta catre eventualele programe anti-criza dezvoltate la nivel european, care implica infuzii serioase de capital si investitii din partea guvernelor. Cum insa Romania inca nu are un buget batut in cuie, industria va mai avea de asteptat pana se vor clarifica programele de investitii apte sa constituie un colac de salvare pentru principalul cotizant la bugetul de stat.

Emilian Berceanu

De vineri, 30 ianuarie, bacauanii au o noua si mult asteptata modalitate de a petrece timpul liber: multiplexul Cinema City din Arena Mall. Cinematograful de 8 sali si 1429 de locuri este cel de-al patrulea deschis in Romania, dupa cele de la Iasi, Timisoara si Cluj. Noul cinematograf va rula filme zilnic, incepand cu ora 13 in timpul saptamanii si cu ora 11 in zilele de sambata si duminica. Multiplexul, primul din Bacau, este dotat cu cele mai performante echipamente existente in lume, oferind clientilor o auditie excelenta, datorata sistemului Dolby Digital Surround si o calitate superioara a imaginii, garantata de proiectoarele Kinoton. Experienta cinematografica este completata de cafeneaua din incinta, dotata cu acoperire de internet wireless. La scurt timp de la deschidere, cinematograful va oferi si cea mai noua tehnologie din industria cinematografica, proiectii digitale 3D, gratie unei sali dotate cu proiectoare speciale. Primul film proiectat in acest sistem va fi aInfern de Ziua Indragostitilor 3D” lansat pe 13 februarie anul acesta. aStandardele ridicate ale companiei (Cinema City International) au primat intotdeauna in strategia noastra. Suntem mandri ca deschidem primul multiplex in Bacau si speram ca locuitorii municipiului sa adopte filmul ca o parte din obiceiurile cotidiene”, a declarat Mooky Greidinger, CEO Cinema City. Ovidiu Budeanu, presedintele Arena Mall, afirma ca aceasta investitie este un proiect ce va aduce un plus de vizitatori. aMa bucur ca am reusit. Intarzierea s-a datorat faptului ca nu am facut niciun rabat de la calitate. Totul este asa cum am dorit, iar bacauanii vor fi placut surprinsi de conditii”. Primele filme ce vor rula din 30 ianuarie sunt aLumea de dincolo revolta lycanilor”, aNou venita in orasa, cel mai nou film cu Renee Zellweger si aOperatiunea Valkyrie”, in care Tom Cruise joaca rolul unui ofiter nazist implicat intr-un complot menit sa-l asasineze pe Hitler. Pretul biletelor de intrare variaza intre 12 si 16 lei in timpul saptamanii, dar valoarea acestora poate ajunge si la 21 de lei in week-end. Elevii si studentii beneficiaza de reducere. Se pot face si rezervari on-line.

Laurentiu Botin

In conferinta de presa sustinuta ieri la pranz, Minodora Cliveti aa prezentat concluziile celui de al treilea Summit pentru preventia cancerului de col uterin, care a avut loc la Bruxelles. Cifrele prezentate cu acest prilej sunt de natura sa ridice multe probleme in ceea ce priveste situatia din Romania, in contextul in care suntem primii din Uniunea Europeana in topul tragic al deceselor cauzate de aceasta crancena afectiune.

Statistici tragice

Desi parintii au mari reticente in ceea ce priveste vaccinarea fetitelor impotriva cancerului de col uterin, specialistii prezenti la Bruxelles au prezentat toate asigurarile ca nu exista niciun risc in plus fata de alte vaccinuri. Iar preventia este cel mai bun mijloc de a evita tragedia aparitiei unei astfel de boli. Fostul deputat social-democrat a declarat ca prin intermediul organizatiei „MENOS” (Miscarea pentru Egalitate, Non-Discriminare si Oportunitati Sociale) va derula o campanie de informare in judetul Bacau, unde in 2008 erau cunoscute 114 cazuri de cancer de col uterin. „Mortalitatea in Romania este de 50% din pricina nedescoperirii la timp a acestei afectiuni. Nu este cunoscut decat prea putin faptul ca la originea a 40% dintre cazurile de cancer de col uterin se afla un virus, care se transmite pe cale sexuala. Vaccinarea este o solutie, dar programul a esuat din cauza lipsei de informare”, a declarat Minodora Cliveti. Conform datelor prezentate de fostul deputat, in municipiul Bacau au fost utilizate doar 71 din cele 4800 de doze de vaccin. O alta initiativa a Minodorei Cliveti este de a continua lobby-ul pentru includerea testelor Papanicolau in oproframul national de sanatate. De asemenea, problema femeilor din mediul rural, care nu au acces la analize, va trebui, in opinia social-democratei, rezolvata prin infiintarea unor laboratoare mobile. Funduri pentru implementarea unor asemenea initiative ar putea fi obtinute de la Uniunea Europeana, suma alocata pentru programul de sanatate al UE fiind de peste 321 milioane euro.

Emilian Berceanu

Directia de Sanatate Publica ia masuri hotarate pentru degrevarea activitatii din compartimentele de urgenta ale spitalelor publice. Medicii de familie sunt obligati sa lucreze in ture, acoperind 12 ore pe zi. In policlinici se va asigura, de asemenea, programul 8-20. Peste o saptamana, vor demara controale „la ore extreme” in cabinetele medicilor de familie si in policlinici. Managerii care se opun masurilor vor da socoteala direct ministrului Sanatatii.

„Am monitorizat activitatea din unitatile si camerele de primire a urgentelor si am constatat ca, in fiecare zi, intre orele 8.00 si 20.00, exista o mare adresabilitate la Urgente,ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul DSP. La Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, de exemplu, 30% din cazurile care se prezinta la Unitatea de Primire Urgente sunt de competenta medicilor de familie. Pacientii solicita asistenta medicala invocand ca medicul lor de familie nu are program.” La UPU din SJU, in perioada 5-26.01.2009 s-au prezentat 3157 de pacienti, media fiind de 144 pe zi.

Urmeaza controale

Pentru a facilita accesul pacientilor la serviciile medicilor de familie, conducerea DSP a cerut modificarea programului de lucru al cabinetelor, acolo unde este cazul. „In cabinetele medicale si localitatile in care isi desfasoara activitatea cel putin doi medici este obligatoriu sa se asigure ture, astfel incat sa se acopere intervalul 8.00-20.00, a mai spus dr. Popescu. Am comunicat hotararea noastra Asociatiei medicilor de familie. Termenul este 2 februarie. Dupa aceasta data, vom efectua controale la ore extreme”. Ordinul va fi greu de respectat intocmai. „Problema este ca noi avem program de lucru de 5 ore pe zi, deci este imposibil sa acoperim in doua ture 12 ore, ne-a declarat dr. Elena Stinga, presedintele Colegiului Medicilor. Adevarul este ca situatia se poate regla. Nu era nevoie de o campanie negativa. Este adevarat ca ajung la Urgente cazuri de competenta medicilor de familie. Vom verifica insa despre ce medici de familie este vorba”. DSP va merge mai departe si va controla cum efectueaza medicii de familie activitatea de teren. Medicilor li se reaminteste si ca nu au voie sa refuze asistenta in caz de urgenta medico-chirurgicala, chiar daca pacientul nu este inscris pe lista lor de asigurati.

Program schimbat
si in policlinici

O explicatie pentru avalansa de bolnavi care ajung la Urgente, desi nu sunt cazuri grave, poate fi si programul de lucru din policlinici. Conducerea DSP a cerut managerilor de spitale sa organizeze pana pe 2 februarie si asistenta din ambulatoriile de specialitate. „Acolo unde exista un numar suficient de medici este obligatoriu sa se asigure doua ture, a mai spus dr. Popescu. Dupa centralizarea situatiei, vom efectua si aici controale. Rapoartele de control vor fi aduse la cunostinta ministrului Sanatatii si a subsecretarului de stat Raed Arafat”.

Doina Mincu

Actiune in forta a jandamilor, politistilor si inspectorilor de la E-ON Moldova. Vizati au fost localnicii din satul Panu, comuna Stanisesti, bransati ilegal la reteaua de energie electrica. Satenii spun ca au ajuns sa fure curent de mila copiilor, care invata la lumina lampilor cu gaz.

Pacla deasa si rece a pus stapanire pe catunul Panu. Ici-colo, cate o luminita indulceste smoala noptii. Cele mai multe case sunt scufundate in intuneric, dar cativa localnici mai harnici bantuie deja prin curti. Masinile franeaza violent, rascolind hleiul de pe drum. Ordinele zboara scurt si oamenii legii se impart in doua grupe. Cativa jandarmi calca iute pe urmele unui politist care s-a aventurat pe o ulita intuneoasa. E bezna si oamenii orbecaie dupa o carare. Dar peste tot e glod pana la glezne. Politistul se opreste langa un copac, la doi pasi de o casa mica din paianta. „Uite firul! Este pregatit pentru a fi conectat. Omul doar cat se urca in copac si il ataseaza la cablurile electrice”, spune subofiterul. Specialistul de la E-ON urmareste firul si ajunge la casa saracacioasa. Un caine sta pe prispa si latra anemic. Cand vede multimea de oameni se retrage intimidat dupa o banca. Zgomotele scot de nicaieri o batrana. Femeia e chioara de somn si nu pricepe ce e cu atata lume in batatura ei. „Matusa, cheama-l pe Gicu!”, ii spune taios politistul. Babuta se scarpina in cap si bombane intruna. Agentul o mai indeamna o data, iar batranica deschide, fara tragere de inima, usa casei.
„Fac puscarie pentru atata lucru?”

Inauntru e bezna. Subofiterul aprinde lanterna si fixeaza lumina pe barbatul cu ochii carpiti de somn, ce sta tolanit pe pat. „Ce vreti, domnule, de la mine?! Nu vedeti ca stau pe intuneric?! De unde lumina?”, se apara cu tupeu Gica Bacu. La lumina galbena a lanternei se vede in incaperea scunda ca in palma. Gica are televizor alb-negru, o combina muzicala si bec. Firul urmarit de la copacul de curte se opreste intr-un triplu stecher. „De doua saptamani am legat acest fir. Ca am copiii bolnavi. Acum am sa fac puscarie pentru atata lucru?”, se tanguie amarnic barbatul. Gica este greu de convins sa-l urmeze pe un jandarm. „Nu merg, domnule, si gata!”, se burica sateanul. Pe langa el, batrana mama turuie ca o moara. „Ma arunc in fintana, ma urc pe stalp si ma arunc de acolo. Lasati baiatul in pace!”, ameninta baba. Cand vede ca nu-i merge, isi schimba brusc tonul. „Pun mana pe un par si va cotonogesc pe toti”, tipa femeia. Degeaba, insa! Gica este luat la Politie.
„Suntem tigani,
sa ne deporteze!”

Intre timp, mai multi sateni se strang pe drum. Stau insa departe de grupul jandarmilor. Oamenii legii impun respect. Localnicii insa prind curaj si incep sa-si verse oful. „S-a marit vatra satului si sunt multe locuinte neelectrificate. Acolo stau si trei dintre copiii mei. Cum sa nu le dau curent? Ce sa faca nepotii mei, sa invete la lampa? Nici asa nu pot, pentru ca nici gaz nu mai gasim sa cumparam”, spune aprig un satean. Mania mocneste in ochii celor prezenti. „Intram si noi in legalitate, ca oameni suntem. Dar cine ne baga-n seama? De cate ori nu am facut jalba catre primarie, sa ne ajute sa avem curent toti din sat. Dar cum ne ajutati dumneavoastra, asa ne-au ajutat si autoritatile. Promit cate in luna si in stele, dar dupa votare pun cruce la toate. Primarul nu este in stare sa aduca macar o masina de balastru. Spun ca suntem tigani! Atunci sa ne deporteze! Sa stim una si buna”, isi varsa amarul un alt localnic. Oamenii legii nu au nicio reactie. Localnicii sunt furiosi, dar pasnici. Nu-i nevoie de forta!
Epilog

In urma actiunii de ieri dimineata, doar doi localnici au fost gasiti bransati ilegal la reteaua de energie electrica. Cei mai multi se alimentau din gospodariile rudelor si vecinilor cu stiinta si sprijinul acestora. Specialistii de la E-ON i-au avertizat pe satenii generosi ca aceste improvizatii le pot face casele scrum. „In ce ne priveste, noi vom intocmi dosare penale pentru furt persoanelor care erau bransate direct la reteaua electrica”, ne spune maiorul Ioan Ouatu, ofiterul de presa al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau.

Lili Adochitei

O smenara scolita in Bacau, Oresta C., nu a avut retinere sa puna in practica ceea ce a invatat acasa. Femeia a intrat intr-o banca din orasul Kaunas din Lituania si a schimbat 17 banconote de cate 200 litas, in bancnote de 100 litas. Dupa ce a luat banii, romanca s-a razgandit dintr-o data si a cerut casierei sa-i schimbe suma in lire turcesti. Cum functionarul bancar i-a adus la cunostinta ca nu detine asemenea valuta, Oresta i-a cerut sa-i dea inapoi bancnotele de 200 litas pe care le-a schimbat initial. aCondamnata a retinut din bancnotele date de casiera 1300 litas si a primit anapoi 17 unitati a cate 200 litas, cauzand un prejudiciu unitatii bancare de 1300 litas”, precizeaza magistratii de la Curtea de Apel Bacau. In ziua urmatoare, bacauanca a procedat identic la o alta unitate bancara, aVilnius Bankas”. Prejudiciul inregistrat de aceasta data a fost de 1100 litas. Autoritatile lituaniene i-au luat imediat urma romancei smenare, dar cum aceasta nu a mai fost de gasit, ea a fost condamnata in lipsa. Prin hotararea pronuntata de Judecatoria Kaunas – Lituania, s-a dispus condamnarea Orestei C. la o amenda penala de 1250 litas, pentru inselaciune. Anul trecut, Ministerul Justitiei din Lituania a anaintat Ministerului Justitiei din Romania cererea pentru recunoasterea si executarea hotararii. aAceasta hotarare a fost recunoscuta de Romania, prin sentinta penala pronuntata de Curtea de Apel Bacau si s-a substituit pedepsei de 1250 litas, pedeapsa de 1500 lei amenda penala. Curtea a anaintat executarea amenzii penale aplicate condamnatei Administratiei Finantelor Publice Bacau”, precizeaza magistratii. Intre timp a ajuns in Bacau si cea de a doua condamnare a romancei, pentru a doua inselaciune. aIn conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala an materie penala, s-a substituit pedepsei de executat aplicate pedeapsa de 2608,41 lei amenda penala”, spun judecatorii. Oresta C. a fost avertizata ca, daca nu plateste amenda, e pasibila de inchisoare.

Lili Adochitei

Repartitoarele de costuri dintr-un bloc de pe strada Marasesti sunt de peste 3 luni simple obiecte fara folos. Locatarii au citit indexul si l-au raportat la timp, conform contractului incheiat cu Elsaco, firma care a montat repartitoarele. Cu toate acestea, din luna octombrie pana acum au fost taxati dupa ureche pentru caldura. Conducerea punctului de lucru din Bacau al firmei Elsaco da vina pe volumul mare de lucru si pe angajatii care chiulesc.

„Ca de obicei spre sfarsitul lunii, am vrut sa pun fluturasul cu indexul in cutia montata de Elsaco, ne-a declarat Neculai Sasu, locatar pe scara B a blocului 112. Am vazut ca aceasta este plina de hartii.” Locatarii au reusit sa scoata „fluturasii” din hartie si au constatat ca erau neridicati toti cei depusi incepand din luna octombrie. Abonatii sunt indignati de modul in care isi indeplineste firma de repartitoare sarcinile prevazute in contract. „Am ramas fara cuvinte cand m-am dus la asociatie sa achit intretinerea pe decembrie, ne-a declarat Maria Darie, locatara. Mi s-a spus ca sunt inregistrata cu 12 unitati si am de plata 97,77 lei. Nu inteleg de unde au scos numarul acesta de unitati. Dupa cum a aratat repartitorul de pe singurul calorifer care functioneaza in garsoniera mea, a fost un consum de 67 de unitati. De la inceputul sezonului rece s-au inregistrat peste 200 de unitati”. Poate parea ciudat ca locatarii se plang de numarul mic de unitati trecut in fisa lor, insa au temeri justificate. „La sfarsitul iernii sigur se va face o citire si o regularizare. Voi fi obligata sa achit atunci 15 milioane, poate. De unde sa dau atatia bani? Am o pensie de 600 lei”.
Repartitoarele au ajuns bibelouri

Firma Elsaco, al carei sediu este in Botosani, detine suprematia pe piata repartitoarelor din Bacau, cu peste 9.000 de abonati si 27.000 de aparate de masura. Aceasta situatie este folosita ca argument de seful punctului de lucru, pentru a scuza situatia din blocul 112 de pe strada Marasesti. „Nu reusim niciodata sa ridicam toti fluturasii din cutiile montate in blocuri, ne-a declarat Irinel Savin, manager de zona. Trebuie sa lucram foarte rapid. In fiecare luna, pe 6-7 primim de la CET consumul din luna precedenta. In cel mult 5 zile trebuie sa introducem datele de la fiecare abonat in calculator si sa facem calculele pentru toate apartamentele. Altfel, oamenii pierd ajutorul de caldura. De aceea, emitem facturi prin estimare. Daca suntem sesizati ca nu am estimat corect, facem corectie in luna urmatoare”. Sistemul este clar incorect. Locatarii din apartamentele contorizate au montat repartitoare pe calorifere tocmai pentru a plati strict ce consuma. Multi dintre acestia stau cu ochii pe index, atenti sa nu consume mai mult decat isi pot permite sa plateasca. Irinel Savin crede ca vina pentru situatia din blocul 112 de pe Marasesti se imparte intre locatari si angajatii de la Elsaco. „Avem si noi salariati care mai chiulesc si nu ridica fluturasii de la toate scarile. Dar si locatarii au partea lor de vina, fiindca nu ne-au sesizat”. Cu alte cuvinte, nu este de ajuns ca locatarii platesc abonamentul pentru prestari servicii la Elsaco, dar trebuie sa-i mai si supravegheze pe angajatii firmei.

Doina Mincu

Producatorii agricoli din judetul Bacau nu se pot plange de lipsa subventiilor, in perioada 2005-2008 valoarea acestora fiind de peste 200.000.000 lei. Cel mai consistent sprijin financiar a fost directionat spre zootehnie si apoi spre culturile agricole. „Numai in toamna anului 2008, 2.701 producatori agricoli au solicitat sprijin pentru infiintarea culturilor de toamna, ne spune Ghita Burlui, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau. Valoarea subventiei se ridica la suma de 3.016.060 lei, din care au fost decontati 2.320.708 lei”. Fermierii bacauani au primit sprijin financiar si pentru motorina utilizata la infiintarea culturilor de toamna. „Pentru subventionarea pretului motorinei s-a aprobat suma de 543.592 lei pentru o suprafata de 13.938 hectare. In judet, 453 de fermieri au solicitat motorina livrata cu acciza redusa, respectiv 0,65lei/l, cantitatea de motorina aprobata fiind de 119.706,88 l cu o valoare de 778.184 lei”, mai spune directorul Burlui. In ultimii patru ani, producatorii agricoli bacauani au beneficiat de subventii pentru sectorul vegetal in valoare de aproximativ 70.000.000 lei acordate de DADR si Agentia pentru Plati si Interventie in Agricultura (APIA). Numai anul trecut s-a primit sprijin financiar de peste 42.000.000 lei. „In zootehnie, valoarea subventiilor a fost dubla, precizeaza directorul DADR Bacau. Din 2005 si pana in prezent, crescatorii de animale din judetul Bacau au primit peste 150.000.000 lei”. Cele mai mari sume au fost insa acordate in 2006, cand crescatorii de animale au primit subventii de 53.912.503 lei, spre deosebire de anul trecut cand in conturile bacauanilor au intrat doar 37.060.667 lei.

Lili Adochitei

Dumitru Chiriac se judeca din 2007 pentru a fi pus in posesia terenului mostenit de sotia sa. Omul sustine ca are dreptul la o suprafata de un hectar, situata la iesirea din Bacau, chiar in zona unde actualmente se afla mai multe centre comerciale. Cum nimeni nu i-a dat dreptate, bacauanul a apelat la justitie sa-si obtina mostenirea de drept. „Am un dosar din 2007, care s-a judecat la Judecatoria Bacau, ne spune Dumitru Chiriac. Printre parati sunt Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate si Comisia Judeteana. Eu am cerut instantei sa constate nulitatea titlului de proprietate si a contractului de vanzare, dar si obligarea comisiilor de reconstituire a dreptului la proprietate in zona unde am mostenit terenul”. Dupa zeci de sedinte, amanari, probe cu inscrisuri si expertize topocadastrale, la sfarsitul anului trecut, judecatorul de caz a ajuns la concluzia finala. Prin Sentinta Civila 10.832 s-a respins actiunea formulata de Dumitru Chiriac, care a fost obligat si la cheltuieli de judecata.

Apel sau recurs?

Supriza mare pentru reclamant a fost atunci cand a intrat in posesia sentintei in cauza. „La finalul acesteia nu era prevazuta nici o cale de atac, asa cum ar fi fost normal. Am crezut ca a fost o scapare din partea grefierei. Am fost la ea si cand a verificat documentele a vazut ca de fapt judecatorul de caz nu precizase calea de atac”, spune Dumitru Chiriac. Pentru a sti ce are de facut in continuare, barbatul s-a adresat conducerii Judecatoriei Bacau. „Hotararea este supusa cailor de atac prevazute de lege. Lipsa acestei mentiuni nu poate suprima partii drepturile prevazute de lege, intrucat calea de atac este un beneficiu al legii, iar nu un drept acordat de instanta. Exista posibilitatea ca dvs. sa formulati o cerere de inlaturare omisiune vadita pentru a se mentiona calea de atac prevazuta de lege”, a fost raspunsul primit de Dumitru Chiriac. „Ce se intampla mi se pare o bataie de joc. Oricum, pentru a nu pierde dreptul la o cale de atac m-am adresat Tribunalul Bacau. Insa nici acum nu stiu daca trebuia sa fac apel sau recurs. Era dreptul meu sa fiu informat asupra caii de atac”, spune suparat Chiriac.

Codrin Cristea