Conducatorii auto care efectueaza transport de persoane an regim taxi pe raza municipiului Bacau au fost verificati de politistii de la Biroul de Circulatie. Au fost controlate 140 autoturisme, s-au aplicat 37 sanctiuni contraventionale si s-au retinut 2 permise de conducere.

Cazul femeii care a murit in salvare in drum spre Bucuresti va fi analizat astazi de comisia de disciplina de la Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau. aComisia va stabili care este gradul de vinovatie al celor doi, asistent si ambulantier, care au facut parte din echipaj, pentru faptul ca tuburile de oxigen nu au fost verificate la plecare, ne-a spus dr.Sorin Enescu, managerul SJA Bacau. Este clar neglijenta in serviciu. Se vor aplica sanctiunile pe care le prevede Codul Muncii pentru aceasta.” Amintim ca, inainte ca ambulanta sa ajunga la Focsani, tubul de oxigen la care era conectata bolnava s-a terminat iar cel de-al doilea din dotarea autosanitarei era gol. Pacienta a decedat dupa ce s-a epuizat oxigenul din primul tub. La necropsie, s-a stabilit ca femeia era in metastaza, in faza terminala a bolii si ca ar fi murit oricum, dar nu exista inca o concluzie finala. Sunt insa si voci care considera ca vina o are nu echipajul de pe salvare. aBolnava a fost adusa mai intai la Urgente, declara dr.Liliana Petrescu, medic primar la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean. Eu am examinat-o, era muribunda. Nu era transportabila. Medicul din spital, care a decis trimiterea ei la Bucuresti, nu trebuia sa o faca. El nu a pus complet diagnosticul pe fisa si nu a mentionat ca pacienta este in stare critica. Mi-am facut cruce cand am auzit ca o duce la Bucuresti. Eu consider ca asistenta nu este vinovata.” La Directia de Sanatate Publica Bacau, anchetaa s-a impotmolit, deoarece medicul care a trimis pacienta la Bucuresti este plecat la un curs. Nici notele explicative primite de la Ambulanta nu au multumit conducerea DSP.
[ad#stire] Directorul Mihaela Popescu este de parere ca se arunca vina, nejustificat la acest moment, pe echipajul ambulantei, fara a fi lamurite clar obligatiile si competentele celor implicati in incident, de la medicii din SJU, la echipajele si conducerea Ambulantei. Ieri a fost trimis un raport preliminar la Ministerul Sanatatii, mai exact secretarului de stat dr. Raed Arafat, urmand ca joi sa fie trase concluziile in acest caz.

Elena Tintaru
Doina Mincu

Numai norocul a facut ca un venerabil veteran de razboi din Bacau sa nu fie sfasiat de o haita de caini comunitari tocmai intr-o zona centrala a orasului. Reprezentantii Primariei se justifica prin faptul ca nu mai sunt locuri la adaposturile de animale.

Sambata, 25 iulie, pe la ora 10.30, Marius Boana, in varsta de 85 de ani, a iesit sa-si cumpere cate ceva de-ale gurii. Locuieste pe Calea Marasesti, bl.165, si s-a dus pe la magazinele din jur. La intoarcere, prin dreptul blocului E 1 de pe strada Pictor Andreescu, s-a trezit inconjurat de o multime de potai. aM-au atacat vreo cinci, ne spune octogenarul. M-am aparat cat am putut. Noroc ca mi-a sarit in ajutor o femeie de la chioscul de ziare de vizavi ca, altfel, ma doborau la pamant si ma rupeau. Nu aveam bastonul la mine asa ca m-ar fi dezechilibrat usor. Mi-e frica sa mai ies pe strada din cauza cainilor vagabonzi. Oriunde te duci, peste tot sunt o multime iar noaptea, la noi in zona, nu te poti odihni de latratul lor. Primaria ar trebui sa-i stranga de pe strada si sa nu-i mai lase liberi”.

Primaria adepune eforturi”

In zona in care a fost atacat veteranul de razboi s-au aciuat multi caini, atrasi de pomenile care se fac in Cimitirul Central.
[ad#stire] Dar maidanezi sunt in fiecare zi si in fata Palatului Administrativ, a sediului Primariei municipiului Bacau, a statuii lui George Bacovia etc. Si daca octogenarul nostru a scapat ca prin minune de coltii cainilor, alte sute de persoane au ajuns la spital cu rani provocate de acestia, tratamentul lor costand destul de scump. Pus in fata acestui caz, Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei Bacau, ne-a declarat: aPrimaria a extins cele doua adaposturi de caini de la 400 de locuri la 500. Adaposturile sunt pline in momentul de fata. Cauta, in continuare, solutii pentru a mari capacitatea de cazare a lor, dar problema este foarte dificila. Se depun eforturi”. Si, totusi, un lucru este vizibil pentru oricine: maidanezii au pus stapanire pe Bacau!

Elena Tintaru

Caldura excesiva si nemultumirile comerciantilor au incins atmosfera in Piata centrala. Cei mai suparati sunt florarii, care petrec peste 12 ore pe zi in zona destinata lor, transformata in sauna. aMurim si noi, si florile”, sustin acestia, acuzand Administratia Pietelor ca ii taxeaza fara mila, dar nu le asigura si conditii civilizate de munca.

In compartimentul rezervat comertului cu flori din Piata Centrala, aceste zile caniculare sunt insuportabile pentru vanzatori. Acestia nu mai pot suporta aerul irespirabil si atmosfera umeda. In plus, fiecare ora care trece le aduce pierderi. Marfa perisabila ajunge la gunoi in cel mult patru zile de la primire. aAcest spatiu a fost modernizat, insa este mai rau decat inainte, ne-a declarat Codrin Sicu, unul dintre comercianti. Acoperisul de policarbonat se incinge si se creeaza aici efect de sera. Am facut noi niste improvizatii, am pus folie de aluminiu pe sub acoperis, dar nu este suficient. Ni se promite de cateva luni ca va fi montata instalatia de aer conditionat, insa vara trece si pentru noi este cu fiecare zi mai rau”. Florarii sunt indignati de faptul ca in toamna anului trecut au indurat vantul si ploile la tarabele din parcarea pietei, asteptand sa fie modernizat acest spatiu. I-a prins gerul, le-au inghetat florile, insa au indurat totul sperand ca vor avea conditii mai bune de munca. Instalatia de climatizare a fost insa uitata. aNu uita, in schimb, sa ne ceara bani, se plang in cor comerciantii. Suntem taxati in avans. Poate intr-o zi nu putem veni. Nu conteaza, platim chiria. Cei de la chioscuri platesc 250 de lei pe luna chiria, iar noi dam 300 de lei pe luna pentru un metru de masa. Si ne sufocam aici!”. Conducerea Administratiei Pietelor aprecia, la inceputul lunii iunie, ca in jurul datei de 15 iulie, in sectorul pentru flori va exista un sistem de climatizare. Acest lucru nu s-a intamplat. Abia s-a incheiat prima faza a investitiei. aA fost selectat proiectantul si urmeaza faza a doua, cea de desemnare a executantului, ne-a declarat Constantin Curcudel, directorul pietelor. Sper ca, in luna august, in acest spatiu va exista aer conditionat. Initial nu s-a crezut ca va fi un asemenea efect de sera. Este, intr-adevar, greu de rezistat in acest spatiu. Sincer, niciodata nu am vazut atat de putine flori la vanzare.” Comerciantii au cumparat cablu si prize, apoi au solicitat administratiei sa monteze ventilatoare. aNici macar atat nu au facut pentru noi, spun acestia nemultumiti. Nu le pasa. La ei in birouri este racoare, au aer conditionat. Nu le pasa de noi, care platim taxele din care isi iau salariul”.

Au asteptat sa se justifice investitia

[ad#stire] Lucrarile de modernizare din Piata Centrala, care s-au incheiat la sfarsitul anului trecut, si-au aratat foarte repede deficientele. La mijlocul lunii ianuarie, comerciantii si clientii dardaiau in spatiile frumos amenajate, dar neincalzite. Dupa cum ne declara la acea vreme directorul Administratiei Pietelor, centrala termica era instalata, dar nu functiona deoarece nu avea gaze. Pur si simplu nu se incheiase contractul cu E.ON Gaz Romania. In doar doua saptamani de la redeschiderea halelor, pe pereti inflorise mucegaiul. Odata cu incalzirea vremii, in sectorul pentru flori aerul a devenit insuportabil. Spatiul ar fi trebuit sa aiba instalatie de climatizare, dar procedura de achizitie se desfasoara abia acum. „Nu stiam, la data modernizarii spatiului, cati comercianti vor fi si daca se va justifica investitia in aer conditionat”, ne-a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant al Primariei Bacau. Canicula din ultimele zile a lasat hala de lactate goala. Comertul a fost interzis de veterinari, deoarece spatiul nu dispune de vitrine frigorifice. Contractul s-a incheiat abia la mijlocul acestei luni, dar echipamentele nu au ajuns inca in hala. „din acelasi motiv, dupa cum explica reprezentantul primariei. Nu stiam daca vor fi comercianti de lactate in hala si daca va fi justificata investitia”.

Doina Mincu

Proiectul centurii ocolitoare a Bacaului se afla, de cinci ani, in moarte clinica. Mostenit de la o administratie la alta, folosit ca bun electoral in campania de la localele din 2008 sau, pur si simplu, uitat cu buna-stiinta prin sertarele prafuite ale ministerului Transporturilor, varianta ocolitoare a Bacaului e mai departe ca oricand de materializare.

In 2004, cabinetul Nastase aproba contractarea unui credit de peste 220 de milioane de dolari de la Banca Mondiala (BM) in vederea finantarii unui amplu program de investitii in infrastructura. Potrivit documentatiei existente la Ministerul Transporturilor, banii urmau sa fie folositi la construirea mai multor centuri ocolitoare, intre care cele de la Bacau, Reghin, Medias, Targu-Mures si Brasov. Creditul a fost utilizat intr-o proportie infima, doar 18 la suta din fonduri (aproximativ 40 de milioane de euro) fiind trase din imprumut. Pe 31 iulie, acordul financiar al Executivului cu BM expira. Despre varianta ocolitoare a Bacaului, folosita ca bun electoral la campania de la alegerile locale din 2008 si catalogata de sefii administratiei drept „prioritate zero” nu se mai vorbeste decat la conditional-optativ.

Suita de promisiuni

Dupa ce au participat la sedinta de Guvern de saptamana trecuta, sefii administratiei au revenit cu un duium de promisiuni in Bacau. Nicio certitudine palpabila. Conform prefectului Dorian Pocovnicu, destinul centurii se afla in pixul lui Radu Berceanu, ministrul de resort. „Asa cum stau lucrurile in Romania, nu excludem nici varianta pesimista ca nu se va putea prelungi acordul cu BM. Importanta strategica a centurii ramane insa aceeasi, ceea ce trebuie sa determine o anume abordare comuna din partea Primariei Bacau, CJ si Prefecturii”, a spus el. De cealalta parte, presedintele Consiliului Judetean a afirmat ca varianta ocolitoare nu poate fi realizata doar cu bani de la BM. Dragos Benea (PSD) a lasat de inteles proiectul de infrastructura s-a blocat, cumva, la Ministerul Transporturilor. „Soseaua nu se poate construi numai cu banii BM, investitia trebuie cofinantata de Ministerul Transportului. Cinci ani proiectul a avut finantarea deschisa, dar hartiile nu erau gata. Acum avem hartiile, dar exista riscul de a pierde linia de creditare”, a explicat seful CJ. El a mai spus ca acordul cu BM ar putea fi prelungit, insa totul depinde de viteza cu care actioneaza guvernantii. Municipalitatea si-a luat gandul de la proiect. Viceprimarul Dragos Luchian (PNL) a marturisit ca nu stie prea multe despre stadiul in care se afla documentatia de la minister. „Cel care a ridicat problema centurii a fost presedintele Benea. E vorba aici de judet, pentru ca centura va trece prin mai multe localitati. Chiar nu stiu nimic despre stadiul in care se afla. In guvernarea anterioara noi am facut lobby. E randul lor acum sa preia stafeta”, a spus Luchian.

Trei centuri: Tariceanu, Orban, Berceanu

[ad#stire] Soseaua de centura a Bacaului, parte a proiectul 4754-RO, trebuia integrata in autostrada care leaga sudul de nordul Europei. Valoarea investitiei este de 84,14 milioane de euro. Lucrarile ar fi trebuit realizate in perioada iulie 2006 – iulie 2009. Daca s-ar fi respectat calendarul de constructie, soseaua ar fi trebuit sa fie gata. Toti ministri care s-au perindat pe la Transporturi au promis bacauanilor sosea de centura. In mandatul PNL, asigurarile au venit direct de la prim-ministrul tarii. Bacaul ar fi trebuit sa aiba trei centuri, daca toate promisiunile s-ar fi concretizat. „Tariceanu ne-a facut sosea de centura la alegerile locale, Ludovic Orban ne-a facut una la parlamentare, asa incat, daca se va prelungi contractul cu BIRD vom avea o problema cu asta: unde o amplasam?”, s-a intrebat, retoric, vicepresedintele CJ, Silviu Bondor (PD-L).

Lucian Bogdanel
Silvia Patrascanu

Dintre cele 11.845 de familii care au dosar de ajutor social aprobat de catre primari, in luna iunie numai 5.172 au beneficiat de banii cuveniti. Nici pe primul semestru situatia nu este mai buna. Cumulat, de la inceputul anului si pana la sfarsitul lunii iunie, au fost platite 29.855 ajutoare fata de 71.000. Din cele 93 de localitati numai 14 au achitat integral sumele aferente primului semestru. Alte opt nu au dat ajutorul social pe nicio luna din acest an. Din raportarile facute de catre primarii la Directia de Munca si Incluziune Sociala rezulta ca nu au platit niciun leu primariile Garleni, Huruiesti, Motoseni si altele. Peste 700 de familii, o parte dintre ele cu mai mult de cinci persoane, nu au beneficiat deloc de ajutor anul acesta.

aAsteptam sa cada guvernul”

Silviu Sava, viceprimarul din Motoseni, sustine ca a platit doar pe ianuarie ajutorul social. „Nu sunt bani, declara el. Am intarziat, in 2008, la plata ajutoarelor pentru incalzire, care se dau pentru perioada noiembrie-martie, si le-am dat din banii pe 2009.”
[ad#stire] Cu chiu cu vai, primaria va reusi sa mai plateasca 50 la suta din ajutoarele pe februarie. S-a umblat si la dosare, numarul beneficiarilor scazand de la 250 la 220.
La Huruiesti sunt 136 de beneficiari. „Nu am mai platit din februarie, recunoaste primarul Ioan Zabrautanu. Nu avem de unde. Am vorbit la CJ si sunt slabe sperante sa mai fie o rectificare, poate in noiembrie sau decembrie. Acum, pe guvernanti ii intereseaza altceva, nu oamenii”.

Silvia P., Elena T.

In luna august 2008, in satul Temelia din comuna Gura Vaii a inceput construirea unei scoli. Cladirea are doar peretii, ferestrele si un acoperis de folie. Primaria, proiectantul, constructorul si dirigintele de santier se acuza reciproc, in timp ce parintii din Temelia ameninta cu revolta.

Licitatia din iunie 2008 a fost castigata de SC Anelbac, din Bacau. „Nu am vazut un proiect initial, ne-a declarat Dumitru Antohi, director. Am licitat pentru demolare scoala veche si construire scoala noua avand la baza doar o lista de materiale. Am tot cerut proiectul. Cand am ajuns in teren, cu proiectantul, SC Constructraz, si reprezentantii primariei, am constatat ca scoala nu incapea asa cum a fost gandita. Au intors-o la 90 de grade”. In partea din spate, terenul este in panta. S-a turnat beton la inaltimea de 4,40 metri. Au crescut, evident, cheltuielile. „Am inceput sa notific primaria, aratand ca nu ma incadrez in costul initial de 3,9 miliarde lei (fara TVA) si in timp. Tot ceream proiectul, dar nu-l primeam.” Dumitru Antohi sustine ca a lucrat mereu fara proiect, pe baza unor dispozitii de santier semnate de proiectant si de dirigintele de santier. Cand a ajuns la centurile de beton, constructorul a notificat din nou primaria, aratand ca nu va continua lucrarea, deoarece cheltuielile ar depasi valoarea de contract plus 50% din aceasta, cat permite legea. Era 21 octombrie 2008. Scoala incepuse, iar copiii faceau naveta in satul Dumbrava.

Graba de alegeri

„Veneau alegerile, isi aminteste Dumitru Antohi. Mi s-a cerut sa termin 2 sali de clasa si un hol, pentru sectia de votare. Mi s-a promis ca voi fi platit. Primisem pe 19 septembrie, in sfarsit, un proiect care prevedea invelitoare tip tigla, stresina de pvc, tamplarie aluminiu sau pvc cu geam termopan.” Initial, la licitatie, in lista de cantitati, erau prevazuti pereti de BCA, acoperis de tabla zincata si geam obisnuit pe suport metalic. Pe parcurs, prin dispozitie de santier, s-a ajuns la o cu totul alta structura a scolii si costuri mult mai mari. „Costul a ceea ce am lucrat pana acum este de aproximativ 10 miliarde lei vechi fara TVA, spune directorul Anelbac. Sunt banii mei bagati acolo. Daca in cateva zile nu semnam un alt contract pentru lucrarile efectuate, dau Primaria Gura Vaii in judecata.”

Se acuza si se scuza

Viceprimarul comunei Gura Vaii acuza proiectantul, SC Constructraz, si constructorul. „Constructorul s-a angajat ca in 28 de zile darama scoala veche si o construieste pe cea noua. Pe urma, pe baza dispozitiilor de santier, a tot plusat pana la 18 miliarde lei vechi pentru a termina scoala. Dupa discutii cu el a lasat la 15 si acum la 11 miliarde. Vinovat este si dirigintele de santier, care nu a urmarit lucrarile”. Dirigintele de santier, Sorin Barbu, este reprezentantul beneficiarului (primaria). „Eu nu am nicio vina, sustine acesta. Ma rugam de proiectant sa-mi dea plansele proiectului. De 10 ori am fost la usa lui. Proiectantul nu si-a facut treaba.” Directorul SC Constructraz, Paul Axinia, ne-a declarat ca toti cei care il acuza mint. „De exemplu, am schimbat BCA-ul cu caramida la cererea constructorului, care spunea ca are niste caramida. In cazul acesta, nu trebuia sa mai ceara bani in plus. Acest constructor uita ca exista o lege care spune ca daca ai contractat la un pret, trebuie sa te incadrezi cu lucrarea in el. Toate modificarile la proiect
le-am facut la cererea Primariei Gura Vaii.”

Satenii s-au saturat de explicatii

[ad#stire] In satul Temelia, populatia este la un pas de revolta. Parintii scolarilor sunt decisi sa isi tina copiii acasa daca scoala nu se va deschide la 15 septembrie. „Ne-am vorbit toti, declara Ionel Visan. Suntem hotarati. O sa mergem peste primarie. Ne veneau copiii de la Dumbrava batuti, juliti in autobuz. Mergeau inghesuiti, striviti in masinile pline de oameni.” Daniela Cozma este foc si para pe alesii locali. „Ne-au promis scoala. Ce avem? Niste pereti. Anul asta nu s-a lucrat nimic. Asa a incremenit. Ne chinuie copiii cu naveta”. In timp ce toti cei implicati se arata cu degetul intre ei, cladirea se degradeaza. Folia de pe acoperisul fara tabla se coace la soare, scarile au crapat, ploua pe rigips. Curtea este plina de balarii si risca sa arate la fel si pe 15 septembrie.

Doina Mincu
Roxana Neagu

Scena pe care se vor desfasura spectacolele muzicale de la Romanian Top Hits va costa municipalitatea 90 de mii de lei. Potrivit purtatorului de cuvant al Primariei, Ionut Tomescu, in pret intra sceno-tehnica, instalatia de sunet si cea de lumini, precum si opt ecrane pe care vor fi proiectate imagini din timpul concertelor.

Mai multi medici de familie din judetul Bacau fac parte din sistemul-santinela de prevenire a gripei de tip A (H1N1). Acestia trebuie sa raporteze toate cazurile de boli respiratorii, iar diagnosticul lor este verificat prin analize de laborator efectuate la Institutul de Sanatate Publica Iasi.

FSC Bacau inaugureaza, azi, „Centrul de Zi” pentru copiii defavorizati social din Podu Turcului. FSC a mai avut un centru de zi in comuna, dar sediul a fost revendicat de APIA.

Primaria buhuseana a depus la Administrarea Fondurilor de Mediu doua proiecte de instalare a unor panouri solare pentru incalzirea apei menajere la Spitalul Orasenesc (str. Voioaga) si sectia de Psihiatrie (str. Libertatii). Valoarea proiectului este estimata la peste 7 miliarde de lei vechi, 21 la suta din costuri urmand a fi achitate de administratia locala.

Chiar daca este vacanta la Biblioteca Judeteana „Radu Rosetti” din Onesti programul pe luna august este la fel de bogat ca in oricare alta luna din an. Expozitiile vor da tonul in luna lui Gustar: expozitii de carte „Knut Hamsun”, cu prilejul celor 150 de ani de la nastere, „Panait Istrati”, 125 de ani de la nastere, „Rodica Ojog Brasoveanu”, 70 de ani de la nastere, „Vasile Alecsandri” – 119 ani de la moarte, „Johann Wolgang von Goethe” – 260 de ani de la nastere, sunt cateva din expozitiile de carte care vor incerca sa-i determine pe onesteni sa vina la biblioteca municipala.

Cand intri an Buhusi, nu-ti vine a crede ca nenorocita criza asi face mendrele. Orasul este un santier de proportii fara precedent. Initiativa privata este prezenta prin santierele de constructii care vor finaliza, la anceputul acestei toamne, magazinele PLUS si PENNY MARKET. Pe strazile Mihai Viteazul, Tineretului, Aleea Scolii, 1 Mai, si an parcul dendrologic, pe o suprafata de vreo doua hectare, este derulat proiectul care vizeaza reamenajarea parcurilor si spatiilor verzi. La anceputul toamnei, proiectul – an valoare de aproape sase miliarde de lei vechi – va fi pregatit pentru receptie. Pe strazile Republicii, Tineretului, Voioaga, Siretului se circula pe un singur afir”. Au anceput promitator lucrarile la cel mai ambitios proiect postdecembrist: reabilitarea cailor de acces (strazi, trotuare, semafoare), a retelelor de apa si de canalizare. Lucrarile, care vor costa peste 50 de miliarde de lei vechi, ar trebui finalizate peste opt luni de zile.
[ad#stire] Viceprimarul Vasile Zaharia ne-a spus ca toate lucrarile vor fi efectuate conform graficului. Ultima lucrare, executata de firma CORETTI, are si garantia unui constructor cu experienta. Administratorul firmei, ing. Cornel Avramutoaiei, ne-a spus: aAceasta lucrare este de o complexitate deosebita, dar, avand resursele financiare asigurate, vom efectua lucrari de calitate si an termenele prevazute de contract. Orasul va avea o infrastructura europeana an aceasta zona”. Santierul buhusean este prezent si an scoli, unde lucrarile de reparatii, igienizare, reabilitare a unor instalatii termice etc. sunt an plina desfasurare.

Ion Fercu

Locuitorii din Pargaresti au probleme cu apa, drumul si deseurile, se arata intr-o sesizare trimisa redactiei aDesteptarea”. Drumul nu e inceput, apa, inchisa, iar gunoaiele zac in asteptarea unui contract.
Proiectul de reabilitare a DJ 116 Oituz – Tg. Ocna a fost declarat eligibil de ADR N-E si va fi realizat din fonduri europene. „Cand?”, vor sa stie oamenii. „Toti locuitorii acestei comune se intreaba cand vor incepe lucrarile. La 1 Mai? Asa au fost anuntati. De atunci, au imprastiat prund si bolovani peste gropi si au cerut satenilor sa iasa sa le niveleze”, sustine petentul. Licitatia a avut loc, insa „adjudecarea a fost contestata, explica Dragos Benea, presedintele CJ. Sper ca pana pe 7-8 august sa am un raspuns de CNSC. Drumul acesta e mai sigur decat orice alt obiectiv din judet”. Cu gunoiul e alta poveste. S-au turnat platforme de beton, insa containerele noi sunt tinute „in spatele gradinitei din Satu Nou”, iar locuitorii „nu au unde sa depoziteze deseurile”, acuza reclamantul. Din cauza asta, santurile si paraiele sunt pline de bidoane si cutii. Edilul Marius Gheorghita recunoaste ca are o problema cu deseurile. Pe 20 iulie, a fost obligat sa inchida groapa de gunoi si sa puna pamant deasupra. „Acum, nu mai depinde de noi, se apara el. Avem un proiect cu finantare europeana in parteneriat cu Tg. Ocna si Tg. Trotus, care e in ultima faza. Daca nu am semnat contractul, unde sa duc deseurile? In centrul comunei? Maine trimitem 10 oameni la instruire, dupa care se va semna contractul”.

Satenii nu platesc pierderile

Petentul arata, revoltat, ca de o luna si jumatate, comuna nu are apa. E inuman ca, pe caldura asta, populatiei „sa-i lipseasca apa” si sa stea cu gunoaiele la nas. De data asta, vinovati sunt cetatenii. „Satenii nu vor sa plateasca apa, iar distribuitorul, Apa Serv SA, a inchis-o. Si nu e vorba de o luna, ci de trei saptamani”, sustine edilul. A fost o problema cu pompa, dar s-a rezolvat in 4 zile. „Abia am reusit sa platesc 50 la suta din datoria mostenita. Am mobilizat toata primaria, toti consilierii si i-am convins. Dupa ce a venit apa, nu au mai vrut sa dea bani”, declara Marius Gheorghita.
[ad#stire] De fapt, oamenii refuza sa plateasca pierderile. Pe vremuri, apa venea de la izvorul Cosnea. Cand acesta a secat, s-au racordat la Apa Serv, insa tevile sunt ruginite si cand se sparg, toata instalatia se goleste. „Pierderile se impart la toti locuitorii, dar ei nu inteleg ca trebuie sa le plateasca, acuza primarul. Eu incerc sa rezolv problema, nu e o solutie sa las satul fara apa. Joi, voi depune un proiect de apa-canal pe masura 322. Nu vreau sa dau vina pe altii, dar daca se luau lucrurile din timp, macar pe OG 7, nu se ajungea aici”.

Silvia Patrascanu