duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5519

500 de lei pentru „a scapa”; de un dosar penal

    Mita la Politie

    Un sofer a incercat sa mituiasca un politist, pentru a scapa de un dosar penal si pentru a nu-si pata cazierul jurdiciar. Cand s-a prezentat la Postul de Politie pentru audieri, el a scos din buzunar 500 de lei noi si a vrut sa-i inchida gura agentului, in cazul in care urma sa fie cercetat. Au intrat insa pe fir ofiterii de la Directia Generala Anticoruptie, care i-au organizat un flagrant. Tanarul a fost arestat preventiv pentru 29 de zile si risca o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin trei ani.

    Iulian P., de numai 28 de ani, din comuna Stanisesti, este acum cercetat penal pentru savarsirea infractiunii de dare de mita unui agent de Politie. In seara de 12 noiembrie, a fost prins in trafic de politistul, in timp ce se afla la volanul unei masini Dacia, fara permis de conducere si sub influenta bauturilor alcoolice. A cazut in plasa organelor de ancheta dupa ce, in drum spre casa, el a intrat in coliziune cu un autoturism parcat regulamentar pe marginea soselei. Proprietarul masinii avariate a anuntat imediat Postul de Politie, iar tanarul a fost depistat imediat in autoturismul cu care a provocat si accidentul. La vederea agentului de politie, el si-a dat seama ca nu mai are rost sa nege cele intamplate, asa ca s-a supus controlului. Pentru ca emana halena alcoolica i s-a testat si alcoolemia. A reiesit ca avea 1 mlgr/l alcool pur in aerul expirat. Cercetarile au continuat si s-a depistat ca tanarul nu poseda permis de conducere si ca abia isi cumparase masina.

    Flagrant

    In consecinta, politistul i-a intocmit dosar penal. In ziua urmatoare, soferul in cauza s-a prezentat la Postul de Politie si a incercat sa-i puna politistului bani in buzunar. Acesta a refuzat categoric. Cum, Iulian P. s-a dovedit insistent, lucratorul a anuntat Directia Generala Anticoruptie (DGA). Flagrantul a fost organizat in ziua de 14 noiembrie, conducatorul auto fiind surprins in timp ce oferea agentului de politie suma de 500 lei. Actiunea s-a desfasurat chiar in sediul Postului de Politie Stanisesti, in prezenta ofiterilor Directiei Generale Anticoruptie Bacau, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. S-a cerut ulterior sprijinul si Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna. Iulian P. este cercetat acum in stare de arest preventiv pentru dare de mita, iar pe numele sau a fost emis un mandat de 29 de zile. Daca va fi gasit vinovat de savarsirea infractiunii el risca o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 3 ani.

    Roxana Neagu

    Insecta, agent electoral

      anca de la gradinita, tancii pricep ca munca este, an cele din urma, chichirezul fiintarii noastre. Prosperitatea, succesul si povestile despre fericire se anvart ca un titirez an jurul muncii. Desi aproape toti politicienii au studii de gradinita, unii dintre ei au uitat totul despre farmecul abc-ului muncii. Exista o sumedenie de legi/ordonante/reglementari juridice care-l fac pe ins frate cu lenea, dar an aceste zile de clocot electoral n-am auzit nimic despre aruncarea lor peste bord. Una dintre acestea vizeaza acelebrul” program electoral aLaptele si cornul”. Pentru lumea satului, mai ales, aLaptele si cornul” este o sfidare a bunului simt, un atentat la pudoarea vesniciei despre care Blaga crede ca s-a nascut la sat…
      … an curtea unei scolii, o catelusa maidaneza adoptata de prichindei a adus pe lume sapte catelusi superbi. Dupa ore, copilasii treceau pe la fericita familie canina si aduceau bunatati ale amintitului program. Am asistat la scena an care copilasii au ramas foarte mirati din cauza faptului ca, in corpore, familia a refuzat bunatatile dar nu din politete sau din ratiuni care tin de moft. Pur si simplu, detectorul canin de calitate a spus… pas. Spre deosebire de oameni, patrupedele refuza sa se (auto)otraveasca. an aceste zile, presa a scos din nou an prim-plan faptul ca prin unele scoli au fost gasite cornuri garnisite cu insecte (desi a anceput postul…) si lapte acrit rau de tot. Lipsa la gramaj si depozitarea peundesepoate, an unele scoli, a acestor produse, sunt cunoscute. Ca insecta a devenit agent electoral nu ne mai mira. Revenind la lumea satului, ne mira ansa faptul ca an acest spatiu cultural, an care exista un veritabil cult pentru paine si lapte, trebuie sa ducem amarate cornuri garnisite cu E-uri si lactate jefuite de calitatile lor naturale. De ce nu-i ancurajam, prin lege, pe cei de la tara sa cultive pamantul si sa creasca vaci? De ce-i amagim cu substitute periculoase ale painii si laptelui, ancurajand nemunca? Pentru a castiga voturi si a rasplati, prin profit, pe agentii economici afideli partidului”, care castiga non-stop licitatiile. La ora sase, cand se deschid crasmele si barurile satului, acestea duduie de clienti. Sute de hectare de teren zac necultivate. Dau foc taranii la coceni, nutretul nu mai are cautare, imasul a devenit parloaga. Un primar de rural mi-a marturisit ca vrea sa ancropeasca o gradina zoologica sui-generis, antrucat copiii nu mai stiu cum arata o vaca, o oaie, o capra… Aud mereu cum candidatii promit an aceste zile sporuri la pensii, salarii, la statul degeaba si revenitul din pribegie. N-am auzit pe unul singur care sa spuna pe sleau ca va veni vremea muncii. Atata vreme cat insecta si andemnul la lene/coruptie vor continua sa fie agenti electorali, romanii vor fi afectati de criza, chiar daca aceasta n-ar exista nici macar an cel mai amarat catun din lume.Ion Fercu

      Salarii mici, criza mare de personal in crese

        Chiar daca in aceasta toamna a fost data in functiune inca o unitate (cu 40 de locuri, pe strada Carpati), astfel ca numarul lor a ajuns la cinci, cresele din municipiul Bacau sunt in continuare luate cu asalt de cereri din partea parintilor. aVin inca multi sa solicite inscrierea copilului lor, ne spune Valentina Dospinescu, directorul Centrului Bugetar Crese Bacau. Avem destule cereri si pentru anul viitor. De teama ca nu vor fi primiti copiii lor la cresa, parintii depun solicitarea si cu un an inainte. In Bacau mai trebuie cel putin o cresa, pentru ca, in prezent, toate cele cinci au grupele pline peste capacitate”. Dar conducerea creselor nu se confrunta numai cu aceasta problema. In aceste unitati este si o permanenta criza de personal, deoarece nivelul de salarizare este foarte scazut. aEu, ca asistent medical principal si cu vechime de peste 30 de ani, abia am ajuns la 10.600.000 lei vechi, pe cand o colega de breasla din spital, cu acelasi grad profesional, are 13-14 milioane lei salariul de baza, mai spune Valentina Dospinescu. La noi, o asistenta debutanta are un salariu de baza de 5.990.000 lei. Femeia de serviciu are un salariu mai mare decat ea. De aceea nici nu vin sa se angajeze la noi”. La ultimul concurs pentru ocuparea unui post de asistent conducerea Centrului Bugetar Crese abia a reusit sa gaseasca o persoana care este la debut in cariera. Si aceasta insa a pus in garda conducerea ca imediat ce va gasi un post intr-o unitate medicala, platit mai bine, va pleca. Si mai greu este de angajat educatori puericultori. Pe langa faptul ca in aceasta meserie nu se mai scolarizeaza decat foarte putine persoane, si cele care au o asemenea profesie prefera sa se angajeze in alta parte, pe functii diferite, deoarece la o cresa sunt prost remunerate. Astfel, conducerea Centrului Bugetar Crese a fost nevoita sa angajeze infirmiere pe posturile de educator puericultor. aLa noi nu s-a umblat deloc la salarii, declara directorul institutiei. Daca se va mentine nivelul de salarizare actual, atunci, incet, incet vom ramane fara asistenti si educatori puericultori”.
        E. Tintaru

        Fara apa, inca doua asociatii de proprietari datoare

          Dupa ce saptamana trecuta cateva blocuri de locuinte au fost debransate de la reteaua de apa mai multe zile deoarece asociatia de proprietari din care fac parte aveau datorii pentru aceasta utilitate, acum a venit randul altor mii de bacauani sa fie amenintate cu aceeasi masura. Sute de familii, din care cele mai multe locuiesc chiar intr-o zona centrala a Bacaului, ar putea sa ramana fara apa rece incepand de maine, 19 noiembrie. Concret, este vorba despre toate blocurile de locuinte din cadrul Asociatiilor de proprietari nr.109 (str.Florilor, bl.1, cartierul Bistrita Lac) si aPrimaverii 100″ (str.Alunului, bl.6, cartierul Miorita). Conducerea Regiei Autonome de Gospodarie Comunala (RAGC) a decis sa le opreasca apa din data de 19 noiembrie, deoarece asociatiile respective nu si-au achitat facturile pe o perioada mai mare de 30 de zile calendaristice de la data expirarii termenului de plata. Asociatiile in cauza, sustine conducerea RAGC, au primit o notificare inca din 3.11.2008 cu privire la consecintele pe care le vor suporta ca urmare a debitului restant. Ele mai au la dispozitie ziua de astazi pentru a-si plati pana la ultimul leu datoria fata de RAGC. In caz contrar, de maine in toate apartamentele din asociatiile vizate se va instala seceta iar cheltuielile cu debransarea si rebransarea lor la reteaua de apa, dupa achitarea restantei, vor fi suportate tot de locatari. Elena T.

          Dupã un week-end maraton printre oameni, Gheorghe Antochi e convins:

            aPe 30 noiembrie lumea n-o sa mai aleaga… de pe garduri!”

            Curtea familiei Ioan si Zorina Florea din satul Hertioana, comuna Traian, a fost mai animata ca de obicei sambata, 15 noiembrie, imediat dupa pranz. Peste 50 de localnici s-au adunat la o antalnire cu candidatii Aliantei PSD +PC pentru Colegiul 4, doamna Elena Mitrea, candidat pentru Senat si domnul Gheorghe Antochi, candidat pentru Camera Deputatilor. Mitrea si Antochi s-au prezentat, au discutat cu oamenii, iar despre traiul batranilor agricultori, presedintele Agricola s-a antrebat retoric: aDespre pensiile lor, ce pot sa apun?! Nici macar nu le pot spune pensii, ci mai degraba ajutor social. Mai sunt doar vreo 36.000 de oameni an judet care primesc pensie din agricultura au o batranete grea, traiesc an conditii din ce an ce mai andepartate fata de cei de la oras. Eu cred, si voi face tot ce-mi va sta an putinta, ca acesti oameni sa primesca pensii apropiate de acelea din sistemul de stat.” Urmatoare antalnire a candidatilor din Colegiul 4 a avut loc la ora 15.00, la Biblioteca din comuna Traian. Peste 120 de oameni s-au strans an sala care a devenit neancapatoare. Fiind invitat la cuvant, Gheorghe Antochi a repetat ca nu i-a fost usor sa se decida sa candideze, dar aca si dumneavostra, sunt nemultumit an special de consecintele activitatii politicienilor Romaniei. ansa acum, avem sansa de a alege oameni, si nu liste. Elena Mitrea, de exemplu, este singura femeie candidat pentru Senat, iar eu cred ca acesta e un argument foarte puternic sa fie votata deoarece mai bine de jumatate dun populatia cu drept de vor e reprezentata de femei.”
            Surpiza mare duminica, ora 13.00, an Luizi Calugara. an jur de 300 de suflete au intrat aproape deodata an caminul cultural, majoritatea oamenilor dorind sa-l vada pe Gheorghe Antochi, presedintele Agricola International Bacau, candidat pentru Camera deputatilor al Aliantei PSD + PC an colegiul 4 din judet. Majoritatea al cunosteau de peste 40 de ani, de cand a fost brigadier la Gospodarie de Stat Letea si apoi sef la ferma Sarata si au vrut sa-l revada. „Sunt foarte impresionat de prezenta dumneavostra si sunt mandru sa-mi amintesc ca am venit ca brigadier (inginer, n.n.)si apoi, an 1967, ca sef la ferma Sarata. an sala sunt oameni pe care ai cunosc de multi ani si totdeauna ami amintesc cu bucurie si cu respect de cei cu care am lucrat, cu care am ampartit si bucurii si necazuri” – a marturisit Antochi, an aplauzele salii antregi. Gheorghe Antochi a explicat oamenilor efectele asteptate ale crizei economice mondiale si a aratat ca: „nu pot fi optimist si nu pot spune aVotati-ma, ca vor curge lapte si mierea. Eu chiar sunt foarte angrijorat de ceea ce se va antampla acum, mai ales ca vom trece printr-o criza financiara grava. ansa, la varsta si experienta pe care le am, va pot ancredinta ca nu caut serviciu si nu am nevoie de nimic an plus. Eu chiar merg an Parlamentul Romaniei pentru o idee. Pentru a cauta solutii ca oamenii sa aiba un trai mai bun.” Viata grea a agricultorilor, veniturile, pensiile, subventiile au fost trecute an revista an fata oamenilor, candidatul PSD + PC aratand ca, de+a lungul celor 42 de ani de activitate si-a facut un crez din a respecta si ajuta oamenii de la sate si ca se anchina cu smerenie an fata lor si a trudei la care sunt supusi dintotdeauna.
            La sediul Fermei inginerului Viorel Alistar, Elena Mitrea si Gheorghe Antochi au vorbit an fata a 60 de oameni din comuna Tamasi. aSi aici, majoritatea satenilor al cunosteau pe Gheorghe Antochi. Doamna Elena Mitrea i-a ancurajat pe agricultori: aNu cred ca merita copiii nostri sa traiasca mai rau decat noi. Noi am trait mai greu, dar poate mai bine”.
            Dezamagit si oarecum dezgustat de distrugerile de materiale publicitare electorale, Gheorghe Antochi a afirmat cu ancredere: aCred ca lumea, de aceasta data, n-o sa mai aleaga de pe garduri, ci va alege cum trebuie, dupa ce va vorbi cu oamenii care candideaza si vor vedea cine-i poate privi an ochi si are cu adevarat capacitatea si pregatirea de a-i reprezenta pe oameni an Parlament. Viitorii parlamentari nu vor mai fi peste tot si nicaieri. Fiecare om politic va fi legat de un teritoriu precis delimitat si, daca nu-i respecta pe oameni, va veni si vremea sa dea din nou ochii cu ei!”
            Ultimul popas de duminica a fost, la capatul unui drum greu, pe antuneric, la Sohodol, an comuna Magura. an caminul cultural de aici canta o orchestra, iar peste 70 de oameni asteptau cu nerabdare sosirea celor doi candidati PSD + PC. Saracie mare si chiar disperare au razbatut din vorbele oamenilor. Vor asociatie agricola an Balta Ursului, vor locuri de munca, vor pensii mai mari. Sunt neancrezatori, ca unii aflati la capatul lumii, care nu mai spera. Au aplaudat si le-au dat lacrimile cand candidatul pentru Senat, Elena Mitrea, le-a povestit ca lucreaza, fara subventii, bucata de pamant mostenita de la parintii ei „nu pentru banii putini care ies din acel pamant, ci an amintirea lor, ca n-am apucat sa-i vad batrani si din respect pentru truda omului de la tara”.

            A consemnat,Cristian CALIN

            Se prevede o criza in constructii / Somaj tehnic vs somaj pe bune

              Nu mai putin de 70.000 de angajati in constructii vor fi trimisi in somaj pana la finele acestui an, urmand ca din ianuarie cifra sa ajunga la 100.000. Criza economica a atins si domeniul constructiilor, insuficienta comenzilor, intarzierile la plata si vremea rece fiind principalele motive pentru care societatile de constructii nu au alta alternativa decat trimiterea angajatilor in somaj. Bacaul nu face exceptie de la situatia generala, si la noi urmand sa fie facute disponibilizari.

              Angajatii din domeniul constructiilor, altadata unul dintre motoarele economiei nationale, nu au motive de bucurie. Criza economica a dus la scaderea drastica a numarului de comenzi sau la intarzierea platii pentru contractele deja semnate. In acest context, patronatele din domeniul constructiilor au luat deja legatura cu inspectoratele teritorile de munca in vederea depunerii dosarelor de somaj pentru o parte a angajatilor.

              Constructiile bacauane sunt atinse de criza

              Societatile de constructii bacauane se resimt si ele de pe urma crizei accentuate, trebuind sa apeleze la solutia ultima a trimiterii unora dintre angajati in somaj. Mihai Tibu, directorul societatii Conimpuls, a declarat ca principalii oponenti ai activitatii din constructii sunt timpul nefavorabil si partenerii rau platnici. aEfectele crizei sunt foarte greu de apreciat. In acest moment, eu, ca firma, sunt afectat de timp. Dar si de neonorarea obligatiilor de plata. Unul dintre beneficiarii lucrarilor noastre, Universitatea Bacau, nu si-a respectat promisiunile de plata. Pe timpul iernii, o parte dintre angajati vor fi disponibilizati.” Directorul unei alte societati de constructii, Mircea Neculai Rusu de la Hidroconstructia Siret, spune si el ca pe timp de iarna inevitabil se recurge la disponibilizari. „Si din cauza crizei economice, dar mai ales din pricina iernii unii dintre angajati vor fi trimisi in somaj. Plus ca au fost si o serie de intarzieri ale platilor. Avem aproximativ 900 de salariati, din care 350-400 vor sta acasa, cel putin pe timpul iernii. Ei vor primi 75% din salariu de la Casa Sociala a Constructorilor, la care cotizeaza si angajatul cu 1% din salariu, dar si angajatorii cu 1,5% din venituri.” Nici la SCUT situatia nu difera de cea a celorlaltor societati de constructii. „Deja am facut adrese catre ITM ca vom trimite oameni in somaj. Din acest punct de vedere, anul 2008 nu este diferit de alti ani, pentru ca mereu iarna sunt trimisi oameni in somaj. Insa nu mai este de lucru asa cum era o data, iar din acest punct de vedere urmeaza intr-adevar o perioada grea”, a subliniat directorul Radu Constantin. Ionel Condurat, directorul societatii Global Invest, sustine ca „in perioada de iarna disponibilizeaza toate firmele de constructii. Vremea rece face imposibil turnatul betoanelor si al altor lucrari. Deocamdata nu se resimt atat de puternic efectele crizei, si platile se fac in continuare. Pe timp de iarna este somaj tehnic, prevazut ca atare de lege.”

              Mii de angajati sub spectrul somajului

              In judetul Bacau sunt aproximativ 50 de societati care sunt profilate pe constructii, unele dintre ele fiind de top la nivel national si chiar international. Aceste societati au impreuna aproximativ 15.000 de angajati, din care o mare parte sunt disponibilizati pe timp de iarna. Insa, in conditiile in care criza economica ale carei efecte se fac deja simtite din ce in ce mai puternic se vor accentua, somajul, atat din constructii cat si din alte ramuri ale economiei, s-ar putea accentua. Este nevoie de o strategie extrem de coerenta, in care autoritatile sa colaboreze cu agentii economici cat mai transparent si mai deschis. In caz contrar, nimic bun nu se arata la orizont.

              Emilian Berceanu

              „M-a amenintat ca ma omoara”;

                Campanie cu alatraturi” in Prajesti

                Neculai Ciumasu, din Prajesti, sustine ca, in comuna lui, campania electorala se face „cu bata” si amenintari cu moartea. Vinovatul ar fi chiar Eugen Antica, primarul comunei, care e si presedintele PNL Prajesti. Cel care il reclama, Neculai Ciumasu, e presedintele organizatiei locale a Partidului Popular si al Protectiei Sociale (PPPS). Concret, omul sustine ca in dimineata de 15 noiembrie lipea afise in comuna, fiind insotit de nepotul sau, care are doar 12 ani. Trecand cu masina pe drum, primarul a oprit in dreptul lui Neculai Ciumasu, a coborat si, furios, a inceput sa strige la cei doi. „Mi-a alungat nepotul, iar pe mine m-a amenintat ca daca intru in mainile lui ma omoara, rostind si alte cuvinte de ultraj asupra mea, acuza Ciumasu. Copilul, cand a auzit, s-a speriat si s-a ingalbenit de furia lui Antica. Eu am sistat afisarea, mi-am luat nepotul si am plecat acasa”. Culmea e ca primarul Eugen Antica sustine ca totul e o inventie, ca nimic nu s-a intamplat si ca nu isi amintesteste sa fi avut vreo altercatie cu Neculai Ciumasu. „Nu-i adevarat! Nimic nu-i adevarat! E campanie, asta-i problema. Eu nu am nicio treaba cu nimeni. Latra aiurea. Nu am avut niciun fel de discutie sau de conflict cu el”, spune Antica. Presedintele PPPS Prajesti a sesizat cotidianul „Desteptarea” si a depus plangere la postul de politie impotriva primarului Eugen Antica. Avea dreptul sa reclame si la Biroul Electoral de Circumscriptie nr. 4 Bacau, dar nu a facut-o. „Intr-adevar, la Postul de Politie din Prajesti s-a depus o plangere prealabila din partea domnului Ciumasu, care a declarat ca a fost amenintat cu moartea, a precizat subinspectorul Narcisa Butnaru, ofiter de presa la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Se continua cercetarile pentru stabilirea cu exactitate a imprejurarilor in care s-a comis fapta si pentru a vedea daca cele sesizate se confirma. Daca se va dovedi ca declaratiile sunt adevarate se va intocmi dosar penal sub aspectul savarsirii infractiunii de amenintare. Ancheta este in curs.” Silvia Patrascanu / Roxana Neagu

                Subprefectul lichideaza „mafia tichetelor”;

                  Constantin Scripat, subprefectul judetului, a fost sesizat mereu, in ultimele luni, cu privire la modul in care ii trateaza transportatorii pe pensionari si veteranii de razboi. El a abordat acest subiect la ultima intanire cu organizatiile de varstnici, in Comitetul consultativ de dialog civic, care functioneaza in cadrul Prefecturii Bacau. „Biletele de tratament sunt valorificate, insa biletele de transport nu isi ating tinta nici pe departe. Fie nu sunt valorificate, fie sunt valorificate de diverse persoane. Mai grav, unii transportatori folosesc tichetele in scopuri personale”, sustine Constantin Scripat. El a solicitat o situatie clara a operatorilor care sunt acreditati in judetul Bacau si date privind documentatia necesara incheierii unui acord intre acestia si Casa Judeteana de Pensii in vederea decontarii bileletelor. Batranii s-au plans ca unii soferi refuza sa primeasca tichete de calatorie. „Oamenii trebuie sa stie ca orice operator de transport e obligat sa accepte tichetul iar daca refuza, trebuie sa vina la noi si sa-l reclame”, afirma Scripat. Subprefectul sustine ca s-ar putea vorbi de „o mafie a tichetelor”, aceste bilete ajungand la „traficanti”, care ii abordeaza pe batrani in autogara si ii pacalesc. Nici transportatorii nu sunt usa de biserica: „Daca vine mosul din Plopana sau din Secuieni, soferul ia tichetul de calatorie dar nu-l foloseste atunci, pentru cei 20 km, ci in alta cursa, de 200 km, de exemplu, Bacau-Brasov”. Constantin Scripat a promis ca va stopa aceste practici si ca va face demersuri de stabilire a unei metodologii de lucru unice la nivelul judetului, urmand sa fie consultati atat operatorii de transport cat si primarii.
                  (Silvia P.)

                  Merele autohtone fac concurenta celor din import

                    Recolta de mere din aceasta toamna nu a fost atat de grozava, dupa cum se asteptau specialistii de la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau. Potrivit estimarilor, trebuiau sa se recolteze 6.749 kilograme de pe un hectar de livada, insa recolta realizata a fost de 6.192 kilograme la hectar. „Estimarile pentru productia totala de mere a fost de 6.108 tone, dar s-a realizat o productie de 5.381 tine, planul fiind indeplinit in proportie de 88 la suta. O recolta mai buna s-a inregistrat la mere masiv si razlet. Aici, prognoza a fost de 13.840 tone si s-a realizat in proportie de 95 la suta”, ne spune Ghita Burlui, directorul adjunct al DADR Bacau. Surprinzator, dar in gospodariile particulare s-a inregistrat cea mai buna recolta, procentul fiind de suta la suta.

                    (L.A.)

                    Beligan sau arta de a fi tanar

                    La spectacolul sau de la Bacau, atat de asteptat de numerosii sai admiratori, maestrul incontestabil al scenei romanesti, Radu Beligan, a amintit o butada a lui Picasso, care spunea ca iti trebuie mult timp in viata ca sa inveti sa fii tanar. Aparent paradoxal, nu-i asa? Dar sensul sta, intr-adevar, in stiinta de a invata in permanenta si in detasarea reflexiva, in relativitatea ingaduitoare cu care ajungi sa privesti lucrurile la o varsta inaintata, cand fiecare zi este un cadou dumnezeiesc. Cand devii tanar, detesti tot ce inseamna obisnuinta, prejudecata, te scuturi de aceste poveri, de obligatiile sacaitoare ale rutinei existentei, si cunosti, in sfarsit, dulcele gust al libertatii de a fi tu insuti. Cat a stat pe scena aAteneului”, in fata unei sali pline ochi, Radu Beligan nu a spus nimic care sa nu te surprinda sau sa nu te puna pe ganduri, actorul detinand harul de a spune lucruri esentiale despre profesia sa si despre viata. S-a confesat spectatorilor mult indragiti, la final (inainte de a oferi autografe pe manuscrisul sau, continand anote de insomniac”) facand o incantatoare declaratie de iubire spectatorilor de teatru, fara de care arta pe care o slujeste n-ar fi cu putinta. Desigur, cat a stat pe scena, artistul acesta cu timbru unic, dintr-o specie pe cale de disparitie, pentru ca este un intelectual de rasa, inainte de toate, un pur-sange, a depanat multe amintiri, a evocat personalitati de format mare din istoria teatrului, dar, cel mai mult, a vorbit despre truda. Fara de care nu se poate infaptui nimic, mai ales intr-o arta, cum este cea a actoriei, ao sculptura pe zapada” (dupa spusa lui Laurence Olivier, bun prieten al lui Beligan). Numai o munca inversunata, de zi cu zi, cu rabdare, numai o cultura temeinica, o vie curiozitate intelectuala (a cunoaste, a invata sunt verbele care domina existenta acestui artist de exceptie), o disciplina liber asumata, prin dezinteresul pentru boemia ce iti seaca energiile, te pot face sa atingi pragul de sus al unei profesii devoratoare, cum este teatrul. Radu Beligan, cu o generozitate a spiritului superba, si tocmai de aceea extrem de rara, intr-o lume macinata de orgolii si vanitate (cum e cea a scenei), a creionat portretele unor actori de neuitat (Storin, Elvira Godeanu, Giugaru, Timica, Vraca, Birlic…) la care, cand era la inceputurile carierei, se uita ca la niste zei. Cel mai indragit a fost genialul Puiu Iancovescu, de o inaltime sufleteasca si o eleganta a spiritului inegalabile.
                    A fost o seara splendida la aAteneu”, foarte densa, in emotie si in idei, Radu Beligan reusind sa ne ofere, dincolo de minunatele sale amintiri, pline de miez, de caldele confesiuni de creatie, o extraordinara lectie de viata. Sa pastrezi toata viata starea de elev, invatand necontenit, sa te feresti de micimea sufleteasca, de meschinarie, de incrancenare, sa privesti cu incredere viitorul, lansandu-te mereu in noi proiecte, iata secretul unei admirabile longevitati. La cei 90 de ani pe care urmeaza sa-i implineasca in decembrie, Radu Beligan ne-a marturist ca pregateste un nou rol. La multi ani tinere maestre, si numai frumoase impliniri!Carmen Mihalache

                    Mandria de a fi student

                      Astazi este o zi importanta pentru studenti, pentru profesori si pentru absolventi, poate pentru intreg orasul sau intreaga tara. E Ziua Internationala a Studentilor. Aceasta zi se sarbatoreste din anul 1941, cand dupa miscarile studentilor din Praga din anii „40, a fost creat Consiliul International al Studentilor, iar ziua de 17 noiembrie a fost declarata oficial Ziua Internationala a Studentilor.
                      In lume exista astazi peste 18.000 de universitati. In Romania aproape 90 de universitati isi sarbatoresc studentii. Este un bun prilej de a afla raspunsuri la unele intrebari cum ar fi, de exemplu, ace face Romania pentru studenti?”, ace face Bacaul pentru studenti?”, ace fac universitatile pentru studenti?”, ace fac studentii pentru ei insisi?”.
                      La una dintre intrebari as putea raspunde si eu fara ezitare, chiar cu oarecare satisfactie. Universitatea aGeorge Bacovia”, acolo unde sunt profesor, a confirmat in cei 16 ani de invatamant academic si prin cele 13 promotii de absolventi ca valorile sale sunt vizibile: are peste 4.000 absolventi cu diploma de licenta, peste 1200 absolventi de masterat, in ultimii patru ani si-a dublat numarul specializarilor, are profesori recunoscuti pe plan national si international, distinsi cu Premiul Academiei Romane, cu Medalii de Aur la Bruxelles, Geneva, Seoul si Beijing, conducatori de doctorate. Universitatea este prezenta la importante manifestari stiintifice internationale, are proiecte de cercetare- dezvoltare si ceea ce este la fel de important este mereu prezenta aici in orasul lui Bacovia. Unii dintre absolventi sunt astazi cadre didactice ale universitatii, doctori in stiinte sau doctoranzi, manageri ai unor importante companii din Bacau si din tara. Conditiile de studiu oferite studentilor nostri sunt la standarde ridicate, astfel incat viata stundentesca sa fie traita cu adevarat. Cand spun asta ma refer la studentia afata in fata” cu profesorul, afata in fata” cu colegul de grupa si nu la studentia aprin corespondenta”, prea des practicata in Romania pentru obtinerea unei diplome, care se dovedeste a fi inutila in fata unui angajator exigent. Ceea ce mi se pare grav, este ca suntem prea saraci ca sa facem risipa de diplome, de bani si de 3-5 ani din viata. Uneori nu societatea sau sistemul sunt de vina ca posesorii de diplome nu-si gasesc locul de munca pe masura nivelului lor de pregatire, ci absolventul, care a ales calea cea mai usoara de a obtine aceasta diploma. Viata studenteasca adevarata este legata de universitate, de viata de dupa scoala. In scoala ti se preda o lectie si apoi ti se da un test. In viata ti se da un test prin care ti se preda o lectie. Uneori lectia vietii e dura.
                      Imi vin in minte astazi lucruri minunate petrecute impreuna cu studentii, de-a lungul timpului, la Universitatea aGeorge Bacovia” dincolo de amfiteatre sau laboratoare: piatra de temelie pentru cladirea universitatii, primul curs festiv, Zilele Universitatii, revederea primei promotii dupa zece ani, concertele Filarmonicii dedicate studentilor si profesorilor, sarbatorirea profesorilor, sarbatoarea familiilor de studenti, intrecerile sportive, prima carte a unui student, vizitele unor personalitati, primul profesor al nostru distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al unei universitati din Chisinau sau primul Doctor Honoris Causa al Universitatii aGeorge Bacovia”, prima expozitie de carte universitara, primele premii obtinute de studentii nostri la manifestari stiintifice nationale etc.
                      Ma bucur ca sarbatoarea de astazi va fi traita intr-un mod deosebit la universitatea noastra. Va fi aZiua portilor deschise”, Sarbatoarea Alumni, Expozitia aCarti pentru voi”. La ora 12 fix studentii vor planta trandafiri pentru aParcul trandafirilor UGB”. Cred ca studentii care isi serbeaza ziua de nastere astazi vor avea parte de o surpriza. Poate vom afla si despre alte surprize. Studentia este, sau ar trebui sa fie, cea mai frumoasa si importanta etapa din viata unui om. Studentii sunt ca albinele care, asa cum spunea George Calinescu, astrang miere in fagurii lor, fara a se astepta ca lumea sa le priveasca si sa le aplaude”. Frumoasa studentia, frumosi studentii! Gaudeamus Igitur!Prof.univ.dr. Viorica Paraschivescu

                      O zi la Urgentele Spitalului Judetean / Lupta cu viata

                        Se intampla sub ochii nostri. In fiecare zi, teoretic, avem nevoie de ei. De medicii si asistentii de la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean Bacau. Oameni simpli, dar cu suflet mare. Pentru unii sunt Dumnezeu, pentru altii, doar cei care alina durerea. In general insa sunt primii la care apelam atunci cand apare suferinta. Urgentele spitalului: locul in care se lucreaza la foc automat, intr-un continuu du-te vino, unde masinile Salvarii predau pacientii din intreg judetul, unde se munceste permanent.

                        In Urgenta. Nu este usor. Munca pare infernala, dar pentru ei, oamenii in halate albe, totul e devotament, sinceritate si lupta continua cu viata. Practic, de la Unitatea de Primire Urgente incepe totul. Din pacate, sunt cazuri si in care tot aici se sfarseste totul. Dar asta nu mai depinde nici de medic, nici de asistent, nici de infirmier sau brancardier. Unitatea de Primire Urgenta este locul unde medici si asistenti asigura servicii medicale pacientilor care solicita ajutor. Indiferent de diagnostic, de mediul social din care provine, de gravitatea cazului, persoana care ajunge ala urgenta” este tratata la fel. Mereu. Chiar daca sunt nevoite sa suporte zilnic presiunea bolnavilor, permanent nemultumiti de serviciile medicale oferite si, mai ales, de atentia care li se acorda. Garzile doctorilor sunt pe zi ce trece din ce in ce mai obositoare si mai stresante, in conditiile in care holurile spitalului sunt calcate zilnic de zeci de persoane. Chiar daca au fost constienti de ceea ce ii asteapta in momentul in care si-au ales meseria, medicii nu se plang. Nici nu au timp, chiar daca uneori simt cutitul la os. Strang din dinti si merg mai departe. Pentru ei, pacientul e pe primul loc. Intotdeauna. „E un ritm infernal aici, mai greu este seara si noapte cand vin multe agresiuni, iar familiile victimelor fac scandal pe holurile unitatii, ne-a spus dr. Liliana Petrescu, medic primar. Nu suntem aparati de nimeni. Cred ca este singura Unitate de Primire Urgenta din tara care nu are sistem de paza si protectie pentru personal.”

                        Medicul de familie, o mare necunoscuta

                        Salvarile opresc continuu pe rampa de la Urgente. Orice caz, este o urgenta. Chiar si un atac de panica, o ascita sau o hipertensiune. Cand ajunge un accident de circulatie sau un traumatism grav, intreaga echipa medicala formeaza un tot unitar. Medicii si asistentii intervin prompt, cu miscari precise, exacte. Cea mai mica eroare, cea mai mica ezitare, poate fi fatala. Aici nu se greseste. Niciodata. Singura care decide sfarsitul e Divinitatea. In doar o singura zi se prezinta la Urgente peste 100 de persoane. Noaptea, numarul este cam acelasi. Ritmul este infernal. Poate si din cauza faptului ca mai putin de jumatate dintre cazuri reprezenta cu adevarat urgente. „Cel putin aici, in cabinetul de Chirurgie, doar 50 la suta dintre cazuri sunt efectiv urgente. Aici e marea noastra problema”, sustine si Nicusor Alistar, asistent medical.” Iar daca sunt intrebati de ce sufera, raspunsul bolnavilor este simplu: aAm venit cu Salvarea”. Dupa ce sunt consultati se constata un traumatism mai vechi sau o palpitatie de inima acare acum s-a incapatanat sa apara”, dupa cum a zis una din paciente. Daca sunt trimisi la medicul de familie, bolnavii se considera jigniti. De altfel, putini dintre pacientii care se prezinta la Urgente recunosc sincer ca au venit la recomandarea medicului de familie, aratand drept dovada trimiterea semnata de acesta.

                        La foc automat

                        La urgente nicio zi nu este la fel. Fiecare caz are specificul lui, fiecare pacient are un alt diagnostic, fiecare este tratat altfel. Sunt si nemultumiti, este normal, dar in final toti pleaca de aici tratati sau sunt trimisi catre sectiile spitalului pentru internare. Injectii, perfuzii, electrocardiograme, teste de glicemie, pansamente, din nou perfuzie, radiografie, test de tensiune. Toate la un loc. Nu e timp sa respiri, nu e timp sa gandesti. „Dupa ce consultam pacientul il trimitem la radiografie, daca este necesar apoi pe sectie”, ne-a spus in fuga si asistentul Nelu Macor. O zi la Urgente ti se pare o vesnicie. Dar nu si pentru cei care lucreaza acolo. Sunt modesti cu totii. Nu vor sa para eroi, pentru ca nu simt asta. Singura lor dorinta e sa fie respectati. Doar atat. Urgentele Spitalului Judetean. Un loc diferit. Special chiar. Un loc unde nu poate lucra oricine, unde nu rezista decat cel care e devotat meseriei sale. Si oamenilor, care sunt mai presus de propria lor viata. Un loc in care poate intri, fara sa vrei, doar atunci cand ai nevoie si sanatatea isi joaca feste. Un loc care exista chiar sub ochii nostri. Roxana Neagu

                        Au venit trei brazilieni

                        FCM Bacau va testa saptamana aceasta trei fotbalisti brazilieni, care au sosit sambata in Romania. Este vorba de fundasul stanga Nelio si doi atacanti: Rogerio Suarez Magrao si Cahue Rodrigues. Primul este un jucator care a evoluat in trecut in Portugalia, la Boavista, Magrao activeaza ca varf impins, fiind recomandat de o inaltime impresionanta (1,94m), in timp ce Cahue etaleaza o tehnica sclipitoare, jucand ca atacant mai retras. Cei trei se vor pregati cu FCM Bacau pana sambata, cand se vor intoarce in Brazilia. „Am decis sa-i vedem la lucru acum, urmand sa ne decidem asupra lor la finalul turului”, a explicat presedintele „galben-albastrilor”, Relu Damian (foto), care asteapta la probe alti doi jucatori saptamana viitoare: un fundas central din Mali, dar care are si cetatenie franceza, trecand si pe la Grenoble si un mijlocas ofensiv din Nigeria.D.S.

                        Fotbal, Liga a ll-a / Cu mana goala

                        @ Progresul Bucuresti – FCM Bacau 1-0 (0-0)

                        Din nou ratari

                        Daruire si incredere in fortele proprii. Asta le-a cerut Cristi Popovici jucatorilor sai la meciul de sambata cu Progresul. „Galben-albastrii” si-au ascultat antrenorul. Angajamentul si curajul nu s-au dovedit insa suficiente pentru ca FCM Bacau sa ia macar un punct in Cotroceni. Bacauanii nu s-au izbit doar de un adversar mult mai legat si mai experimentat, ci si de proprille limite, in special in faza de finalizare. De cealalta parte, „bancarii” s-au intrecut si ei in ratari, dar, totodata, au si fructificat o situatie de gol in minutul 60. De ajuns pentru a castiga cu 1-0.

                        De la o poarta la alta

                        Prima repriza a fost una nebuna. S-a jucat de la o poarta la alta, fara pauze, fara momente de lancezeala sau de tatonare. Ocaziile s-au ingramadit, care mai de care mai clare, golurile nu. Portarul Bacaului, Manea a facut din nou o partida mare. S-a opus cu succes suturilor expediate din afara careului de Bajenariu, Ives si Ene, iar atunci cand nu a mai avut ce face a fost salvat de transversala si de imprecizia lui Ciochina, asa cum s-a intamplat in minutul 42. Forfota mare si la buturile lui Sardescu, acolo Boghian a lovit si el transversala (min. 30), dupa ce in min. 13 reluase slab o excelenta centrare a lui Carnariu, iar Remus Cojocaru il „intinsese” pe portarul bucurestean din lovitura libera in min. 24.

                        Stan da, Dediu nu

                        Gazdele au dat lovitura la un sfert de ceas de la reluare. Bejenariu a centrat din lovitura libera de pe partea stanga, Manea a infaptuit un nou miracol la sutul din sase metri a lui Fonseca, dar s-a recunoscut invins la reluarea din unghi a lui AL. STAN. In absenta lui Dobos, Huiban si Darie, antrenorul Popovici a mutat prin introducerea lui Dediu, iar acesta putea fi „il salvatore della patria”. Din pacate, voleul sau din minutul 79 dintr-o pozitie ideala, a trimis balonul mult peste transversala lui Sardescu. Bacaul se intoarce cu mana goala din Capitala, sperand ca urmatoarea deplasare in Bucuresti – sambata, contra Sportului – sa-i aduca ceva mai mult noroc si… puncte.Dan Sion

                        Handbal masculin / Cupa Challenge, „16″;-imi / Ca si calificati

                        Gammadue Secchia – Stiinta Municipal Dedeman Bacau 33-39 (13-21)

                        Ce incepe prost se poate termina si foarte bine. Ajunsi cu noaptea-n cap la Rubiera, dupa ore in sir petrecute in aeroport si un drum neprevazut cu trenul, handbalistii bacauani au inceput cu dreptul prima lor campanie europeana. Stiinta Municipal Dedeman s-a impus clar in mansa I din a16″-imile Cupei Challenge si este ca si calificata in faza urmatoare a competitiei.

                        Start in forta

                        aStudentii” au lasat oboseala
                        deoparte si au intrat tare in meciul lor de debut in cupele europene. aAm discutat in vestiar si ne-am spus ca problemele care au fost cu deplasarea trebuie sa ne intareasca”, a explicat antrenorul Gabriel Armanu. Cat ai clipi din ochi, Stiinta a facut 3-0, singura egalitate inregistrandu-se apoi la 3-3. Handbalistii bacauani au controlat autoritar partida (9-3 in min. 14) si au terminat prima repriza cu un avantaj confortabil: 21-13.

                        O repriza mai slaba

                        Pana spre final, oboseala si-a spus totusi cuvantul. aAm facut multe greseli, si asta din cauza ca nu am mai rezistat fizic. Nu mai puteam alerga. Victoria este cu atat mai mare cu cat a fost obtinuta intr-o situatie speciala”, a punctat Gabriel Armanu. Astfel se explica de ce, in minutul 42, italienii au reusit sa revina pana la 25-22. Ulterior, astudentii” au refacut diferenta pauzei. Totusi, de la 38-30 si 39-31, Stiinta a pierdut teren pe final, permitandu-le gazdelor sa se apropie la doar 6 lungimi: 39-33. Chiar si asa, sau mai ales asa, echipa bacauana se poate gandi deja la optimile Cupei Challenge.Dana Popa

                        Volei feminin / Divizia A1 / Salam de Sibiu

                        Stiinta Bacau – CSM Sibiu 3-0 (25-19, 25-23, 25-12)

                        Un simplu aperitiv. Cu salam de Sibiu. Astfel s-a dovedit jocul de sambata, contra nou promovatei CSM Sibiu, pe care Stiinta l-a castigat, asa cum era de asteptat, cu scorul de 3-0. Surprinde doar diferenta din primele doua seturi. In actul de debut, oaspetele au tinut steagul sus pana la punctul cu numarul 19, in timp ce in setul al doilea au reusit sa se apropie pana la 23-25. Totul pe fondul relaxarii studentelor, care veneau dupa victoria de miercuri, de la Bratislava, ce le-a adus calificarea in
                        „optimile” CEV Cup. Finalul a refacut si pe tabela diferenta de valoare existenta in teren, iar Stiinta s-a impus la 13 puncte diferenta. Acest aperitiv prefateaza festinul voleibalistic de marti, atunci cand este programat marele derby cu lidera de necontestat, Metal Galati. „Va fi un meci foarte dificil pentru noi”, a recunoscut antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care spera insa ca maine, la ora 15.30, Sala Sporturilor va fi arhiplina: „Contez pe sprijinul publicului”.

                        Dan Sion

                        Criza economica, instrument de propaganda

                          Criza economica globala a ajuns si in Romania, iar principalele formatiuni politice, aflate in plina competitie electorala, au venit cu solutii care mai de care mai pline de optimism. Practic, criza a devenit un fel de instrument de propaganda electorala, indiferent de pozitionarea ideologica a partidelor. Din pacate, nici unul dintre proiectele anti-criza nu mentioneaza de unde vor veni banii care vor scoate Romania la liman.

                          In cele din urma si Romania a acceptat ca se confrunta cu o reala criza, motiv pentru care guvernul a anuntat elaborarea unul plan de combatere a acesteia, extins pe o perioada de patru ani, suma anuntata de Tariceanu pentru acest scop fiind de 10 miliarde de euro pe o perioada de patru ani. Este vorba de fonduri care vor fi directionate catre acordarea de ajutoare de stat, crearea de noi locuri de munca si ridicarea de locuinte sociale. Pentru anul 2009, fondurile necesare vor fi suplimentare fata de cheltuielile de investitii programate in proiectul de buget care se afla deja la Parlament in vederea aprobarii. Principalele puncte vizate de catre guvernul Tariceanu constau in reducerea contributiilor la asigurarile de sanatate cu 10%, acordarea de bonusuri fiscale de 5% pentru persoanele fizice si juridice ce-si platesc la timp contributiile, neplata impozitului de 16% pentru dividendele care vor fi reinvestite, ridicarea de locuinte sociale in valoare de 220 milioane euro, suplimentarea cu 500 milioane euro a cheltuielilor de investitii in agricultura prin programul aFermierul”, alocarea a 3 miliarde de euro cu titlul de ajutor de stat pentru investitiile care creeaza noi locuri de munca. Principala critica adusa acestui plan de combatere a crizei economice tine de neprecizarea sursei celor 10 miliarde de euro care ar trebui sa duca Romania departe de zona fierbinte a crizei economice.

                          Alte planuri, alte idei

                          Nu este de mirare ca, in paralel cu planul propus de Guvernul Tariceanu, au aparut alte noi proiecte de combatere a crizei economice, venite dinspre principalele partide de opozitie, PD-L si PSD. Astfel, democrat-liberalii au lansat promisiunea crearii a nu mai putin de 500.000 locuri de munca, dar si dublarea sumelor prevazute pentru proiectul national de reabilitare termica, reducerea taxelor si introducerea pensiilor sociale de 350 lei. PSD mizeaza pe introducerea taxelor sociale pentru energia termica si electrica, pentru medicamente si alimentele de baza. Marele pariu al PSD tine de reducerea impozitului pe venituri de la 16 la 10 procente. Insa, ca si in cazul liberalilor, nici PD-L, nici social-democratii nu au mentionat o chestiune esentiala, si anume de unde vor proveni fondurile pentru combaterea crizei economice. Emilian Berceanu

                          Munca la negru paguboasa

                            Pentru ca a vrut sa-si construiasca o casa cu bani putini, un barbat din Bacau a recurs la cai mai putin ortodoxe. Lucian D. a apelat la o cunostinta, care i-a promis ca-i ridica imobilul pentru 7000 de euro. Cum intre parti nu s-a incheiat nici un act legalizat, in momentul de fata atat beneficiarul, cat si constructorul au ajuns la cutite din cauza banilor. S-a zgarcit la contructori cu patalama la mana, iar acum este bun de plata. Este povestea unui om de afaceri bacauan, care a vrut sa-si contruiasca o casa cu cel mai mic pret posibil. „Am vorbit cu o cunostinta si m-am inteles cu ea sa-mi ridice casa la rosu cu suma de 6500 euro. Insa a fost o intelegere verbala, n-am incheiat nici un act legal”, ne spune Lucian D., beneficiarul lucrarii. Se pare ca timp de cateva luni, intre constructorul Sorinel Stefan si Lucian D. lucrurile au mers cat se poate de firesc. Insa in luna octombrie, situatia s-a schimbat radical. „Noi ne-am inteles pentru 7000 de euro, sustine constructorul Stefan. Trebuia sa ridic casa la rosu, fara niciun fel de finisare interior sau exterior. Am lucrat pana in luna octombrie, timp de trei luni, cu opt muncitori. Oamenii trebuiau platiti, fiecare dupa specialitatea lui. In plus am facut si paza la imobilul aflat in constructie, pentru a preintampina furturile”. Potrivit calculelor facute de constructor, Lucian D. ar trebui sa-i plateasca pana acum 14.500 lei, dar acesta ar mai avea o restanta de 7.200 lei si 600 de euro, bani de care patronul nu vrea sa auda. „Ii tot trimit mesaje, tot incerc sa ma intalnesc cu el sa-mi recapat banii, dar ma evita. Oricm nu am de gand sa ma las calcat in picioare. Am sa ma judec pe cale civila”, spune Stefan Sorinel.

                            aCine face ca mine, ca mine sa pateasca!”

                            De cealalta parte, Lucian D. spune ca si-a platit in mod onorabil datoria fata de constructor, ba chiar a iesit in pierdere. „Eu i-am dat 3.500 de euro, pentru ca nu a facut decat sa toarne fundatia si sa ridice zidurile casei, fara sa toarne placa. Am considerat ca a facut doar jumatate din lucrarea pentru care ne-am inteles si am platit ca atare”, declara beneficiarul. Mai mult, acesta sustine ca are numai necazuri cu partenerul lui de afaceri si din cauza lui este in proces cu Inspectoratul Teritorial de Munca. „S-a facut un control si inspectorii ITM au constatat ca muncitorii adusi de Stefan lucreaza la negru. Am fost amendat cu 10.000 de lei si am contestat sanctiunea in instanta”, spune Lucian D. Acesta recunoaste ca toate necazurile sunt din propria vina, pentru ca nu a intocmit un act legalizat cu partenerul de afaceri. „Daca fac acum un calcul realizez faptul ca ieseam mai ieftin daca apelam ca un constructor autorizat si faceam lucrarea in mod legal. Insa acum e prea tarziu si cine mai face ca mine, ca mine sa pateasca”, conchide proprietarul. Acesta spune ca oricum va face o plangere la Politie impotriva fostului amic, care nu s-a sfiit sa-l ameninte de vreo cateva ori.Lili Adochitei

                            Rubrica saptamanala despre piata de capital / Criza afecteaza si economia reala a Romaniei?

                              In ultimile articole nu am mai comentat aproape deloc evolutiile de la BVB, ci am preferat sa insist asupra crizei mondiale. Intrucat consider ca este preferabil sa vedem intai padurea, si apoi copacii, acest articol va fi dedicat in continuare analizei crizei mondiale, europene si, din nefericire, nationale. Abia prin plasarea evolutiilor bursiere intr-un context mai larg putem avea o perspectiva mai buna si asupra a ceea ce se intampla la BVB.
                              Referitor la perspectiva globala trebuie sa mentionam ca previziunile revizuite ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare (OECD) pentru SUA, zona euro si Japonia, publicate joia trecuta, precizeaza ca „economiile din cadrul OECD par sa fi intrat in recesiune si rata somajului a crescut in numeroase tari”. Economiile statelor membre ale OCDE ar urma sa inregistreze o crestere economica de 1,4% in 2008, urmata de o comprimare cu 0,3% in 2009 si de o revenire de 1,5% in 2010.
                              Pentru Statele Unite, cresterea ar urma sa fie de 1,4% in 2008, urmata de o scadere cu 0,9% in 2009, iar in 2010 se estimeaza o crestere de 1,6%. In Japonia economia ar urma sa inregistreze o crestere cu 0,5%, urmata de o scadere cu 0,1% in 2009. In 2010, economia nipona ar urma sa avanseze cu 0,6%. Economia zonei euro ar putea creste cu 1,1% in 2008, urmand sa se comprime cu 0,5% anul viitor. O crestere de 1,2% este preconizata pentru 2010. In ceea ce priveste rata somajului in cadrul OCDE, aceasta ar urma sa atinga 5,9% in 2008, 6,9% in 2009 si 7,2% in 2010. Raportul mentionat subliniaza in continuare: aCriza financiara care a inceput in septembrie ar trebui sa fie de scurta durata, insa va fi urmata de o perioada indelungata de turbulente financiare, pana la finalul lui 2009, dupa care ar trebui sa se revina la normal”.
                              Acesti factori negativi ar trebui sa fie compensati partial de majorarea veniturilor reale ale familiilor, in urma ieftinirii materiilor prime, in timp ce inflatia ar urma sa coboare de la nivelul record din vara si sa se tempereze, treptat, la 1,7% in 2009, respectiv 1,5% in 2010, dupa nivelul de 3,3% din 2008.
                              Tarile emergente ar putea fi, de asemenea, afectate de incetinirea comertului mondial, pentru o perioada mai indelungata decat cea estimata anterior. OCDE a facut apel la noi masuri de stimulare macroeconomica si a subliniat ca instrumentele clasice de politica monetara si-au pierdut eficacitatea in conditiile actualelor tensiuni financiare. Politicile bugetare au un rol de jucat, iar tarile ce dispun de marje de manevra bugetara ar trebui sa le utilizeze, mai ales pentru scaderea impozitelor impuse familiilor afectate de inasprirea conditiilor de creditare.
                              In ceea ce priveste situatia din Europa, potrivit unui raport al Standard&ampPoor”s, companiile din Europa se confrunta cu riscul unui semnificativ blocaj financiar, in conditiile in care, pana in anul 2011, ele vor avea de achitat datorii in valoare de 2.100 miliarde de dolari. Aproape 90% din sumele datorate sunt reprezentate de imprumuturi si obligatiuni. Pe sectoare de activitate, cele mai multe dintre aceste datorii se plaseaza in sectorul financiar bancar, ale carui companii vor avea de platit in urmatorii trei ani circa 1.500 miliarde dolari. Urmeaza sectorul tehnologiei informatiei si al comunicatiilor, ale carui companii vor avea de platit 121 miliarde, si cel al utilitatilor, ale carui companii vor avea de platit „doar” 79 miliarde dolari. In actualele conditii de piata, riscul unui semnificativ blocaj financiar nu poate fi asadar ignorat. Datorii de aproape 206 miliarde dolari vor ajunge la scadenta in ultimul trimestru al acestui an, iar in 2009 vor ajunge la scadenta datorii in valoare de 800 miliarde dolari. Germania conduce in topul tarilor cu cele mai multe companii indatorate, fiind urmata de Suedia, Olanda, Franta, Italia, Spania si Marea Britanie. Din aceste sapte state provin 85% dintre companiile indatorate din Europa.
                              Comsia Europeana a anuntat in 3 noiembrie ca cele 15 state din zona euro au intrat deja, cel mai probabil, in recesiune. Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, s-a comprimat in al treilea trimestru peste asteptarile analistilor, confirmand intrarea in cea mai grava recesiune din ultimii 12 ani. Produsul intern brut a scazut cu 0,5% fata de trimestrul anterior, cand coborase cu 0,4%, potrivit unui raport al Oficiului Federal de Statistica. In Germania ultima scadere de peste doua trimestre consecutive – definitia tehnica a recesiunii – a avut loc in 1996. Totusi, conform lui Ralph Solveen, economist la Commerzbank AG din Frankfurt, este asteptat ca Germania sa inregistreze o revenire a cresterii economice, in a doua jumatate a anului 2009.
                              In contextul globalizarii, situatia din Romania nu are cum sa faca nota discordanta. Ceea ce a inceput doar ca o criza bursiera, continua acum afectand si economia reala. Iata in continuare doar cateva dintre companiile care au anuntat disponibilizari sau reduceri de activitate: Oltchim Ramnicu Valcea combinatul siderurgic Hunedoara Protan Otelinox Targoviste Ductil Buzau Dacia Pitesti etc.
                              In ceea ce priveste bursa, eu astept o evolutie tip FirstInFirstOut: primul intrat (in scadere), primul iesit. Asadar nu este exclus ca primele semnale de incetare a crizei sa vina dinspre BVB.

                              Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro, la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6.Alexandru Finaru

                              Se decide viitorul CET-ului / Supravietuirea costa 85 milioane de euro

                                Saptamana aceasta, firma daneza de consultanta care a evaluat activitatea CET Bacau isi incheie misiunea. Urmeaza prezentarea masterplanului si recomandarea societatii bacauane pentru primirea unei importante finantari europene. Fara aceste fonduri, CET nu are sanse de supravietuire. Avariile frecvente si lipsa contorizarii ii alunga pe
                                consumatori din sistemul centralizat. Cresterea calitatii serviciilor costa peste 80 de milioane de euro.

                                CET Bacau se afla printre primele 3 societati din tara cu acelasi profil de activitate care sunt la un pas de a beneficia de fonduri prin Programul operational sectorial de mediu, axa III, fonduri de coeziune. Acestea ar trebui sa acopere jumatate din costurile unui proiect de 85 milioane euro, ce include: reabilitarea retelei secundare si a celei primare de transport al agentului termic instalarea unui al doilea grup de cogenerare o parte din reabilitarea retelei de utilitati publice din blocuri. In aceasta luna, proiectul ar trebui avizat, urmand ca finantarea sa se obtina in aprilie 2009. Cealalta jumatate a costului proiectului va fi suportata de la bugetul de stat si cel local.

                                In cautare de consumatori

                                O conditie drastica pusa societatii bacauane pentru a primi fondurile europene este pastrarea actualilor consumatori si atragerea altora. In acest scop, CET a pregatit un nou regulament de debransare, cu conditii severe de desprindere de la sistem. Pe de alta parte, consumatorii care se intorc la sistemul centralizat vor primi bonusuri. Pentru a sprijini societatea al carei actionar este, Consiliul Local Bacau a decis ca tot ceea ce va construi sa fie racordat la CET. In plus, institutiile din subordinea sa vor fi deservite de punctele termice. aAcum racordam Caminul de batrani la PT 2, ne-a declarat Iulian Stoican, sef sectie termoficare la CET. Si alte obiective vor trece la sistem. Am dori sa preluam si Spitalul Judetean de Urgenta. De altfel, ar fi mai bine si pentru el. Daca se restrictioneaza consumul de gaze, de exemplu, noi avem solutia pe lignit”. CET are o nevoie disperata de a atrage noi consumatori. In zona centrala, de exemplu, reteaua este incarcata intre 50 si 60 la suta.

                                Patru ani
                                si zeci de milioane de euro

                                Bacuanii renunta la CET din doua motive: furnizarea cu intreruperi a agentului termic si lipsa contorizarii. Avariile in lant din sezonul rece lasa zilnic zone intregi fara apa calda sau caldura. aSingura solutie la aceasta situatie este inlocuirea retelelor vechi, spune Iulian Stoican. Este vorba despre peste 300 kilometri de conducta”. Chiar daca banii europeni vor sosi, proiectul acesta nu acopera decat lucrarile pe o perioada de 3 ani, or pentru schimbarea integrala a retelelor este nevoie de 4 ani. Efortul suplimentar va trebui suportat de bugetul local. In privinta contorizarii individuale s-au facut primii pasi. Sistemul distributiei pe orizontala a agentului termic prinde insa greu la populatie, in ciuda faptului ca este singurul viabil. Prin urmare, pentru multi bacauani, debransarea este inca singura solutie pentru confortul dorit. Firma daneza a construit mai multe proiecte privind viitorul CET. Zilele acestea, isi va prezenta concluziile. Fara finantarea europeana, care sa permita investitii masive, CET nu are argumente pentru pastrarea consumatorilor.

                                Doina Mincu