Nu-i asa ca toata lumea ii stie pe ziaristi? Sunt tipele si tipii aia care se iau de oameni ca boala de om sanatos, de multe ori doar pentru ca vrea patronul. Cat sunt tineri, poarta plete, barba chiar, fumeaza mult, beau cafele nenumarate, le mai place spritul si aviata” in general, ma intelegeti, nu-i asa? Nici cand se coc nu sunt usor de inghitit, devin specialisti, dau sfaturi, gasesc greseli, se burzuluiesc si la cei mai mari si mai tari de prin targ. Culmea, nici aia care apuca pensia nu stau la locul lor, sa-si creasca nepotii, tot mai umbla de ici-colo si dau de stire prin redactii despre ce s-a mai intamplat. Ce mai aratari si ziaristii astia!
Da, cam asa suntem multi dintre noi. Dar e doar ce vedeti voi, cei care ne cititi, ne ascultati, ne vedeti. In spatele zambetului, tupeului, curajului, incrancenarii, ironiei, exigentei, patimei, rautatii, intelegerii se ascund vieti care seamana a dracului de mult cu ale voastre. Iubim ca prostii si plangem cu suflete rupte-n doua cand pierdem dragostea. Visam la o casa frumoasa, la o masina moderna, la o excursie minunata si de putine ori avem parte de toate acestea. Ne dorim pentru copiii nostri un viitor perfect, dar realismul (of, cinismul) dat de meserie ne impiedica sa-l credem posibil. Facem rate si le platim greu, muncim la cate-un jug (chiar si aurit) de dimineata pana… cand trebuie.
Avem pacate. Dar noi avem tare putina parte de iertare pentru ele. Avem slabiciuni. Dar noi nu putem sa le aratam in lume. Avem caderi. Dar noi nu trebuie sa fim prinsi in genunchi. Avem rateuri. Dar noi trebuie mereu sa fim invingatori. Avem rani. Dar numai noi singuri ne doftoricim. Avem cate o viata. Dar e cam insingurata. Avem sigur o moarte. Dar nu-i certitudinea de care avem nevoie.
Suntem ziaristii.Scris de Nelu Brosteanu

Multi chemati, putini alesi

Dintre cei 1.120 participanti, 850 au absolvit anul acesta o forma de invatamant. Ei au avut de ales dintr-un numar de 1.170 locuri de munca. Pana la urma, insa, au fost selectati pentru angajare 469 someri.

Cel putin in ce priveste participarea somerilor si a angajatorilor, bursa locurilor de munca pentru absolventi, care s-a desfasurat ieri la Casa de Cultura, a debutat cu dreptul. La scurt timp dupa ora 9.00, momentul deschiderii, holul principal a devenit neincapator. Agentii economici, veniti la bursa cu oferta lor de posturi vacante, au fost inconjurati de zeci de tineri, marea majoritate a lor, proaspat iesiti de pe bancile scolii. Printre ei, cei mai multi au absolvit o forma de invatamant preuniversitar dar au fost in numar destul de mare si tineri cu studii superioare. Si daca unii au plecat cu speranta ca, in sfarsit, si-au gasit un loc de munca, altii s-au intors acasa dezamagiti. aEu am terminat facultatea de inginerie in productia alimentara, ne-a declarat Andreea Galben. In domeniul in care sunt eu pregatita sunt foarte putine oferte. Si apoi toata lumea cere experienta. Or, la noi, cei care abia am terminat facultatea, fireste, practica lipseste”. La randul ei, Raluca Santoader are si ea aceeasi nemultumire: aPentru un job bun vor cel putin trei ani de experienta. Si nu gasim in domeniul in care ne-am pregatit. Nu vrem neaparat un loc de munca in meseria noastra, dar pentru un alt post va trebui sa urmam niste cursuri”.

Si angajatorii au nemultumiri

De cealalta parte, unii reprezentanti ai firmelor s-au aratat destul de sceptici ca vor reusi sa gaseasca printre absolventii ce urmau sa se prezinte la bursa vreunul care sa corespunda cerintelor profesionale impuse de meseriile pentru care cautau forta de munca. Ei au fost de parere ca, in general, pretentiile tinerilor sunt mult mai mari fata de ce sunt ei capabili sa faca in meseria in care sunt pregatiti. Una din firmele participante cu oferta a cautat agenti de vanzari, dar spre deziluzia reprezentantului ei, foarte putini tineri s-au aratat interesati de un asemenea job. aPersoanele (somerii – n.n.) sunt putin reticente in momentul cand aud de functia de agent si, mai ales, de vanzari, ne-a declarat Cristina Genes, responsabil cu resurse umane, la o firma de profil. Este o munca grea, dar toti ne vindem meseria, fie ca suntem medici, profesori sau ingineri. Eu cred ca pentru tinerii absolventi ar fi foarte utila o experienta ca agent in vanzari, ca si consultant in servicii clienti, pentru ca acesta este viitorul”.

Nici jumatate
din participanti, selectati

Pentru bursa de ieri, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) Bacau a contactat 574 agenti economici. Dintre acestia, 126 s-au aratat disponibili sa puna la dispozitia absolventilor nu mai putin de 1.170 posturi vacante. Astfel ca absolventii au avut de ales din sute de locuri de munca in constructii de cladiri, lucrari speciale de constructii, fabricarea articolelor de imbracaminte, comertul cu amanuntul si cu ridicata, industria alimentara, fabricarea de utilaje si echipamente si alte domenii de activitate. Cele mai multe meserii ofertate s-au adresat absolventilor cu studii sub nivelul mediu si celor cu pregatire medie pentru care sunt posturi vacante de confectioner, lacatus, lucrator comercial, zidar si dulgher. Absolventii de invatamant superior au avut de ales dintre meseriile de inginer, economist, inspector, agent de vanzari si consilier financiar. aFata de anii anteriori, cand oferta a fost bogata in domeniul constructiilor si textilelor, acum, lucru foarte imbucurator, sunt destule locuri de munca si in sistemul bancar, al asigurarilor, dar si in zona invatamantului”, ne-a declarat Ioan Silitra, directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau. Pana la finalul actiunii, organizata simultan si la Agentia Locala pentru Ocuparea Fortei de Munca Onesti, 1.120 someri, din care 850 sunt absolventi, au trecut prin fata angajatorilor prezenti cu oferte de munca pentru a se interesa de acestea. Printre somerii participanti la bursa s-au aflat pentru prima data si patru detinuti din Penitenciarul Bacau si alti cativa din Scoala Nationala de Pregatire a Agentilor de Penitenciare, care mai au noua luni pana la eliberare. Dar sperante de a lucra curand cu contract de munca au mai putin de jumatate dintre somerii prezenti. Din cele 1.120 persoane au fost selectate in vederea angajarii numai 469. Scris de Elena Tintaru

Guvernul e corigent la dezvoltare comunitara

Dupa ce edilii din judet s-au dat de ceasul mortii sa-si faca asociatie intercomunitara, afla ca trebuie sa o ia de la capat. Guvernul a aprobat, abia acum, statutul si contractul-cadru. Si mai afla ceva: ca trebuie constituite „aglomerari urbane”, cu peste 10.000 de locuitori. Doar acestea pot obtine finantare pentru retele de apa-canal.

Am auzit de atatea ori ca UE ne va da bani daca vom sti sa-i luam, ca depinde numai de noi sa obtinem finantare incat am ajuns sa consideram ca e un adevar. Fondurile europene, agitate mereu in fata primarilor ca o traista cu fan in fata cailor, au devenit o obsesie pentru edilii din mediul rural. Se pare insa ca UE nu e nerabdatoare sa ne finanteze. Doar asa se explica de ce apar mereu alte cerinte privitor la investitiile in retelele de apa-canal. Pana acum, UE punea trei conditii: sa existe un master-plan, in care sa fie integrate viitoarele proiecte, o asociatie, cu care sa trateze, si un singur operator de apa, care sa gestioneze investitiile si serviciile. Primarii au aflat ca nu pot merge pe cont propriu, oricat de bune ar fi ideilor lor. Dupa doi ani de dezbateri, s-a nascut Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB). 86 de consilii locale (CL) au aprobat intrarea in ADIB si statutul asociatiei, mai ramanea, credeau edilii, sa se infiinteze operatorul de apa, prin fuzionarea RAGC, Apa Serv si a altor 7 servicii din judet. E bine, vor afla ca ADIB, asociatia lor, nu ajunge. Trebuie inventate, ca sa se obtina bani, „aglomerari urbane”. Asa cere UE, care nu aproba investitii decat pentru localitati cu peste 10.000 de locuitori.

Primari, la loc comanda!

Nu e singura vestea rea. Primarii vor fi obligati sa modifice, a treia oara, statutul ADIB si contractul. N-a fost simplu ca, in 86 de localitati, consilieri din 3-4 partide sa ajunga la consens. S-a folosit un model de statut trimis de Ministerul Mediului in septembrie 2007, dar in februarie 2008 au primit altul si au votat iar, ca sa-l modifice. Iata ca, pe august, Guvernul stabileste, prin HG 855, statutul-cadru si contractul de constituire al asociatiilor. Abia acum? Da, abia acum. Ce inseamna asta? CJ ii va instrui din nou pe primari, apoi toate consiliile se vor intruni ca sa dezbata si sa voteze noul statut. Termenul este peste 6 luni. „Dupa ce ne cer un lucru si noi il facem, isi dau seama ca mai trebuia ceva, declara Adrian Solomon, primar in Faraoani. Va fi nevoie iar de hotarare judecatoreasca. Asa s-a intamplat si cu scolile. Au deschis finantare, noi am inceput lucrarile, iar acum nu ne mai dau bani. Stau cu copiii ingramaditi si cu constructorii pe cap din cauza ca ISJ si Prefectura nu sunt coerente. Asta denota degringolada din institutiile deconcentrate. Toata lumea face politica, nu mai face nimeni administratie”. Veronica Dontu, primar in Tamasi, spera ca „Guvernul viitor va lucra mai rapid si mai eficient, asa cum vrem noi. Nu e normal sa vii cu asa intarziere, peste capul asociatiilor, cu statutul-cadru”. Primarii au tot dreptul sa fie suparati. UE nu vrea sa deschida punga, firmele de consultanta europene (platite, oare, bine?) isi amintesc de Romania de doua ori pe an, iar Guvernul aproba statutul asociatiilor intercomunitare dupa ce acestea au fost infiintate.

Prea putine orase,
prea multi nitrati!

In master-plan, judetul Bacau e impartit in zone numite „aglomerari urbane”, formate dintr-un oras si comunele din jur. Nu se stie cum se vor derula investitiile. Exista doua solutii: fie se construieste cate putin in fiecare „aglomerare”, fie se realizeaza integral un proiect pe o zona, de la A la Z, apoi se trece la urmatorul. Infiintarea operatorului de apa, absolut obligatorie, „e in grafic”, iar daca demersurile dureaza, nu e nimeni vinovat, sustine Ionel Palar, vicepresedintele CJ. „Nu e nimic de speculat aici, afirma el. E o munca de sisif, unde politicul trebuie sa taca si sa vorbeasca specialistii”. Suntem in grafic, dar la ce ne foloseste? a55 de comune din cele 85 nu ating nivelul de conformare in ceea ce priveste concentratia de nitrati si nitriti”. Scrie negru pe alb in „informarea” Directiei de Urbanism, prezentata in sedinta CJ de luni. Master-planul, descris in acelasi document, are 3 etape de implementare si se intinde pana in 2037, avand nevoie de 1 miliard de euro. Pentru etapa I de finantare, in judetul Bacau au fost selectate 8 „aglomerari urbane” care ar putea primi 50 milioane de euro pentru retele de apa si 130 milioane pentru canalizare. Aceasta prima etapa, care se incheie in 2015, nu include nicio localitate din jumatatea de est a judetului. Asta inseamna ca Stanisesti, de exemplu, va avea canalizare in 2036. Sau in 2100. Pana atunci vor exista, poate, orase si in estul judetului, ca sa putem constitui „aglomerarile urbane” cerute de UE.

Scris de Silvia Patrascanu

Catunul Poiana Negustorului, din Blagesti, locuit numai de rromi, este rupt de lumea civilizata, desi, in ultimul timp, primarul Laurentiu Munteanu a adus aici bucuria curentului electric, iar scoala are chiar si racordare la internet. Cei aproape 200 de copii din sat fac parte dintre fiintele cele mai defavorizate din Romania. Parintii lor nu lucreaza, conditiile de habitat sunt sub orice critica. In prag de Craciun 2007, peste 160 de copii au primit, de la firma olandeza DEN BRAVEN, hainute, incaltaminte, rechizite, jucarii, dulciuri si fructe. Apoi, copiii au intrat in sufletul acestor oameni. Invatatorul Ioan Dediu, directorul scolii, povesteste: aAsta-iarna, am fost acasa la cei patru copiii din familia Nusica. Acestia au fost abandonati de parinti si stau singuri, vegheati doar cu sufletul de o bunica. In casa ningea. Am cumparat sticla, m-am dus cu un diamant si am pus geamurile, dar in casuta era o mizerie si un frig…” Sensibili, cei de la DEN BRAVEN, filiala Iasi, fara niciun interes electoral sau comercial, au inceput sa construiasca, pentru cei patru copii parasiti, o casuta ca in povesti. I-am vizitat pe fericitii prunci. Sunt cele mai invidiate fiinte din Poiana Negustorului. Casa, cu doua camere, hol, bucatarie, cu dependintele firesti, contrasteaza strident cu toate celelalte injghebari, numite locuinte, din zona. In interior, totul este nou: paturi, dulapuri, saltele, sobe… Dan Vieru, director zonal al firmei DEN BRAVEN, ne-a spus: aNe bucura faptul ca am avut ocazia sa-i ajutam pe acesti copii. Directorul general Adrian State a sprijinit cu entuziasm initiativa. Pana cand vor avea 18 ani, ii vom sprijini permanent cu hrana, imbracaminte, rechizite etc. Este o investitie de suflet, dezinteresata. Ne-am bucura daca si alte firme, alti oameni, i-ar putea ajuta pe copiii de aici. Speram ca tot ce am facut aici sa nu trezeasca instinctele unor vandali.” Teodora, Brandon, Maria si Viorel au varste cuprinse intre 7 si 14 ani. Am vorbit cu ei. Erau foarte fericiti. Noua casa le deschide o alta perspectiva. Parca ar trai intr-o alta lume. Peste tristetea nascuta din tragedia parasirii de catre ambii parinti s-a asternut acum lumina unei mari bucurii. Vecinii privesc putin… romaneste catre casuta lor desprinsa, parca, din povesti. De ce i-o fi alovit” norocul pe altii si nu pe ei?… Poate ca norocul, prin exemplul firmei DEN BRAVEN, nu-i va ocoli nici pe altii. Dar, in primul rand, aici ar trebui implementata o strategie institutionala sanatoasa de asanare a mizeriei si umilintei, a stadiului de comuna primitiva poluata in toate modurile cu putinta. Scris de Ion Fercu

De o luna testarea pe calculator la Permise a devenit obligatorie pentru toti candidatii care vor sa intre in posesia unui permis de conducere. Examenul se desfasoara on line, sub inregistrare video, fara pix si foaie de hartie. Odata intrati in sala de examinare, candidatii sunt initiati in tainele noului sistem, prin simularea unor intrebari de testare, iar apoi se sustine examenul in sine. La inceput, noul program introdus in sistemul de obtinere a permiselor de conducere era un fiasco total. Din circa 1.500 de candidati zilnici, abia daca erau declarati admisi 10 la suta. Dupa o luna de examene promovabilitatea a inceput sa creasca. „Fata de aceeasi perioada a lunii august, putem discuta de o crestere a promovabilitatii examenului sustinut pentru obtinerea permisului de conducere, a explicat ing. Dan Zota, sef compartiment informatic Permise Bacau. Din rapoartele noastre, candidatii sunta cum mai bine pregatiti, mai bine informati de catre instructorii de la scoala de soferi si de catre profesorii de legislatie. Cu totii au inceput sa se adapteze noilor cerinte.” Acum, conform rapoartelor intocmite de sefii de la Serviciul de Permise Bacau, promovabilitatea a ajuns la 25 la suta. Un procent destul de mic. Chiar mai scazut decat cel inregistrat in perioadele in care testarea pentru obtinerea unui permis se facea in forma scrisa. Prin noul sistem, chestionarele sunt introduse direct in calculator si nu mai sunt identice. Se lucreaza cu 14 monitoare care s-au montat in sala de examinare. Aceasta este situata la etajul II al cladirii de pe strada Henri Coanda nr. 2, unde a fost mutata Evidenta Populatiei. Candidatii sunt programati pe serii de cate 14 din jumatate in jumatate de ora. Tipul de examninare se reduce la 10 minute. La cinci raspunsuri gresite, candidatul este eliminat pe loc. Acest tip de testare a fost introdus, intr-un program pilot, si la Ploiesti si Constanta. Scris de Roxana Neagu

Si-a trecut si marele discurs al Basescului in Parlament. O chestie plicticoasa, la care au fost prezenti in corpore doar subalternii pedelisti, ce l-au aplaudat frenetic pe primul carmaci al tarii. Vadim nu a semnat condica, ca sa nu bata campii si sa rupa alianta, liberalii n-au binevoit sa fie de fata decat in numar mic, iar Geoana a aparut la final ca sa spuna si el trei balbe in consens cu ajutorul de 20.000 de euro. Toate bune, frumoase si neutre pana cand Basescu, profitand de faptul ca-i putintel mai chior, s-a transpus in locul madamei oarbe de la justitie si a inceput sa-si dea cu presupusul vizavi de uninominal, cum ca n-ar fi chiar in conformitate cu legea. Care lege, dom” mariner? Aia care te-a scapat de flota? Sau aia a bunului simt de care uiti dupa trei sprituri? Normal ca Bolcas, aceasta eminenta cenusie a PRM, a profitat din plin de pupaza ce a tasnit dintre buzisoarele prezidentiale si a pus pe masa Curtii de Apel Bucuresti o copie dupa stenograma discursului. Sa vaza si justitia impartiala care-i opinia presedintelui, de care trebuie, nu-i asa, sa tina neaparat cont. La Romania legea-i lege doar daca este in concordanta cu anumite interese. Si atat timp cat diverse personaje sinistre nu se abtin de la nesportiva activitate care consta in datul cu parerea, justitia va functiona-n hopuri. O fi uninominalul bun sau rau, asta nu-i treaba lui Basescu. Eventual putea sa-si emita parerea dupa ce instanta pronunta o sentinta. Este greu de crezut ca marinerul exceleaza si-n probleme de drept, la fel cum exceleaza in purtatul de caciulite si ciubote din cauciuc pe drumurile desfundate ale patriei. Judecatorii au, in mod normal, atributia de a aplica legea impartial si fara a suferi de influente externe. Insa Basescianul personagiu trece fluierand peste astfel de ingerinte care tin de treaba aceea ciudata numita etica. Uninominalul nu-i bun pentru ca asa spune Basescu. Iar daca judecatorii vor decide altfel, repercusiunile (cuvant din familia succesurilor) nu se vor lasa asteptate. Stat in stat, ca asa e si pe barcaz, corect, domnule presedinte?Scris de Emilian Berceanu

Pentru ca altfel nu era cum, am obtinut de la autoritatile locale, in baza unei adrese redactate conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public, o lista a sumelor guvernamentale si europene atrase pana in acest moment de alesii nostri. Si, bineinteles, a modului in care banii au fost cheltuiti. Discrepantele sunt evidente… si este putin probabil sa fie vorba doar de simple omisiuni.

Autoritatile locale in frunte cu primarul au declarat in zeci de randuri, in timpul campaniei electorale, ca municipiul Bacau se afla pe primul loc in tara ca si cifra a fondurilor europene atrase. Nu mai putin de 273 de milioane de euro ar fi fost atrase de catre municipalitatea bacauana in interval de patru ani, toti fiind, bineinteles, bani nerambursabili. Acum dupa alegeri, situatia reala este cu totul alta, iar sumele ce au intrat in bugetul local de la autoritatile auropene sau guvernamentale s-au subtiat extrem de simtitor. Datele oficiale care ne-au fost intr-un final comunicate de catre primarie arata extrem de clar un singur lucru: ca la Bacau au ajuns doar vreo 50 de milioane de euro. Mai exact, 174.963.480 lei.

Minciuni sfruntate

Printre obiectivele prezentate inainte de alegeri ca fiind integral sau partial finantate din fonduri nerambursabile se numara centrul de afaceri, grupul de cogenerare, percul catedralei, gara, soseaua de centura. Privitor la soseaua de centura, trecuta in campania electorala la capitolul mari realizari in valoare de 84 milioane de euro, anul trecut pe 24 septembrie, primaria sustinea sus si tare ca la finele acestui an vor incepe efectiv lucrarile, in momentul de fata trebuind sa fie aproape finalizate procedurile legate de achizitii/ofertare lucrari civile. Cu toate acestea, in lista primita prin bunavointa autoritatilor administratiei publice locale nu apare niciunul dintre proiectele enumerate mai sus. Iar valoarea lor trece simtitor de pragul psihologic de 150 milioane de euro. Mai mult, culmea inconstientei si a lipsei de profesionalism, autoritatile locale au „omis” sa includa in lista amintita o serie de proiecte a caror finantare a fost aprobata de CRESC Nord-Est, precum pasajul subteran dintre Stefan Guse si Oituz.

Cu ce-si bat capul alesii

In momentul de fata, sunt depuse pentru finantare o serie de proiecte a caror relevanta pentru bunul mers al Bacaului este extrem de limitata. Unul dintre acestea este „Reteaua Europeana a Pietelor Orasenesti ale secolului XXI”, cu un buget total estimat la 2 milioane de euro. Prin acest proiect, sustin alesii, trebuie sa ne dam seama cum poate avea succes o piata a secolului XXI, sa se „determine domenii cu care sa se faca presiuni asupra UE, statelor membre si institutiilor regionale pentru obtinerea sprijinului in politici, fonduri si legislatie.” Una la mana, nu se face presiune cu un domeniu, ci eventual intr-un domeniu. A doua la mana, daca faci presiuni asupra UE, implicit faci si asupra statelor membre. Si, nu in ultimul rand, grupurile de presiune nu au parte de o baza legala in Romania, prin urmare activitatea de lobby suna suspect de asemanatoare cu cea penala ce tine de traficul de influenta. Asadar, Bacaul vrea bani pentru un fel de trafic de influenta in vederea obtinerii de fonduri si alte tipuri de sprijin. Un alt proiect este „Orase creative: clustere creative si culturale – cooperare pentru dezvoltare economica, coeziune sociala si sustenabilitate”, cu un buget per partener de de peste 115.000 euro. Este vorba de crearea unui schimb de invatare activa pentru peste 90 de actori cheie din 10 orase, infiintarea a 10 grupuri de sprijin local, realizarea a 3 rapoarte pe sub-tema, realizarea a 10 planuri de actiune pentru sursele de finantare de pe plan european, national, regional si local si asa mai departe. Adica nimic concret. O alta initiativa este Proiectul Reteaua Urbs Health pentru „Construirea de Comunitati Sanatoase.” Aflati in pana de idei, alesii au trecut ca principale rezultate la care se asteapta exact aceleasi chestii evazive de la proiectul (vorba-vine) prezentat anterior. Nu in ultimul rand, alesii se ocupa si cu proiectul „Dezvoltare creativa”, pentru a elabora strategii si planuri locale in care cultura, creativitatea si tinerii sunt catalizatori pentru regenerarea urbana locala. Poate din acest motiv cultural l-au ascuns pe Alecsandri la umbra unui palmier ofilit de vremi si soarta…

Unde-s banii

Din cele 50 de milioane de euro, cam 10 procente s-au dus pe „cheltuieli curente si de capital” in ultimii doi ani. In ceea ce priveste locuintele pentru tineri, ultimii bani au fost alocati in 2006, si este vorba de 406.700 lei, adica un fel de frectie. Cei mai multi bani, intre 2005-2007 s-au dus catre CET-ul mereu cu probleme, suma totala fiind de 60.091.600 lei, adica peste 16.5 milioane euro. Banii, conform autoritatilor locale, sunt sume defalcate din TVA pentru retehnologizare. De atata retehnologizare nu s-au mai platit datoriile si a stat jumatate de Bacau fara apa calda cale de o luna de zile. Si nu se stie ce va fi la iarna, daca nu cumva pana atunci nu intra CET-ul in faliment. Altii mai destepti si ceva mai competenti au atras bani buni pentru refacerea integrala a infrastructurii, de la drumuri la canalizare. Ca sa nu spunem c-au obtinut bani si pentru turism, pentru cultura (adica pentru sustinerea efectiva a culturii… ceva de genul achizitionarea si restaurarea Casei Alecsandri, nu intocmirea de retele culturistice pe hartie). Mereu la altii s-a putut. La Bacau doar s-a promis. Si s-a mintit cu nerusinare.Scris de Emilian Berceanu

Universitatea Bacau are, de ieri, un nou prorector cu programe de cercetare si relatii internationale in persoana prof.univ.dr. ing. Gabriel Lazar. „Domnul profesor Lazar a primit votul a 30 din cei 34 de membri de Senat prezenti la sedinta de astazi (ieri, n.r.) a Senatului Universitar. Contracandidatul sau, domnul prof.univ.dr. Petru Livinti, a obtinut trei voturi, un vot fiind anulat”, ne-a declarat prof.univ.dr. Catalina Ababei, cancelarul Universitatii Bacau si purtator de cuvant al institutiei de invatamant superior. In ceea ce-l priveste pe prof.univ.dr.ing. Gabriel Lazar, acesta nu si-a ascuns satisfactia in legatura cu optiunea Senatului si a marturist ca „pe partea de cercetare eu am deja un program care vizeaza ridicarea domeniului la rang de prioritate. Totodata, voi incerca sa cresc imaginea Universitatii Bacau prin intermediul publicisticii de specialitate”. Acesta ii succede in functie prof.univ.dr. Viorel Rati, care, recent, si-a dat demisia din functia de prorector cu programe de cercetare si relatii internationale. „Am reusit sa castigam trei proiecte de cercetare in pomicultura la aFructexa (societate pe care o conduce Viorel Rati, n.r.) si, pur si simplu, nu am vrut sa incurc lucrurile. Vreau sa ma axez pe cercetare si, daca pastram functia administrativa, ma duceam pe alt plan si am preferat sa delimitez putin lucrurile”, si-a explicat decizia profesorul Viorel Rati. Pe de alta parte, numirea profesorului Lazar in functia de prorector a lasat vacant postul de director al Departamentului de cercetare, transfer tehnologic, studii postuniversitare, formare continua si de doctorat, care a fost ocupat de catre conf.univ.dr. Dorel Ureche. Scris de E. Cucu

Printre cei mai mari datornici din asociatiile de proprietari se numara chiriasii din locuintele sociale ale Primariei Bacau. In ciuda apelurilor repetate ale presedintilor de asociatie, edilii nu iau masuri. Chiriasii se plang de necazurile lor si acuza primaria de indiferenta. Vecinii datornicilor se tem ca ar putea ramane fara apa si caldura. Strigatele de disperare si furia din blocurile sociale nu trec de usile capitonate ale mai-marilor orasului. Cand sunt incoltiti de intrebari, acestia promit ca vor rezolva situatia.

Pe strada Bucegi, la numarul 138, se afla un bloc de garsoniere care sunt proprietatea Primariei Bacau. Pe tabelele de intretinere, contrastul este izbitor. Unii locatari sunt la zi cu plata intretinerii, altii au debite de zeci de milioane de lei vechi. Presedintele Asociatiei de proprietari 65 a epuizat toate caile de recuperare a restantelor si a cerut sprijinul primariei. Apelul sau a fost zadarnic. „Am cerut primariei sa se implice in aceasta problema, ne-a declarat Sandu Sargu. Pana la urma, primaria este proprietarul acelor locuinte. Daca actualii chiriasi nu achita intretinerea, sa aduca pe altii.” Doar pe o singura scara de bloc social, datoriile la intretinere depasesc 250 milioane de lei vechi.

Copii multi si datorii imense

Recordul absolut la datorii il detine familia Buruiana, care are de plata la asociatie peste o suta de milioane de lei vechi. „Nu avem din ce plati, sustine Catalin Buruiana. Eu sunt bolnav, sufar cu capul. Sotia lucreaza pe 5 milioane de lei. Avem patru copii si nu raman bani pentru intretinere. Am cerut ajutor de la primarie dar nu ne baga nimeni in seama. Ne asteptam sa ne evacueze, cum au scos-o in strada in plina iarna pe o femeie cu sase copii”. Liliana Halmac are 10 copii si o datorie de peste 70 de milioane de lei vechi la asociatie. „Traim din alocatia copiilor si din ce trimite una din fete din Italia. In vara asta am reusit sa dau doar 10 milioane de lei. Nu stiu cum vom plati. Am primit deja somatie de la asociatie sa achit toata suma”.

Promisiuni fara acoperire

La intalnirea de la inceputul acestei saptamani cu directorul CET si cu viceprimarul Constantin Draganuta, mai multi presedinti de asociatie au cerut sprijin in recuperarea sumelor datorate de datornicii primariei. „Vom incheia conventii cu plata cu Primaria Bacau, in calitate de proprietar al locuintelor”, a spus Vasile Dragusanu, managerul de la CET. Viceprimarul Draganuta a dat, la randul sau, asigurari ca primaria va rezolva problema. Declaratiile au fost primite cu neincredere de reprezentantii asociatiilor. „In campania electorala ni s-a promis rezolvarea acestei probleme, dar nu s-a facut nimic”, a spus Sandu Sargu.

Primaria, un proprietar neglijent

Locatarii care sunt cu plata la zi reclama chiria prea mare perceputa de primarie, si lipsa de implicare a institutiei in intretinerea blocului. Ei spun ca Primaria Bacau, ca proprietar, ar trebui sa investeasca in cladire, dar nu o face. „Am imprumutat 50 de milioane din banca si am reparat acoperisul, declara Elena Nedea. Primaria e proprietar, noi ii platim chirie. Sa repare blocul. Instalatiile sunt stricate. Platim toate pierderile, de aceea sunt asa mari datorii”. Practic, toate debitele chiriasilor sunt ale proprietarului locuintelor, Primaria Bacau. Aceasta nici nu-si ajuta chiriasii, nici nu-i sileste sa achite datoriile. Cele mai mari debite sunt la furnizorul de caldura. Situatia este cel putin ciudata: primaria saboteaza astfel CET, societatea Consiliului Local Bacau. Scris de Doina Mincu

Primarul din comuna Stefan cel Mare, Ion Vlasie (foto), a intrat in vizorul Directiei de Control Financiar Ulterior (DCFU), dupa ce, in urma verificarii conturilor de executie si a bilantului contabil pentru anul 2007, expertii de la Curtea de Conturi Bacau au constatat mai multe nereguli.

aDupa verificarea modului de calculare si acordare a drepturilor salariale cuvenite angajatilor din administratia locala in anul 2006 s-a constatat ca primarul Ion Vlasie si viceprimarul Ion Raileanu au beneficiat in perioada septembrie-decembrie 2006 de un spor lunar de dificultate in procent de 50 la suta din indemnizatie, adica de 7.908 lei, pentru participarea la lucrarile comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar”, se precizeaza in raportul de constatare al Directiei de Control Financiar Ulterior Bacau. aAvand in vedere ca ceilalti membri ai comunei au primit acest spor, mi s-a parut corect sa primesc si eu impreuna cu viceprimarul aceleasi drepturi”, a fost explicatia primarului Vlasie.

Functionarii comunali vor spor pentru solicitarea psihica

Numai ca sirul ilegalitatilor constatate de specialistii de la Curtea de Conturi nu se opreste aici. Expertii contabili sustin ca in perioada mai 2006 – mai 2007 Primaria Stefan cel Mare a achitat nelegal, din credite bugetare, intregului personal, unele sporuri salariale cuprinse intre 10 si 35 la suta, bugetul local fiind prejudiciat de 38.816 lei. Astfel, functionarii din Stefan cel Mare au primit spor de stres si suprasolicitare neuropsihica (10 la suta), un spor de aconditii deosebite vatamatoare” (15 la suta), spor de toxicitate (10 la suta). De asemenea se pare ca in perioada iunie 2005-iunie 2008 s-a acordat nelegal suma de 8.009 lei, reprezentand un spor la salariul de baza al cadrelor didactice care lucreaza in zone izolate. Tot specialistii contabili au concluzionat ca si plata celor 11.797 lei catre personalul didactic cu gradul I a fost nelegala. aStatele de plata pentru personalul didactic si nedidactic sunt facute de secretarul scolii, care a invocat drepturi conform Contractului colectiv de munca incheiat”, spune Ion Vlasie.

Primarul si viceprimarul si-au dat 160 milioane pentru haine

Tot in urma verificarilor actelor contabile, expertii Curtii de Conturi Bacau au descoperit ca primarul Ion Vlasie a platit o amenda de 1.000 lei aplicata de Inspectoratul de Stat in Constructii pentru nerespectarea disciplinei in constructii. aAmenda nu poate constitui o cheltuiala legala care sa fie achitata din credite bugetare”, sustin reprezentantii Directiei de Control Financiar Ulterior Bacau. La randul sau, edilul din Stefan cel Mare spune ca nu s-a gandit ca face o ilegalitate platind amenda din bugetul primariei. aAtat timp cat amenda nu a fost nominalizata pe o anumita persoana din cadrul primariei, am achitat-o din bugetul local”, declara Vlasie. Din cele constatate de specialistii de la Curtea de Conturi, bugetul Primariei Stefan cel Mare a fost subtiat si pentru procurarea de tinute pentru salariati. aIn anii 2006-2007, din bugetul local s-au efectuat plati de 64.180 lei in vederea procurarii a cate doua tinute pentru salariati. Din totalul sumei, 16.621 lei au ajuns la primar si viceprimar”, se precizeaza in raportul DCFU Bacau. De asemenea, suma de 29.655 lei a fost scoasa din bugetul local pentru ajutorarea de sarbatori a salariatilor, pentru cumpararea de medicamente si chletuielile de abonamente, in cazul navetistilor. In consecinta, conducerea Directiei de Control Financiar Ulterior s-a adresat instantei pentru ca primarul Ion Vlasie, un referent superior contabil si directorul scolii din Stefan cel Mare sa restituie prejudiciul si sa fie obligati si la despagubiri civile. Scris de Lili Adochitei

Aproape 30 de primarii comunale nu au cerut bani pentru angajarea somerilor. In fiecare an se intorc la bugetul statului sume importante din fondul destinat ocuparii temporare a fortei de munca somere. In mediul rural sunt peste 60 la suta dintre somerii din judet.

Desi ponderea in totalul somerilor de la nivelul judetului o reprezinta cei care locuiesc in mediul rural, o buna parte dintre primariile comunelor manifesta un dezinteres total fata de accesarea fondurilor stimulative de angajare la nivelul localitatilor lor a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. Pana in prezent, aproximativ 70 la suta dintre administratiile locale comunale au solicitat fonduri in acest sens de la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM). Mai exact, anul acesta doar 59 de primarii comunale din cele 85 au cerut bani si au incheiat conventii cu AJOFM Bacau pentru angajarea de someri. Ele au incadrat in munca, pe aceasta baza, 478 someri, cu domiciliul in localitatile respective. Numarul celor incadrati de primariile comunale este nesemnificativ, daca avem in vedere faptul ca peste 60 la suta dintre cei 12.200 de someri sunt din mediul rural. Indiferenta primarilor din cele 26 comune este cu atat mai revoltatoare cu cat AJOFM are fonduri suficiente si ar mai putea obtine in plus, daca ar fi nevoie. Dar, culmea, nu se cheltuie nici ceea ce se aloca, pentru ca nu toti primarii catadicsesc sa faca demersurile necesare pentru a primi banii si a angaja somerii de pe raza localitatilor lor. aAn de an raman neconsumati bani, declara Octavian Ticau, sef compartiment in cadrul AJOFM Bacau. Daca ar veni mai multe cereri din partea primariilor si ar depasi fondul alocat, pe baza de solicitare, la rectificarea de buget, s-ar aproba, sigur, suplimentarea lui. Noi avem bani pentru toate comunele, dar de sase ani, de cand programul de ocupare temporara a fortei de munca somere a fost introdus, unele nu au valorificat niciodata aceasta facilitate”. Pentru anul acesta AJOFM Bacau are la dispozitie 2.650.000 lei. Dar din aceasta suma, vor fi cheltuiti 2.415.000 lei pentru salariile celor 478 someri. Prin urmare, din fondul alocat judetului, deocamdata, 235.000 lei nu vor fi valorificati si se vor intoarce la bugetul statului.

Comune sarace au gasit bani

Contactate telefonic, de la mai multe primarii ni s-a raspuns ca anu sunt bani la bugetul local pentru a putea asigura partea de 30 la suta din salariu, ce revine administratiei locale”. Si totusi, comune sarace precum Colonesti, Lipova, Stanisesti sau Vultureni au gasit bani si au angajat someri. Si reprezentantul AJOFM, afirma: aNu sunt sume asa de mari incat sa nu se gaseasca din surse proprii ori de la Consiliul Judetean”. Reticenta primariilor este de neinteles, din moment ce ele nu trebuie sa faca decat un minim efort, in cazul in care angajeaza someri. Din 2002 primariile pot incadra pentru maximum 12 luni persoane neocupate care sa desfasoare activitati de curatenie a localitatilor, la sapat santuri, la multe alte lucrari de dezvoltare a comunitatii respective. Pentru fiecare persoana angajata cu contract individual de munca din randul somerilor, in perioada aprilie-octombrie, primaria primeste de la AJOFM 70 la suta din salariul de baza minim brut pe tara. Dar pentru restul anului avantajele de care beneficiaza primariile sunt si mai mari. Pentru somerii angajati pe perioada noiembrie-martie, AJOFM va achita primariilor salariul de baza minim brut de fiecare persoana incadrata pe un loc de munca, la care se adauga contributiile de asigurari sociale datorate de angajatori.Scris de Elena Tintaru

Proiectata initial a fi demarata in august anul acesta, reabilitarea cladirii Maternitatii din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta nu va incepe prea curand. Desi aceasta investitie a fost trecuta pe lista celor 19 unitati similare din tara care vor beneficia de finantare prin Banca Mondiala inca din decembrie 2007, documentatia depusa a obtinut avizul de la ministere abia in 8 iulie 2008. Cat despre hotararea de guvern prin care s-a aprobat investitia, ea a fost emisa recent si nu a fost inca publicata. Abia dupa aceea se va declansa procedura de contractare a lucrarii de catre Unitatea de Implementare Proiecte a Bancii Mondiale. In aceste conditii este evident ca termenul de finalizare a executiei lucrarilor, stabilit pentru finele anului 2009, nu va putea fi respectat. In cel mai fericit caz, investitia va fi data la cheie peste un an si jumatate. aCel mai probabil, lucrarile de reabilitare vor fi demarate in primavara anului viitor, ne-a spus Dan Stoica, managerul Spitalului Judetean de Urgenta. Prin urmare, ele vor fi incheiate in 20010″. Intre timp, insa, Spitalul Judetean de Urgenta a primit de la Ministerul Sanatatii aproape toata aparatura performanta care trebuie sa intre in dotarea Maternitatii. Chiar marti, 23 septembrie, au sosit peste 10 aparate deosebit de importante. Unele pot fi utilizate in spatiile actuale, dar pentru multe, incaperile trebuie reabilitate si prevazute cu instalatii speciale. Pentru ca aparatura sa fie valorificata cat mai repede, Spitalul Judetean de Urgenta va trebui sa amenajeze conform normelor europene spatiile unde ea va fi montata, din fondurile proprii. Banii cheltuiti astfel nu vor fi, insa, decontati din fondurile de la Banca Mondiala care va fi diminuata corespunzator. Pentru Maternitatea Bacau Banca Mondiala va da 2 milioane euro. Dar finantarea din partea acesteia are in vedere reabilitarea in interior a spatiilor celor trei sectii, de obstetrica ginecologie (I si II) si neonatologie, nu si fatada, demisolul sau corpul de cladire unde functioneaza cabinetele de specialitate (ambulatoriul). Pentru reabilitarea acestora, care a fost estimata la un milion de euro, conducerea spitalului va trebui sa gaseasca alta sursa de finantare. Scris de Elena Tintaru

A fost scos afara din casa ridicata cu mainile lui, in care a trait si a crescut copiii. I s-a intamplat lui Petru Cirlan, un batran de 84 de ani, din Bacau. Ieri, octogenarul s-a trezit la poarta cu executorul judecatoresc, politistii si noii proprietari ai casei, care l-au dat pe poarta afara ca pe un caine. Omul suspina din suflet si spune ca a fost victima unor sarlatani.

Batranelul dardaie subtire pe banca umeda si roasa de timp. Si-a acoperit capul cu un fes, iar picioarele le-a infofolit in cateva paturi. Frigul insa patrunde dincolo de tesatura uzata a hainei si chinuie trupul imputinat. Mos Petre nici nu mai are putere sa ofteze. Jeleste doar in suflet. Ochii albastri sunt negurosi, iar coltul gurii vaduvita de dinti tremura sacadat. In spatele lui, printre scandurile sarite din gard scheauna doi caini. Au ramas in curtea sigilata cu un lacat greu si parca simt ca nu le va fi bine. Parca simt si invalmaseala din sufletul varstnicului om, atat de greu lovit de soarta. aSaracu”?!”, ingana o vecina rupta de mila. aSaracu” de el. Ce-a ajuns!”, spune din nou femeia sufletista. Batranul ridica incet capul, iar pe fata ca pergamentul aluneca doua lacrimi. Gospodina nu rabda privelistea si pleaca stergandu-si ochii. Si fata batranului plange de sare camasa de pe ea. Din cand in cand femeia se tine de inima, ca si cum acolo ar simti o lovitura de cutit. Doar batranul sta teapan pe banca veche. Ca si cum ar astepta ceva.

Chemat in instanta pentru evacuare

Necazurile pentru Petru Cirlan au inceput in luna mai a acestui an. Batranul, care locuieste pe Calea Republicii, intr-o zona unde terenurile sunt la mare cautare, s-a trezit cu postasul la poarta care i-a adus o citatie pentru un proces. Cum omul in viata lui nu a calcat vreodata prin salile de tribunal nu a intrat in panica. Nu l-a nelinistit nici macar faptul ca in citatia respectiva se mentiona o actiune de evacuare. aNu are cine sa ma evacueze. Cred ca este o greseala. Eu am acte pe casa. E casa mea”, s-a destainuit batranul fiicei sale Maria. Abia in luna iunie cand s-a primit instiintarea ca octogenarul a pierdut procesul si va trebui sa-si paraseasca gospodaria pentru a face loc noului proprietar, rudele lui Petru Cirlan au constientizat ca au comis o mare greseala. aAm fost la politie si am sesizat faptul ca tatal meu nu a vandut nimanui casa si nici nu a lasat buletinul pe mana cuiva”, ne-a spus Maria Cirlan.

Casa a fost vanduta de doua ori in doua saptamani

Politistii de la Serviciul Investigatii Criminale au declansat o ancheta si au stabilit ca intr-adevar la mijloc a fost vorba de un sir de infractiuni. In consecinta, au dispus inceperea urmaririi penale a persoanelor considerate vinovate, iar dosarul a ajuns la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. aIn urma cercetarilor s-a stabilit ca in data de 19 septembrie 2007, la Biroul Notarial aSprianu Alexandraa a fost intocmita o procura autentica prin care Cirlan Petru il imputerniceste pe Jitaru Ioan sa vanda imobilul mentionat. Totodata, a fost intocmita si autentificata de catre notarul public o declaratie prin care Cirlan Petru a primit de la Jitaru Ioan suma de 60.000 lei. In data de 24 septembrie imobilul a fost instrainat de Jitaru lui Costica Graur, acesta vanzandu-l la randul sau lui Costel S. in data de 8 octombrie 2007. In cauza a fost dispusa efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice grafice, concluziile acesteia stabilind ca Petru Cirlan nu a executat scrisul si semnaturile de pe procura autentica si de pe declaratie”, a concluzionat procurorul Daniel Apetroaie care s-a ocupat de caz. De la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, dosarul a fost trimis la Parchetul de pe langa Curtea de Apel pentru solutionare.

Ieri, octogenarul a fost evacuat din locuinta

Cum Petru Cirlan a primit instiintare ca va fi evacuat din casa cu executorul judecatoresc, familia batranului s-a mobilizat. aAm facut mai multe actiuni in instanta si am cerut anularea actului de vanzare-cumparare pentru casa tatalui meu. Am mai cerut si suspendarea executarii silite. Am crezut ca mai pot face ceva”, plange Maria Cirlan. Cum termenul de judecata pentru aceste dosare a fost fixat in data de 7 octombrie, ieri dimineata la poarta lui mos Petrica au batut noii proprietari insotiti de executorul judecatoresc, de politisti si jandarmi. Nebun de durere, batranul nu a avut cum sa se opuna. Din toata agoniseala, a apucat sa-si ia cu el doua perne si paturile. S-a asezat pe banca din fata portii si cu durere in suflet a vazut cum noii proprietari pun un lant greu si un lacat masiv pe poarta. aEu am acte pe casa, spune batranul disperat. Nu stiu cine mi-a vandut agoniseala. Eu nu am semnat niciun act si nici nu am dat buletinul nimanui”. Mos Petre nu stie ce va face. aDorm aici, in fata casei. E casa mea si nu plec nicaieri”, rosteste aprig octogenarul. Cand i se explica ca e frig si vine ploaia, batranul moaie tonul. aPoate ca ma duc pe la un vecin!”. Ofteaza si plange din nou!Scris de Lili Adochitei

Bacauanca Roxana Pascariu, profesoara de limba engleza (freelance), este, in aceasta lume in care mercantilismul face legea, un personaj atipic. Ar fi putut foarte simplu ocupa o catedra universitara. A avut oferte in acest sens, dar a refuzat. Absolventa a Colegiului National aGheorghe Vranceanu” si a Universitatii aAl.I.Cuza” Iasi (2003), cu licenta in Limba si Literatura Engleza – Limba si Literatura Romana, specializarea Literatura, a preferat cu totul altceva, deschizand un alt orizont: aAm avut un vis – acela de a avea propriul office, unde sa pot preda limba engleza la standarde cat mai ridicate. De doi ani, fiecare zi e diferita, datorita oamenilor speciali care vin si sunt interesati de limba engleza. N-am crezut initial ca intr-un oras aunde nu se intampla nimica exista vieti, vise si destine remarcabile. impartasesc ideea intelectualilor romani care cred ca avem nevoie de atitudine in societate – o atitudine pe care, din fericire, eu am trait-o in familia mea datorita bunicilor si parintilor mei: o atitudine de lupta pentru spiritul libertatii, constiintei si moralitatii. Intr-o societate in care marile valori, marii oameni de duh ai neamului dispar, trec in lumea cealalta, ma intreb cine le va putea lua locul. Tanara generatie are nevoie de mai mult curaj si de mai multa constiinta, de mai multa comunicare bazata pe valori autentice si de mai multa credinta, de mai putin oportunism si mai putina adaptare, de mai putina pasivitate si mai putina slugarnicie. Motivatiaia mea vine din nevoia de valori normale si buna-stare”. Paralel cu activitatea in propriul office, a obtinut la Universitatea aAl.I. Cuza” Iasi: master in Afaceri Internationale, master in Studii Culturale Americane. A urmat apoi tot felul de specializari: Universitatea Oxford, Marea Britanie – seminarii pentru profesorii de limba engleza (2007 si 2008) bursa de master la Universitatea Sheffield, Marea Britanie – specializarea Literatura engleza contemporana (2004-2005) Universitatea Cambridge, Marea Britanie – cursuri de literatura contemporana britanica (2001) Consiliul Britanic Bucuresti si Centrul Consiliului Britanic Iasi – stagii de specializare in predarea cursurilor pregatitoare pentru examenele Cambridge (FCE, CAE, CPE, IELTS). Etc… A inceput sa publice, de la 17 ani, articole in diverse reviste – 13 Plus – Bacau (arevista de suflet”, in care a debutat sub coordonarea prof. Petre Isachi) Cronica – Iasi University of Sheffield Newsletter – Sheffield Dilema veche si Revista 22 – Bucuresti The Times Literary Supplement (TLS) – Londra. Are vocatia voluntariatului. Este interpret pentru Fundatia Children on the Edge – Iasi, membru al Asociatiei Internationale a Profesorilor de Limba Engleza, cu sediul in Marea Britanie.
Cunosc profesori, in invatamantul de stat, care au iesit la pensie sustinand doar un banal examen de definitivat. In rest, au ocolit nonsalant orice orizont firesc al perfectionarii. Cochetand cu o initiativa privata responsabila, talentata si performera, Roxana Pascariu deschide o noua perspectiva asupra initiativei private in educatie, ne face sa credem ca, incet , dar sigur, vom reabilita ceea ce astazi numim, in Romania, invatamant particular.Scris de Ion Fercu

A trecut o saptamana de la intrarea in vigoare a ordinului Ministerului Sanatatii Publice care interzice comertul cu alimente considerate nesanatoase pentru copii in unitatile de invatamant. Chiar a doua zi, ministrul Eugen Nicolaescu a anuntat ca demareaza controale in scoli si a amenintat cu amenzi. Apele s-au linistit repede. Inspectorii sanitari nu au trecut inca prin gradinite, scoli si licee pentru a verifica daca se respecta ordinul ministerial. Desi documentul semnat de Eugen Nicolaescu are anexe in care sunt specificate clar alimentele interzise, se asteapta lamuriri suplimentare. „Va fi elaborata o tematica de control, ne-a declarat dr. Florina Buzdugan, de la Inspectia Sanitara de Stat Bacau. Trebuie sa existe un plan de control unic la nivel national, pentru ca si raportarea sa fie la fel din toate judetele”. Birocratia specifica sistemului public romanesc nu poate decat sa-i bucure pe patronii chioscurilor. Ei au astfel ocazia sa mai vanda din stocul pregatit inainte de inceperea anului scolar. Printre alimentele nerecomandate prescolarilor si scolarilor se numara: alimentele cu un continut mare de zharuri (prajituri, bomboane, acadele, etc.) cele cu un continut mare de grasimi (hamburger, pizza, produse de patiserie, cartofi prajiti, maioneza, margarina, branza topita, mezeluri grase) alimentele sarate (chips-uri, biscuiti sarati, covrigei sarati, sticks-uri, snacks-uri, alune, seminte, branzeturi sarate) toate bauturile cu exceptia apei potabile si a apei minerale imbuteliate. Chiar si inspectorii sanitari sunt constienti ca ordinul minsiterial nu va avea efectul scontat. Pentru elevi nu este o problema sa-si asigure gustarea favorita de la magazinele din apropierea scolilor.Scris de Doina Mincu