„Toleranta zero”, a declarat comisarul sef Stefan Alexa, seful Inspectoratului de Politie Judetean Bacau atunci cand a vorbit despre conduita deontologica si morala a unor angajati ai institutiei, care nu se incadreaza in cerintele actuale. Neimplicarea lor in rezolvarea sarcinilor de munca si comportamentul necorespunzator al unor cadre in indeplinirea atributiilor de serviciu au fost principalele motive care au dus la sanctiuni drastice. „Sanctiunile sunt in marea lor majoritate legate de abaterile disciplinare si nerespectarea atributiilor de serviciu”, a explicat comisarul sef Stefan Alexa. Pentru a schimba imaginea destul de sifonata a unora dintre lucratori, Alexa a decis sa urmareasca indeaproape comportamentul politistilor, in special al celor de la Ordine Publica si Serviciul Politiei Rutiere. In acest sens, a emis o dispozitie stricta privind portul uniformei de serviciu, astfel incat in afara orelor de program sau in cadrul unor activitati extraprofesionale se interzice cu desavarsire folosirea hainei militare. Mai mult, toti lucratorii de la IPJ sunt verificati periodic in cadrul unor tematici de pregatire profesionala. In ultimele doua zile, sefii IPJ au efectuat in mai multe comune actiuni care au urmarit modul in care raspund efectivele agentilor de la Politia Rurala in fata unor evenimente care pun in pericol viata populatiei. In comuna Pirjol a fost simulat un accident cu victima si s-a solicitat interventia politistilor din zona prin apelarea serviciului 112. Seful de Post a venit in 6 minute. O a doua simulare a fost facuta in comuna Ardeoani, unde s-a regizat o rasturnare de masina intr-o intersectie. Aici interventia agentului de politie a fost prompta, fiind prezent la fata locului in timp util. O alta simulare a fost in Solont, unde un om a fost gasit decedat langa o caruta. Ajutorul sefului de post a ajuns mai tarziu, in fuga, pentru ca nu are in dotare o masina de serviciu. O altercatie simulata in Agas a fost rezolvata de politisti, care au ajuns la locul faptei in 9 minute. S-a testat in special modul de reactie a lucratorilor din posturile de politie, cu actionarea obligatorie in astfel de situatii cu echipamentul specific si promptitudinea interventiilor. „Astfel de actiuni se vor repeta si in alte localitati si comune ale judetului”, a mai precizat comisarul sef Alexa, care urmareste ca fiecare salariat al IPJ sa aiba un comportament adecvat statutului de politist, sa creasca operativitatea si sa se imbunatateasca astfel relatia politist-populatie.

Roxana Neagu

Dupa opt ani de procese, instanta bacauana a hotarat incetarea procesului penal al fostului administrator al Asociatiei 112, pe motivul prescriptiei faptei. Silvia T. a cauzat un prejudiciu de peste 300 milioane de lei vechi.

Silvia T. a intrat ca administrator al Asociatiei 112 in 1999, iar intr-un an, ea a bagat mana pana la cot in banii oamenilor. „A platit salarii si indemnizatii majorate din gestiunea asociatiei, paguba fiind de 99 milioane lei vechi. A schimbat forma de incadrare in munca pentru ea si sora ei. A platit taxe si impozite mai mari din fondul special. Prejudiciul cauzat prin savarsirea acestor activitati este in cuantum de 99.774.000 lei, plus 7.864.449 lei contributii asupra salariilor. De asemenea a calculat in mod nejustificat si a inclus in cheltuielile de intretinere de 162.928.629 lei”, precizeaza procurorul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau care s-a ocupat de caz. Silvia T. a fost trimisa in judecata, iara procesul s-a lungit din 2000 pana in momentul de fata. In 2005, magistratii de la Judecatorie au concluzionat ca administratorul nu se face vinovat de abuz in serviciu. Procurorii au facut apel, iar cauza s-a trimis spre rejudecare. Anul urmator, judecatorii o condamna pe Silvia T. la 6 luni cu suspendare. Procurorii fac din nou apel, iar cauza este trimisa din nou spre rejudecare. Anul trecut magistratii de la Judecatorie se pronunta din nou, iar Silvia T. este condamnata tot la 6 luni inchisoare cu suspendare. Din nou se face apel, numai ca in luna octombrie 2008 instanta desfiinteaza sentinta penala si inceteaza procesul penal pe motivul prescriptiei.

Vor si ultimul leut

Conducerea Asociatiei de proprietari 112 are de gand sa mearga pana in panzele albe pentru a recupera macar o parte din suma care a disparut din gestiunea asociatiei. aEste strigator la cer cum a decurs acest proces, ne-a declarat Octavian Palca, vicepresedintele asociatiei. Au fost doua expertize care au vizat activitatea fostului administrator. Prima a stabilit un prejudiciu de 160 milioane lei vechi, iar a doua l-a ridicat la 200 milioane lei vechi. Procesul se finalizeaza dupa 6 ani de lupta, iar instanta stabileste un prejudiciu de 8 milioane. Lei vechi, bineintes. Nu putem accepta asa ceva. Este nedrept fata de proprietarii din asociatie. Ne vom indrepta pe cale civila impotriva fostului administrator.” Conducerea asociatiei nu ar fi fost multumita nici macar daca fosta angajata ar fi inapoiat 200 de milioane de lei vechi si crede ca suma ar trebui actualizata pana la ultimul leut.

Ieri dimineata, un tanar de 21 de ani, din comuna Nicolae Balcescu, a incercat sa intre in Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau cu buzunarele doldora cu cartuse cu gaze. „La ora 9.00, subofiterul care se afla in serviciu la postul de paza si control, la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, a depistat o persoana de sex masculin care s-a prezentat an audienta la institutia
susmentionata si care avea asupra sa 36 de cartuse de calibrul 8 mm. Procedand la identificarea persoanei, jandarmul a constatat ca acesta se numeste N. Dionisie, de 21 ani”, ne-a declarat mr. Ioan Ouatu, ofiterul de presa al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau.
Tanarul nu a vrut nici in ruptul capului sa spuna ce avea de gand cu cele 36 de cartuse cu gaze si intr-o zi in care la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau se tineau audiente. „Intrebat de catre jandarmi despre provenienta munitiei gasite asupra sa, Dionisie N. a declarat ca a gasit-o intr-o parcare din municipiul Timisoara. Susnumitului
i-au fost intocmite actele premergatoare sub aspectul incalcarii regimului armelor si muntiilor”, mai spune mr. Ouatu. Dosarul antocmit de catre jandarmi a fost predat, impreuna cu tanarul si munitia gasita asupra sa, lucratorilor din cadrul Serviciului Arme, Explozivi si Substante Toxice al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, pentru luarea masurilor legale.

Lili Adochitei

Saracia, lipsa banilor si frica de criza economica au facut ca unii afaceristi sa infloreasca si in Bacau. Iar cei care au profitat din plin sunt patronii magazinelor second-hand. Multe dintre acestea au reinviat, dupa ce, pana anul trecut, cam toate erau in prag de faliment. Si bacauanii sunt sinceri si recunosc ca apeleaza des la aceste magazine.

Incurajati de solicitarile tot mai mari si de clientii fideli, comerciantii de produse second-hand profita din plin, dea aceasta perioada de criza. Magazilele de profil au reinviat in peisajul orasului. Odata falimentare, acestea reapar peste tot, in cartiere, la parterul blocurilor, la colt de strada. Pe Stefan cel Mare s-au redeschis trei astfel de unitati, in centru au mai aparut doua, pe strada Ana Ipatescu sunt alte doua, dar cel mai profitabile par a fi zonele marginase ale orasului, unde la orice pas apar afise proaspete: „marfa second-hand ieftina. Am deschis.” Si asta, mai ales ca bacauanii, si nu numai ei, cumpara des haine de mana a doua. Cei mai fideli par tot batranii, cu pensii de mizerie, dar si tineri intra in aceste magazine, pentru ca tin mortis sa fie an pas cu moda. „Nu mi-e rusine sa o recunosc. Intru in aceste magazine pentru ca, daca am rabdare, gasesc lucruri de calitate”, mi-a spus Valentina Popa, in timp ce cauta de zor printre umerase. Pulovere de calitate superioara (asa scrie pe eticheta!), camasi de toate culorile si marimile, blugi prespalati si rupti (e bine, se poarta), geci, pijamale, prosoape, perdele. Marfa e variata. Vanzatoarea explica, sincera, ca aoamenii vin an continuare. Pretul la kilogram e mic, pentru ca an afacerea asta totul este sa rulezi cat mai multa marfa.” In magazin intra, mai spune femeia, cam 5-6 oameni la fiecare jumatate de ora. O batranica, isi face si ea loc in mica incapere, aflata undeva langa Piata Miorita, si rascoleste lacoma si fara teama de micoze printre ghete scalciate. „Nu mai am cu ce sa ma incalt, spune. Pe astea le iau, le mai spal, le mai dau cu crema si le mai pot tarai macar un an.” O alta pravalie ofera spre vanzarea chiar si lenjerie intima, trusouri complete pentru copii, jucarii din plus, an cele mai diferite culori si dimensiuni. Preturile nu depasesc valori de 15.000 si 20.000 de lei vechi, pe bucata. aNoi de aici ne ambracam! Uitati ce haine! Nu se scamoseaza dupa doua spalari, ca cele chinezesti sau turcesti, pe care le gasesti in piata! Si sunt mult mai ieftine”, spune o mamica, ce probeaza cateva haine pentru copilul de-o schioapa ce se agata de paltonul ei. Un alt magazin, o alta apriveliste”. Haine, pantofi urati si strambi, prosoape, camasi, maieuri, de toate la un loc. Ingramadite pe rafturi, in cutii, in saci. „Chiar saptamana trecuta a fost facuta aprovizionarea din Germania!”, aud una dintre cliente, care tocmai vorbise cu administratorul magazinului. Numele tarii de provenienta este fluturat pe sub nasul clientilor ca un blazon. Toate bulendrele Occidentului ne-au napadit, la adapostul acalitatii” lor initiale si al pretului suportabil pentru buzunare aproape goale ale bacauanilor. „Sa stiti ca si aafaraa e la fel. Am vazut in Italia, dar si in Frata, ca in diferite perioade se scot in strada haine pe umerase, de la containerele unde lumea le duce pentru saraci. Iti iei asa o groaza de lucruri cu numai 5 euro bucata. Nu e nicio rusine”, imi povesteste si Vasile A., un barbat intre doua varste. Nimeni nu mai tine cont de nimic. Pe buzele tuturor se citeste doar saracia. Si criza, care a navalit peste noi. Spre bucuria altora, care stiu sa profite de ea.

Roxana Neagu

In urma cu doar cateva zile, Desteptarea a publicat povestea a doi batrani care isi traiesc ultimele zile in chinuri, singuri, condamnati sa nu mai poata parasi patul de suferinta. Ana si Ludovic Iosub au aproape 90 de ani. Femeia este paralizata, iar sotul ei abia se misca. Asa, neputincios, o ingrijeste fiindca sunt impreuna de 70 de ani. Au pierdut patru copii, iar cei care le-au ramas sunt si ei batuti de soarta. Povestea a induiosat, probabil, mai multe inimi, insa cititorii nostri de la CAR Pensionari s-au si grabit sa le dea o mana de ajutor. I-au vizitat pe batrani acasa si le-au donat bani din fondul asociatiei, dar si din contributiile angajatilor, precum si alimente. aNe-a impresionat cazul acestor batrani, ne-a marturisit Silvia Raduc, contabil la CAR Pensionari. Nimeni nu merita sa sfarseasca asa, in durere si neputinta”. In aceasta perioada grea pentru cea mai mare parte a romanilor, se mai gasesc oameni care lasa deoparte pentru o clipa propriile griji si se gandesc la cei mai necajiti decat ei. Si chiar daca acestia sunt putini, ne dau speranta ca aceasta criza care ne ataca salbatic nu va inabusi mila si compasiunea din sufletele noastre. (D.M.)

Curtea Vivariului si parcarea din fata seamana la sfarsit de saptamana cu Arca lui Noe. Tot felul de animalute si pasari sunt inghesuite pe cativa metri patrati. Sunt speriate si parca asteapta sa treaca Potopul. Le intorc pe toate partile, le cantaresc in maini si din priviri zeci de straini. Putini cumparatori se indura sa scoata bani din buzunar. aDe dimineata si pana acum, la pranz, am vandut doar o gasca, ne spune Lazar Turcanu, din Serbesti. Am luat 40 de lei pe ea. Ma asteptam sa mearga mai bine, dar nu se potriveste socoteala de acasa cu ce-i aici, la piata.” Barbatul nu scapa din ochi gastele dintr-un aPapuc”, dar isi tine bine si buzunarele. E mai in varsta si cam slabut. Cand o batrana ii cere sa-i schimbe o bancnota de 50, omul scoate un pumn de hartii. Il inconjoara mai multi gura-casca. Vreo doi au priviri sticloase si isi fac semne. Ochii omului se plimba de la bani la gaste ca limba unui pendul. Ii sare in ajutor un tanar, iar avulturii” se imprastie. Pe celalalt trotuar, lumea se mira ca la circ. Intr-o cutie, sta cuminte un urias abelgian”. Urecheatul care atrage priviri admirative a fost adus la targ fiindca are un rival la haremul de trei iepuroaice. aIl vand fiindca nu e nevoie de el, ne spune Ionel Poznag, din cartierul Serbanesti. Merita fiecare banut. Acum e inca pui, dar ajunge la 12 kilograme.” Alaturi, un tanar vinde tot abelgieni”, in numar de sase. Fiecare costa 100 de lei. Stapanul e tare suparat. De dimineata nu a reusit sa castige decat… laudele trecatorilor. Speriati de presa, cativa acrescatori” si-au luat zborul si au abandonat gainile in cutii. Cine stie ce batrana amarata plange in vreun catun langa poiata goala? In timp ce la tarabele din piete, precupetele sunt luate zilnic la bani marunti pentru legaturile de patrunjel, in acest obor improvizat in centrul orasului, se vand tot felul de vietuitoare, de la caini periculosi, la canari. Nimeni nu are certificat de producator. aStim ca nu-i voie sa vindem aici, dar nici alt loc nu este, ne spune Ionut Toader, din Livezi. Aici e tare rau amenajat. De fapt, e mult spus amenajat. In mijlocul strazii, printre masini si trecatori, numai comert nu este”. Oborul improvizat in Piata Centrala nu-i un loc placut nici pentru marfa, nici pentru vanzatori sau cumparatori. In inghesuiala zgomotoasa dispar gaini si portofele, se evapora pui de catei si telefoane. Bucuria unui chilipir si supararea pagubitilor se pierd insa in larma de claxoane, cotcodaceli si scheunat de catei intarcati.

Doina Mincu

Ultimele cazuri de violenta in scolile bacauane au pus pe jar conducerea Inspectoratului Scolar Judetean, politistii si jandarmii care trebuie sa patruleze si sa intervina ori de cate ori situatia o cere. „Misiunea noastra este doar de a patrula in zona unitatilor de invatamant. Nu ne permite legea sa mai intervenim. Insa, in pofida acestui fapt, de cate ori am fost solicitati sau s-a observat ceva in neregula, jandarmii si-au facut datoria”, ne spune col. Viorel Cristea, comandantul Gruparii de Jandarmi Mobila Bacau. Zilele trecute a avut loc o noua intalnire intre reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, cei ai Inspectoratului de Politie si Politiei Primariei. „Am incercat sa gasim solutii pentru prevenirea actelor de violenta in scoli, declara col. Vasile Zaharia, adjunctul GJM. In acest sens, deja am suplimentat numarul de jandarmi care sa patruleze in zona scolilor. Sunt aproape 100 de oameni care zilnic merg in perimetrul unitatilor de invatamant arondate noua”. Recent, jandarmii de la Gruparea Mobila au solicitat si o evidenta privind situatia de risc a fiecarei unitati de invatamant din zona de sud a orasului. In acest sens, ei vor sa monitorizeze scolile problema si sa intervina rapid in cazul unui furt, abuz de incredere, batai sau talharii.

Lili Adochitei

Salariatii institutiilor bugetare, care au vechime completa in munca si varsta prevazuta de lege, vor fi scosi la pensie. Guvernul vrea ca astfel sa elibereze locuri de munca pentru tineri. La institutiile Muncii, insa, nu sunt salariati pensionabili.

Dupa ce a dispus reducerea cu 20 la suta a cheltuielilor de personal din institutiile bugetare, prin anularea stimulentelor, premiilor si a unor sporuri, acum Guvernul vine cu o noua masura radicala. Printr-o hotarare emisa la sfarsitul saptamanii trecute, a stabilit ca toti salariatii, care indeplinesc conditiile prevazute de lege, sa fie scosi la pensie. Mai exact, conducerile institutiilor finantate de la bugetul statului vor trebui sa ii oblige sa se pensioneze pe toti angajatii care au atins varsta standard, precum si stagiul complet de cotizare la fondul asigurarilor sociale de stat (sistemul public de pensii). In prezent, barbatii pot iesi la pensie daca au varsta de 63 de ani si sase luni si un stagiu de cotizare (vechime in munca) de 32 ani. Femeile au posibilitatea sa se pensioneze acum daca au varsta de 58 de ani si sase luni si vechime in munca de 27 de ani. Dar varsta de pensionare nu ramane asa, ea crescand la fiecare trimestru cu o luna. Nici stagiul de cotizare nu este neschimbat. Vechimea completa in munca urca si ea trimestrial cu doua luni.

aOamenii abia asteapta
sa iasa la pensie”

Guvernul isi justifica decizia de a-i scoate la pensie pe angajatii bugetari (functionari publici si personal contractual) prin aceea ca astfel s-ar crea locuri de munca pentru tinerii someri. Asadar, estimeaza ca prin aceasta masura s-ar vacanta 25.000 de posturi in institutiile si unitatile bugetare din care 6.500 de functionari publici la nivel central. O investigatie intreprinsa la mai multe institutii publice, respectiv la cele ale Ministerului Muncii, arata ca, practic, masura nu va avea nici pe departe efectul scontat, pentru ca numarul celor care corespund celor doua cerinte de pensionare este extrem de mic. aNu mai avem oameni care au ajuns la varsta de pensionare, ne spune Ioan Silitra, directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau. Cei care s-au incadrat in conditiile legii au optat sa iasa la pensie in toamna anului trecut cand s-a pus problema sa fie transferati mai multi salariati la Agentia de Prestatii Sociale. Nu avem niciun loc vacant si nici nu va fi vreunul curand”. Situatia nu sta altfel nici la celelalte institutii ale Muncii. aNu am decat o singura persoana care indeplineste conditiile de pensionare, ne-a spus Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Din pacate, este vorba despre un informatician, de care este cea mai mare nevoie, pentru ca toata activitatea noastra se bazeaza pe lucrul pe calculator. Mai mult decat atat, lucreaza in zona cea mai importanta a institutiei si are si multa experienta, astfel ca ne este foarte greu sa ne lipsim de el”. In schimb, conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca nu are o asemenea dilema. aAvem o salariata pensionabila, dar care si-a depus dosarul inca de anul trecut, ne-a spus Haralambie Irimescu, inspectorul sef al ITM. Oamenii abia asteapta sa se pensioneze, astfel ca nu stau ca sa fie scosi obligatoriu. Mai sunt doua posturi vacante, dar nu am organizat concurs pentru ocuparea lor, deoarece nu avem spatiu pentru inca doi angajati”. Cat despre Directia de Munca si Incluziune Sociala, directorul acesteia, Gheorghe Apostu, ne-a declarat: aNu avem niciun salariat care sa poata fi pensionat”.

Pensionabilii lasa locul liber
si in spitale

Dispozitia Guvernului de scoatere la pensie a bugetarilor pensionabili in acest an afecteaza 18 angajati din sistemul sanitar public. „Este vorba despre 4 medici, 5 infirmiere, 4 ingrijitoare, 3 muncitori, 1 liftier si un contabil, ne-a declara Adam Jofa, sef Resurse umane la Directia de Sanatate Publica. Pe masura ce aceste persoane vor iesi la pensie, posturile se vor vacanta. Blocarea posturilor nu impiedica organizarea concursurilor, deoarece legea permite ocuparea posturilor vacantate dupa 1 ianuarie 2009”. Din cei patru medici care vor iesi la pensie in acest an, 3 profeseaza la Spitalul Municipal Onesti (in specialitatile laborator, radiologie si obstetrica-ginecologie) iar unul, la Spitalul Orasenesc Comanesti (specialitatea obstetrica-ginecologie). Chiar daca aceste posturi vor fi scoase la concurs, exista posibilitatea ca ele sa ramana neocupate mult timp. Experienta concursurilor din ultimii ani demonstreaza un interes scazut al tinerilor medici fata de munca in spitale.

Doina Mincu
Elena Tintaru

Bancile din Romania intra in cea de-a treia luna a aBataliei atragerii de lichiditati”. Demarate in noiembrie, campaniile de atragere a depozitelor se desfasoara la turatie maxima, deoarece fiecare leu sau euro intrat in banci le ofera acestora mai multa siguranta dar si resursele necesare pentru pastrarea performantelor, mai ales din punct de vedere al profitului. Singurul capitol la care bancile par sa fie in aoffside” este informarea populatiei, multi cetateni nestiind la ce nivel au ajuns dobanzile si ce avantaje prezinta un depozit constituit
la o banca stabila.

Daca primele oferte facute de banci au fost oarecum prudente, cu dobanzi de 9-10% la depozitele in lei si 4,5-5,5% la cele in euro, dupa numai patru luni bancherii au ajuns sa ofere dobanzi care pana in urma cu 2-3 ani ar fi parut de-a dreptul utopice: 12,5-15% pentru lei si 6-7,5% pentru euro, cu variatii in functie de durata si tipul depozitului. Daca la aceste cifre adaugam disponibilitatea bancilor de a negocia dobanzi pentru depozitele mai mari de 15.000-20.000 de euro sau echivalentul in lei, rezulta ca persoanele fizice sau juridice care dispun de lichiditati se afla in fata celui mai potrivit moment pentru a-si pune banii asa lucreze”. aAm 7.000 de lei si am vazut ca au crescut dobanzile si la banca prin care imi incasez pensia, asa ca m-am sfatuit si cu copiii mei si am zis sa pun un ban deoparte, ca oricum ii tin acolo, pentru zile negre”, spunea zilele trecute o pensionara, in timp ce consulta oferta de depozite a uneia din bancile comerciale. Nu numai cresterea dobanzilor este instrumentul folosit de bancheri pentru atragerea de lichiditati, ci si stabilirea unor atinte” pentru angajati, stimulati sa atraga persoane dornice sa-si constituie depozite. In privinta dobanzilor, competitia este in plina desfasurare, iar fiecare campanie sau oferta pregatita de o banca primeste imediat cateva replici asemanatoare din partea concurentei. O scurta privire aruncata asupra ofertelor de depozite ale bancilor are darul de a lamuri lucrurile. Conturile de economii sunt printre cele mai atragatoare produse, mai ales ca, in anumite conditii, clientii au acces nelimitat la banii lor, fara sa piarda dobanda acumulata. Bancile au ajuns sa ofere la contul de economii in lei dobanzi situate in aplaja” 11%-15%, iar agenerozitatea” – oarecum obligatorie – de care au dat dovada bancherii este rasplatita prin cresterea spectaculoasa a depozitelor, atat ca sume atrase cat si ca numar. Practic, in timp ce creditele sunt inghetate, fie oficial, fie tacit, bancile au devenit uriasi abureti” pentru economiile populatiei, reusind in acest fel sa isi asigure o minima stabilitate financiara pentru perioada extrem de dificila pe care o anunta toti analistii economici, atat la nivel international, cat si pe plan intern. Ramane de vazut care dintre banci si-au ales strategiile cele mai potrivite si care au reusit sa atraga suficiente resurse pentru a avea si un viitor linistit, mai ales ca nu toti potentialii clienti au auzit despre oferte sau au suficienta incredere in institutiile bancare.

Codrin Pop

Lovituri in serie pentru comertul cu masini second-hand

Targul de masini din Bacau a ajuns o umbra a ceea ce a fost odata. In cele aproape doua luni care au trecut de la triplarea taxei de prima inmatriculare, unul din cele mai mari targuri din zona Moldovei seamana cu un muzeu. Clientii au devenit vizitatori, iar comerciantii sunt paznici ai exponatelor. aTaxa lui Tariceanu” si ascensiunea euro au lovit puternic. Recent, afacerea a primit o noua lovitura: prima uriasa de casare acordata de statul german cetatenilor sai care isi schimba masina veche cu una noua, de productie autohtona.

Nemtii cu masini mai vechi de 9 ani vor avea de ales intre subventia de 2500 de euro de la stat si oferta de pe piata second-hand. Un cuvant greu de spus il va avea si spiritul nationalist german. Programul aRabla” in varianta nemteasca va reduce, cu siguranta, volumul de masini rulate vechi disponibile. Comerciantii din targul bacauan nu sunt inca ingrijorati si mizeaza pe criza economica mondiala. aNu vor avea toti nemtii bani sa cumpere o masina noua, chiar daca primesc de la statul lor o subventie atat de mare, ne-a declarat Dan Bejan. Si la ei, cine are o masina de 500-1000 de euro nu sta prea bine cu banii. Care are nevoie de bani vinde, nu da masina pentru una noua la care sa plateasca rate. Eu cred ca va exista o oferta suficienta pentru a raspunde cereriia din Romania”. Iar aceasta cerere a scazut drastic in ultimele doua luni. aNu prima de casare din Germania ne ingrijoreaza pe noi, ci taxa auto pusa de Tariceanu, a declarat Lucian Vasluianu. Ne descurcam noi sa gasim masini ieftine in strainatate, dar cui le dam cand costa mai mult inmatricularea decat masina?”. Comerciantii cred ca autohaus-urile au stoc suficient de masini ieftine pentru o lunga perioada. Afacerea din targurile romanesti va fi insa din ce in ce mai afectata de taxa imensa pentru masinile vechi si de scaderea nivelului de trai al populatiei. Pulsul il iau cel mai bine micii intreprinzatori care intocmesc in targ contractele de vanzare-cumparare. aFata de anul trecut, vanzarile s-au injumatatit, ne-a declarat Maria Nicoleta Nistor. Doar 5-6 contracte am facut azi. Si cred ca nu mai este alt birou in targ. Cumparatorii asteapta sa vada ce se mai intampla cu taxa si cu euro. Multi se gandesc la ziua de maine, la serviciu si nu se aventureaza sa faca achizitii”.
Doina Mincu

Consilierii judeteni au avut in mapa, vineri, raportul privind activitatea aparatului Consiliului Judetean pe 2008. Acesta cuprinde circa 200 de pagini, prin urmare nu putea fi citit in sedinta. Presedintele Dragos Benea a afirmat ca anul 2008 a fost unul aparte pentru ca aam avut doua randuri de alegeri, au fost si doua seturi de vicepresedinti”, dar au fost si altea evenimente memorabile: aLicitatia pentru Aeroportul International, pe care va trebui sa-l giram azi”, si castigarea unui premiu important, alaturi de alte sase regiuni, decernat de CE, la Strasbourg. In raport sunt descrise activitatile directiilor CJ, dar si a institutiilor din subordine: muzeele, filarmonica, DGASPC etc. Petru Enasoae, consilier PNL, a vrut sa stie cum s-a ajuns la prognoza privind veniturile din 2012, 341 mii lei, si a cerut explicatii, apoi s-a declarat nemultumit de modul in care a fost conceput raportul: aCJ are calitatea de ordonator de credite. As fi vrut sa vad nu o dare de seama, ci modul in care si-a indeplinit activitatile. Sa fie mai critic. Spre surprinderea mea, nu se mentioneaza nimic despre activitatea comisiilor din CJ”. Benea i-a explicat ca e raportul aparatului pe care il coordoneaza. aEu nu conduc comisiile”, a spus presedintele CJ, apoi s-a dezlantuit. Vor spirit critic? Da, are nemultumiri, dar a preferat sa evite subiectul: o relatie ineficienta cu anumite institutii. aPrefectura judetului, in ultimele 6 luni, s-a evidentiat prin doua actiuni cu adevarat in folosul cetatenilor”. Una dintre ele, in care s-a consumat multa energie, a fost incercarea de a-i lua CJ sala de la parter, sustine Dragos Benea. Nici relatia cu Primaria Bacau nu a fost cordiala: aNu vor sa paraseasca sediul Gardienilor Publici pe care am propus sa-l dam pensionarilor. Cum sa cataloghez aceasta atitudine cand noi le-am pus la dispozitie terenul pentru Centrul de Afaceri, spre Onesti, si terenul pe care se construieste Spitalul Municipal?” Dar cel mai grav e ce se intampla cu imobilul din centru, in care a functionat Biblioteca aC. Sturdza”, aflat in reabilitare. aStiau ca la Biblioteca Judeteana avem o investitie in derulare. Cum sa apreciez eu raporturile cu primaria cand, in plina derulare a investitiei, catadicseste sa revendice imobilul”. Citatia primita de CJ va bloca, pentru multa vreme, acest proiect.

Silvia Patrascanu

Aproape jumatate dintre bolnavii psihic sufera de schizofrenie. Peste 100 de bolnavi au savarsit infractiuni. Mare parte sunt internati la Grajduri, in siguranta. Unii recidiveaza pentru ca nu au un acoperis deasupra capului.

Dupa bolile cardiovasculare, afectiunile psihice sunt cele care lovesc din ce in ce mai multe persoane. Dar si mai ingrijorator este faptul ca multi dintre bolnavii psihic au savarsit infractiuni, unii chiar crime. Daca la sfarsitul anului 2007 erau 3.636 cazuri, la finele anului trecut au fost 3.783 bolnavi in evidenta Centrului de Sanatate Mintala (CSM) Bacau. Numai in 2008 au fost diagnosticate cu o boala psihica 49 persoane. Peste 1.700 dintre bolnavi sufera de schizofrenie, aproximativ 1.000, de psihoze afective, alte 400, de epilepsie iar restul de demente ori depresii. Dar cateva zeci de bolnavi reprezinta un pericol extrem de mare pentru cei din jur. Pentru nu mai putin de 107 bolnavi psihic instantele de judecata au dispus luarea de masuri de maxima sau de medie siguranta, ei savarsind infractiuni mai mult ori mai putin grave. Dintre ei, 25 sunt internati in Spitalul de Psihiatrie de la Grajduri, unde ajung bolnavii psihic cei mai periculosi, care au facut crime, vatamare corporala grava, cauzatoare de moarte, viol, talharie sau furt. Alti 82 au fost externati si incredintati familiilor, care s-au angajat ca vor avea grija ca bolnavul luat in ingrijire sa nu fie scapat de sub supraveghere si sa isi ia constant tratamentul. Dar, din pacate, lucrurile nu stau asa in toate cazurile. Trei care au savarsit omoruri sunt acasa dupa ce au fost tinuti cativa ani in unitatea medicala ieseana. Comisia de medici psihiatri care i-a evaluat dupa un anumit numar de ani a considerat ca ei nu mai reprezinta un pericol social si, ca atare, pot fi integrati in societate. La fel s-a dispus si in cazul altora, autori ai unor furturi, cu talharie.
[ad#stire]
Lipsa unui adapost, cauza unor infractiuni repetate

Dar multe din cazurile care au fost externate de la Grajduri ajung, din nou, aici, ele savarsind iar furturi sau violente imediat ce s-au aflat in libertate. Si aceasta deoarece ele nu sunt supravegheate de nimeni in ce priveste administrarea tratamentului. aSi la Grajduri este lipsa de locuri, ne spune Adriana Cucu, asistentul sef al CSM. De regula, aici stau maximum sase ani, timp in care boala se remite. Unii, insa, la externare nu sunt preluati de nimeni, pentru ca nu au familie. Dar nu au nici casa. Sunt oameni ai strazii”. In prezent, patru bolnavi psihic fara un acoperis deasupra capului, care au stat la Grajduri ani in sir, vor fi reinternati pentru ca au savarsit, din nou, infractiuni. O solutie pentru ca ei sa isi administreze tratamentul sub supraveghere ar fi internarea lor in una din sectiile de psihiatrie, dar si acestea sunt pline. aEste foarte aglomerata sectia, ne-a spus cu cateva zile in urma dr.Carmen Covrig, medicul sef al Sectiei de Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgenta. In zilele de luni, miercuri si vineri facem cate 20-30 de externari si se ocupa imediat paturile. Acum sunt 78 de bolnavi pe 60 de paturi. Si majoritatea vin la noi in stare grava. Rulajul este foarte mare”. Asa stand lucrurile, pentru cazurile sociale, externate de la Grajduri, se impune un sistem de asistenta institutionalizat.
aEste nevoie de o unitate medico-sociala pentru ele, mai spune asistenta sefa. Toate persoanele care s-au intors in ultima vreme de la Grajduri sunt cazuri sociale. Au tulburari comportamentale sau psihotice. Ei nu fac infractiuni din cauza bolii, neaparat, ci a situatiei lor sociale. Aceasta este o mare problema cu care ne confruntam”.

Elena Tintaru