In toata istoria moderna a Bacaului n-au existat atatea lichele hraparete adunate laolalta in functiile cele mai inalte ale orasului. Semidocti (in cel mai bun caz!) si nerusinati (asta-i cert!), sleahta de parveniti n-au niciun respect pentru ceea ce inseamna valoare autentica a acestui loc. Nu le-a pasat de Bacovia si nici de casa lui, desi Poetul va ramane mereu in istoria adevarata, pe cand ei or sa dispara repede-repede dupa ce isi vor fi terminat opera de distrugere a Bacaului. Da, da, vom dori sa va uitam cat mai repede, stricatori de frumusete si adevar ce sunteti! Daca nu ati fost sensibili la unul dintre marii scriitori ai romanimii (pe care ar fi trebuit sa-l cititi in scoala, loazelor!), cum sa ii respectati pe tinerii muncitori si destepti care – doar ei, inca – mai fac cinste Bacaului? Le-ati aruncat marlaneste o floare ieftina, o diploma mizera si un tricou politizat crezand ca i-ati cumparat. Toate zecile de milioane de euro pe care le-ati furat din averea orasului nu pot cumpara viitorul si speranta! Dar voua nu va pasa de viitor, voi va ganditi cum sa va mai cumparati o casa prin Austria sau Italia, cum sa va urcati tupeul nesimtit in masini cat mai luxoase si cum sa sugrumati orice voce care nu va gadila urechea dedulcita cu laude jenante. Si de parca furaciunea cea mare de pana acum n-ar fi indeajuns, vreti sa stricati si un loc al spiritului liber, sa-l transformati in feuda cirozata de lacomia fara de capat. Ce-o sa ajungem cu voi, famelici la minte? Un imens imas betonat unde se ridica din loc in loc ale voastre sinistre ambitii din beton? Noi nu vrem sa traim intr-un loc unde dispare iarba si muzica, unde literatura si copacii devin o amintire, unde pictura si aerul curat dispar incet-incet. De voi mi-e sila, de noi mi-e mila. Pe voi asa v-a lasat Dumnezeu, fara nicio noima si niciun ideal. Pe noi asa ne-a batut Dumnezeu, sa va avem oropsitori nemernici. Nu omorati de tot Bacaul, daca mai aveti o urma cat de mica de demnitate si iubire pentru bacauani! Nu-i extirpati si plamanul (la propriu si la figurat) prin care se mai respira altceva decat demagogia si minciuna de fiecare zi. Poate va credeti invincibili, sau, poate, in inconstienta voastra, ne socotiti nevolnici. S-ar putea sa aveti o mare surpriza si sa va taiem labele jegoase care se intind inspre una dintre ultimele redute unde nu v-ati facut sordid salas. Nu ne puneti la incercare!Scris de Nelu Brosteanu

Repartizarea pe post a cadrelor didactice a tinut capul de afis in ceea ce priveste scandalurile din invatamant. La o saptamana distanta de la inceputul noului an scolar, motivele de nemultumire din domeniu au inceput sa se diversifice. Ultima gaselnita vine dinspre Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” din Comanesti, unde 21 de parinti au contestat in scris faptul ca odraslele lor sunt nevoite sa invete dupa-amiaza. „Anul trecut, liceul a fost in reparatii capitale si am inteles ca trebuie sa invatam in doua schimburi. Acum, lucrarile s-au terminat, totul arata excelent, doar ca am avut supriza sa aflam ca aproape toatele clasele de-a X-a si a XI-a trebuie sa invete tot dupa-amiaza. Acest lucru nu ne-ar deranja foarte tare daca regulamentul ar fi aceasi pentru toti. De ce clasele A si B, adica acolo unde sunt copiii stabilor din oras, au loc dimineata si noi nu?”, ne-a marturisit un elev de clasa a XI-a. De partea cealalata, profesorul Florin Popa (foto), directorul Colegiului „Dimitrie Ghika” a recunoscut ca a primit petitia respectiva, dar spune ca, cel putin deocamdata, lucrurile nu se vor schimba. „Lipsa de spatiu ne-a obligat sa invatam in doua schimburi. Dupa repartizarea claselor de-a IX-a si a XII-a au mai ramas libere patru sali de clasa pentru cei de-a X-a si a XI-a. Decizia de a invata dimineata clasele de informatica apartine Consiliului Profesoral si are drept motivatie faptul ca aceste clase sunt cele mai bune din liceu. Atat si nimic mai mult. Ideea ca repartitia s-a facut in functie de potenta financiara a parintilor nu este reala. Unii elevi de la clasa de filologie, de exemplu, au mai multe posibilitati din acest punct de vedere”, ne-a declarat directorul Florin Popa. Acesta a admis, totusi, ca exista posibilitatea unei rocade intre clase, dar numai din semetrul al II-lea al anului scolar. Scris de Eduard Cucu

Exact in urma cu 10 ani, scriitorul si ziaristul bacauan de talie universala Marius Mircu imi oferea adoua kile de reportaj”, cum mi-a etichetat el cartea aM-am nascut reporter” (doua volume, insumand 975 de pagini fermecatoare). La inceputul cartii, a avut grija sa reia, nu fara temei, cuvintele criticului literar Alex. Stefanescu: aReportajul exista azi, fiind scris de cineva care si-a facut ucenicia in presa romaneasca dinainte de razboi, in emulatie cu mari reporteri ca Geo Bogza, F. Brunea-Fox sau Marius Mircu”. Marele reporter si scriitor a plecat definitiv dintre noi. Imi permit, fata de o veste atat de trista, doar un simplu colaj, cu randuri spicuite in graba si cu emotie, din cotidianul israelian de limba romana „Viata Noastra”, care a marcat asa cum se cuvine tragicul eveniment. Presedintele Asociatiei scriitorilor israelieni care scriu romaneste, poetul Shaul Carmel: aNu s-a dus de aceasta data la tipografie sa intrebe cand va fi gata cartea. N-a plecat intovarasit de asecretara saa (distinsa si delicata d-na Ela – n.n.), luata pe viata cu legamant, catre autobuzul care ii va duce spre aCasa scriitorilora din Tel Aviv, ca sa nu lipseasca (fereasca Dumnezeu!) de la intalnirea cu aBaietiia, care il maguleau salutand pe decanul lor de varsta. De data asta, neinsotit, singur, cum era in fata hartiei de scris, Marius Mircu s-a dus in istoria literara ca sa se aseze in ea pe indelete”. In numele colectivului diplomatic al ambasadei Romaniei in Israel, ministrul plenipotentiar Dumitru Neagu consemneaza: aA disparut dintre noi un mare spirit reportericesc, un ziarist nascut, nu facut, un scriitor de valoare, reprezentant al generatiei interbelice de creatori, la care istoriografia din Romania se raporteaza ca la adevarate repere intelectuale.” Despre Marius Mircu, domnul ministru mai scrie: aAdevarat lider de opinie al generatiei sale de jurnalisti si scriitori, Marius Mircu va ramane in galeria scrisului romanesc alaturi de nume mari ale culturii romane”. Imi permit sa mai adaug ca Marius Mircu este scriitorul care a scris cel mai mult despre Bacau si oamenii sai. Orasul Bacau este, si datorita lui, sentimentul de Bacau, starea de Bacau, bucuria si mandria de Bacau. Permanenta noastra de Bacau. Si-a iubit imens urbea natala. A trait cu ea in suflet si in minte. A facut-o sa traiasca in scrisul sau. Iar steaua lui Marius Mircu, pe care l-as propune edililor sa-l considere aCetatean de Onoare al Bacaului”, continua sa straluceasca pe cerul orasului meu. O stea de reporter pentru eternitate. aReporter pentru eternitate” este si titlul sub care, in acelasi ziar, de data atat de recenta, din Israel, am scris randurile care urmeaza: aA murit la 99 de ani si doua luni. S-a retras dintre noi ceva mai inainte, ca sa-si odihneasca gandurile inca nespuse. S-a retras ca sa-si ascunda tacerea care nu-i era in fire. Marius Mircu n-a tacut niciodata. Reporterul frenetic, Marele reporter, tumultuos si esential, a scris toata viata, a fost citit de enorm de multi cititori si, in continuare, din pacate, va fi citit de catre tot mai putini. Va ramane in biblioteci, va fi o amintire… Dar nu toate amintirile se sting, cu toate ca victoria noastra lasa si neputincioasa asupra mortii este ca ne inchipuim, ba uneori credem cu convingere disperata, ca supravietuim. Prin ceva. Prin ceva cat de mic, sau, de ce nu?, cat de mare, de frumos, de inaltator… Un rand, o carte, un nepot, o imagine despre noi si omenia noastra, despre bunul nostru simt, neobservat de toti in viata de zi cu zi… Dar care alta viata ar mai fi? Care?”
Scris de Roni Caciularu, jurnalist Israel

Amatori fara stiinta

Gafa de proportii

Conducerea clubului FC Stiinta si-a inscris un autogol de toata frumusetea. La meciul de ieri, cu FCM Bacau, contand pentru faza a V-a a Cupei Romaniei, echipa antrenata de Octavian Grigore nu a avut un junior in formula de start! Motiv pentru care, indiferent de rezultatul de pe teren, FC Stiinta ar fi pierdut jocul la masa verde. Tinand cont ca a castigat cu 2-0, FCM Bacau nu a depus contestatie. Asta nu poate trece insa in plan secund gafa de proportii a celor de la FC Stiinta.

Ce spune ROAF

Regulamentul este clar in privinta meciurilor oficiale care aduc fata in fata doua divizionare B sau C. Astfel, ROAF precizeaza la Capitolul lV, articolul 47, aliniatul 11: „Echipele din Liga a ll-a sunt obligate sa foloseasca efectiv pe toata durata jocurilor de campionat cel putin un jucator junior”. Aliniatul 13 face referire la intalnirile din Cupa Romaniei: „In jocurile din Cupa Romaniei, echipele din Liga a ll-a si a lll-a sunt obligate sa respecte dispozitiile 47.11 si 47.12 doar daca joaca cu echipe din aceeasi categorie competitionala”.

Unii da, altii ba

Facand parte din aceeasi categorie competitionala (Liga a ll-a), FC Stiinta si FCM Bacau trebuiau sa respecte dispozitia referitoare la obligativitatea folosirii unui junior. FCM Bacau s-a conformat prevederii regulamentare. A inceput meciul cu Puscasu (anul nasterii: 1990), inlocuit in minutul 72 cu un alt junior nascut in „90: Huiban. Spre deosebire de FCM Bacau, FC Stiinta nu a avut juniori decat pe banca de rezerve: Hagerusan („90), Bacaila („90) si Cozma („91).
Nu cunosc regulamentul!

Frapant este faptul ca persoanele din conducerea FC Stiinta nu cunosteau ca regulamentul prevede utilizarea unui junior si in Cupa, atunci cand se intalnesc doua divizionare B. „De ce sa folosim un junior? Nu scrie nicaieri in regulament”, a declarat cu seninatate presedintele Consiliului de Administratie, Liviu Goian. Si mai uluitoare a fost replica directorului sportiv Mircea Crainiciuc. Incercand sa mascheze eroarea gruparii sale, Crainiciuc a spus: „Special nu am folosit un junior pentru ca doream sa pierdem meciul. Nu ne intereseaza Cupa Romaniei”.

A gresit si arbitrul

Mult mai realist s-a dovedit presedintele executiv al Stiintei, Cristi Ciocoiu. „Marturisesc ca nu cunosc regulamentul, dar nu e treaba mea sa stiu ca e necesara utilizarea unui junior si in Cupa. Cred ca e mai mult vina arbitrului”, a spus Ciocoiu. Observatie corecta. Arbitrul Florin Miron trebuia sa sesizeze eroarea si sa-i atentioneze pe cei de la FC Stiinta ca daca nu includ un junior in echipa, vor fi nevoiti sa joace in zece. Intr-un fel, ieri, FC Stiinta a si jucat cu un om in minus: i-a lipsit persoana care sa cunoasca prevederile ROAF.Scris de Dan Sion

In ciuda discutiilor purtate intre conducerile Inspectoratului Scolar Judetean si Directiei de Munca si Protectie Sociala (DMPS) Bacau aceasta institutie continua sa fie asaltata de elevi care au depasit varsta de 18 ani, pentru a depune dosarul in vederea reluarii platii alocatiei de stat, suspendata la sfarsitul lunii iunie. aDesi am trimis adresa inca din vara si am discutat si saptamana trecuta cu un reprezentant al Inspectoratului Scolar ca unitatile de invatamant trebuie sa preia dosarele, si acum zilnic zeci de elevi vin la noi, ne-a spus ieri Gheorghe Apostu, directorul DMPS Bacau. Ne-au spus ca toti de la scoala ii plimba. Pentru a nu mai fi purtati pe drumuri degeaba, am inceput noi sa sunam la scoli si sa le explicam cum trebuie sa procedeze”. Conducerea DMPS Bacau sustine ca de la unele colegii nationale se prezinta grupuri mari si chiar clase intregi. Conform situatiei prezentate de directorul institutiei muncii, la aceasta cei mai multi elevi au venit de la Colegiile tehnice aAnghel Saligny” si aDumitru Mangeron”, precum si de la Colegiile Nationale aGheorghe Vranceanu” si aVasile Alecsandri”. Pentru a fi reluata plata alocatiei elevilor majori, inclusiv pe lunile iulie si august, Directia Muncii va trebui sa aiba listele cu ei pana la 1 octombrie, cel tarziu. aDaca nu voi avea toata situatia pana la sfarsitul lunii septembrie, alocatia nu va putea fi platita la termen, adica incepand cu 10 noiembrie, a mai spus directorul DMPS Bacau. Necesarul de credite trebuie transmis la Ministerul Muncii pana la 15 octombrie”. Dupa estimarile conducerii DMPS Bacau, in prezent aproximativ 5.500 elevi au peste 18 ani pe care i-au implinit pana la incheierea anului scolar 2007-2008, respectiv 15 iunie. Lor li se adauga lunar alti 500-600 elevi care trec pragul majoratului pe parcurs. Dar situatia este mai presanta pentru cei circa 5.500 tineri carora, potrivit legii, odata cu incheierea anului scolar, mai exact la 30 iunie, le-a fost sistata si plata alocatiei. Scris de Elena Tintaru

Puscarie pentru bucatarii care gatesc carne de porc neverificata

Detinatorii de animale care fac sacrificari in gospodarie fara sa avertizeze veterinarul sunt buni de plata. Dupa cazul de trichineloza
depistat saptamana trecuta, soldat cu decesul unei persoane si spitalizarea altor 11, inspectorii de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor sufla si-n iaurt. Consumatorii de carne infestata raman cu sechele toata viata.

Dupa decesul lui Ionel Onitoiu, din Valea Seaca, care a sfarsit ca urmare a consumului de carne de porc infestata cu trichinela, veterinarii bacauni au intrat in alerta. Pe langa faptul ca interzic folosirea carnii provenita din sacrificarile de animale din propria gospodarie, inspectorii de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Bacau atrag atentia si asupra masurilor preventive pentru prevenirea cazurilor de imbolnavire de trichineloza. aCei ce organizeaza nunti, botezuri si mese fesive sunt obligati sa foloseaca in pregatirea meniurilor numai produse alimentare cumparate din surse autorizate unde se asigura un control sanitar- veterinar al produselor. Utilizarea in pregatirea meniurilor de produse neverificate sanitar-veterinar, avand ca rezultat imbolnavirea mesenilor, constituie infractiune si se pedepseste conform legislatiei”, precizeaza Vasile Zaharia, directorul DSVSA Bacau. Veterinarii spun ca omul se imbolnaveste de trichineloza dupa consumul de carne infestata de porc, mistret sau urs, insuficient fripta sau fiarta, sarata ori afumata. Scris de Lili Adochitei

Sedinta CJ Bacau, de luni, a inceput la 8,30 si a durat pana dupa miezul noptii. Si ora la care s-a incheiat, si faptul ca a fost transmisa in direct o fac memorabila. Stiindu-se filmati, alesii s-au intrecut in enunturi despre generozitate si nevoile cetatenilor. Spre final, vigilenta lor a slabit, astfel ca au produs replici demne de „caietul grefierului”. Sedinta s-a terminat cu o revolta.

Harnicii, neobositii, devotatii nostri alesi au dezbatut luni, 22 septembrie, pana dupa miezul noptii in interesul cetatenilor. E adevarat, nu cu voia lor, ci din initiativa lui Dragos Benea, presedintele CJ, care a decis ca sedinta sa inceapa la 20,30 pentru a putea fi transmisa pe „sticla”, in direct, la ore de maxima audienta. Nu stim daca bacauanii au urmarit dezbaterile timp de patru ore, insa alesii nu pareau deloc bucurosi. Primii au sosit in sala de sedinte cu 40 de minute mai devreme, mai exact la 19,50, nu din entuziasm, ci cu speranta ca vor grabi inceperea sedintei. Angajatii CJ, care se aflau la serviciu de dimineata, aranjasera totul, mapele, cartonasele, apa minerala. De altfel, ei erau cei mai obositi. La 20,30, presedintele CJ a deschis sedinta, prezentand in mare viteza ordinea de zi. El a citit toate proiectele CJ si expunerile de motive, lucru care nu s-a mai intamplat niciodata, sarcina aceasta revenind, pana in memorabila zi de 22 septembrie 2008, directorilor si sefilor de servicii. Bine calculat! Dragos Benea a beneficiat, luni, cel mai mult de atentia camerelor de filmat. Evident, nu din acest motiv s-a sacrificat, ci numai pentru a mari ritmul sedintei. Primele cinci puncte au fost prezentate, discutate si votate la foc automat. La proiectul „Ghiozdanul scolarului”, insa, lucrurile s-au impotmolit. Dragos Benea a precizat ca rechizitele vor fi achizitionate si distribuite dupa alegerile din 30 noiembrie „pentru a fi evitate tot felul de interpretari” electorale.

Alesii au facut apomeni” in direct

Stiind ca sunt filmati, consilierii s-au intrecut in a-si demonstra generozitatea, aplecarea spre nevoile bietului cetatean. A fost limpede ca exista o regie. S-a vorbit despre copiii saraci din mediul rural, despre abandon etc. Primii au intervenit consilerii PSD, care le-au luat „caimacul” liberalilor. Vasile Cautis a laudat initiativa lui Dragos Benea, apoi a cerut sprijin si pentru elevii de la SAM, iar Dumitru Braneanu a propus marirea ajutorului de la 83 la 100 de lei. „Ati anticipat ca vom veni cu propunerea de 100 RON si as dori ca indiferent din partea cui vin propunerile sa nu le politizam”, a spus vicepresedintele Ionel Palar, PNL, sugerand ca social-democratii le-au furat ideea. Au licitat si au supralicitat, in direct, valoarea ghiozdanului cu rechizite, incat pana la urma proiectul a ramas nevotat. „Nevoile unui prescolar nu sunt aceleasi cu ale unui elev de clasa a VIII-a. (…) Sunt de acord cu initiativa, dar sa incercam sa o structuram pe categorii de varsta”, a declarat Viorica Marcu, PNL. Imediat, Dumitru Bontas, PSD, a propus ca prescolarii sa primeasca 50 de lei, cei de la I-VIII, 75, iar clasele IX-X, 100 de lei, insa Mihai Ichim, PNL, a cerut „un tempo” pentru a calcula exact necesarul. In ciuda bunelor intentii declarate de consilieri, proiectul „Ghiozdanul scolarului” a fost amanat, asa ca elevii vor primi rechizite in 2009. Important e ca telespectatorii-alegatori i-au auzit, au inteles ce era de inteles si ii vor vota. Amanat a fost si proiectul privind trecerea Spitalului Moinesti in subordinea CJ, in dezbaterea caruia alesii au cam uitat de regie. „Ne vad cetatenii, domnule”, le-a reamintit cineva. Mihai Ichim a cerut „timp de gandire”, care s-a transformat in pauza de fumat, iar sala s-a golit rapid.

aRasaritul vine odata cu ziua”

Dupa doua ore de discutii, consilierii, din ce in ce mai „topiti”, au lasat garda jos. S-au contrazis la proiectele privind deszapezirea, acordarea indemizatiilor de dispozitiv pentru angajatii CJ si stabilirea comisiei tehnice de urbanism, insa oboseala era evidenta. Unii cascau, altii se uitau la desene animate sau isi instruiau vecinul cum sa utilizeze laptop-ul. Replici ca „Nu tine in picioare”, „Ma credeti infantil?” sau „Forta de penetrare reusesc sa adune la aceeasi masa” pareau firesti la miezul noptii. Propunerea lui Silvestru Dogaru, PNL, a startnit hohote si i-a mai dezmortit un pic: „Daca tot suntem in direct, sa luam si niste telefoane”. Dupa ora 12, ajunsi la „diverse”, consilierii PD-L si PNL s-au razvratit. Vasile Nistor a propus ca sedinta sa aiba loc ziua si sa fie transmisa in reluare seara, iar dr. Ichim a afirmat ca „fiziologic” nu e normal sa fii in sedinta la ora asta. „Ati luat o decizie fara a consulta CJ, legea va da dreptul, dar cred ca in privinta orei trebuie sa mai reflectam. Aici nu este un dialog al surzilor”, a intervenit si Ionel Palar. Era deja 12,15. Brusc, Corneliu Pricope si-a amintit ca, la punctul 4, „nu am votat nominal” delegatia care merge la Bruxelles. Benea l-a avertizat ca-l va prinde rasaritul in sala CJ, iar Pricope a replicat, pierdut si solemn: „Rasaritul vine odata cu ziua”. Cand credeau ca sedinta s-a incheiat, cineva a descoperit ca al II-lea proiect de la „diverse” nu a fost votat, asa ca toti au ridicat mana, pentru ultima oara. Ziaristii le pot spune ca mai exista un proiect, nr. 22 de pe ordinea de zi, care nu a fost supus votului, desi a fost laudat in unanimitate. Scris de Silvia Patrascanu

Locatarii din zona Narcisa acuza autoritatile ca fac treaba de mantuiala. Dupa ce au batut pe la toate usile din primarie pentru asfaltarea parcarilor din spatele blocului-potcoava, acestea arata acum ca dupa bombardament.

Firmele angajate de CET au efectuat lucrari de reparatii la conductele de termoficare, insa au uitat sa refaca asfaltul. Soferii au mari probleme in parcare, iar cand ploua, gropile pline cu apa devin adevarate capcane. Unul din reprezentantii locatarilor a cerut viceprimarului Constantin Draganuta si directorului de la CET sa ia masuri, insa a primit doar explicatii fara rost. In parcarea de langa blocul-potcoava de pe strada Narcisa s-au desfasurat toata vara lucrari la conductele de termoficare. Rabdarea locatarilor a fost pusa la incercare de santurile care erau astupate doar pentru a fi sapate din nou. In august, interventia a fost declarata incheiata. De mai bine de o luna, muncitorii au inchis santierul si s-au mutat in alta zona. In urma au ramas urmele lucrarilor. Parcarea este brazdata de gropi in care se afunda rotile masinilor. Cand ploua, situatia se agraveaza. Gropile nu mai pot fi ocolite, spre disperarea soferilor pe care ii trec fiori la gandul tarifelor din service. Masinile sunt parcate in cele mai ciudate pozitii, astfel incat sa poata fi evitate santurile. „E foarte greu pentru noi, ne-a declarat Manuela Mocanu, aflata la volanul masinii sale. Cu greu reusim sa gasim un loc si mai ales sa ocolim gropile. Dupa ce ca nu sunt locuri de parcare in zona, se mai reduc si din cauza santurilor. Ca de obicei, autoritatile nu-si fac treaba pentru care sunt in functie”.

Vina este aruncata de la unii la altii

Utilizatorii parcarii isi varsa nervii la asociatiile de proprietari din zona. Presedintii si administratorii s-au saturat sa dea explicatii pentru incompententa altora. „Locatarii vin si reclama la noi, dar ce putem face, decat sa transmitem nemultumirea lor mai departe, declara Viorica Gavrilut, administratorul Asociatiei de proprietari 47. Normal este ca in scurt timp dupa incheierea reparatiilor sa se refaca asfaltul”. Presedintele Asociatiei de proprietari 65, Sandu Sargu, spune ca echipele de muncitori si-au facut de lucru prin zona din primavara acestui an pana in august. „La plecare, terenul a ramas nereparat. Nu este normal. Am luat legatura cu firma care a lucrat aici, dar dau vina pe cei de la CET, ca nu le-au pus la dispozitie asfalt”.

Explicatii sterile

Sandu Sargu s-a plans conducerii CET si viceprimarului Constantin Draganuta la intalnirea de luni cu administratorii si presedintii. A primit explicatii, dar nu si promisiuni de rezolvare a problemei. „Este un grup de firme care efectueaza lucrari pe sistemul de termoficare, a declarat Vasile Dragusanu, directorul CET. Liderul lor este Branpis. Noi avem contract cu ei. Trebuie sa aduca zona la stadiul initial. Nu CET repara asfaltul. Firmele care au lucrat au aceasta obligatie”. Acesta este doar un caz din nenumaratele sesizate de bacauani. Firmele care au castigat lucrari de reparatii pe sistemul de termoficare isi fac de cap. Lucreaza in ritm de melc si nu duc treaba la bun sfarsit. Se grabesc sa incaseze banii si uita sa mai refaca asfaltul spart. Beneficiarii lucrarilor ar trebui sa verifice daca firmele respecta contractul. O fac doar cand sunt trasi de maneca de locatari sau de presa.Scris de Doina Mincu

In goana isterica dupa imagine, Geoana, cel mai plin de idei dintre liderii social-democratilor, promite marea cu sarea romanilor plecati peste hotare. Aflat in vizita de lucru pe plaiuri milaneze, presedintele PSD a declarat ca romani ce doresc sa se intoarca acasa pentru a munci in tara vor primi, de la prea-minunatul partid pe care-l conduce (in eventualitatea castigarii alegerilor, bineinteles), suma de 20.000 de euro. Geoana nu si-a facut temele, treaba care reiese, in primul rand, din faptul ca n-a precizat daca banii au sa intre si-n conturile compatriotilor care muncesc ilegal, stergand la dos cine stie ce pensionar burghez din Italia, Spania sau cine mai stie de pe unde. In al doilea rand, numarul romanilor aflati la munci grele si mai deloc in conformitate cu pregatirea lor profesionala, este de cel putin 2 milioane. Daca inmultim 2 milioane cu 20.000, ies 40.000.000.000 euro. Patru zeci de miliarde domnule Geoana!!! De unde Dumnezeu va scoate prea-maretul stat roman, mereu bagat pana-n gat in datorii, sume de genul acesta? Este de inteles ca in campanie electorala se promit zeci de prostii, dar aceasta este mai presus de orice. Poate ca statul va scoate la vanzare Casa Poporului, impreuna cu Canalul Dunare-Marea Neagra si, pentru mai multa siguranta, cei 5 km de autostrada ai liberalilor, ca sa le dea banii promisi romanilor din strainatate. Si, nu in ultimul rand… stimabil lider politic, banii astia ai sa-i dai si mancatorilor de lebede de prin ghetto-urile din strainezia? Presedintele PSD s-a rupt totalmente de realitate. Eventual putea sa promita ca, esalonat, statul roman va investi 40 de miliarde de euro pentru a pune la punct economia si ca va fi stimulata piata fortei de munca. Ar mai fi sunat intr-un fel. Dar 20.000 de euro per caciula din par de oaie este aberant. Nea Nelu se poate din nou declara vizionar… un prostanac.Scris de Emilian Berceanu

Se intampla sub ochii nostri. Dar nu vedem. Sau cel putin asa ne place sa credem. Ne-am obisnuit cu prezenta ei, am vazut-o de atatea ori, am remarcat, am judecat, am compatimit. Mai apoi, am vazut-o din nou. Deja obisnuiti cu imaginea, nu am mai gandit nimic. De atunci s-a transformat in peisaj. Pe Calea Romanului, una din portile de intrare ale municipiului, exista un ansamblu sculptural viu. O batrana, parca uitata de timp, intr-o masina, si ea uitata in timp, se adaposteste de ploaie si frig sub niste folii.

Teodora Munteanu. Are 66 de ani. Din luna mai 2006, batranetea ei este inghesuita intr-un Trabant. Acolo sta, acolo se spala, acolo doarme, mananca, traieste. Intr-un Trabant. Langa micuta casa, care acum nu mai e a ei. Casa numarul 58 de pe Calea Romanului. S-a trezit cu toate lucrurile scoase afara, pe care acum le tine langa ea, acoperite de folii din plastic. Nu spune nimic, nu deranjeaza pe nimeni. Isi cauta doar dreptatea si nu-si doreste decat sa moara in casa pentru care a muncit o viata intreaga.

I-a fost anulat actul de cumparare

aE foarte greu. Nu mai am cuvinte. Nu mai pot. Am ajuns la capatul puterilor. Nu mai am incredere in nimeni. A fost cu interes sa scoata casa la vanzare si sa o valorifice. Nu casa, terenul. Au stricat si plafoanele ca sa nu mai pot sta in ea. Acum doi ani si jumatate a inceput cosmarul vietii mele. Gemanaru, fostul proprietar, a venit cu jandarmii si m-au aruncat in strada. Iar acum el, impreuna cu sotia lui, stau linistiti si traiesc tocmai in America”, isi incepe povestea batrana. E chinuita de dureri, bolnava. O sufoca durerea de artroza care ii macina acum ambele picioare. Nu merge decat in carje. Atat cat poate sa mearga. Acte pe casa are, „sunt in regula toate”, a cumparat imobilul cu bani si niciodata nu a crezut ca va ajunge in strada. „Am avut o alta casa pe Ardealului. Au demolat-o si pe aia. Apoi m-am mutat aici. Am stat cu chirie si apoi am cumparat-o. Am dat ultimul banut pe ea. Mi-am infometat si copiii ca sa strang toti banii. Acum ma judec cu fostul proprietar. Cica a fost anulat actul de vanzare-cumparare. Cum? Nu stiu nici eu. Nu am crezut ca se va ajunge aici. Avand acte in mana, am zis doar ca e o eroare. Nu am furat, nu am intins mana. Munca mea de o viata si a sotului meu e in aceasta casa”, mai adauga Teodora Munteanu, cu lacrimi in ochi.

aDreptatea e in fundul marii, legata cu un bolovan de picior”

O ajuta fiica ei. Si-a ingropat in urma cu opt ani sotul, acum trei luni si un baiat. Alti doi copii au plecat la munca in strainatate si abia se descurca si ei cum pot. Langa ea a ramas doar Ileana, fiica cea mare. „Baiatul a murit si el. Nu a mai suportat situatia in care sunt. A facut o rana la picior, l-au taiat apoi si s-a agravat boala. Acum doar Dumnezeu ma ajuta, ca printre oameni nu mai gasesti nimic. E greu. Nu am bani nici de medicamente. Am doar o pensie de nici trei milioane de lei. Cat am, imi cumpar de mancare. Mana nu o intind. Imi caut dreptatea, dar cred ca acum e in fundul marii. Legata cu un bolovan mare de picior. Justitia asta nu vrea decat sa te omoare si pace buna”, mai spune cu tristete batrana.

Nadejdea e doar in Dumnezeu

Si Ileana Ghiuta, fiica ei, a ajuns la capatul puterii. Si-a distrus tineretea, viata, sanatatea, casnicia ca sa-si ajute mama. Lucreaza ziua sa stranga bani, pentru avocati. Dosarul lor a ajuns acum la instantele din Iasi. „Trebuie ca instanta sa rectifice totul. Tot raul facut. Toate dosarele trebuie revizuite. Dar peste tot e vorba numai de spaga. Nicaieri nu gasesc niciun raspuns. Cine poate sa ma ajute si vrea sa o faca, cand e sa dea o rezolutie, se abtine”, ne-a declarat femeia. Recunoaste ca mama ei a primit si un loc la azil, ii este frica sa nu o gaseasca intr-o zi inghetata in Trabant, dar nu vrea sa se lase. „Mi se spune in instanta ca pamantul e principalul si casa secundarul. Asa a pierdut mama casa. Si noi sa ne lasam. Platesc si acum impozit pe casa. Asta ce inseamna? Ca imi sunt recunoscute actele. Atunci? Este inadmisibil. Toti sunt in cardasie. Caracatita s-a extins peste tot”, completeaza. Nu vor decat sa li se faca dreptate. Ca Dumnezeu le va ajuta. Vor viata inapoi. Si casa.Scris de Roxana Neagu

Numele lui Anghel Taranu a devenit, in timp, sinonim cu plangerile penale. In acest moment magistratii Parchetului de pe langa Curtea de Apel lucreaza, din nou, la dosarul in care avocatul este acuzat de savarsirea infractiunilor de fals, uz de fals si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.

Povestea este suficient de veche pentru ca tergiversarile din cauza sa ridice unele semne de intrebare in legatura cu buna credinta a celor ce au instrumentat plangerea penala inregistrata pe numele lui Taranu la data de 22 martie 2007. Avocatul, si asa plin de procese, s-a mai procopsit cu o plangere deoarece nu si-a vazut limitele unui contract de reprezentare juridica din 2004. La momentul respectiv, magistratii PNA (actualmente DNA) au primit un fel de sesizare, semnata in numele lui Anghel Isvoranu, cetatean roman stabilit in Germania, in care erau „dezvaluite” o serie de aspecte nereale legate de schimburile de teren dintre Consiliul Local si Letea SA. Hartia, conform raportului politistului de caz, a fost depusa de catre Anghel Taranu, adresa de pe plic fiind aceeasi cu domiciliul avocatului. Poate ca nu s-ar fi aflat nimic, daca in fata procurorilor nu s-ar fi prezentat, la scurt timp, Iulian Bucur din Bucuresti, reprezentantul lui Isvoranu in Romania, care a declarat ca Taranu a fost angajat exclusiv pentru a pleda in vederea retrocedarii unor bunuri expropriate de statul comunist, neexistand nicio procura care sa-i permita avocatului sa depaseasca limitele delegatiei. Mai rau pentru cei ce s-au ocupat initial de instrumentarea cazului este faptul c-ar fi trebuit sa fie la curent cu faptul ca in vederea formularii unor plangeri penale este necesar un mandat special, nu unul ce tine de recunoasterea unor drepturi de natura civila, precum este dreptul de proprietate.

NUP in prima faza

In ciuda declaratiilor lui Bucur, ale politistului de caz si a probelor instrumentate, initial procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel i-au facut cadou un NUP lui Taranu, putin inainte de Sarbatorile de Iarna. Rezolutia de neincepere a urmaririi penale era motivata de faptul ca nu Taranu a semnat plangerea si ca mandatul lui Isvoranu ii aloca dreptul de a redacta plangeri penale, pe motiv ca „Taranu Anghel a fost mandatat sa redacteze si sa-l apere pe Isvoranu Anghel in procesele privind anularea unor hotarari ale Consiliului Local si a unor contracte de schimb.” Magistratii pur si simplu si-au sters din memorie declaratia lui Iulian Bucur, care a afirmat clar ca erau vizate imobile „nationalizate de statul roman inainte de 1948”, care faceau obiectul unei cereri de retrocedare formulate in baza prevederilor Legii 10/2001. Daca procurorii au dat-o cotita, tot Bucur a fost cel ce a luat atitudine si a reziliat contractul cu Taranu pe motivul clar al depasirii atributiilor contractuale. In cele din urma, rezolutia a fost atacata cu o plangere, ce a fost acceptata, iar Taranu a reintrat in circuitul probelor in magistratura. Plangerea, se sustine in motivarea re-punerii avocatului sub lupa justitiei, „este intemeiata, deoarece verificarile efectuate in cauza nu sunt complete. Cauza nu a fost lamurita sub toate aspectele si actele premergatoare administrate in cauza nu conduc la justa solutionare a acesteia. Urmeaza a se completa cercetarile penale pentru a se stabili persoana care a semnat plangerea in locul numitului Isvoranu Anghel.”

In vizor

Purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Curtea de Apel, Camelia Elisei, a confirmat faptul ca „pe data de 17 decembrie 2007 a fost emisa o rezolutie de neincepere a urmaririi penale. A fost facuta o plangere impotriva acestei solutii si magistratii au dispus retrimiterea dosarului la Parchet. Cercetarile au inceput pe 28 mai 2008 si se afla in curs de cercetare.” In curand, magistratii vor avea toate datele puse cap la cap, iar Taranu s-ar putea sa nu mai aiba aceeasi bafta ca in iarna daca procurorii vor tine cont de toate declaratiile si probele din dosar.Scris de Emilian Berceanu, Lili Adochitei

Consilierii au analizat, luni, oportunitatea trecerii Spitalului Moinesti in subordinea CJ Bacau. Spitalul a fost modernizat fara sprijinul autoritatilor, din finantari externe, indeplineste standardele si are avize de la Ministerul Sanatatii si Academia de Stiinte Medicale. Cum la noi nu exista apatriotism local”, alesii au lasat balta proiectul, mai folositoare fiind politica si acuzatiile in direct.

Proiectul privind transformarea Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti in spital judetean a fost introdus pe ordinea de zi ca urmare a solicitarii exprimate de directorul Adrian Cotirlet. „Este un spital judetean ade factoa, iar noi putem sa contribuim financiar la serviciile pe care spitalul le asigura cetatenilor”, a afirmat Dragos Benea, presedintele CJ. Si Vasile Cautis, PSD, a pledat in favoarea solicitarii dr. Cotirlet. Mihai Ichim, PNL, s-a dovedit inamicul cel mai inversunat al acestui proiect. „Pentru ce, domnule director, doriti sa treaca spitalul la Consiliul Judetean?”, l-a intrebat el pe dr. Cotirlet. Acesta a explicat ceea ce deja se stia din documentele aflate in mapa. Ministerul Sanatatii si Familiei (MSF) a aprobat incadrarea Sectiilor Chirurgie si ATI in categoria sectiilor din spitalele judetene, iar Academia de Stiinte Medicale a atestat, in 2008, infiintarea Departamentului de cercetare-dezvoltare. Directorul a mai aratat ca doar 18% dintre pacienti sunt din Moinesti, restul venind din judet. „Domnule doctor, va rog sa nu duceti in eroare auditoriul. Nu are nicio treaba CJ pentru ca CJ nu plateste serviciile medicale. Fiecare adresant poarta cu el cecul in alb al decontarii serviciilor”, a spus dr. Ichim, foarte iritat. El a afirmat ca Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) mai are nevoie de multe lucruri pentru a functiona la standardele UE, prin urmare nu e oportun ca CJ sa se incarce cu inca un spital. A intervenit Dan Tataru, PSD, afirmand ca si cetatenii din vestul judetului au nevoie de o unitate de primire urgente (UPU). „Daca aduci un pacient de la Slanic la Bacau moare sigur”, a afirmat Tataru.

Majoritatea, minoritatea si bolnavii fara de partid

Consilierul PSD a vorbit si despre finantarile europene pe care spitalul le-a atras, proiecte in care CL Moinesti nu e implicat. Mihai Ichim nu s-a lasat induplecat, afirmand ca „una e sa-l luam in sarcina noastra si alta e sa-l sprijinim pe proiecte”. Constantin Avram, PC, considera ca initiativa e mai mult decat oportuna, iar Petrica Mihaila, PD-L, a propus sa fie intrebat Dan Stoica, directorul SJU Bacau, daca e multumit de banii pe care i-a dat CJ si daca e dispus sa-i imparta cu Spitalul Moinesti. Directorul SJU Bacau si-a sustinut, insa, colegul: „Vreau sa-l sprijin pe dr. Cotirlet, care a reusit sa aduca spitalul la acest rang, a spus Stoica. Daca e declarat judetean e benefic si pentru lumea de acolo, sunt alte salarii, alt statut, alte finantari prin Banca Mondiala. Va fi si o crestere a activului CJ, ceea ce e un mare avantaj”. Desi a recunoscut meritele dr. Cotarlet, „dreapta” din CJ nu a cedat. Alianta PNL – PD-L a functionat, dar nu in favoarea bolnavilor. Silviu Bondor a cerut acordul ASP, pe langa avizul ministerului, iar Ionel Palar l-a sustinut. Pana la urma, proiectul privind Spitalul Moinesti s-a transformat in tema politica, consilierii acuzandu-se reciproc ca au inceput campania electorala si ca omoara „din fasa” proiectele. Disputa s-a oprit la interventia dr. Adrian Cotirlet: „Cu permisiunea dumneavoastra as vrea sa ma retrag pentru ca este o urgenta la spital”, a spus directorul, parasind sala de sedinte a CJ Bacau. Scris de Silvia Patrascanu

Investitorii bacauani care vor sa infiinteze o pensiune si vor sprijin european trebuie sa se grabeasca sa depuna proiecte de finantare. De la inceputul anului, la Oficiul Judetean de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuit s-au primit 64 de proiecte, in valoare totala de peste 60 milioane de euro. Pentru ca nu au fost intocmite cum trebuie, unele proiecte au iesit din schema.

Incepand cu aceasta saptamana, Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Bacau a deschis sezonul proiectelor pentru incurajarea activitatilor turistice. aPana pe 30 octombrie se va derula prima sesiune de cereri de proiecte pentru Masurile 312 (Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi – n.a.) si Masura 313 (Incurajarea activitatilor turistice – n.a.), explica Constantin Becheanu, directorul OJPDRP Bacau. Fondurile disponibile pentru Masura 312 sunt de 95.857.420 euro, iar suma maxima nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect din cadrul Masurii 312 este de 200.000 euro”. Si pentru incurajarea activitatilor turistice au fost pusi la bataie 108.844.555 euro, finantatorii, respectiv Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei, stabilind ca suma maxima nerambursabila este de 200.000 euro. aSolicitantul de finantare trebuie sa indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate mentionate in cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecarei masuri. Ca sa fie selectat pentru finantare, proiectul trebuie sa depaseasca punctajul minim prevazut pentru fiecare masura. Anuntarea rezultatelor pentru cererile de finantare depuse in aceasta sesiune se va face dupa aprobarea Raportului de Selectie”, mai spune directorul Becheanu.

64 de proiecte au trecut de prima selectie

In judetul Bacau, in sesiunea din martie, la Masura 121 (Modernizarea exploatatiilor agricole) au fost depuse 18 proiecte, in valoare de 2.922.785 euro, iar la Masura 322 (Renovarea si dezvoltarea satelor) s-au depus trei proiecte, in valoare de 7.334.337. In luna aprilie, alte 10 poiecte privind modernizarea exploatatiilor agricole au ajuns la OJPDRP, iar pentru renovarea si dezvoltarea satelor s-au mai adaugat alte 9 proeicte, in valoare de 22.369.740 lei. Si in sesiunea din mai autoritatile locale si intreprinzatorii privati s-au mobilizat si au mai despus 5 proiecte pentru Masura 121, trei proiecte pentru Masura 123 (Cresterea valorii adaugate a produselor silvice) si patru proiecte pentru Masura 322. aSi in luna iunie s-au mai depus opt proiecte. In total au fost luate in evidenta 38 de proiecte pe Masura 121 in valoare totala de 9.438.572 euro, 10 proiecte pe Masura 123 in valoare totala de 13.543.107 euro si 16 proiecte pe Masura 322 in valoare totala de 38.068.739 euro”, mai spune directorul OJPDRP Bacau. Chiar daca numarul de cereri de fonduri europene este mare, nu toate proiectele vor trece de selectia de la Bucuresti. Unele deja au fost reportate, din cauza punctajului mic obtinut.Scris de Lili Adochitei

Barbatul inalt, intr-o camasa purtata pe dinafara de pantaloni, ma primeste relaxat. Inchide usa de la birou, semn ca nu vrea sa fie deranjat si isi da telefonul mobil pe discret. Dovada de politete fireasca, neostentativa. Discutia incepe firesc, complet neinhibata. Comerciant veritabil, ne-a cerut sa-i facem o fotografie si in fata vitrinei plina cu produse romanesti pe care le comercializeaza in Italia. Personajul nostru are 36 de ani, este din Bacau si se numeste Mihai Cristofor. Este in Italia de 12 ani, s-a stabilit in Torino inca de la inceput, cand acolo nu erau decat vreo zece romani. Nu vrea sa se mai extinda, se multumeste cu ce are, adica un depozit de marfuri si bauturi traditionale romanesti, pe care le distribuie la cele vreo 300 de magazine din Italia care vand si produse romanesti. aM-am ridicat pe picioarele mele. Am venit aici in 1996, am dormit la Cotolenco (un fel de azil de noapte, n.r.), am lucrat ca hamal la un depozit de verduri (legume, fructe si verdeturi, n.r.) si incet, incet am castigat respectul patronului. Eram corect, cinstit si in scurta vreme mi-a dat in primire un stand in piata. In timp am devenit vanzatorul cu cei mai multi clienti, iar patronul mi-a dat procent la vanzari. Cand mi-am facut lichidarea, am plecat cu peste 5.000 de marci in buzunar. Cu acesti bani mi-am inchiriat un spatiu micut intr-un fel de aPlusa al italienilor si am inceput sa vand acolo verdeturi. Mizam pe flerul meu, chiar daca magazinul nu avea vad aproape deloc. Am pus muraturi, ca doar aveam legumele pe mana, si au dat romanii buluc. Au inceput sa ma intrebe si de alte produse de-ale noastre si uite asa am facut acolo o clientela care mi-a permis dupa aceea sa ma gandesc la ceva mai mare. In doi ani mi-am vandut afacerea cu 32.000 de euro. Mi-am inchiriat un spatiu de 200 de metri si mi-am facut primul depozit de produse romanesti. Apoi, dupa alti doi ani am trecut la unul de aproape 500 de metri, iar acum, de trei ani, am acest depozit de 750 de metri patrati. Cifra mea de afaceri a crescut la doua milioane de euro pe an”, si-a povestit viata, pe scurt, Cristofor. Afaceristul bacauan are contracte cu trei mari firme de vinuri din tara, care ii trimit in fiecare saptamana cate un tir de vin romanesc. Si sucurile romanesti au mare trecere, pentru ca Mihai Cristofor trebuie sa se aprovizioneze saptamanal cu aproape doua tiruri de marfa. Romanii mai cauta zacusca, tot felul de conserve cu specific romanesc, mustar, muraturi, dar, mai ales, carne si branzeturi romanesti. aGanditi-va ca italienii au zeci de feluri de branza. Romanii daca nu mananca telemea de oi sarata nu se simt bine”, ne-a mai spus Cristofor. Afaceristul bacauan are si salariati. Evident, tot romani. Cei cinci muncitori romani au un salariu de 1.300 de euro pe luna pe cartea de munca. Scris de Mioara Radu

Sectorul romanesc al constructiilor este recunoscut ca cel mai dinamic factor de crestere economica pentru tara noastra, el afisand un avans an activitate de 33,6% (15 miliarde euro) anul trecut, iar prognozele pentru anul 2008 indica un avans antre 20-35%, arata datele firmei poloneze de consultanta PMR. Consultantii imobiliari au observat ca sub raportul marimii si al calitatii, multe locuinte din Romania necesita renovari. an acest sens, presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale de Constructii din Romania (APMC), Claudiu Georgescu, sustine ca „dupa 1990, casele vandute romanilor au fost si ieftine si proaste. Nu se lua an calcul la acea vreme reabilitarea termica a spatiilor de locuit si se construia pentru ca trebuia, iar din 2010, niciun proprietar nu va putea sa-si vanda sau anchirieze casa fara un certificat energetic, care arata an ce stare este constructia din punct de vedere termic si electric”. Acest certificat energetic este eliberat de catre un auditor energetic atestat, an urma unei expertize energetice, si este valabil 10 ani de la data emiterii. Certificatul stabileste an ce clasa energetica se situeaza respectiva cladire, printr-un calificativ. Calificativele sunt de la J la A, litera J indicand pierderi masive de caldura, iar litera A, pierderi foarte mici de energie. Conform noii legislatii, cladirile au nevoie de un certificat energetic fie ca sunt reabilitate sau nu, iar proprietarii trebuie sa plateasca un auditor energetic pentru elaborarea acestui certificat. Pretul pentru acest studiu de fezabilitate variaza antre 4 si 7 euro/mp (inclusiv pereti si tavan). Pe langa certificatul de performanta energetica a cladirii, an acest pret sunt incluse si cateva solutii si practici care permit cresterea performantelor energetice ale imobilului. Pentru ca reabilitarea termica a locuintelor sa nu fie o corvoada pentru majoritatea proprietarilor de locuinte care nu dispun de bugete pentru a investi an izolarea caminului, APMC militeaza pentru anfiintarea unei agentii nationale care sa se socupe de reabilitarea termica a blocurilor. an acelasi timp, statistica PMR a estimat un deficit de locuinte pe piata romaneasca de circa un milion de unitati, iar pana an 2010, vor fi realizate anual circa 50.000 de locuinte. Pastrand acest ritm mediu de constructie, satisfacerea deficitului s-ar putea ancheia spre anul 2028. Cu toate acestea, printre factorii care ar putea influenta negativ piata constructiilor se numara deficitul de forta de munca, precum si capacitatea redusa a firmelor de constructii romanesti de a prelua proiecte de dimensiuni mari.Scris de D.V.

Cateva ore, centrul orasului a intrat ieri sub stapanirea pietonilor. Copiii au demonstrat ca bicicletele si rolele pot fi o alternativa de deplasare ecologica. Mai mult, au desenat pe asfaltul gri lumea pe care si-ar dori-o. „Grupa noastra a desenat un munte la poalele caruia este un oras poluat. Vrem sa aratam ca este mult mai bine sa traiesti la munte, unde nu este poluare”, ne-a declarat Mateea Paraschiv, participanta la eveniment. Organizatorii s-au aratat incantatI de editia din acest an. „Fata de celelalte editii avem mai multi elevi de liceu participanti. In fiecare an este o alta tema, insa ideea este aceeasi: sa gasim si alte moduri de deplasare: biciclete, role sau autobuzul si sa renuntam la masini”, ne-a spus Maria Ionos, organizator. Trecatorii au privit cu interes ce se intampla pe strada ocupata alta data de masini. Cei mai in varsta si-au amintit de vremurile cand bicicletele erau cel mai rapid mijloc de deplasare.
Scris de (D.M.)