Casa memoriala are nevoie urgenta de reparatii capitale. Acest lucru nu provoaca frisonari culturale Consiliului Judetean, care (cel putin pentru moment) invoca lipsa bugetului. Anul trecut au fost taiate cele 300 de milioane lei vechi pentru ca administratia locala avea un utopic proiect de sprijinire a caselor memoriale din municipiu. Astfel ca, locul cel mai cunoscut al Bacaului e in pericol sa ramana o amintire doar in poze…

Motto: Eu trebuie sa plec, sa uit ceea ce nu stie nimeni
Mahnit de crimele burgheze, fara a spune un cuvant
Singur sa ma pierd an lume nestiut de nimeni
Altfel, e greu pe pamant…

A vorbi despre importanta Casei memoriale George Bacovia pentru municipiul Bacau pare un lucru inutil. Nu numai ca aceasta casa de patrimoniu este punctul de anceput al oricarui itinerar cultural bacauan, ci aproape ca este punctul central pentru viata culturala bacauana. Asta in teorie. Pentru ca in practica lucrurile sunt mai complicate. De abia de anul trecut, la Casa Bacovia lucreaza un conservator expert. Pentru ca pana acum casa a avut doar supraveghetori care faceau doar opera de indrumare si de intretinere superficiala a cladirii. De altfel, destinul cladirii nu a fost foarte fericit in ultimii ani – casa a fost aplimbata” pe la diferite institutii si chiar a stat mult timp inchisa (de exemplu, in tot anul 2007). Din aceasta cauza numarul de vizitatori scazuse pana la trei (!) vizitatori pe luna. De la inceputul anului trecut, casa a capatat un suflu nou de viata. Ioana Maria Baitanu, conservator expert, ao meserie pe care o inveti in peste 25 de ani”, are grija de tot ceea ce inseamna viata cladirii.

Doar sponsorii?!

Din acest motiv, anul trecut au fost peste 12 activitati, iar numarul de vizitatori a crescut spectaculos – numeroase grupuri de elevi din toata tara sunt interesati sa cunoasca casa in care a locuit pentru un timp unul dintre marii poeti romani. Este adevarat ca majoritatea activitatilor au fost desfasurate cu fonduri obtinute de la sponsori, pentru ca ordonatorul de credite, Consiliul Judetean Bacau, nu a mai finantat de ceva timp intretinerea cladirii. De mentionat ca unul dintre putinii sponsori generosi este medicul Alexandru Calin, fiul importantului critic literar Constantin Calin, cel care s-a ocupat o viata de opera marelui poet. Situatia cladirii a inceput sa se inrautateasca accentuat, in ultimii cinci-sase ani. Atunci casa memoriala apartinea de Biblioteca Judeteana aC. Sturdza”. Conducerea bibliotecii era onorata ca patrona Casa Bacovia, insa totul se oprea la aceasta bucurie simpla. A fost pusa atunci si o foarte necesara centrala termica, cu ajutorul administratiei Sechelariu si s-a consolidat imobilul, aflat in pericol de prabusire. In rest, s-a dat o spoiala de zugraveli si s-a incercat, inutil, tinerea unei licitatii pentru un proiect de consolidare a casei.
Nicio sansa la bani!

aCat timp casa a fost sub administratia Bibliotecii Judetene, a fost o nenorocire: mucegai mult, s-a dat cu bronz peste ramele oglinzilor de Venetia din casa etc.”, spune Ioana M. Baitanu. A inceput, insa, sa ploua si in casa, pe centrala si tabloul electric, au aparut fisuri adanci pe pereti. aNe trebuie, urgent, un studiu de fezabilitate pentru a incepe lucrari de reparatie. Problema e ca nu avem deloc bani, iar un studiua de fezabilitate costa peste 500 de milioane lei vechi. Din pacate nu avem sperante ca in viitorul buget vor fi alocati acesti bani”, ne-a declarat Silvia Iacobescu, directorul Complexului aI. Antonescu”. Deocamdata, Casa memoriala aG. Bacovia” din orasul lui Bacovia asteapta cu mana intinsa bani pentru ca sa existe.

Casa cu taine a poetului

Casa poetului a avut ea insasi un destin care merita sa fie consemnat. In decurs de 75 de ani, casa a avut nu mai putin de sapte proprietari, dar cei care au locuit mai mult in ea au fost membrii familiei Vasiliu, cladirea ascunzand multe taine ale poetului. In aceasta casa s-a deschis la 28 septembrie 1971 expozitia memoriala aGeorge Bacovia”. Colectia cuprinde circa 400 de obiecte provenite din donatii si achizitii de la membrii familiei poetului, printre acestea numarandu-se manuscrise si editii ale operei sale, documente si fotografii, carti, mobilier, expuse antr-o ambianta de epoca. Din septembrie 1971 si pana an 2002, Casa aGeorge Bacovia” a fost an administratia Muzeului de Arta Bacau (institutie de sine statatoare atunci). an 2002, dramaturgul Viorel Savin, director al Bibliotecii judetene, a gasit firesc ca mediatizata cladire de patrimoniu sa revina bibliotecii. Trebuie precizat ca nicio alta biblioteca din Romania nu mai detinea an administratie vreo cladire memoriala. Din ianuarie anul trecut, casa memoriala a revenit Complexului Muzeal aI. Antonescu” (din care fac parte Muzeul de Istorie si Muzeul de Arta). Taxa de intrare la Casa memoriala aGeorge Bacovia” este 0,65 de lei pentru cei care vin sa viziteze cu grupul de cel putin 10 persoane si 2 lei pentru vizitatorii individuali.

Gabriel Pop

Tupeul hotilor de fier vechi depaseste orice inchipuire. Dupa ce anul trecut, o gasca de zece persoane a venit cu masinile pregatite pentru a fura sine de cale ferata din interiorul societatii Letea, joi, jandarmii de la Gruparea Mobila s-au mobilizat pentru a prinde o alta gasca de hoti care pusese ochii pe conductele metalice din aceeasi societate. aGrupul a fost depistat pe la ora 17.00, precizeaza capitanul Marius Taranu, ofiterul de presa al Gruparii de Jandarmi Mobila Bacau. Persoanele respective sustrageau din incinta societatii comerciale, prin taiere cu ajutorul unui aparat de sudura, o conducta metalica. La vederea patrulei, persoanele au fugit. S-a trecut la urmarirea acestora si a fost oprita doar o singura persoana, respectiv Gabriel R., de 17 ani, din municipiul Bacau, fara ocupatie si fara antecedente penale”. Jandarmii nu s-au multumit doar cu prinderea unuia dintre suspecti si au facut cercetari si la imobilele din jurul unitatii Letea. aIntr-un loc apropiat de sediul societatii s-au mai gasit anca 3a conducte metalice de aproximativ aceeasi dimensiune ca si cea gasita asupra faptuitorului. S-a luat legatura cu proprietarul imobilului an a carui curte se gaseau cele trei conducte. Acesta a declarat ca au venit la el niste persoane si i-au propus sa depoziteze an curtea casei sale acele tevi, necunoscand ca sunt obiectul unui furt”, mai spune capitanul Marius Taranu. Conductele taiate au fost predate societatii Letea, de unde au fost sustrase, iar minorului i s-au intocmit acte premergatoare sub aspectul comiterii infractiunii de furt. Dosarul urmeaza sa fie trimis Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau pentru continuarea cercetarilor. Anul trecut, politistii de la Sectia 1 au avut pe masa de lucru mai mult de zece dosare, toate pentru furt de fier vechi din societatea Letea.

Lili Adochitei

Luna de luna, proprietarii apartamentelor din Bacau platesc mai multa apa rece decat consuma. Oricat s-ar stradui sa faca economie, ajung sa fie incarcati cu sume care reprezinta coeficientul de corectie. Pentru rezolvarea acestei probleme exista doua solutii: bransarea individuala la reteaua de apa sau distributia pe orizontala. Bacauanii mai au de asteptat mult si bine pana vor scapa de coeficientii de corectie.

In asociatiile de proprietari au loc discutii interminabile despre coeficientul de corectie aplicat la consumul de apa rece furnizata de Regia Autonoma de Gospodarie Comunala (RAGC). Uneori, locatarii platesc in plus sume destul de mari. „In luna decembrie, de exemplu, am fost incarcat foarte mult la intretinere, se plange Gheorghe Sova, proprietarul unui apartament din blocul 11, de pe strada Nufarului, Asociatia de proprietari 106. Mi s-au adaugat la consumul de apa rece 8 metri cubi nejustificati. Eu am citit apometrul, am declarat consumul, dar acest coeficient de corectie a ajuns de nesuportat. La un consum de 12 metri cubi se adauga 8 metri? Este strigator la cer. De ce am mai dat banii pe apometre?” Locatarii cred ca aplicarea coeficientilor de corectie este un abuz. „In cel mai bun caz, diferenta valorica ar trebui impartita intre locatarii care nu accepta sa fie verificate apometrele”, considera Gheorghe Sova.

Se fura intre ei

Scarile de bloc pe care nu se aplica acest coeficient de corectie la apa rece pot fi numarate pe degete. „Este o problema comuna asociatiilor de proprietari, ne-a declarat administratorul As. 106, Daniela Ilie. In fiecare luna apar diferente intre indexul de pe apometrul de bransament si consumul inregistrat de apometrele din apartamente. O prima explicatie ar fi diferenta de clasa dintre cele doua tipuri de apometre”. Exista, insa, si o a doua justificare: furtul de apa din apartamente. Presedintele asociatiei, Gheorghe Burducea, a descoperit astfel de cazuri cu ocazia unor verificari. „Am gasit apometre blocate sau montate invers. Stim ca se fura, dar nu putem face verificari zilnice. Sunt 465 de apartamente in aceasta asociatie.”

Mai au mult de asteptat

Pana acum, au reusit sa aiba bransament separat 7000 de abonati din 59.500. Aceasta solutie pentru evitarea coeficientului de corectie este tot mai limitata. „Daca in caminul nostru de apometru mai exista loc pentru alte bransamente individuale, atunci se aproba cererile in ordinea depunerii lor, declara directorul executiv al RAGC, Petrus Radulescu. In situatia in care nu exista aceasta posibilitate, nu se mai accepta construirea unui alt camin pentru bransamente individuale. Aceasta, deoarece s-ar produce un dezechilibru in reteaua generala de distributie a apei.” A doua solutie este modificarea instalatiilor interioare ale blocurilor. Prin scoaterea conductelor comune pe casa scarii, se elimina pierderile, dar si posibilitatile de frauda. Distributia pe orizontala a utilitatilor este solutia viitorului in condominii. Din pacate, acest sistem se implementeaza cu greutate. Pana acum, doar intr-un singur bloc din Bacau au fost montate pe casa scarii si conductele de apa rece.

Doina Mincu
Elena Tintaru

Mitropolia Moldovei are toate sansele sa intre in posesia celor 5000 de hectare de padure de pe raza Ocolului Silvic Fantanele. Instanta de la Judecatoria Buhusi a considerat ca Directia Silvica nu este proprietarul de drept al padurii si a dat castig de cauza fetelor bisericesti. Intr-o ultima incercare de impiedica retrocedarea, s-a stramutat procesul la Bucuresti.

Dupa ce a obtinut, prin intermediul instantei, dreptul de a intra in posesia a 2000 hectare de padure, Mitropolia Moldovei si Bucovinei mai vrea alte 5000 de hectare, adica toata padurea din Blagesti, Racova, Valea lui Ion si Buda. aDupa primul proces,a instanta a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1958,31 hectare cu vegetatie forestiera situata pe raza localitatilor Slanic Moldova, Tirgu Ocna si Cotofanesti, pe numele Parohiei aSfantul Spiridona Iasi”, precizeaza Gheorghe Savu, directorul Directiei Silvice Bacau. Desi in hotararea instantei s-a precizat ca Parohia are dreptul doar asupra celor 1958 hectare de padure, preotii au tinut sa intre si in posesia cladirilor in care functioneaza brigada silvica si cantoanele. aSunt documente din care rezulta ca actualul canton silvic era si pe vremea cand Mitropolia stapanea terenurile. Numai ca s-au investit bani seriosi in cladire, care a fost renovata si modernizata. Pe de alta parte, grajdul care se afla acolo a fost construit de noi. Pentru cele doua obiective am solicitat bani si daca ii vom primi, nu vom mai avea nicio pretentie”, mai spune Savu.

„Presiunile sunt foarte mari aici”

Pentru a impiedica mutilarea Ocolului Silvic Fantanele, Directia Silvica, dar si Comisia Judeteana de Stabilirea Dreptului de Proprietate au ajuns in instanta cu fetele bisericesti. Procesul s-a judecat la Buhusi, insa sentinta a fost favorabila Mitropoliei. „Noi am facut recurs la Tribunalul Bacau, dar intre timp am reusit stramutarea procesului la Bucuresti. Nicio instanta din Moldova nu ne va da castig de cauza, pentru ca presiunile sunt foarte mari aici”,a declara directorul DS Bacau. Preotul Constantin Grigore, juristul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, care reprezinta interesele Parohiei Sfantul Spiridon nu da vreo sansa recursului din 6 martie. „Padurile au apartinut Epitropiei Sfantul Spiridon, aflata in subordinea Parohiei Sfantul Spiridon de la Iasi si au fost luate odata cu nationalizarea din 1948”, afirma preotul Constantin Grigore. Cu acte sau fara acte, chiar daca autoritatile ce formeaza Comisia Judeteana de Fond Funciar afirma ca Mitropolia nu are drept de proprietate asupra padurilor, institutia bisericeasca a castigat toate procesele unde a reprezentat Parohia Sfantul Spiridon.

Nu a dovedit calitatea succesorala!

Prefectura Bacau precizeaza ca, in ianuarie 2007, Comisia judeteana de fond funciar a respins cererea formulata de Mitropolia Moldovei si Bucovinei, prin Hot. nr. 10802, adeoarece Parohia Sf. Spiridon Iasi nu a depus o hotarare judecatoreasca prin care sa dovedeasca calitatea acesteia de succesoare in drepturi a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon Iasi si Parohia Sf. Spiridon Iasi nu a depus acte care sa dovedeasca faptul ca a detinut in proprietate suprafata de teren solicitata”. Judecatoria Buhusi a solutionat plangerea depusa de mitropolie, in sensul ca a admis ain parte actiunea Mitropoliei” si aa anulat in parte hotararea comisiei judetene”. Judecatoria Buhusi a dispus Comisiei locale Blagesti sa puna in posesie Parohia Sf. Spiridon Iasi cu 5310,25 ha teren cu vegetatie forestiera ape numele reclamantei Parohia Sf. Spiridon Iasi”, a obligat Directia Silvica sa puna terenul la dispozitia comisiei din Blagesti si a obligat Comisia judeteana sa emita titlu pe acest teren. Instanta a mentinut, insa, prevederile din hotararea Comisiei judetene Bacau in privinta respingerea cererii de retrocedare formulata de Fundatia Epitropia Spitalului Sf. Spiridon Iasi. aImpotriva hotararii pronuntate de Judecatoria Buhusi, Comisia judeteana a formulat recurs, care este pe rolul Tribunalului Bacau, termenul de judecata fiind 4 martie 2009″, arata Carmen Cioltan, director al Cancelariei Prefectului. In acest moment, Comisia judeteana asteapta solutionarea recursului printr-o hotarare definitiva si irevocabila.

Lili Adochitei, Silvia Patrascanu
Mircea Merticariu

Alerta starnita de descoperirea ca un sugar in varsta de trei luni, internat in Spitalul de Pediatrie, este infectat cu virusul HIV a facut ca parintii lui, din Corbasca, sa vina, in sfarsit, sa-l vada si sa se supuna si ei investigatiilor medicale. aAu fost consiliati mai intai cu privire la necesitatea de a-si face testul HIV, dupa care ei au acceptat si li s-a luat proba de sange, ne-a spus dr.Adina Lupu, seful sectiei Boli Infectioase Adulti, din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta. Rezultatul il vom avea miercuri. Pana atunci, luni mama si copilul vor fi trimisi la Iasi pentru a li se determina incarcatura virala, testul cel mai fidel de confirmare a infectiei”. Amintim ca in urma investigatiilor la care a fost supus bebelusul (o fetita) in Spitalul de Pediatrie s-a constatat ca el are infectie HIV. Medicii infectionisti sunt convinsi ca mama copilului este seropozitiva si ca virusul i-a fost transmis de catre ea. Femeia a fost plecata in Spania si a venit de acolo insarcinata. Ea a declarat ca nu s-a prezentat la medicul de familie din Corbasca pentru a fi luata in evidenta si a fi testata HIV. Nici in Maternitate, la nastere, nu i s-a facut acest test. Femeia a nascut pe cale naturala iar copilul nu a beneficiat pana acum de tratament antiretroviral, specific in infectia HIV. In cazul in care o gravida este seropozitiva, ea va trebui sa nasca prin operatie de cezariana iar copilul sa primeasca inca din primele sase ore de viata tratamentul antiretroviral. Totodata, el nu trebuie sa fie alaptat, ci hranit artificial. Toate aceste masuri vor diminua considerabil riscul transmiterii virusului de la mama la nou-nascut. Copiii nascuti in Maternitatea Bacau din mame cunoscute seropozitive nu au, deocamdata, infectia HIV.

Elena Tintaru

aInca 50 de rachiu, domnisoara”. aMai nea” Ioane, pai s-au adunat 13 lei la matale, cand mi-i dai? Cat iti mai dau bautura pe datorie?”. aVine pensia si rezolvam”. Dialogul de mai sus este doar unul dintre exemplele pe care le-am putea oferi cand vine vorba de aservicii” pe datorie. Crasmele de cartier sunt printre locurile cu traditie in ceea ce priveste bautul pe datorie, dar micile magazine, de regula cu profil alimentar, nu sunt ocolite de aceasta situatie.

Trecerea la caiet este un obicei vechi, nu a aparut acum, odata cu criza economica, dar vanzatorii din magazinele de cartier si cei din crasmele si barurile mici spun ca acum, parca mai mult ca oricand, clientii le cer tot mai mult pe datorie. aPana la pensie”, apana la ajutorul de somaj” sau, pentru cei mai norocosi apana la salariu”, astfel suna angajmentul datornicului. Cum vanzatorii au incredere doar in clientii vechi si cat de cat solvabili, situatiile in care magazinul sau carciumioara ramane cu paguba sunt extrem de rare. In magazinele de cartier cei mai fideli clienti ai caietului de datorii sunt pensionarii. aDe regula se intampla sa cumpere ceva si sa le lipseasca 50 de bani, maxim un leu. Cand e vorba de oameni seriosi, in varsta, pe care ii cunoastem de mai mult timp si sunt clienti vechi, nu e nicio problema. Pentru cativa banuti nu poti sa trimiti clientul acasa. Notez la caiet si, de regula, in ziua de pensie, clientii vin si isi achita datoriile. Sigur ca nu dam pe datorie pentru sume mari, deoarece ar reprezenta un risc, insa cand e vorba de sume mici si de clienti seriosi, exista aceasta posibilitate”, a declarat gestionarul unui magazin mic dintr-un cartier marginas. De cealalta parte, clientii sunt de acord ca trecerea la caiet este o solutie. aDaca nu am ulei sau faina in casa si trebuie sa gatesc, dar nu-mi ajung banii, gasesc intelegere la doamna de la magazinul nostru. Mai mult de 4-5 lei nu s-au adunat niciodata si intotdeauna, cand am primit pensia, am venit prima data la magazin si mi-am achitat datoria. Nu cr ed ca e ceva rau, pentru ca nimeni nu are de pierdut”, considera Maria P., unul din abeneficiarii sistemului”. De altfel, traditia vechiului caiet este oficializata si pusa in drepturi – in conditii moderne si cu multe semnaturi si stampile -a de institutii solide, cum sunt bancile. Pentru ca ce altceva sunt descoperirea de card sau cardul de credit daca nu posibilitatea de a face cumparaturi pe datorie? Cel putin, la micile magazine, datornicii nu sunt obligati sa plateasca si dobanda… In plus, vanzarea pe datorie reprezinta unul din ultimele atuuri ale micilor comercianti, aproape spulberati de invazia hipermarketurilor. Asa ca magazinele mici incearca sa ofere clientilor avantaje pe care acestia nu le pot gasi la colosii comerciali aparuti in ultimii ani. In aceste conditii este limpede ca, atat pentru persoanele care raman fara bani cu cateva zile inainte de salariu sau pensie, dar si pentru proprietarii de mici afaceri, vanzarea pe datorie ramane o solutie, un fel de card de credit fara acte. O solutie care, pe langa micile avantaje, are si o anumita doza de inedit…

Condicute din Sud

Zona de sud a Bacaului a fost mai privilegiata din punct de vedere industrial. Micile carciumioare, aparute la cativa metri de portile intreprinderilor, au proliferat si ele datorita acestui sistem. Aici apare alt gen de consumator: datornicul navetist. Daca sotia si copii trimisi sa cumpere tigari sunt trecuti in condicuta magazinului de la scara blocului, sotul are si el o rubrica deschisa la bodega situata langa locul de munca. Si cum leafa, in majoritatea cazurilor, se ia odata pe luna, a aparut un mod interesant de acoperire a datoriilor: plata in avans. Cand intra banii in cont, omul plateste o suma, insuficienta totusi sa acopere toata luna care urmeaza, si achita si restul din luna precedenta. In acest mod si patronul are lichiditati sa-si faca aprovizionarea mai des. Din pacate, cu toata evolutia cibernetica, nu am vazut pana acum la niciun comerciant o condicuta pe calculator.

Ioan Bisca
Codrin Pop

O fetita din Valea lui Ion, Blagesti, a ajuns „la mila vecinilor” dupa ce parintii au plecat „in lumea larga”, ca sa le fie mai bine. „Tatal ei munceste in Italia, dar nu mai da niciun semn de viata, iar mama a plecat la o stana”, acuza satenii, ingrijorati de soarta fetei care, „la 13-14 ani, isi vinde trupul pentru un blid de mancare”. Vecinii mai sustin ca fetita doarme pe unde apuca din cauza ca nu are locuinta, iar bunicii refuza sa o primesca. Laurentiu Munteanu, primarul din Blagesti, arata ca „mama nu a avut grija niciodata de ea, de cand a nascut-o”, in schimb, cu tatal „tine legatura prin telefon”. Echipa Centrului de Interventie in Regim de Urgenta a DGASPC s-a deplasat la Blagesti si a constatat ca „minora locuieste cu bunica paterna, un unchi si o matusa”, care vor sa o excluda de la mostenire. „Minora se afla in grija bunicii, insa din cauza comportamentului agresiv al unchiului, nu poate sa se intoarca la domiciliu decat seara”, arata Alina Iftode, purtator de cuvant DGASPC.

Primarul cere ajutorul politiei!

Fetitei i s-au prezentat drepturile, alternativele existente in plan local si cele oferite de DGASPC, dar ea a decis sa ramana cu bunica. Ea a mai afirmat ca are un prieten si „nu intretine relati sexuale cu diverse persoane”. Asistentii sociali ai DGASPC si angajatii Primariei Blagesti au stabilit ca situatia se poate rezolva prin medierea si consilierea membrilor familiei. Frumos plan, doar ca realitatea nu tine cont de deziderate. Fetita a fost convinsa „sa-si reaia activitatea scolara”, cu sprijinul cadrelor didactice din sat. Ieri, minora, bunica si celelalte rude ar fi trebuit sa vina la Primaria Blagesti pentru a se lua o decizie „in ceea ce priveste convietuirea lor”. In loc de asta, arata primarul Laurentiu Munteanu, „familia a anuntat ca fata se marita cu un tanar de 20 de ani” si ca unchiul si matusa s-au impacat cu minora. Probabil, sunt tare fericiti ca adolescenta va pleca si vor scapa de ea. La 14 ani, fetita din Blagesti ar putea deveni mama. Legea interzice, insa, intretinerea relatiilor sexuale cu o minora. „Voi trimite chiar acum o hartie la Directia de Protectia Copilului, voi anunta si Politia, pentru ca aceasta sunt institutiile care au parghiile necesare pentru a interveni”, a declarat primarul.

Silvia Patrascanu

Sute de posturi din spitale, surprinse neocupate de ordonanta care blocheaza angajarile, risca sa ramana astfel pana la sfarsitul anului. Activitatea spitalelor este afectata, iar angajatii care trebuie sa suplineasca personalul lipsa sunt extenuati. Demersurile pentru scoaterea la concurs a unui post blocat sunt infernale. In timp ce birocratia infloreste, guvernantii cer cresterea calitatii actului medical.

Executivul a dat an decembrie anul trecut o ordonanta de blocare a posturilor bugetare pana la 31 decembrie 2009. Decizia afecteaza si unitatile sanitare, mai ales ca, in cazul acestora, deficitul de personal este grav. La Spitalul Judetean de Urgenta, la 31 decembrie 2008, nu mai putin de 60 de posturi vacante au fost blocate. Dintre acestea, cele mai multe, adica 40, sunt de asistenti medicali, care, si asa, sunt greu de gasit. La fel de ingrijorator este faptul ca si sase locuri de medici sunt in aceeasi situatie. aPentru posturile blocate, poate fi declansata procedura de deblocare, dar aceasta este greoaie, ne-a spus Dan Stoica, managerul Spitalului Judetean de Urgenta. Noi suntem nevoiti sa cerem insa deblocarea si deja am inaintat documentatia pentru posturile de medici de la Unitatea de Primire Urgente, de la Anestezie-Terapie Intensiva si alte specialitati. Speram ca, dupa ce vom avea bugetul pe 2009 si vom vedea ce cheltuieli de personal ne vom putea permite, sa fim mai exacti in ce priveste cererea noastra de deblocare a posturilor. Si suntem siguri ca daca vom avea finantarea corespunzatoare, ni se va aproba”. Conducerea spitalului are permisiunea legala sa organizeze concurs pentru ocuparea doar a acelor posturi unice si a celor care se vor vacanta pe parcursul anului. Deocamdata, doar trei posturi au fost eliberate, de asistenti. La nivelul judetului, sunt vacante si blocate 100 de posturi de medici si 265 de asistenti. Pentru a putea completa locurile vacante existente la sfarsitul anului trecut, conducerea fiecarui spital ar trebui sa solicite aprobare de la trei ministere, cel al Sanatatii, al Muncii si, evident, al Finantelor. O procedura greoaie, care descurajeaza din start orice intentie de a obtine avizul favorabil. „Acest sistem se aplica acum 6-7 ani, ne-a declarat Adam Jofa, sef Resurse Umane la Directia de Sanatate Publica. Dura chiar si 2-3 luni pana se organiza un concurs”.

Elena Tintaru
Doina Mincu

Prefectura Bacau a trimis tuturor „deconcentratelor” din subordine o adresa in care le cere sefilor de institutii sa-si faca un plan de masuri, pe baza unor obiective generale, ca restructurarea cheltuielilor, dar si a celor specifice, cum ar fi ridicarea calitatii educatiei sau reabilitarea termica a locuintelor si cladirilor publice.

„Au fost solicitate masuri specifice fiecarui domeniu de activitate in baza programului de guvernare 2009-2012, care vizeaza reducera impactului crizei economice si restructurarea cheltuielilor publice pentru a asigura incadrarea in deficitul bugetar prognozat de 2,5 la suta din PIB, declara Carmen Cioltan, director al Cancelariei Prefectului. Nu are legatura cu strategia anticriza”. Planul de actiune anticriza la nivel local va fi stabilit si pus in aplicare adupa ce va fi intocmita strategia anticriza a Guvernului”. Totusi, Prefectura face, deja, economii la consumabile, utilitati si mobilier de birou, ba chiar si cu salarizarea.

„Protectia Copilului”a merge pe avarie

Consiliul Judetean (CJ) nu a stabilit de unde va taia si cat deoarece nu a aparut Legea bugetului pentru 2009, pe baza careia va fi elaborat bugetul judetului. Economii s-au facut si se vor mai face, atat la nivelul aparatului propriu, cat si in institutiile din subordinea CJ, dar nu s-a stabilit deocamdata, ca tinta, un anumit procent. „Avem de gand sa reducem cheltuielile cu serviciile si bunurile, dar fara sa periclitam buna functionare a institutiilor, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ. Unele merg deja pe avarie”. Cu alte cuvinte, in toate sectoarele se va cheltui mai putin cu lumina, telefonul, benzina, dar sacrificiile nu vor fi egale. Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) este una dintre cele mai vitregite institutii. „Intrucat bugetul pentru 2009 nu a fost aprobat, iar sumele utilizate pana in prezent de catre DGASPC Bacau au fost la limita minima in raport cu necesarul real, posibilitatea diminuarii acestora va fi reglementata de cadrul legal”, sustine Alina Iftode, purtator de cuvant. Cu alte cuvinte, cel care va legifera saracia isi va asuma raspunderea. Sa se mai taie din cota de benzina, de exemplu, ar insemna sa nu se mai faca deloc teren, chiar daca s-a anuntat abuzarea unui copil. In ce priveste cafeaua, ceaiul, zaharul, Alina Iftode arata ca „fond de protocol nu a existat niciodata” la DGASPC. „In prezent, s-au luat masuri in vederea reducerii costurilor anumitor prestari de servicii si a consumabilelor”, cum ar fi hartia de scris, cea de xerox, telefonul, internetul.

DSP a inchis „gurile de iesire”

Din adresa primita de la Prefectura Bacau, doar doua puncte privesc Directia de Sanatate Publica: „restructurarea cheltuielilor publice pentru asigurarea incadrarii in deficitul bugetar prognozat de 2,5% din PIB” si „asigurarea calitatii serviciilor medicale”. Pentru conducerea DSP, aceasta adresa ridica un mare semn de intrebare. „Cat este PIB?”, se intreaba dr. Mihaela Popescu, director al DSP. „Oricum, am dat o nota interna pentru reducerea cheltuielilor in institutie.” Masura a fost determinata in primul rand de factura Romtelecom. Valoarea acesteia a impus restrictionarea convorbirilor. Acum, doar directorii institutiei pot suna direct. Ceilalti angajati au ramas fara „guri de iesire”, iar convorbirile sunt monitorizate in centrala telefonica. Si la deplasari se mai renunta. „Se pleaca numai pentru strictul necesar”, a explicat dr. Popescu. Chiar si colile albe se distribuie in limita unui buget estimat la o suma mult sub cea de anul trecut. Angajatii au facut solicitarile pentru consumabile, dar acestea sunt deocamdata… centralizate.

La CJAS se mai vine
si cu pixuri de acasa

„Facem deja economii la sange, ne-a declarat dr. Maria Tioc, directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Am primit bugetul pentru functionarea institutiei pe primele trei luni. Este mult restrans. Norocul nostru ca s-a incalzit si nu mai deschidem caloriferele. Aproape ca nu mai aprindem luminile. Consumul de hartie nu il putem reduce, deoarece incepe perioada contractarilor si se stie ce hartogaraie presupune aceasta”. Activitatea de la care nu se va face rabat la CJAS este cea de control. Chiar daca peste tot cuvantul de ordine este „economie”, planul de control va fi respectat cu sfintenie.

Dotarile si investitiile
vor fi pe sponci

Personalul de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) nu stie cat trebuie sa stranga cureaua. „N-am primit inca bugetul, se justifica Vasile Zaharia, directorul DSVSA Bacau. Asa ca nu stiu unde ar trebui sa fac economie. In orice caz, nu ma ating de salariile si sporurile salariatilor”. Veterinarii au intrat in acest an cu dreptul, fara nici o datorie catre personalul contractual sau furnizori. Si la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) s-a pregatit terenul pentru a se face economii la sange. La Directia Silvica (DS) se fac economii la buget inca de anul trecut. „Am restrans tot ce inseamna altceva decat productie. Chiar si la investitii am strans cureaua. In acest domeniu cifra a scazut de la 30 la 13 la suta”, explica Gheorghe Savu, directorul DS Bacau. Partea buna este ca Directia nu a trecut in acest an cu datorii.

La Casa de Pensii, economii la economii

Dintre institutiile Muncii nu toate au primit adresa prin care sa fie atentionate asupra faptului ca trebuie sa chiverniseasca la sange bugetul pe 2009. Conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau sustine ca la aceasta institutie nu a ajuns nicio astfel de adresa, dar ca, pentru ea, nu este o noutate, deoarece in fiecare an a fost pusa in garda ca trebuie sa faca economii si s-a conformat. In schimb, Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau a luat cunostinta deja de dispozitia guvernantilor nostri. aAm analizat fiecare articol de cheltuieli si vom merge, acolo unde se poate, pe o diminuare cu 10-15 la suta, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Raportat la cheltuielile de anul trecut, noi si asa ne situam la unele articole sub media pe tara cu 20-25 la suta. La chiriile pe care le platim celor in care functioneaza arhiva, Casa Locala de Pensii Onesti si punctul de lucru de la Moinesti, nu avem cum sa reducem cheltuielile deoarece proprietarul impune pretul pe care il vrea”.

Silvia Patrascanu, Lili Adochitei
Doina Mincu, Elena Tintaru

Executivul a elaborat o noua ordonanta de urgenta privind reabilitarea termica. Pe langa avantajele pentru cetateni, li se va ofera si societatilor de constructii o „gura de aer” care sa le fereasca de spectrul deloc prietenos al falimentului sau al restrangerii activitatii.

Programul national de reabilitare termica a locuintelor este una dintre cele mai ambitioase proiecte din ultimii ani. Executivul a modificat reglementarile privind finantarea, astfel incat de la bugetul de stat sa fie acoperite 50% din cheltuieli (fata de o treime cat era prevazut pana acum), urmand ca restul de 50% sa fie impartite intre autoritatile locale (30%) si asociatiile de proprietari (20%). Mai mult, cei 20% ce ar reveni cetatenilor pot fi acoperiti de la bugetele locale, in cazul in care exista suficiente fonduri.

Milioane de apartamente,
miliarde de euro

La nivel national, sunt incluse in program nu mai putin de 3 milioane de apartamente, cifra estimativa pentru finalizarea lucrarilor fiind de 11 miliarde de euro. Pentru 2009, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei estimeaza alocarea a aproape 38 de milioane de euro, necesari pentru reabilitarea a 22.000 apartamente. In cazul in care totul merge bine, exista posibilitatea majorarii acestei sume prin accesarea unor credite de peste 70 de milioane de euro, pentru a finaliza, in cursul anului 2009, lucrarile necesare pentru un total de 60.000 apartamente. Programul de reabilitare a fost initiat din 2003, dar pana acum, la nivel national, au fost finalizate doar 89 de blocuri in intreaga tara, din care 31 la Bacau.

Bacaul, in topul reabilitarilor

Pentru 2008, Bacaul si-a trecut in palmares reabilitarea a 31 de blocuri, valoarea lucrarilor fiind de aproximativ 23 miliarde lei vechi. Purtatorul de cuvant al primariei Bacau, Ionut Tomescu, ne-a declarat ca „prognoza este de reabilitare totala pe parcursul urmatorilor patru ani. Sumele ce vor fi alocate pentru acest proiect vor fi inserate in buget, dar se asteapta un calcul exact in functie de alocatiile de stat strict pentru acest program.” In cazul lucrarilor care au fost deja efectuate, primaria a decis sa scuteasca asociatiile de proprietari de plata cotei ce le-ar fi revenit, de 33%. Oricum, chiar daca pe viitor nu vor fi scutiti de la plata absolut toti bacauanii ale caror apartamente vor intra in programul de reabilitare, cei cu venituri mici nu vor avea motive de ingrijorare. „Proprietarii de apartamente care au pe membru de familie un venit sub venitul mediu sunt scutiti de plata cotei procentuale ce le-ar reveni conform cadrului normativ in vigoare. Trebuie ca persoanele ce se incadreaza in aceste cerinte sa depuna declaratii pe propria raspundere, insotite de acte doveditoare”, a declarat Ionut Tomescu. Din perspectiva autoritatilor locale, faptul ca guvernul va aloca 50% din contravaloarea lucrarilor de reabilitare inseamna mai putine fonduri de la bugetul local, ceea ce permite reabilitarea mai multor blocuri.

Emilian Berceanu

Politisti din cadrul Politiei Orasului Comanesti, ampreuna cu specialisti silvici, au organizat un nou raid pe Valea Muntelui pentru prinderea hotilor de material lemnos. Au fost controlate 6 instalatii de debitare a lemnului, s-au aplicat 5 sanctiuni contraventionale si au fost constatate an flagrant 4 infractiuni. aan cartierula Bratulesti au fost identificate 3 piese lemn rotund rasinoase, an curtea unei locuinte, a explicat subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la Inspectoratul de Politie. Din verificarile efectuate a rezultat ca Anton B. a amprumutat un atelaj hipo Augustin I., care a taiat fara drept si sustras lemnul esenta pin, din padurea statului, dupa care l-a lasat an curtea locuintei. Materialul lemnos gasit a fost lasat an custodie lui Anton B., pana la definitivarea cercetarilor, urmand a se stabili valoarea totala a prejudiciului creat”. an cauza s-a antocmit dosar penal, an care se efectueaza cercetari fata de Augustin I., sub aspectul savarsirii infractiunii de taiere fara drept si sustragere de arbori. La o alta societate, cu profil de activitate primirea si debitarea primara a materialului lemnos, s-a constatat ca registrul de evidenta a masei lemnoase nu este completat corespunzator. Din acest motiv, persoana amputernicita sa reprezinte firma a fost amendata cu 1.000 lei. Au mai fost depistati Marin B., de 25 ani si Danut B., de 18 ani care transportau lemn de foc, fara documente. an urma verificarilor s-a stabilit ca materialul lemnos a fost taiat fara drept si sustras de pe o proprietate privata. Cei doi s-au ales si ei cu dosar penal. Pentru aceeasi infractiune este cercetat in stare de libertate si Vasile B., de 27 de ani, care a taiat 6 salcami de pe proprietatea privata a lui Ion C.

Roxana Neagu