Politisti din cadrul Politiei Orasului Comanesti, ampreuna cu specialisti silvici, au organizat un nou raid pe Valea Muntelui pentru prinderea hotilor de material lemnos. Au fost controlate 6 instalatii de debitare a lemnului, s-au aplicat 5 sanctiuni contraventionale si au fost constatate an flagrant 4 infractiuni. aan cartierula Bratulesti au fost identificate 3 piese lemn rotund rasinoase, an curtea unei locuinte, a explicat subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la Inspectoratul de Politie. Din verificarile efectuate a rezultat ca Anton B. a amprumutat un atelaj hipo Augustin I., care a taiat fara drept si sustras lemnul esenta pin, din padurea statului, dupa care l-a lasat an curtea locuintei. Materialul lemnos gasit a fost lasat an custodie lui Anton B., pana la definitivarea cercetarilor, urmand a se stabili valoarea totala a prejudiciului creat”. an cauza s-a antocmit dosar penal, an care se efectueaza cercetari fata de Augustin I., sub aspectul savarsirii infractiunii de taiere fara drept si sustragere de arbori. La o alta societate, cu profil de activitate primirea si debitarea primara a materialului lemnos, s-a constatat ca registrul de evidenta a masei lemnoase nu este completat corespunzator. Din acest motiv, persoana amputernicita sa reprezinte firma a fost amendata cu 1.000 lei. Au mai fost depistati Marin B., de 25 ani si Danut B., de 18 ani care transportau lemn de foc, fara documente. an urma verificarilor s-a stabilit ca materialul lemnos a fost taiat fara drept si sustras de pe o proprietate privata. Cei doi s-au ales si ei cu dosar penal. Pentru aceeasi infractiune este cercetat in stare de libertate si Vasile B., de 27 de ani, care a taiat 6 salcami de pe proprietatea privata a lui Ion C.

Roxana Neagu

Un pensionar de invaliditate de gradul III a pierdut acest drept dupa numai doua luni. Comisia nationala de expertiza i-a luat gradul. Barbatul si-a platit transportul pana la Bucuresti, astfel ca a ramas si fara banii pe bilete.

Ceea ce parea initial o veste buna pentru un localnic din comuna Poduri s-a dovedit a fi pana la urma o mare pacaleala. Cand inca nu aflase ca i s-a stabilit pensia de invaliditate a si fost depensionat. Mai mult decat atat, a trebuit sa scoata bani din buzunar pentru aceasta. aAnul trecut, in 3 noiembrie, am depus dosarul pentru pensie de invaliditate de gradul III la comisia de expertiza medicala de la Moinesti, ne-a relatat V.I. Nu am primit decizia de pensionare, in schimb, imi vine acasa, in data de 16 ianuarie, o adresa, de la Institutul National de Expertiza Medicala, prin care eram anuntat sa ma prezint in 21 ianuarie pentru internare in vederea verificarii capacitatii de munca. Am fost acolo si dupa ce m-au examinat mi-au spus ca imi iau gradul III, deci nu voi mai fi pensionar de invaliditate”. Decizia nu il nemultumeste intr-atat pe barbat, cat faptul ca a suportat costul transportului dus-intors la Bucuresti, pentru a se prezenta la institutul amintit. In adresa mentionata se preciza ca apentru transportul dus-intors veti folosi cupoanele de calatorie de care beneficiati ca pensionar”. Numai ca barbatul sustine ca a intrat in posesia deciziei de pensionare de invaliditate gradul III abia dupa ce s-a intors de la Bucuresti, adica ain 26 ianuarie”, astfel ca pentru a ajunge la institut a trebuit sa-si cumpere din banii lui biletele de calatorie. Este vorba despre 115,9 lei. aEu am cheltuit atatia bani cu trenul dus-intors si trebuie sa mi-i recuperez”, mai declara, nemultumit, V.I.

Aproape trei luni pentru emiterea unei decizii

Dupa ce a investigat cazul, conducerea Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau a constatat ca barbatul a fost in august 2008 la comisia de expertiza din Moinesti pentru incadrarea in gradul de invaliditate. Atunci i s-a stabilit gradul III (capacitatea de munca este afectata in proportie de 50 la suta). Cererea pentru acordarea pensiei de invaliditate a fost depusa, insa, in 3 noiembrie. De aici incolo lucrurile se complica. aLa inceputul lunii septembrie, Institutul National de Expertiza a solicitat sa ii trimitem pentru verificare toate dosarele noi din august, declara Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Asa a ajuns la comisia de la Bucuresti. Intr-adevar, decizia de pensionare a fost data la plata in ianuarie. Aceasta pentru ca ultima punere in plata a deciziilor noi din anul trecut a fost in 14 decembrie si nu a putut fi prins atunci. Nu stim daca va fi depensionat, pentru ca nu a venit decizia de la Bucuresti. Dar este cert ca legea nu ne permite sa-i restituim cheltuielile cu transportul. Oricum, el chiar daca a fost doar o luna sau doua pensionar, beneficiaza de toate tichetele de calatorie”. Aceasta nu-l ajuta cu nimic, pentru ca nu are voie sa instraineze biletele. In plus se pune intrebarea de ce decizia de pensionare a ajuns abia pe 26 ianuarie, cand legea spune ca ea trebuie emisa in 30 de zile de la data depunerii cererii?

Elena Tintaru

Magistratii de la Tribunalul Bacau nu se dau in vant dupa functii de conducere. Sfarsitul lui 2008 a prins instanta cu un presedinte numit, fara vicepresedinte si cu doi delegati pe postul de presedinti de sectii. Judecatorii prefera sa stea in bancile lor, pentru ca volumul de munca al sefilor este foarte mare, iar beneficiile nu sunt pe masura.

Judecatorii de la Tribunalul Bacau nu vor sa auda de functii de conducere. aPresedintele sectiei penale, la inceputul anului 2008, si-a terminat mandatul si a refuzat numirea pentru un al doilea mandat, ne spune judecator Maria Oborocianu, purtatorul de cuvant al Tribunalului Bacau. Vicepresedintele si-a depus demisia in luna martie, presedintele sectiei comerciale a fost eliberat din functie prin pensionare, in luna iunie. Presedintele sectiei civile a fost initial delegat pe functia de vicepresedinte, iar ulterior a promovat examenul pentru ocuparea acestei functii, dar s-a vacantat functia de presedinte sectie civila. Vicepresedintele astfel numit a fost detasat incepand cu 1 decembrie 2008 la Consiliul Superior al Magistraturii”. Practic, sfarsitul de an 2008 a prins instanta doar cu presedinte numit, fara vicepresedinte, cu doi delegati pe post de presedinti de sectie, iar la sectia penala cu un judecator caruia i s-au dat atributii de presedinte, partial. Conducerea Tribunalului motiveaza refuzul magistratilor de a ocupa functii de conducere prin lipsa acuta de personal din institutie. aInstanta parcurge o perioada dificila datorita personalului redus fata de volumul de activitate, iar motivatii nu prea exista, cele materiale nefiind atractive, iar cele personale fiind cenzurate de lipsa parghiilor de conducere si control”, spune judecator Oborocianu.

Schimbari peste schimbari
si in colegiul Tribunalului

Si componenta colegiului de conducere al Tribunalului a suferit mai multe modificari, datorita promovarilor la Curtea de Apel, a pensionarilor si a demisiilor din functia de membru al colegiului. aConsecintele functionarii instantei cu posturile de conducere vacante si cu un colegiu de conducere instabil sunt grave, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Autoritatea unui presedinte de sectie &ltdelegat&gt saua &ltcu atributii&gt nu este aceeasi cu a unui presedinte de sectie numit. Implicarea acestuia din urma este mai mica. Presedintele instantei este nevoit sa se implice mai mult in conducerea sectiei, suprasolicitarea si imposibilitatea urmaririi unei agende prestabilite, macar in parte, avand ca rezultat pierderea din vedere a altor aspecte”, precizeaza purtatorul de cuvant al Tribunalului.

Lili Adochitei

Prefectura a cerut CJ sa revoce Hotararea108, care aproba contractul colectiv de munca al angajatilor SPJD. Dragos Benea a respins cererea, decis sa ajunga in instanta. Liberalii au criticat sporurile SPJD si au fost de partea Prefecturii, votand impotriva.

Contractul Colectiv de Munca al angajatilor SPJD Bacau a ajuns motiv de disputa intre CJ si Prefectura, dar si intre consilierii PSD si cei PNL, care au fost de partea Prefecturii. In aceeasi sedinta, doua hotarari au vizat drepturile angajatilor SPJD Bacau, una pentru 2008, alta, pe 2009. Contractul colectiv pe anul trecut, votat in septembrie, a fost atacat de Prefectura. Aceasta a formulat o cerere de revocare a HCJ 108, aratand ca e nelegala „sub aspectul incalcarii de catre CJ a competentei materiale in adoptarea actelor administrative”. Dragos Benea a initiat un proiect de respingere a cererii Prefecturii, ca fiind „neintemeiata si nefondata”. Nu a fost si parerea liberalilor, care au sprijinit initiativa Prefecturii si ale caror critici au vizata anumite sporuri care depasesc nivelul prevazut de lege. „Eu m-am abtinut data trecuta, a declarat Viorica Marcu, PNL. Raportul directorului de resurse umane ne trimite la Directia Muncii, aratand ca Prefectura nu are competente sa verifice clauzele, dar are competente din punctul de vedere al hotararilor CJ. Ma voi abtine si azi”. In plus, asporul de ecran este de 15 la suta, iar in lege, de 5 la suta”, a subliniat Mihai Ichim, PNL.

MMPS verifica sporurile,
nu Prefectura!

„Sa intram in contencios cu aceasta hotarare si sa vedem cine are dreptate. Sper sa ne lamurim cat de repede”, a precizat presedintele Dragos Benea, parca dornic sa se infrunte in instanta cu institutia care a vrut sa dea afara CJ din sala de sedinte de la parter. „In CCM nu exista nicio prevedere care sa nu respecte legile in vigoare”, a afirmat Angela Bogea, sefa Directiei de Resurse Umane din cadrul CJ. Ea sustine ca, in conformitate cu Legea 130, verificarea legalitatii clauzelor revine MMPS si directiilor judetene, iar daca se constata ca in contract exista sporuri sau alte drepturi nelegale, directia „are obligatia sa sesizeze partile contractante”, mai exact, angajatorul si sindicatul. Prefectura nu are acompetenta legala de a verifica clauzele contractului colectiv de munca, aceasta revenind exclusiv DGMSS Bacau”, arata Angela Bogea. Proiectul HCJ a avut 6 voturi impotriva si 7 abtineri, fiind aprobat cu majoritate simpla. Asta inseamna ca, asa cum si-a dorit Dragos Benea, diferendul cu Prefectura va fi solutionat in instanta.

Silvia Patrascanu

Jandarmii de la Inspectoratul de Jandarmi Judetean impreuna cu reprezentantii E-ON au facut o noua actiune pentru depistarea hotilorde curent. In cele trei imobile de pe strada Nicu Enea s-au gasit destule bransamente ilegale, dar niciun locatar nu a vrut sa iasa din casa. Jandarmii spun ca in locuinte pot patrunde doar pe baza unui mandat de la judecator.

E prea dimineata. Chiar si pentru putinii salariati din blocul de pe strada Nicu Enea. Imobilul este scufundat in intuneric, iar locatarii gusta din plin clipele dulci ale somnului de dimineata. Bocancii jandarmilor suna cadentat pe cimentul holurilor. Un caine speriat de zgomot latra amarnic in spatele unei usi lacuite. Proprietarul animalului se multumeste doar sa-si lipeasca ochiul de vizor. Nu paseste dincolo de pragul caminului, unde este in siguranta. Specialistii de la E-ON deschid iute capacul metalic de la tabloul electric. Unul tine o lanterna cu lumina puternica, iar altul urmareste sigiliile contorilor. „La 72 nu este sigiliu!”, spune triumfator unul dintre salariati. Cuvintele parca toarna gaz pe foc. Imediat jandarmii incadreaza usa apartamentului. Cineva bate puternic in lemnul scorojit. Dincolo de usa insa nu se aude nici o miscare. Un salariat de la E-ON isi lipeste ochiul de vizor. Vede lumina. „Scoate firul de la contor”, tuna la unul dintre colegi. Acesta trage de cablu. „S-a oprit lumina”, confirma „spionul”. Proprietarul insa nu se da scos din casa. „In asemenea cazuri nu putem face prea multe. Daca omul nu ne deschide usa de buna voie nu ne permite legislatia sa procedam altfel. Ca sa intram in casa ar trebui sa avem mandat de la judecator”, spune maior Ioan Ouatu, ofiterul de presa al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau.

Antena parabolica si televizor de decor

Niciunul din cele trei foste camine de nefamilisti de pe Nicu Eneaa nu a scapat nevizitat. Bransamentele ilegale la reteaua de energie electrica nu au lipsit, dar niciun locatar nu a tinut sa dea ochii cu jandarmii sau reprezentantii E-ON. „Stiu ce-i asteapta, de asta stau ascunsi”, spune unul dintre controlori. Rapid, trupele se reorganizeaza si pornesc spre Margineni. Specialistii de la E-ON au clientii lor si, din cand in cand, le mai fac o vizita. Masinile trag pe o ulita in spatele bisericii. Se intra intr-o curte mica in care troneaza o antena parabolica. Insa la ferestrele casutei saracacioase nu se zareste lumina. Electricienii cunosc drumul si merg direct in spatele gospodariei. Unii chiar intra in cele doua incaperi, dar nu gasesc ceea ce cauta. „Sunt consumatori in casa, dar nu este nici un bransament la curent”, confirma unul dintre specialistii E-ON. Se mai intra la doua case din vecinatate. La una, gospodarul aprinde un bec cu lumina chioara, in timp ce un electrician sta cu ochii pe contor sa vada daca functioneaza. „Se invarte, dar incet!”, spune omul. La cealalta casa sunt gasiti mai multi consumatori. Numai ca, aici contorul era blocat. Gospodarul nici nu a indraznit sa scoata un cuvant, sa se disculpe. Stie ca este bun de plata!

Lili Adochitei

S-a prelungit termenul limita pentru vizarea permiselor de arma si a atestatelor de colectionar pana pe 31 martie

La finalul anului trecut in evidentele Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau figurau 1.522 persoane, care detineau 2.076 arme letale, respectiv sase arme de aparare si paza, 128 arme de tir cu glont si 1.945 arme de vanatoare. Toti detinatorii de arme sunt obligati, prin lege, sa-si vizeze periodic permisul de port arma. aActiunea de viza a fost prelungita pana la 31 martie 2009, a explicat subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la IPJ Bacau. Sunt vizate permisele de arma si atestatele de colectionar eliberate, respectiv vizate, in cursul anului 2003, deci cu o vechime de cinci ani.” Titularii permiselor de arma tip A si B au obligatia de a se prezenta la viza permisului de arma in perioada stabilita si in locurile indicate de IPJ Bacau. Pentru aceasta au nevoie de urmatoarele acte: permisele de arma si armele inscrise in acestea, atestatul de colectionar, actul de identitate in original si copie, permisul de vanatoare si carnetul de membru vanator vizat pe anul 2007 (in cazul persoanelor cu drept de port si folosire a armelor de vanatoare), cerere tip care va fi completata si semnata inclusiv pe verso de titularul permisului de arma, o fotografie color (dimensiune 4×5 cm), certificatul medical tip arme, aviz psihologic pentru arme si certificat de cazier judiciar. Pot obtine autorizatie de procurare a armelor letale numai persoanele care implinesc cumulativ urmatoarele conditii: au amplinit varsta de 18 ani, dovedesc necesitatea procurarii armelor, nu au fost condamnate, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 1 an, pentru infractiuni comise cu intentie, nu sunt anvinuite sau inculpate an cauze penale, sunt apte din punct de vedere psihologic si medical si nu sufera de alte afectiuni, care ar putea pune an pericol propria viata sau a altora, daca ar detine sau ar folosi arme si munitii, nu prezinta pericol pentru ordinea publica, au absolvit un curs de instruire teoretica si practica, organizat de o persoana juridica autorizata pentru aceasta activitate, nu au savarsit vreuna dintre contraventiile pentru care legea prevede revocarea dreptului de procurare, detinere sau, dupa caz, port si folosire a armelor, nu au pierdut, anterior, arme letale, din motive imputabile lor.

Roxana Neagu

Pe scara B a blocului 114, de pe strada Milcov, proprietarii de apartamente sunt buni platnici. Fiecare locuinta are centrala termica proprie, asa ca sumele pe care asociatia le percepe de la locatari sunt destul de mici. Printre cheltuielile comune se numara si cele aferente consumului de energie electrica de pe casa scarii. De cateva zile, pe scari este intuneric, iar contorul a fost ridicat. Locatarii sunt surprinsi de masura luata de furnizorul de energie electrica. Acestia se stiau la zi cu plata intretinerii. „Eu merg lunar la asociatie si platesc intretinerea, ne-a declarat Aurica Tochila, locatar. De fiecare data intrebam daca avem de plata si energie electrica. Administratorul imi raspundea mereu ca nu a venit factura de la E.ON. Nu inteleg de ce nu s-au implicat administratorul si presedintele in aceasta problema”. Seful scarii, Vasile Donose, sustine ca nu s-a mai platit energia electrica de mai bine de un an. „Este anormal, dar de cate ori intrebam nu ni se dadeau explicatii de la asociatie. Abia zilele acestea, cand ni s-a ridicat contorul, administratorul mi-a spus ca nu au venit facturile tocmai din 2007”.Locatarii sunt indignati. „Fara a fi vinovati, vom plati debransarea si rebransarea la reteaua electrica”, este de parere Aurica Tochila. Administratorul Asociatiei de proprietari 39 sustine ca timp de un an nu a primit facturi de la E.ON Electrica pentru scara B a blocului 114. „Cred ca ultima factura am primit-o in decembrie 2007, ne-a declarat Liliana Capatina. In octombrie 2008 am facut sesizare la E.ON. Mi s-a spus sa astept raspunsul. Nu l-am primit. In schimb, s-a ridicat contorul de pe scara. Poate e si vina mea ca nu am insistat”. Deoarece administratorul nu s-a implicat in rezolvarea problemei, locatarii au facut demersuri la E.ON Electrica. Au aflat ca nici macar nu mai figureaza ca abonati in baza de date a societatii. Am solicitat furnizorului de energie electrica un punct de vedere cu privire la aceasta situatie, dar nu l-am primit.

Doina Mincu

Comisia judeteana de fond funciar a elaborat un program de masuri pentru urgentarea aplicarii legilor proprietatii, elaborat la solicitarea MIRA. El a fost finalizat si trimis Guvernului. Cu acest program in fata, atat institutiile care au reprezentanti in comisia judeteana de fond funciar, cat si comisiile locale vor purcede rapid la incheierea procesului de restituire a terenurilor.

Conform Legii 18/1991, in Romania, retrocedarea terenurilor catre fostii proprietari ar fi trebuit sa se realizeze in sase luni. Au trecut 18 ani si procesul nu s-a incheiat. Au aparut mereu alte legi, uneori si cate trei pe an, care au adaugat drepturi si au stabilit noi termene. Bacaul se afla, totusi, printre judetele fruntase, avand validate 90 la suta dintre dosarele fostilor proprietari. La cererea expresa a ministerului, Prefectura Bacau trebuie sa finalizeze dosarele aflate in lucru. „Comisia judeteana de fond funciar si comisia tehnica au intocmit un program care a fost inaintat Guvernului si tuturor institutiilor care au activitati legate de retrocedarea terenului si a imobilelor”, arata Gheorghe Hura, subprefect. In comisia judeteana de aplicare a legilor proprietatii au reprezentanti si doua organizatii: „Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania” si „Asociatia Nationala a Proprietarilor de Pamant, Paduri, alte bunuri mobile si imobile” -a PROPACT.

„Cadastristii”
au iesit in teren

Institutiile care isi vor trimite angajatii pe teren pentru a grabi finalizarea dosarelor de retrocedare sunt Directia Silvica Bacau, Oficiul Judetean de Cadastru, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Inspectoratul Teritorial Silvic. Si primariile rurale au fost puse pe jar de directiva MIRA. Termenul cel mai indepartat de solutionare, stabilit pentru cazurile mai dificile, este 31 martie 2009. Toate comisiile locale din judet au fost notificate ca trebuie sa-si actualizeze situatia dosarelor si sa-si faca propriul program de masuri, cu responsabili si termene. „13 comisii s-au conformat deja si au solicitat Prefecturii Bacau sa-si trimita un reprezentant la sedinta de analiza, declara Gheorghe Hura. Incepand de astazi (ieri, n.r.) si pana vineri, membrii Comisiei judetene de aplicare a legilor proprietatii vor participa la intalniri, conform graficului. Eu voi fi prezent la Slanic Moldova, Dofteana, Horgesti, Parincea, Scorteni si Solont”. Ceilalti specialisti ai comisiei judetene vor participa la sedintele de la Izvorul Berheciului, Zemes, Cleja, Asau, Cotofanesti si Urechesti”.

Silvia Patrascanu

Liviu Dragnea, seful MIRA, a anuntat, luni seara, ca demisioneaza, dar si-a incheiat declaratia de presa cu o promisiune: intors la presedintia CJ si UNCJR, va lupta pentru descentralizarea administratiei. In esenta, legea al carei autor este va asigura CJ mai multa putere si mai multi bani.

Presedintii CJ din tara au sperat, odataa cu numirea lui Liviu Dragnea la sefia MIRA, ca acesta ii va sprijini sa obtina atributii si sa devina un fel de prim-ministri ai judetului. In esenta, legea privind descentralizarea adminisitratiei, promovata de Dragnea, ca presedinte al UNCJR, urmareste limitarea atributiilor prefecturilor, prin trecerea unor institutii in subordinea CJ. Initial s-a vorbit chiar de desfiintarea prefecturii. „Sistemul functioneaza in UE foarte bine. Institutia prefectului va exista, dar ii va fi diminuat rolul. Ramanea cu activitatile de control a legalitatii actelor emise de autoritatilor locale, ordinea publica, inspectoratele de control si gestionarea situatiilor de urgenta”, arata Gh. Hura, subprefect. Asta inseamna ca APM va trece la CJ, iar Garda de Mediu, la Prefectura. Acelasi lucru se va intampla cu ITM, Garda Finaniara, Inspectia Sanitara etc. Important este ca, odata cu noile atributii, CJ sa primeasca si resursele financiare. Obiectivele Guvernului sunt obligatorii, dar mijloacele, caile vor fi stabilite in plan local, in functie de nevoile comunitatii.

CJ va avea si apixul”,
si banii!

Dragos Benea, presedinte CJ, arata ca acest proiect se discuta inca din 2004, dar nu a existat vointa politica in directia descentralizarii. Totusi, un pas a fost facut: alegerea presedintelui CJ prin vot uninominal, in 2008. Dragos Benea arata ca „peste 60 la suta din promisiunile facute in campanie se bazeaza pe legea descentralizarii. Daca aceasta nu va fi promovata, mie si celorlalti presedinti CJ ne va fi foarte greu sa ne indeplinim programul”. Presedintele CJ spera ca, in acest mandat, PSD si PD-L sa aiba forta sa promoveze legea: „Nu e firesc sa fiu intrebat de cetateni de ce o scoala dintr-o comuna liberala a primit mai multi bani decat o scoala dintr-o comuna al carei primar e pesedist. Ce sa raspund? Ca inspectorul general a stabilit, din pixul lui, cum se impart microbuzele si investitiile?”. Sporirea atributiilor CJ va duce si la cresterea raspunderii alesilor, dar asta nu-l ingrijoreaza.

Silvia Patrascanu

Ordonanta care taie sporurile bugetarilor intra in vigoare abia pe 1 aprilie. Pana atunci, functionarii si contractualii vor beneficia, in continuare, de drepturile prevazute in contractul colectiv de munca: spora de antena, spor de calculator sau xerox, indemnizatie de dispozitiv etc. Mai mult, vor lua si al 13-lea salariu.

OUG nr. 1/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii bugetarilor stipuleaza ca raman valabile, pana la 31 martie, OG 10, OG 24 si Legea 154/98 care privesc salarizarea personalului contractual, indemnizatiile pentru cei cu functii de demnitate publica, personalul salarizat prin legi speciale, OG 9, care vizeaza functionarii publici, OG 17 si 16, pentru unitatile sanitare si sanitar-veterinare, OG 8 (politie, unitati militare, penitenciare), OG 13 (justitie) si 14/2008 (Curtea de conturi). „Toate sporurile raman in vigoare, arata Angela Bogea, sefa Directiei de Resurse Umane a CJ. Pana pe 31 martie, va aparea Legea unica a salarizarii bugetarilor si se va finaliza Legea bugetului pe 2009, iar Guvernul va sti exact de cati bani dispune. Eu cred ca asta se doreste”. Liderii sindicali sunt deocamdata „cuminti”, mai ales ca au un respiro de doua luni. „Decat sa dea oamenii afara mai bine sa taie sporurile, declara Florian Morosanu, liderul sindicatului din CJ. Majoritatea angajatilor au 40-45 de ani. Daca un functionar de 44 de ani ramane acum fara loc de munca, peste doi ani, cand va trece criza, cine il mai angajeaza?” Asadar, speranta sindicalistilor e ca in doi ani criza se va topi, va disparea. Important e sa-i supravietuiasca.

Au aruncat 400.000 de euro

Dragomir Dulcescu, liderul Sed Lex Bacau, sustine ca Guvernul face o mare greseala taind sporurile functionarilor publici si ale contractualilor: „Cu acestia isi vor implementa programul de guvernare si tot ei vor munci pentru accesarea fondurilor europene”. Or, tocmai de bani e nevoie. Pentru ca specialistii de buna calitate sa ramana in sistem si sa munceasca cu tragere de inima trebuie sa fie motivati. „Primul pas ar fi trebuit sa fie Legea unica a salarizarii bugetarilor, nu diminuarea veniturilor, arata Dragomir Dulcescu. In 2006, Guvernul Tariceanu a adus o firma de audit din Olanda si i-a dat 400.000 de euro ca sa elaboreze o lege a salarizarii”. Banii au fost cheltuiti, dar proiectul nu a fost aplicat. „A ramas acolo, intr-o mapa dintr-un fiset. Abia in toamna si-au amintit iar de legea salarizarii si au inceput sa discute despre ea”. Sindicalistii spera ca va aparea pana la 1 aprilie. Dupa ce au fost speriati cu retragerea sporurilor de la 1 februarie, pe langa amanarea aplicarii OUG 1, bugetarii au mai fost recompensati cu o veste buna: in intervalul 10-15 februarie, odata cu „lichidarea” lunii ianuarie, vor primi si al 13-lea salariu.

Silvia Patrascanu

Se strange latul in jurul avocatului Anghel Taranu. Dupa ce a intrat in conflict cu firma de leasing din Germania de la care a achizitionat masina, dar a uitat sa plateasca ratele, avocatul este la cutite
si cu un fost asociat, matrasit dupa bunul
sau plac. Ca sa-si faca numarul in instanta, Taranu a sfidat judecatorul, motiv pentru care a fost amendat
cu 100 lei.

Avocatul Anghel Taranu si Irina Posa au infiintat societatea EDA MAN GRUP SRL in martie – aprilie 2006, cota de participare fiind de 50 la suta fiecare. In martie 2007 cei doi au facut o alta intelegere si a fost modificata cota de participare, Taranu luand grosul. Irina Posa a fost numita in continuare administrator al societatii, numai ca pacea cu Taranu nu a tinut mult. Avocatul nu a achitat banii pentru actiuni, si, in consecinta, contractul de asociere a revenit la situatia anterioara datei de 27 decembrie 2006. Numai ca Anghel Taranu, in maniera caracteristica, a incercat sa-si traga spuza pe turta lui. La 4 aprilie 2007, avocatul a convocat adunarea asociatilora penru a o schimba pe Irina Posa din functia de administrator. Apoi, Taranu a adoptat o hotarare AGA prin care a numit ca administrator pe Ioan N. Dar aceasta modificare nu a fost facuta si la Registrul Comertului. Ca urmare, Posa a apelat la justitie. Intre timp, Taranu si-a schimbat strategia. In data de 11 mai 2007, el adopta o alta hotarare AGA prin care-l desemneaza ca administrator pe Ovidiu C., modificare care a ajuns si la Registrul Comertului. Irina Posa a contestat din nou in instanta hotararea, iar in decembrie 2007 Tribunalul a anulat-o.

Avocat pentru
un administrator fantoma

In februarie anul trecut, Ovidiu C., mana dreapta a lui Anghel Taranu, face o noua cerere de chemare in judecata a Irinei Posa, pe motiv ca aceasta refuza sa predea actele societatii. Pentru justificarea actiunii, administratorul numit de Taranu a invocat o sentinta definitiva (dar nu irevocabila) data de Tribunal. Avocatul Irinei Posa a solicitat insa instantei admiterea exceptiei lipsei calitatii de reprezentant al societatii a lui Ovidiu C. pe motiv ca acesta nu a fost numit cu votul majoritar. Implicit s-a contestat si calitatea de aparator a lui Anghel Taranu, pentru ca adevaratul administrator al societatii, Irina Posa, nu l-a angajat. Taranu insa a trecut imediat la contraatac. El a solicitat contractul de asistenta juridica incheiat intre Irina Posa si aparatorul sau.

Circ marca Taranu

Dupa ce documentul a ajuns la dosar a fost randul lui Anghel Taranu sa prezinte copii dupa contractul de asistenta juridica incheiat cu Ovidiu C. Avocatul s-a conformat, dar a depus doar o copie la dosar. Presedintele completului l-a avertizat ca si avocatul paratei trebuie sa intre in posesia contractului, dar lui Anghel Taranu i-a sarit mustarul. El a opinat ca actul este confidential si a refuzat sa onoreze solicitarea instantei. Pentru acest motiv, avocatul a fost amendat cu 100 lei. Taranul a recuzat judecatorul, dar fara castig de cauza. Cand a vazut ca nu-i merge, el a facut o cerere de reexaminare a amenzii. In aceeasi zi, instanta de la Tribunal a dat si sentinta in dosar, actiunea asa-zisului administrator al SC EDA MAN GRUP fiind anulata. Cateva zile mai tarziu, instanta a judecat si cerea de reexaminare a amenzii, care a fost respinsa. In consecinta, Anghel Taranu a scos banii. In ce priveste sentinta data in dosar, aceasta nu a fost pe placul avocatului. Taranu si-a incercat norocul si la Curtea de Apel, dar apelul sau a fost respins.

Lili Adochitei

Ignorata sau chiar uitata de autoritati. Asa poate fi caracterizata soarta digului de protectie a orasului Comanesti. Distrus de inundatiile din vara anului 2005, reabilitarea lui nu s-a demarat nici pana in acest moment. Ceea ce este mai grav este faptul ca soarta a zeci de familii care locuiesc in zona depinde in mare parte de acest dig. Orice ploaie mai serioasa le poate crea grave probleme si le poate inunda din nou gospodariile.

Sperante
doar prin fonduri europene

Autoritatile au sperat ca lucrarile vor demara inca de la inceputul anului trecut. Lucrarile de regularizare ale raului Trotus au fost demarate, dar numai din punct de vedere al proiectarii, din 2005. Au fost insistente repetate la nivelul Administratiei Apelor Romane, cat si la Ministerul Mediului. In momentul de fata, acest proiect este pe lista de finantare la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si se asteapta hotararea Guvernului de ratificare a acordului de imprumut intre Romania si aceasta banca. „Lucrarile de reabilitare si consolidare a malurilor trebuiau sa inceapa inca din 2005, a explicat si Viorel Miron, primarul din Comanesti. Nu s-a inceput nici acum. A fost organizata o licitatie, dar nu s-a adjudecat licitatorul. Nu stim cand vor incepe lucrarile.” Teroarea produsa de inundatiile din 2005 planeaza si acum asupra oamenilor din zona Comanesti.

Declin economic

Din acest motiv si pretul imobilelor din zona a scazut foarte mult. Digul si malurile Trotusului au fost efectiv date uitarii. In urma cu doi ani s-au facut doar 250 de metri de gabion. De atunci nu s-a mai putut vorbi de niciun fel de investitii. „Daca nu incep lucrarile de consolidare, malurile Trotusului vor continua sa erodeze. Si la Primarie au ajuns o multime de nemultumiri ale localnicilor, care sunt revoltati ca isi vad amenintate casele. Mai grav este ca la o alta viitura, de dimenisuni chiar mai mici, vom avea probleme mai mari”, mai spune primarul Miron. Incertitudinea care planeaza in jurul acestui dig nu se opreste aici. O parte apartine Consiliului Local Comanesti, iar o parte Apelor Romane. Fiecare spune ca lipsa banilor sunt principala problema, in timp ce oamenii se asteapta la o nenorocire.

Roxana Neagu