Acasă Blog Pagina 5286

Tenis / Clasamente FRT: Din scurt

La patru zile de la precedentele ierarhii, Federatia Romana de Tenis a refacut clasamentele nationale pentru toate grupele de varsta:
– 10 ani feminin: 7 (7). Mara Sechelariu (SCM Bacau), 47 (45). Ilinca Eftimiu (CSM Onesti);
– 10 ani masculin: 11 (11). Petru Berdila (SCM Bacau), 70 (76). Rares Serban (SCM), 76 (78). Alexandru Luchian (SCM), 83 (85). Cristian Enache (Tema Sport Onesti), 92 (101). Bogdan Manole (SCM), 93 (95). Patriciu Balint (SCM), 96 (89). Stefan Scurtu (CSM Onesti), 108 (98). Razvan Lazar (TC Onesti), 137 (133). Tudor Popica (TC Bistrita);
– 12 ani feminin: 101 (119). Teodora Munteanu (SCM Bacau), 115 (140). Alexandra Serban (SCM), 128 (121). Mara Sechelariu (SCM), 158 (147). Ilinca Litcanu (TC Bistrita);
– 12 ani masculin: 7 (10). Alexandru Manole (SCM Bacau), 59 (60). Stefan Casuneanu (ASTC Onesti), 68 (70). George Coman (CSM Onesti), 81 (103). Roberto Sorodoc (ASTC Onesti), 98 (126). Vlad Draghici (TC Bistrita), 99 (93). Stefan Costea (SCM), 101 (94). Petru Berdila (SCM), 103 (97). Andrei Serbanescu (SCM), 148 (141). Valentin Hirjanu (CSM Onesti), 168 (212). Radu Mistreanu (Tema Onesti), 177. Dragos Dragomir (SCM), 201 (193). Stefan Grosu (CSM Onesti);
– 14 ani feminin: 1 (1). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 6 (5). Teodora Rotaru (CSM Onesti), 15 (17). Ioana Sascau (CSM Onesti), 19 (22). Bianca Iorga (SCM Bacau), 29 (31). Luana Stanciu (SCM), 44 (45). Alina Munteanu (SCM), 70 (81). Ioana Porcos (TC Bistrita), 75 (92). Ema Sechelariu (SCM), 99 (127). Ana Maria Grigore (CSS Bacau), 120 (118). Karina Constantin (CSS), 129 (125). Andreea Ciceu (TC Bistrita), 144 (140). Carolina Cupcea (Tema Onesti), 157 (151). Malina Coman (CSS);
– 14 ani masculin: 31 (32). Tudor Burghelea (SCM Bacau), 46 (45). Tudor Diaconu (CSS Bacau), 47 (48). Matei Avram (SCM), 89 (100). Sabin Saveluc (SCM), 102 (103). Madalin Stanciu (CSM Onesti), 105 (106). Radu Melinte (CSM Onesti), 110 (119). Alexandru Pal (SCM), 129 (128). Razvan Balanescu (CSS), 133 (148). Alin Balanescu (CSS), 144 (177). Razvan Vamanu (SCM), 179 (172). Alexandru Dimulescu (TC Bistrita), 198 (193). Alexandru Manole (SCM Bacau);
– 16 ani feminin: 5 (6). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 14. Andreea Badileanu (CSM Onesti), 40 (42). Ioana Dumitrasc (TC Bistrita), 52 (50). Ilinca Bercaru (CSM Onesti), 58. Teodora Rotaru (CSM Onesti), 63 (63). Bristena Stefanescu (SCM Bacau), 97 (96). Ioana Sascau (CSM Onesti), 113 (111). Bianca Iorga (SCM), 140 (139). Alina Munteanu (SCM);
– 16 ani masculin: 9 (8). Vlad Murad (SCM Bacau), 34 (45). Madalin Dumbrava (SCM), 71 (83). Stefan Vasilache (SCM), 115 (113). Matei Avram (SCM), 126 (157). Alexandru Iancu (SCM), 142 (138). Tudor Burghelea (SCM), 159 (156). Mihnea Mocanu (Tema Onesti);
– 18 ani feminin: 9 (9). Ilinca Bercaru (CSM Onesti), 16 (18). Georgiana Patrasc (SCM Bacau), 18 (16). Raluca Mata (SCM), 23. Andreea Badileanu (CSM Onesti), 35 (44). Raluca Pavel (SCM), 49. Andreea Gradinaru (CSM Onesti);
– 18 ani masculin: 4 (4). Teodor Marin (SCM Bacau), 5 (5). Sebastian Ionescu (SCM-Venus Braila), 7 (7). Dragos Ignat (SCM Bacau), 13 (13). Sebastian Erimicioiu (SCM), 20 (20). Serban Rotariu (SCM), 40 (40). Cosmin Bardan (SCM), 59 (106). Vlad Murad (SCM), 64 (63). Mihai Ciocan (SCM), 98 (95). Marian Mocanu (SCM);
– Senioare: 39 (41). Raluca Mata (SCM Bacau), 43 (45). Georgiana Patrasc (SCM), 53 (54). Beatrice Paduraru (SCM), 58. Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 63 (66). Raluca Pavel (SCM), 74. Andreea Badileanu (CSM Onesti);
– Seniori: 42 (42). Teodor Marin (SCM), 47 (48). Sebastian Erimicioiu (SCM), 55 (57). Gabriel Ciuntea (SCM Bacau), 66 (68). Sebastian Ionescu (SCM), 85 (86). Mihai Ciocan (SCM), 88 (89). Dragos Ignat (SCM), 121 (123). Serban Rotariu (SCM).

Dana Popa

Fotbal, Liga a II-a: Bat si scapa

Meciul de sambata, cu Dinamo II, ar putea asigura Bacaului permanenta in liga secunda

Pentru FCM Bacau, campionatul se poate incheia in devans. Eventual sambata aceasta, cu trei etape inainte de final. Daca vor invinge in deplasarea de la Dinamo ll, "galben-albastrii" vor scapa de orice griji in privinta retrogradarii. Cu atat mai mult cu cat principala lor contracandidata, Gloria Buzau are sanse minime sa revina cu puncte de la Ploiesti, unde va juca impotriva Petrolului, echipa aflata in plina cursa spre promovarea in prima liga.

Jocul rezultatelor

Antrenorul FCM Bacau, Gheorghe Poenaru confirma faptul ca intalnirea cu Dinamo ll ar putea asigura permanenta in liga secunda pentru echipa sa. "Cu o victorie in Bucuresti suntem salvati in proportie de 99 la suta. Mai ales daca si Gloria va pierde la Ploiesti. In aceasta situatie am fi la opt puncte distanta fata de ultimul loc retrogradabil, ceea ce ar reprezenta un avans mai mult decat linistitor", a declarat Poenaru.

S-a golit infirmieria

In asteptarea vestilor bune care le poate aduce etapa de sambata, tehnicianul bacauan se bucura ca, in sfarsit, poate conta pe garnitura standard. Exceptandu-l pe Madalin Munteanu, in continuare accidentat, ceilalti jucatori care s-au confruntat cu probleme medicale au fost recuperati. Astfel, Ionut Radu, Adrian Campeanu, Spiridon si Manea s-au pregatit ieri la capacitate normala si sunt valizi pentru meciul cu Dinamo ll. Apt de joc este si Radutoiu, caruia i-a expirat etapa de suspendare la partida cu Cetate Suceava, pe care FCM-ul a castigat-o sambata trecuta, la masa verde.

Asteapta banii

Singura problema care continua sa dea batai de cap "galben-albastrilor" este de natura financiara. Fotbalistii bacauani asteapta ca actionarul majoritar al clubului, Consiliul Local, sa-si onoreze promisiunile si sa vireze in cel mai scurt timp restul de trei miliarde de lei vechi aprobati ca majorare de capital. "Deocamdata, jucatorii au inteles situatia si se pregatesc cat mai bine pentru a castiga jocul de sambata. Sa speram ca totul se va rezolva cu bine si in plan sportiv, dar si financiar", a precizat antrenorul Gheorghe Poenaru.

Dan Sion

„Mihaela Melinte a fost sportiva de aur de care avea nevoie atletismul romanesc”

Interviu cu Dorin Aradavoaicei

– Editia 2010 a Grand Prix-ului de atletism de la Onesti a fost una jubiliara pentru Mihaela Melinte, prilejuindu-i retragerea din activitatea competitionala. Ce ne puteti spune despre aceasta mare sportiva?
– In 1998, la CE de la Budapesta, la aruncarea ciocanului fete (proba introdusa pentru prima data la competitiile europene de seniori), Mihaela Melinte confirma faptul ca titlul de campioana a Europei cucerit de ea la Turku (in Finlanda) in 1997 este inceputul unui lung sir de succese. La Budapesta ea a castigat doua medalii de aur care au mobilizat-o si pentru CM de la Sevilla. Aici Mihaela a cucerit primul titlu de campioana mondiala al acestei probe venite printre ultimele in familia atletismului – aruncarea ciocanului. Prin aceste performante si cu o tehnica desavarsita, Mihaela Melinte a convins lumea atletismului adaugand noi succese. Ea a devenit dubla campioana mondiala universitara (la Catania si la Palma de Mallorca) si a dus recordul probei la 76,04 metri, fiind cea mai buna atleta a acestei probe.
– Mihaela Melinte a revolutionat aceasta proba…
– Intr-adevar. Pe documentele vremii, numele clubului de unde Mihaela a stabilit recordul mondial – SCM Bacau, a fost alaturat cu Vila Construct, Amicii si ASCO Bacau, cei care au intins o mana generoasa, convinsi ca la Bacau s-a nascut o noua stea a atletismului mondial. Mihaela Melinte a revolutionat proba de aruncarea ciocanului si a devenit sportiva de aur de care avea nevoie la acel moment atletismul romanesc. Nu putem uita ca toate aceste rezultate sunt asociate cu numele antrenorului Teodor Agache, cel care a descoperit-o la Scoala nr. 1 Bacau ca jucatoare de handbal, la recomandarea prof. Cornel Ciocoiu. Mihaela Melinte s-a nascut la 27 martie 1975 la Bacau, intr-o familie numeroasa, cu 10 copii, a sotilor Melinte (ce au concurat si ei ca atleti, la aruncari). A inceput sportul la 11 ani sub indrumarea prof. Agachi si de la primul succes, din 1994 (cucerirea titlului balcanic la junioare cu o aruncare de 62,9 m), a progresat mereu aducand la SCM Bacau momente de adevarata euforie, de satisfactii deosebite, pe care nu le mai incercasem pana atunci. Mihaela a demonstrat lumii ce inseamna munca, daruirea si pasiunea pentru a ajunge acolo sus, unde aerul este atat de tare, ea antrenandu-se pe frig si ploaie, baza sportiva fiind neadecvata, fara conditii deosebite. La Sevilla ea a fost premiata cu 30 000 de dolari si a fost declarata "superwoman".
– Cat de bogat este palmaresul sportiv al Mihaelei Melinte?
– Detinand suprematia probei, ea are peste 200 de medalii cucerite in competitiile internationale, 27 de titluri obtinute in intrecerile de senioare. A fost castigatoare a Superligii Europei, la Munchen, a Cupei Europei de mai multe ori, atat la aruncari lungi cat si la Campionatele Europene in aer liber, a Campionatelor Balcanice de mai multe ori. Putem spune, fara nicio rezerva, ca Mihaela Melinte a fost simbolul atletismului de la SCM Bacau, clubul care pentru prima oara in istoria sportului romanesc a invins in clasamentul national cele mai titrate grupari – Dinamo, Steaua.
– Activitatea sportiva a Mihaelei Melinte a fost una deosebita…
– Da. A fost sportiva nr. 1 a tarii precum si in topul mondial al primilor 10 sportivi ai lumii la probele din intreg atletismul mondial. A participat la ceremonia decernarii Oscar-urilor Atletismului, festivitate care a avut loc in anul 1999 la Monte Carlo. Cand lucrurile pareau sa mearga spre medalia olimpica la Sidney, cand atat Federatia Internationala de Atletism cat si cea europeana prevedeau o prima campioana olimpica a probei aruncarea ciocanului, au intervenit niste nereguli care au declansat un sir intreg de deziluzii. Suspendarea sa pe nedrept a fost vestea ce a bulversat intreaga lume a sportului. Atunci fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu, s-a opus vehement lui Tiriac si Comitetului Olimpic Roman, socotiti terminatorii unei sportive ce avea foarte multe de spus… Antrenorului Teodor Agachi si Mihaelei Melinte le-au fost decernate titlurile de "Cetatean de onoare" al Bacaului.
– CSM Onesti are o sectie de atletism sustinuta de multe performante notabile. Poate merge acest club pe drumul SCM Bacau?
– Atletii de la CSM Onesti (Enache, Cristina Negru, Aichimoaie, Hristea, Suhanea, fratii Potoroaca) au declansat impreuna cu antrenorul George Ardeleanu o noua era a atletismului onestean si se impune grabnic reinfiintarea sectiei de atletism la CSS Onesti si cooptarea unor antrenori la CSM pentru celelalte probe. Grupa aruncari are la Onesti o traditie prin veteranul Bartha cu fiii sai Levente si Lorand. Suntem siguri ca atletismul onestean va urca pe noi culmi odata cu venirea la conducerea CSM Onesti a entuziatei directoare Ingrid Istrate, care sa fie sprijinita de autoritatile locale.
– Ati fost printre promotorii organizarii la Onesti a Grand Prix-ului de Aruncari Lungi. Ce ne puteti spune despre acesta?
– Este cel mai galonat concurs de acest gen si isi continua drumul chiar si in conditiile actuale. Desi pentru noi este un moment de ingrijorare aceasta criza, atat Federatia Romana de Atletism, Directia Judeteana pentru Sport cat si Primaria municipiului si CSM Onesti si SCM Bacau si-au dat mana sub umbrela Agentiei Nationale de Tineret si Sport si au organizat aceasta competitie. Dorim sa multumim primarului Onestiului, Emil Lemnaru, la fel ca si viceprimarului C. Florian si consilierului Ioan Negoita, care au fost nelipsiti de la acest concurs ca si Doinei Melinte (fost director al DSJ, actualul presedinte al ANTS), care permanent ne-a ajutat material si sufleteste pentru reusita competitiei.
Ion Moraru

Din nou, pe prima treapta a podiumului

    Andreea Tuduriu, eleva Colegiului “Vasile Alecsandri” care a obtinut locul I la concursul “Little Stars” organizat la Sankt Petersburg, in luna martie, si-a reconfirmat valoarea. Ea a urcat din nou pe podium, obtinand locul I (in categoria sa) la Festivalul international pentru copii din Serbia, “Little Shells”, care a avut loc in intervalul 12-16 mai. Andreea a intrat in concurs cu piesele “Copil si inger” si „O poveste in care cred”, ambele pregatite impreuna cu profesorii Marius Teicu si Cristina Cozma. 24 de copii s-au inscris in competitie, pe trei categorii de varsta (6-9, 10-12, 13-14). De aceasta data, bacauanca a fost insotita de o alta romanca, Patricia Ciubotariu, din Oradea, care a obtinut locul al II-lea la categoria de varsta 6-9 ani. Vineri, Andreea participa la preselectia finala a Cerbului de Aur pentru copii, iar pe 3 iunie concureaza pentru un nou trofeu in Ucraina, la festivalul „Future Land”. Ii uram succes!

    Andreea Lupascu

    Spitalul de Pediatrie ia bani de la copii pentru analize

      Gratuit, dar contracost

      Laboratorul Spitalului de Pediatrie nu mai efectueaza gratuit analize medicale pentru copiii care au nevoie de tratament la domiciliu. Dreptul la gratuitate este doar pe hartie. S-a ajuns in aceasta situatie, deoarece laboratorul nu este autorizat si, ca atare, Casa de Sanatate nu-l poate finanta.

      Pentru copiii bolnavi care se adreseaza laboratorului Spitalului de Pediatrie, analizele medicale nu mai sunt gratuite, daca ei nu reprezinta un caz urgent. De mai multa vreme laboratorul spitalului efectueaza analize medicale numai contracost acestora, chiar daca pacientii vin cu bilet de trimitere de la medicul de familie ori de la medicul specialist din policlinica. Pe usa laboratorului sta scris ca nu se mai fac gratuit analize medicale, deoarece spitalul a epuizat fondul repartizat lui pentru acest tip de investigatii de catre Casa de Asigurari de Sanatate. Acesta este, insa, o parte din adevar. "Deoarece laboratorul nu detine certificatul de calitate RENAR, Casa de Sanatate nu a incheiat contract pentru el si nu-l finanteaza, ne-a spus Eugenia Ursu, asistent sef, Laboratorul de analize medicale. Suntem in curs de acreditare, s-a depus dosarul pentru aceasta, dar trebuie sa parcurgem o serie de formalitati. Necesita timp si bani."

      Parintii sunt revoltati

      Marea majoritate a copiilor care se prezinta in policlinica spitalului ori la medicul de familie nu sunt cazuri urgente, dar necesita tratament la domiciliu. Pentru stabilirea diagnosticului si a tratamentului corespunzator au nevoie, insa, de investigatii de laborator. Contracost, acestea inseamna pentru fiecare parinte in cauza un efort financiar deosebit. Creatinina costa 5,52 lei, calciul – 5 lei, magneziul – 5 lei, fibrinogenul – 12,75 lei, coproparazitologia – 17,50 lei, sideremia – 6,62 lei, ASLO – 10,70 lei, proteina C reactiva – 10,70 lei, iar examenul sumar de urina – 8,70 lei, astfel ca un parinte trebuie sa scoata din buzunar peste 80 lei. "Bani nu prea sunt, avem copii si multi sunt bolnavi, sa stam asa cu ei?, ni se plange Mirela Adam, din comuna Traian. Trebuie sa venim la spital sa facem ceva, dar cu un singur salariu este foarte greu. Copiii ar trebui sa beneficieze gratuit si de analize medicale." Maria Alupoaie, din Corbasca, mama a trei copii, este chiar revoltata: "Nu suntem de acord sa platim analizele, pentru ca nu sunt bani. Ne taie si din alocatie, cum sa ne mai descurcam, ce o sa facem? Sa-i aducem pe copii la plasament? Este foarte greu!". Resemnata, la randul ei, Alexandra Romedea ne-a declarat: "Nu am ce sa fac, daca trebuie sa platesc, voi plati. Dar in tara asta te astepti la orice!"

      Singura solutie, sa caute un laborator privat

      Spitalul ar fi putut evita aceasta situatie daca ar fi facut la timp demersurile pentru a obtine certificatul RENAR. “Nu am incheiat cu Spitalul de Pediatrie contract pe laborator, ne-a declarat Viorica Draganuta, director general al CJAS Bacau. Aceasta, deoarece nu au putut prezenta certificatul de calitate RENAR si nici dovada ca, inainte de 31 martie, au facut demersuri pentru a-l obtine. Pe site-ul nostru am afisat lista laboratoarelor private cu care avem contract. Pentru a veni in sprijinul bolnavilor, vom completa lista, adaugand spitalele care au contract cu noi si pentru laboratoare si efectueaza analize. In Bacau sunt laboratoare private care au fonduri pentru analize gratuite. Pacientii se pot adresa acestora.” Laboratoarele private au fost mult mai interesate sa intre in relatie contractuala cu CJAS si sa asigure analize gratuite. Din cele 18 care au incheiat contract cu Casa, doar 4 nu au certificat RENAR, dar au depus documentatia inainte de 31 martie.

      Elena Tintaru
      Doina Mincu

      O meserie cat o viata de om

      La 150 de ani de la infiintarea Scolii de Arte si Meserii Cleja, cadrele didactice, fosti directori si fosti elevi ai unitatii de invatamant si-au dat intalnire in locul in care au predat sau au invatat primele litere ale alfabetului. Emotionati, participantii s-au revazut in postura de acum cativa ani, cand timpul avea alta valoare, la fel si profesia de dascal.

      “Aveam 27 de ani cand am venit aici ca profesor. Conditiile nu erau nici macar comparabile cu cele de astazi. Am gasit colegi deosebiti. Eram uniti, mai ales ca atunci aveam un singur dusman, Partidul Comunist. A fost o experienta utila, ne-am format ca oameni. Nu am facut doar instructie, ci si educatie”, a explicat vizibil emotionata fosta directoare prof. Mihaela Savin, care isi aminteste de munca la camp, de manifestarile prilejuite de „Cantarea Romaniei” si chiar de traditionalele curatenii de toamna – 16 ani de predare in total si nici un regret. Invatatorul Elena Sandu isi aminteste de ultima promotie, ultimul banchet, „o experienta extraordinara”, marturiseste aceasta. „Aproape 800 de elevi au trecut prin sala mea de clasa. Cand am iesit la pensie am fost 100 de colegi. Nu voi uita niciodata acea zi. Sunt 18 ani de predare in Cleja. Nu am regrete, mai ales pentru ca am fost un colectiv foarte bun”, a explicat Elena Sandu.

      Fost elev, actual primar

      Edilul-sef al comunei, Ion Joca, a fost si el elev al Scolii Cleja. Acum se mandreste cu faptul ca prin efortul sau, toate unitatile de invatamant din comuna sunt moderne. „Fata de perioada cand eram eu elev, scolile arata altfel. Am reusit cu investitii ca fiecare unitate de invatamant sa devina europeana si sa fie dotata cu tot necesarul”, a declarat Ion Joca. De la manifestari nu au lipsit actualii elevi ai scolii care au pregatit momente artistice prin care si-au aratat aprecierea fata de dascali si scoala. Si actualul director este in prag de pensionare. Sarbatoarea a avut un dublu sens pentru profesorul Valerica Moisa: „Aniversare celor 150 de ani de la infiintare ma suprinde intr-un moment deosebit. In luna iulie voi parasi catedra, iar aceasta sarbatoare a fost de fapt cadoul pe care mi l-a facut o fosta eleva de-a mea, acum profesor in scoala noastra”. Invitatii au vizitat in partea a doua a zilei si primaria si au intrat in fiecare clasa in care altadata veneau cu catalogul la subbrat. Treptat insa, cadrele didactice s-au adunat in cancelarie, unde au depanat amintiri pretioase. „Doamne, ce frumos a fost!”, s-a auzit la un moment dat, din multime, ca o concluzie a unei zile incarcate de emotie.

      Andreea Lupascu

      Joburi de criza

      Universitatea „Vasile Alecsandri” a gazduit ieri a treia editie a Targului de Locuri de Munca pentru Studenti si Tineri Absolventi. Liga Studentilor a organizat evenimentul, care a reunit 16 agenti economici, din diverse domenii, interesati sa-si prezinte oferta si poate sa faca si angajari. Studentii au sosit rand pe rand si au consultat oferta fiecarei firme, convinsi ca pe timp de criza orice oportunitate merita luata in calcul.
      Marian Duran s-a numarat printre cei aproximativ 250 de studenti care au venit la targ. Este student in anul intai la Ingineria Mediului. Desi este ocupat cu seminarii si cursuri, isi doreste ca macar pe timpul verii sa lucreze pentru a capata ceva experienta. „Sunt curios de oferte. Nu strica sa te angajezi pe timp de criza. Caut un program flexibil si sa iasa si un ban. Ma intereseaza mai ales pentru ca vine vara si am mai mult timp. M-as multumi cu un salariu de 700-800 de lei, este potrivit pentru varsta noastra”, ne-a spus tanarul.

      Criza a fost pe buzele tuturor

      Daca nu si-au cautat de lucru, studentii au fost interesati macar de stagiile de practica pe care trebuie sa le efectueze in primii ani de studiu. „Deocamdata ma intereseaza practica. Sunt in anul II si este greu sa gasesti de lucru. Am incercat, dar fara succes. Daca macar reusesc sa fac practica, voi capata un vocabular si ceva experienta”, a marturisit Gabriela Bruma. Desi prezenta agentilor economici se anunta ceva mai consistenta, studentii au lasat CV-uri la toti cei prezenti. „Oferta este cam slaba, mai ales ca e criza. Este greu sa te angajezi acum. Imi doresc o slujba stabila, inainte de toate”, a spus si Alin Spulber. Pe langa locuri de munca, studentii au putut consulta si oferta educationala a Universitatii „Vasile Alecsandri” si materialele informative puse la dispozitie de Liga Studentilor. Dintre cei peste 19.000 de someri din judetul Bacau, cateva sute sunt absolventi de studii superioare. Ei beneficiaza de o indemnizatie de somaj de numai 300 de lei. Rata somajului in Romania depaseste in acest moment opt la suta.

      Andreea Lupascu

      Au protestat in tacere

        Refuza "o noua curba de sacrificiu"!

        In timp ce colegii lor se aflau la Bucuresti, 60 de reprezentanti ai BNS Bacau au pichetat, ieri, Prefectura. Ei au dorit sa protesteze in tacere si, prin intermediul prefectului, sa aduca la cunostinta Guvernului disperarea lor.

        Sindicalistii din Aerostar, Transelectrica, Compania E.ON, ai serviciilor de ambulanta si bibliotecilor din judet, toti afiliati la Blocul National Sindical (BNS), au pichetat, ieri, Prefectura Bacau. “La Bucuresti, astazi (n.r. – ieri), colegii nostri protesteaza impotriva masurilor de reducere a salariilor, pensiilor si ajutoarelor de somaj. Ne solidarizam acestei actiuni si respingem o noua curba de sacrificiu”, a declarat Ion Bujor, presedintele BNS Bacau. La pichetare au participat si scriitori, cercetatori, bibliotecari. “Starea de spirit este una de maxima ingrijorare, a marturisit Simona Marcu, liderul bibliotecarilor din judet. Salariul unui bibliotecar cu studii superioare este in jur de 10 milioane de lei. O reducere ne trimite la salariul minim pe economie.” Sindicalistii au protestat cu speranta ca Guvernul isi va intoarce privirea si spre "bietii amarati" din cultura romaneasca. “Din nefericire, traim vremuri cumplite. Eu sunt profesor si va spun ca, in istoria tarii, asemenea evenimente nu au mai existat. Nici starea de razboi nu ar fi adus Romania in halul asta", a afirmat Eugen Sendrea.

        In Romania, mai rau ca dupa razboi!

        Oamenii au avut steaguri si pancarte, dar nu le-au agitat, nu au fluierat si n-au strigat lozinci. Ei au afirmat ca vor sa protesteze “in tacere” fata de reducerea salarilor si a pensiilor. Dupa 30 de minute, sindicalistii au fost invitati de prefect. Claudiu Balan a citit lista si a declarat ca doua dintre revendicari – cresterea salariului minim la 705 lei si cresterea punctului de pensie – sunt, tehnic, de neindeplinit: “E vorba de posibilitati. Daca le punem pe hartie si nu exista acoperire nu am facut nimic”. Prefectul le-a adus aminte de anii de dupa 1996, cand salariile era platite cu intarzieri de 2-3 luni si doar in proportie de 70 la suta. Cu alte revendicari, cum ar fi combaterea reala a evaziunii fiscale si a coruptiei, prefectul s-a declarat de acord. Problema e ca rezultatele acestor actiuni se vor vedea peste 3-4 ani, nu intr-o luna. Reprezentantii BNS mai cer crearea de noi locuri de munca, depolitizarea institutiilor publice, scaderea TVA pentru produsele de baza, cresterea TVA la produsele de lux, neimpozitarea tichetelor de masa. Daca aceste solicitari vor fi ignorate, BNS va strange semnaturi pentru declansarea grevei generale.

        Silvia Patrascanu

        Imprumuturi de peste 1200 miliarde de lei vechi pe spatele bacauanilor

          Bugetul Bacaului, grevat de datorii imense

          Bugetul municipiului Bacau trebuie sa suporte un nivel impovarator de indatorare. In ultimii sase ani, sefii municipalitatii au contractat credite totalizand peste 1200 de miliarde lei vechi. La aceasta suma se adauga alte sute de miliarde lei, constand in dobanzi si comisioane aplicate creditelor. In urma cu sase ani, datoria Primariei Bacau se ridica la doar 240 de miliarde lei vechi, aproximativ 6 milioane de euro. In prezent, ea este de 6 ori mai mare, fara a mai pune la socoteala dobanzile percepute la imprumuturi.

          Actualul edil – Romeo Stavarache – pare decis sa-si "cumpere" al treilea mandat de primar cu bani de la banca. Daca in urma cu 6 ani, la mai putin de 3 luni de la preluarea mandatului, Stavarache afirma ca intentioneaza sa-si dea demisia din functia de primar din cauza datoriilor pe care le inregistra Primaria, astazi edilul liberal angajeaza credit dupa credit in numele municipalitatii.
          Din 2006 si pana in prezent, Primaria a contractat 4 credite totalizand peste 1200 de miliarde lei vechi (aprox. 30,5 milioane de euro). La aceasta suma se adauga alte sute de miliarde constand in dobanzi si comisioane percepute de institutiile bancare de la care municipalitatea a imprumutat bani.

          Datorii de 240 miliarde, in 2004

          In 2004, cuantumul datoriilor inregistrate de municipalitate atingea suma de 240 miliarde lei vechi, de 6 ori mai putin decat in prezent si fara a lua in considerare nivelul dobanzilor pe care trebuie sa le suporte Primaria la creditele luate incepand cu 2005 – 2006. Presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, fost viceprimar al municipiului, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca banii urmau sa fie platiti in contul unor lucrari la infrastructura rutiera a Bacaului. "Datoriile erau de 240 miliarde lei vechi la plecarea din Primarie. Nu-mi mai amintesc procentul privind gradul de indatorare. Erau lucrari efectuate la modernizarea drumurilor si ele trebuiau achitate. Nu era o metoda clasica de imprumutare, era un fel de credit furnizor care urma sa fie achitat. Oricum, bugetul cu care lucram era de multe ori mai mic decat acum. Era o solutie pentru a face drumuri in municipiul Bacau", a afirmat Benea.

          Ultimul credit: "doar" 7,5 milioane euro

          La ultima sedinta a Consiliului Local, alesii au aprobat demararea procedurilor privind contractarea unui nou credit, in valoare de 7,5 milioane euro. Proiectul a trecut cu unanimitate, fara ca reprezentantii bacauanilor in forul deliberativ sa interpeleze executivul Primariei cu privire la "sanatatea" financiara a bugetului local. Declarativ, pedelistul Constantin Draganuta, respectiv pesedistul Nicolae Zaharia au criticat intentia municipalitatii. Draganuta a recunoscut ca in 2004 datoriile Primariei erau mai mici decat acum. "Dupa sase ani, ne dam seama ca primarul minte si cand doarme. Cand Stavarache a ajuns primar in 2004 a spus o minciuna: ca orasul e inglodat in datorii. Valoarea de indatorare a municipiului e mai mare acum decat atunci", a declarat democrat-liberalul. De cealalta parte, Zaharia a cerut publicarea pe situl Primariei a datoriilor la zi ale municipiului. "Declarativ, Bacaul sta foarte bine. La nivel de surse stim insa ca exista multi agenti economici care nu si-au incasat banii pentru serviciile prestate Primariei. Stavarache Romeo ne prezinta in CL tot felul de documente financiar-contabile, pe care le considera favorabile. Opozitia insa nu poate influenta politic deciziile luate", a spus social-democratul.

          "In 2004, unii ziceau ca-si dau demisia!"

          Subprefectul Constantin Scripat, fost viceprimar in primul mandat al lui Stavarache, a declarat ca in 2004 noul edil a folosit o stratagema politica pentru a-si masca neputinta administrativa. "Unii isi dadeau demisia in 2004 si strigau ca din gura de sarpe ca municipiul Bacau are datorii imense. Astazi, vedem ca nivelul imprumuturilor este scapat de sub control. Mi se parea normal ca bacauanii sa fie intrebati in eventualitatea contractarii acestui nou credit. Avem de-a face si cu o lipsa de transparenta in cheltuirea banului public", a afirmat subprefectul.

          Lucian Bogdanel

          "Am lasat in Primarie datorii de aproximativ 200-250 de miliarde lei vechi. Undeva pe la 6 milioane de euro, deci mult mai putin decat datoriile pe care le are Primaria in acest moment. Am avut un program, Marea Asfaltare, la care s-a lucrat cu o firma de-a lui Umbrarescu. Bacauanii stiu cum s-a muncit. Am facut drumuri in oras si cred ca acest lucru s-a vazut in timp. Acum, infrastructura e praf si pulbere. Acele datorii urmau sa fie achitate in mod esalonat din octombrie 2004, pana in aprilie anul urmator. Bani erau, nu era o problema. De asemenea, nu trebuie uitat ca noi nu aveam la dispozitie fonduri europene sau alte surse de finantare pe care Primaria ar trebui sa le aiba acum. Eu nu m-am laudat ca am atras sute de milioane de euro in oras si nici nu am lasat un municipiu pe chituci, asa cum Bacaul arata la ora asta."
          Dumitru Sechelariu, fost primar al Bacaului
           
           
           

          Segama si RKS Drumuri, bataie de joc la Magura

            Au lucrat de mantuiala!

            Societatile Segama si RKS Drumuri sunt acuzate de autoritatile locale din comuna Magura ca au facut lucrari de mantuiala la sistemul de canalizare al localitatii. Acesta era realizat in baza unor fonduri venite prin Ordonanta 7/2006 a Guvernului. Alexandru Palade, primarul comunei, afirma ca lucrarile contin o sumedenie de deficiente, motiv pentru care edilul a refuzat sa faca receptia acestora. Cele doua societatI sunt controlate de Liviu Goian, vicepresedinte al municipalei PNL, respective Ioan Rotaru, consilier local din partea aceleiasi formatiuni politice. Palade a instiintat Prefectura asupra situatiei create, urmand ca institutia ce reprezinta Guvernul in teritoriu sa ia masurile de rigoare.

            In data de 14 mai, Primaria Magura a inaintat o adresa la Institutia Prefectului in care reclama faptul ca societatile care au realizat lucrarile in comuna refuza sa remedieze deficientele. Edilii din Magura au cerut firmelor RKS Drumuri si Segama sa remedieze problemele aparute la statia de pompare, la unele camine si tubul colector. Totodata, primarul Alexandru Palade acuza faptul ca lucrarile de executie a canalizarii in comuna Magura au fost atribuite pe principii politice si ca dirigintele de santier a fost impus "la pachet". Edilul condamna cardasia dintre constructori, dirigintele de santier si inspectorii in constructii care ar fi inchis ochii in fata lucrarilor de proasta calitate, platite cu peste 3 milioane de lei din bani publici, primiti de la Guvern pe Ordonanta 7/2006. "Stiti cum e cand se face politic. Nu am ales eu dirigintele de santier. A venit cu o factura in rosu vreun an de zile. Pana la urma i-am semnat-o si i-am dat banii. Acum ca am reclamat a iesit mare scandal. Stiti cum e, daca ii deranjezi pe cei mari, esti chemat la ordin, la partid", a spus Alexandru Palade, primarul comunei Magura. El a enumerat problemele existente la sistemul de canalizare, probleme care in prima instanta au depins de proiectare si ulterior de executia si urmarirea efectiva a lucrarii. Deficientele constatate l-au facut sa refuze receptionarea lucrarilor si plata garantiei de 100 de mii de lei (1 miliard lei vechi).

            Au lucrat neautorizati

            In replica la afirmatiile primarului, dirigintele de santier, Petre Patriche, afirma ca edilul din Magura ar santaja societatile implicate in proiect, deoarece are nevoie sa repare drumurile in comuna: "Lucrarile mai au probleme, dar nu sunt asa de mari. In principal ele se datoreza bransarii ilegale a unor cetateni, aspect care a fost ascuns anul trecut, in perioada electorala. Primarul, de fiecare data cand ploua, le cere cate ceva firmelor, cate o masina cu balast sau refacerea unor deficiente aparute din alte cauze". Si proiectantul Ioan Sava afirma ca problemele au aparut urmare a bransarii ilegale a unor cetateni, dar si a folosirii improprii a retelei de canalizare. "Nu sunt probleme la statia de pompare, ci doar la unele camine. Vinovati sunt cetatenii care s-au bransat ilegal direct la conducta de canalizare si nu la camine". Si primarul Alexandru Palade recunoaste bransarile ilegale facute de unii cetateni din comuna, dar care au fost facute cu ajutorul unor lucratori de la RKS si Segama. "Vinovati sunt smecherii astia care lucrau la RKS si Segama, care au facut bransari fara autorizatie la cine a vrut si a platit. Si-au facut scurgere de canalizare in curte, in buzatorie, oriunde. Canalizarea nu face fata si apelor pluviale. De asta resturile si materiile au rabufnit pe la gurile de canalizare. Cetatenii trebuie sa inteleaga ca daca vor sa aiba canalizare pe viitor, atunci sa nu mai arunce capatani de varza sau flanele in gurile de canal", a mai spus Palade.

            Dezinteres si deficiente

            In 2007, fostul primar al comunei Magura, Constantin Traistaru, acum viceprimar, a reusit sa obtina finantare pentru realizarea canalizarii in comuna. De la Guvern, pe Ordonanta 7/2006 a primit un milion de euro (aproximativ 3,35 milioane de lei), care urmau sa fie investiti pentru realizarea a peste 8 kilometri de canal si a unei statii de pompare. “Eu le-am adus bani pe Ordonanta 7 pentru a face ceva in comuna. Acolo unde se vor constata deficiente, acestea trebuie remediate", a declarat viceprimarul Traistaru. A fost organizata licitatie, pe SEAP, care a fost castigata de grupul de firme Conbac, RKS si Segama. Valoarea lucrarilor a fost estimata la 2,77 milioane de lei. Ulterior valoarea a fost indexata cu ajutorul a doua acte aditionale, prin care firmele au mai primit inca 549 de mii de lei. Lucrarile au fost efectuate doar de ultimele doua firme, care sunt controlate de Ion Rotaru (PNL), consilier local in Bacau si de Liviu Goian, om de afaceri, vicepresedinte al municipalei PNL, un apropiat al primarului Romeo Stavarache. Atat Palade, cat si Traistaru reclama faptul ca in Magura s-a lucrat pe timp de iarna, pe ploaie, pe ninsoare, fapt care – in final – a daunat calitatii lucrarii. "Pentru aceasta lucrare toti sunt vinovati. Proiectantul a gresit deoarece conducta care trece peste paraul Negel era deasupra albiei. S-a ajuns la concluzia ca trebuie dezgropata conducta pe o portiune de 300 de metri. Auzi cata prostie! A fost si dezinteres din partea lor. Constructorii au lucrat pe ploaie, pe ninsoare, fara sa le pese de ce va iesi", a completat primarul Palade.

            "Am primit o sesizare de la Magura. Primarul, neputand sa receptioneze lucrarile care au mai multe deficiente, ne-a sesizat pe noi. Nu voi tolera niciun fel de neregula in executia acestor lucrari de canalizare, facute cu bani de la Guvern.”

            Constantin Scripat, subprefect

            Constructorii neaga existenta problemelor

            In data de 18 mai, inspectorul in constructii Gheorghe Iftode, impreuna cu constructorul Ioan Rotaru, proiectantul Ioan Sava si Petre Patriche au incheiat o nota de constatare in care afirma ca lucrarea este functionala din vara lui 2009, cand s-a facut receptia pe tronsonul principal. In aceeasi nota se mai afirma ca statia de pompare este in stare de functionare, dar ca sunt probleme cu apa rezultata in urma precipitatiilor. Singura mentiune negativa asupra lucrarilor este facuta fata de doua capace de canal care s-au deplasat din cauza unor utilaje agricole. Constructorul Liviu Goian, care administreaza societatea Segama, afirma ca intreaga lucrare nu are nicio problema. “Inspectoratul de Stat in Constructii a dat raspunsul oficial, care infirma ceea ce spun autoritatile din Magura”, a declarat, sec, Goian. Atat Adrian Sichitiu, seful ISC Bacau, cat si Ioan Rotaru, de la RKS Drumuri, nu au raspuns multiplelor apeluri telefonice adresate de ziaristii Desteptarii. Primarul Alexandru Palade a declarat ca nu a avut habar de controlul efectuat de lucratorii ISC. “N-am stiut de control. Cum sa faci verificari fara sa chemi si beneficiarul? Un astfel de control nu poate fi valabil!”, a opinat, revoltat, edilul.

            Mircea Merticariu

            Un descendent al lui Constantin Tanase

            In memoriam

            Se numeste Radu-Mircea Ratescu si ar trebui sa fie cunoscut de orice bacauan trecut de 50 de ani. Prin anii de comunism deplin, se inhamase de bunavoie la carul culturii locale intemeind Teatrul de Animatie „Licurici“ in 1951 si cladind, la modul propriu, tehnica Teatrului Dramatic „Bacovia“ si a Teatrului Tineretului din Piatra-Neamt. A suportat umilinte, a donat modestul salariu nevoiasilor sau teatrelor, a strans in juru-i oameni de buna-credinta cu care a consolidat o trupa de actori si, in final, o institutie. Altruist cum foarte putini sunt sub soare, s-a asezat mereu ultimul pe lista prioritatilor si asa a reusit sa-si faca in primul rand prieteni devotati. Unul dintre acestia a fost Florin Gheuca, actorul-carturar, textierul si traducatorul, cu care a alcatuit un cuplu artistic amintind – mutatis mutandis – de Ilf si Petrov ori de Stroe si Vasilache. L-au avut model pe Constantin Tanase si au tinut sa intareasca pecetea acestuia pe textul de revista de la noi. La Bacau, Piatra-Neamt, Galati, Iasi, Cluj, Caransebes, au fost prezenti cu spectacole scrise si regizate de ei: „Refugiul veseliei“, „Sa rada lumea!“, „Revista, tot revista“ s.a. In 1991, au editat revista umoristica „Tiribomba“.
            Diplomat desavarsit, Radu-Mircea Ratescu stia sa obtina pentru teatru – nicicand pentru el! – fonduri, materiale, spatii si de la activistul de partid, si de la functionarii din minister. Era un „cumulard de calitati“ (Florin Blanarescu, alt bun prieten al sau), un factotum intr-o vreme cand demobilizarea in fata greutatilor vietii era frecventa.
            Scria usor, fara a fi facil, avandu-l in fata ochilor pe maestru – C. Tanase. Tinea la specificul revistei romanesti si ataca indraznet racilele momentului. Debuteaza in 1941, la Slanic-Moldova, cu o parafraza eminesciana, si scrie – singur sau in colaborare cu Florin Gheuca – texte pentru teatrul de revista sau cel de papusi (cu piesa „Ilior Voinicul“ obtine Premiul I, acordat de Ministerul Culturii). Ca redactor la Radio Bucuresti, intretine climatul cultural instaurat de C. Tanase, iar dupa 1990 compune piese-farsa, epigrame si o sinteza despre crestinism. In 2007, editeaza volumul umoristic „Cu gluma nu e de glumit…“, semnat impreuna cu Florin Gheuca. „Aborigenul“, ultima sa carte, a rezultat din convorbirile pe care le-am avut pe tema Bacaului cultural. Dispunand de o memorie fabuloasa si, indeosebi, de o disponibilitate catre confesiune cum foarte rar mi-a fost dat sa vad, cele cateva zeci de ore petrecute in fata microfonului au rotunjit o monografie orala a acestor locuri. Pe 22 aprilie, in cladirea veche a Scolii „Al.I. Cuza“, l-am intrebat pe Costache Andone daca si-l aminteste pe Radu-Mircea Ratescu. „Cum sa nu? Colegul meu de banca! Ce face?“ „Binisor“. La 90 de ani pe care i-ar fi rotunjit la 21 mai, RMR-ul – cum ne placea sa-i spunem – a coborat langa tatal sau, generalul Ratescu, in cimitirul Ghencea Militar. „Il credeam nemuritor“, ii spuneam dnei Margareta Gheuca. „Si eu. Oricum, asa va ramane.“

            Ioan Danila

            Viata dupa inundatii

              Dupa aproape doi ani de la inundatiile din comuna Saucesti, locuitorii se chinuie si acum sa refaca ceea ce apele le-au luat fara mila. Imediat dupa dezastrul petrecut in comuna bacauana, sute de oameni au dormit pe unde au apucat. In ajutorul lor au sarit diferite institutii, dar si persoane cu suflet mare. Guvernul a decis atunci sa reconstruiasca locuinte pentru satenii care au ramas pe drumuri.

              In jur de 400 de case au fost construite si predate la rosu satenilor. Dupa finalizarea lucrarilor familiile de sinistrati au mai primit o ultima transa de 40 milioane de lei vechi, pentru tencuirea unei camere si a bucatariei. Pe hartie, ajutoarele venite pentru sinistrati au fost multe, in practicea insa situatia este diferita. “Am primit ceva ajutoare. Atunci am observat ca nu toata lumea a primit acelasi lucru. Ajutoarele au venit nominal, unii au primit, iar altii nu. Guvernul ne-a dar un aragaz si o soba din tabla, cu care nu am avut ce face pentru ca nu mergea, nu era buna”, a marturisit Mihai Enache. O alta problema sunt casele ramase in picioare in urma inundatiilor, dar care nu mai pot fi locuite pentru ca au fost afectate de apa. In aceste cazuri Guvernul a construit locuinte noi, insa proprietarii si-au luat angajamentul ca vor darama locuintele vechi din propriile venituri. Vasile Furtuna beneficiaza de o locuinta noua, dar si de casa veche, pe care o foloseste acum drept magazie de depozitare. El se scuza: “Nu am avut posibilitatea sa o daram, dar oricum nu mai locuiesc in ea. Cand voi avea bani voi face si lucrul asta. Cu o pensie de sapte milioane de lei vechi, mi-a fost imposibil”. Dupa ce Guvernul a finantat lucrarile pentru noile locuinte, fiecare satean care a beneficiat de o casa a fost nevoit sa suporte cheltuielile de finalizare a lucrarilor: tencuiala, varuit si izolatie. In functie de posibilitati unii si-au terminat casele, in timp ce altii au lasat locuintele asa cum le-au primit. Indiferent daca au sau nu cea mai frumoasa casa din sat, toti cei care au ramas pe drumuri in urma inundatiilor se bucura acum doar pentru faptul ca au un acoperis deasupra capului. Maria Toma nu a avut bani nici sa-si tencuiasca peretii casei. “Este foarte greu ca nu am cu ce cumpara materiale sa izolez. Asta iarna, din cauza frigului si a umezelii am facut mucegai in toata casa. De cand am primit-o nu am mai facut nimic la ea. Am pensie mica, iar baiatul a ramas fara serviciu. Mai imprumut de unde pot sa cumpar macar putin var, dar ne descurcam greu. Multumesc lui Dumnezeu ca am primit casa asta, ca apa ne-a luat tot ce aveam”, a spus Maria.
              Sinziana Filimon

              “Cine a fost gospodar, chiar daca nu a avut bani, a imprumutat si tot a terminat de construit casa. Altii in schimb au stat prin baruri si acum casele mai au putin si se darama.”

              Mihai Enache, localnic din Saucesti


              Dupa inundatii, vin executarile silite

              Daca oamenii din Saucesti sunt multumiti ca stau in case noi, nu la fel de multumite sunt autoritatile, care, la aproape doi ani de la revarsarea Siretului, inca au restante catre constructorii care au curatat terenul de grinzi, chirpici sau caramizi si au ridicat locuinte noi. Acestia au dat in judecata primaria si au cerut instantei sa-i blocheze conturile si sa o execute silit. Dupa inundatii, suma datorata firmelor de constructii era de 1.700.000 de lei, adica 17 miliarde de lei vechi. La 31 decembrie 2009, autoritatile aveau catre societatea Fair Play SRL o restanta de 846.972 lei, adica jumatate din datoria initiala. “In trimestrul I, am achitat 202.810 lei, arata Cristina Sustac, contabil sef al Primariei Saucesti. Mai aveam de platit 684.000 lei, din care 633.395 lei catre Fair Play SRL si 10.733 lei catre Agriconstruct.” Primaria mai are o problema: a fost data in judecata si de Consalt River, a platit datoria, dar acum “executorul pretinte 12.119,53 lei, cheltuieli de judecata si de executie, desi noi am virat firmei suma datorata inainte de a fi executati”, declara Cristina Sustac. Primaria a solicitat esalonarea platii datoriilor pe o perioada de doi ani: anul acesta ar putea achita 180.000 de lei, iar in 2011, daca trece criza, restul de 453.000 de lei, adica 4 miliarde si jumatate de lei vechi, cat e bugetul comunei pe un an intreg. Costinel Manea, edilul comunei, spune ca va incerca sa-si achite datoriile, dar are nevoie de sprijinul CJ si al altor institutii: “Societatea Fair Play nu a fost de acord cu esalonarea, dar noi speram ca instanta va avea in vedere ca suntem de buna-credinta si va accepta aceasta solutie.”

              Silvia Patrascanu

              Proiect de canalizare „inghetat”

                Comuna bacauana Beresti Bistrita nu are nici acum un sistem de canalizare. Proiectul depus prin ordonanta 7 si inceput in 2007, nu s-a finalizat nici pana acum. Motivul? Nu s-au mai alocat bani. Lucrarile au mers bine pana anul trecut, cand primaria a primit o transa de 4 miliarde lei vechi. De atunci si pana acum nu a mai miscat nimic. Valoarea totala a proiectului este de 3 milioane lei noi. Pentru a finaliza lucrarile mai sunt necesari in jur de opt miliarde de lei vechi. “Aproximativ 75% din lucrarea la canalizare a fost executata, dar in acest moment nu mai avem bani pentru a termina ceea ce am inceput”, ne-a declarat Mihai Dascalescu, primarul comunei Beresti Bistrita. Conform proiectului, data finalizarii era 20 septembrie 2008. Dupa doi ani de asteptari, localnicii au ales sa-si faca singuri fose septice. Proiectul de canalizare se va intinde pe 8,5 km si va cuprinde retele de canalizare cu camine de vizitare, o statie de epurare si doua statii de pompare, una la Climesti si una la Beresti. Bazandu-se pe faptul ca Beresti-Bistrita va dispune de canalizare, primaria a investit bani in grupuri sanitare. La Scoala “Vasile Borcea” a fost amenajata o baie moderna pentru cei mici. La fel si la dispensar, insa din pacate sunt in stadiul de “muzeu”, pentru ca nu sunt functionale.

                Fara canalizare, fara drumuri bune

                Incetarea lucrarilor la canalizare impiedica si reabilitarea drumurilor din comuna. Atat timp cat proiectul nu se finalizeaza, drumurile comunale nu pot fi reparate, sau mai bine spus asfaltate. Primaria Beresti-Bistrita a depus in luna iulie 2009 un proiect integrat pe Masura 322 ce cuprinde amenajarea unei baze sportive, a unei gradinite cu doua grupe, achizitionarea unui utilaj pentru intretinerea drumurilor si cel mai important, reabilitarea drumurilor pe tronsonul Climesti-Beresti-Brad, pana la intersectia cu drumul judetean 207 F. Proiectul are o valoare totala de 2,5 milioane de euro. “Proiectul pe care l-am depus este eligibil si asteptam sa fie aprobat. Pana nu se termina lucearea la canalizare nu putem repara niciun drum comunal”, a mai precizat Mihai Dascalescu. Niciun drum din Beresti-Bistrita nu este astfaltat. Primaria a investit de curand aproximativ 600 milioane de lei vechi in refacerea partiala a drumurilor. Pe o portiune de aproximativ 5-6 km drumurile au fost acoperite cu prundis marunt (sort), insa doar cele principale, spre nemultumirea locuitorilor, care asteapta de ani de zile sa aiba drumuri civilizate. Deocamdata orice proiect de viitor are sanse minime sa se si realizeze, din cauza lipsei de fonduri.

                Sinziana Filimon

                Cat ne costa urmatorul mandat de primar?

                  Datoria publica a Bacaului: 30 milioane de euro + dobanzi si comisioane

                  In urma cu sase ani, Romeo Stavarache anunta ca-si da demisia din functia de edil sef pentru ca a gasit o Primarie inglodata in datorii. Tema „grelei mosteniri“ era in voga la data respectiva. Astazi, primarul bacauan angajeaza credit dupa credit in numele municipalitatii. Ultimul imprumut initiat de edil se ridica la 7,5 milioane de euro, bani care – afirma voci din administratie – vor fi folositi la edificarea vesnicului Spital Municipal, proiect ce a secatuit buzunarele platitorilor de taxe din municipiu. De cand a preluat destinele Primariei Bacau, Stavarache a contractat credite in valoare de peste 30 de milioane de euro, in conditiile in care in 2007, an cu venituri ridicate pentru municipalitate, bugetul propriu al institutiei edilitare a depasit, de putin, valoarea imprumuturilor realizate. La acestea se adauga pasive de alte milioane de euro, constand in dobanzi si comisioane operate la creditele contractate.

                  In ultimii patru ani, municipalitatea bacauana a contractat credite de peste 30 de milioane de euro, banii fiind destinati – potrivit declaratiilor oficiale – finantarii mai multor proiecte de interes local. Suma este semnificativa, in conditiile in care la preluarea functiei de edil sef, Romeo Stavarache se plangea ca a gasit o Primarie inglodata in datorii. Ba, mai mult, imediat dupa alegeri – in toamna lui 2004 – intr-un acces de lehamite, primarul anunta ca demisioneaza din functie. Ulterior, Stavarache a revenit asupra deciziei si, incepand cu 2006 a initiat mai multe operatiuni financiare vizand contractarea de credite bancare. Bacaul incepuse sa prinda gustul traitului pe datorie.

                  Doua in 2006

                  Prin Contractul nr. 35928 din 18 iulie 2006, municipalitatea a imprumutat 5 milioane de euro de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Potrivit inscrisurilor oficiale, banii trebuiau sa fie folositi la cofinantarea proiectului depozitului ecologic de deseuri din zona localitatii Nicolae Balcescu. Creditul beneficiaza de o perioada de gratie de 3 ani, urmand ca perioada de rambursare sa se intinda pe 10 ani, din 2009 pana in 2019.
                  In acelasi an, Primaria contracteaza un imprumut de 110 milioane lei noi (aproximativ 3 milioane de euro) de la Raiffeisen Capital & Investment (Contract nr. 16/03.11.2006). Banii sunt destinati pentru "investitii de interes general" si vor rambursati pana in 2026. In total, numai in 2006, municipalitatea bacauana a angajat credite de peste 8 milioane de euro, suma la care se adauga dobanzi pe masura, de alte cateva milioane de euro. Banii urmeaza a fi returnati din bugetul local, adica din buzunarele platitorilor de taxe din municipiul Bacau.

                  63 cu 57

                  Dupa trei ani, timp in care au luat pauza de la creditare, edilii s-au gandit sa contracteze un nou imprumut bancar. In vara lui 2009, municipalitatea a elaborat un caiet de sarcini privind contractarea unui imprumut masiv de 63 milioane lei vechi (peste 15 milioane de euro), bani destinati – de asemenea – unor investitii de interes local. Pentru acest credit, edilii au calculat o valoare maxima de 74,4 milioane lei, diferenta dintre cele doua sume – aproximativ 11,4 milioane lei – constituind dobanzi, respectiv comisioane bancare estimate de finantistii Primariei. Castigatorul licitatiei a fost BCR, in toamna lui 2009. La acea data, Leonard Padureanu – pe atunci director economic in Primarie – declara pentru cotidianul Desteptarea ca daca municipalitatea va rambursa creditul in perioada maxima admisa – 20 de ani – ea va plati aproximativ 57 milioane lei dobanzi si comisioane. Costul creditului a fost socotit satisfacator de Padureanu. "Daca vom rambursa in 20 de ani, pe cifrele actuale, costul total al creditului va fi de 57 de milioane de lei. Pare o suma mare, dar in conditii de criza eu cred ca am obtinut ce ne-am propus", declara – in august 2009 – directorul ajuns, intre timp, administrator public al municipiului. Dobanda trimestriala perceputa la creditul convenit cu BCR este de 4,5 la suta plus ROBOR calculat la trei luni.

                  Ce s-a intamplat cu cele 15 milioane de euro?

                  Prin Hotararea nr. 101 a Consiliului Local din 15 aprilie 2009, alesii bacauanilor aprobau contractarea unui credit de 15 milioane de euro (cel convenit, ulterior, cu BCR), respectiv a unui imprumut tip "revolving" in valoare de 7,5 milioane euro (31 de milioane lei). Cele 15 milioane contractate de la BCR au constituit coloana vertebrala a bugetului local pe 2010, aprobat de consilieri in luna februarie. Cea mai mare parte din bani, aproximativ 6 milioane de euro, au fost directionati spre finantarea lucrarilor Spitalului Municipal, obiectiv medical ce a inghitit sume colosale din bugetul local, fara ca edilii sa gaseasca o solutie viabila privind finantarea sa. Demersul sefilor municipalitatii a starnit mai multe nemultumiri in randul consilierilor din opozitie care s-au declarat impotriva finantarii santierului cu 25 de milioane lei.
                  Aproximativ un milion de dolari din acelasi credit au fost dirijati catre Teatrul de Vara, obiectiv complet reabilitat inca de anul trecut, dar aflat in stare de nefunctionare de mai bine de jumatate de an. In plus, imobilul urmeaza sa redevina santier, municipalitatea intentionand sa monteze instalatie de sunet si lumini in interiorul acestuia. Chiar si nefinalizat, Teatrul de Vara ii va mai costa pe bacauani 1,5 milioane de euro in plus, costuri aferente lucrarilor suplimentare.
                  Al treilea obiectiv pentru care Stavarache s-a imprumutat este Centrul de afaceri. Peste 3 milioane de euro din creditul luat de la BCR au fost directionati catre santierul de la iesirea dinspre Onesti.
                  In 2008, pe panourile electorale ale primarului, Bacaul aparea drept orasul cu cele mai multe fonduri europene atrase. Timpul a dovedit ca abordarea politicianista a edilului nu a fost decat un balon de sapun, spart de realitatile crizei si de adevarata fata a economiei bacauane. Pentru fiecare proiect afisat pe "lista primarului", municipalitatea a contractat imprumuturi suplimentare.

                  7,5 milioane pentru supravietuirea Primariei

                  Colac peste pupaza, alesii bacauanilor au aprobat la ultima sedinta a Consiliului Local (18 mai) contractarea unui nou imprumut de catre municipalitate. La initiativa primarului Stavarache, consilierii au aprobat cu unanimitate de voturi deschiderea procedurii de contractare a imprumutului. Acesta va fi de 31 milioane lei (7,5 milioane euro), edilii prevalandu-se de articolul 1 al HCL 101/2009, privind contractarea unui credit tip "revolving".
                  Sefii municipalitatii au promis ca noul credit va fi folosit in alte scopuri decat finantarea Spitalului Municipal, desi la articolul 1 al proiectului aprobat scrie – negru pe alb – ca o parte din bani vor merge tot in santierul buclucas. Surse administrative au confirmat ca, in prima faza, conducerea municipalitatii a dorit sa directioneze jumatate din acest nou imprumut catre obiectivul medical.
                  Operatiunile financiare ale municipalitatii au ridicat suspiciuni in randul alesilor locali, acestia declarand ca Primaria nu lucreaza transparent atunci cand decide sa-i indatoreze pe bacauani.

                  "Am votat doar o procedura, nu si directionarea banilor sau contractarea propriu-zisa a imprumutului. Este o perioada dificila din punct de vedere economic si nu putem sa bagam 150 de miliarde lei vechi in Spitalul Municipal, mai ales ca strazile sunt praf, blocurile fara izolatie etc. Este pur si simplu prea mult pentru acest spital, mai ales ca nu lucreaza firme sau muncitori din Bacau. Acum sase ani, lumea nu stia ce e cu acest primar. Dupa sase ani ne dam seama ca primarul minte si cand doarme. Cand a ajuns primar in 2004 a spus o minciuna: ca orasul e inglodat in datorii. Iata ca valoarea de indatorare a municipiului e mai mare acum decat atunci."

                  Constantin Draganuta, consilier local PD-L

                  "Investitiile demarate trebuie finalizate. Stavarache Romeo, prin faptul ca are o majoritate obedienta in Consiliul Local, este in situatia de a-si asuma toate aceste gesturi care in final pot duce la falimentul Bacaului. Stavarache Romeo ne prezinta, in CL, documente financiar-contabilate pe care le catalogheaza favorabile. Opozitia nu poate influenta politic deciziile luate. Cel mai corect era ca acest credit sa se ia la jumatatea lui 2010, dupa ce vedeam executia bugetara dupa primul semestru. Declarativ stam foarte bine; la nivel de surse stim foarte bine ca exista multi agenti economici care nu si-au incasat banii pentru serviciile prestate Primariei."

                  Nicolae Zaharia, consilier local PSD

                  "Nu stim care sunt conditiile de finantare a proiectului de modernizare a Insulei de Agrement. Se pare ca Primaria trebuie sa suporte 50 la suta din valoarea proiectului. Acest nou credit este pentru 2011 si nu pentru acest an.

                  Romeo Stavarache, primar Bacau

                  Platim salarii de 7 milioane pentru angajatii Primariei Bacau

                  Potrivit organigramei, edilul sef doreste sa mai angajeze inca 54 de persoane in Primarie, situatie care ar ridica numarul total al angajatilor la 1500. Interesant este faptul ca primarul intentioneaza sa angajeze 47 din cele 54 de persoane in propriul aparat de specialitate si nu in directiile unde munca este obligatorie. Din totalul angajatilor Primariei Bacau, 1038 lucreaza efectiv la serviciile publice de specialitate (salubrizare, spatii verzi, Politia Primariei etc), iar restul reprezinta aparatul de specialitate al primarului, sector in care angajatii sunt mai bine platiti. Cuantumul salariilor reprezinta un motiv de nemultumire pentru angajatii obisnuiti din Primaria Bacau. In timp ce sefii realizeaza venituri cuprinse intre 4 si 8 mii de lei (care cresc in functie de numarul indemnizatiilor, sporurilor si a altor premii), muncitorii sau functionarii de rand abia daca incaseaza lefuri cuprinse intre 600 si 1300 de lei. Numarul mare al angajatilor Primariei Bacau, dar si salariile edilului si ale sefilor din subordinea sa reprezinta o adevarata gaura data bugetului local.
                  In 2010, bugetul a fost estimat la 132 de milioane de lei, din care 27 de milioane de lei (aproape 7 milioane de euro) vor fi cheltuite cu salariile subordonatilor primarului. In 2008, cand numarul angajatilor din Primaria Bacau era mai redus (aproximativ 1100 de persoane), cheltuielile cu salariile s-au cifrat la peste 26 de milioane de lei. Dupa obiceiul ultimilor ani, aceasta suma va fi rectificata.

                  Ce este un credit tip „revolving“

                  Potrivit jargonului bancar, liniile de creditare tip revolving sunt destinate finantarii nevoii de capital de lucru, in special a deficitului de capital de lucru.
                  Capitalul de lucru este masura lichiditatii unei companii, o valoare mare a capitalului de lucru indicand o lichiditate mare a companiei.
                  Concret, capitalul de lucru reprezinta fondurile disponibile pentru activitatea de zi cu zi a unei societati. In cazul in care acesta se diminueaza, societatea nu-si achita la timp datoriile curente. Un exces de capital de lucru semnifica sume de bani blocate inutil si, pe cale de consecinta, oportunitati economice ratate. Evident, nu este si cazul municipalitatii bacauane, aceasta contractand creditul pentru a supravietui.

                  Lucian Bogdanel

                  Campion prin KO

                  Ionel Alexandru (SCM) a castigat "nationalele" de K1

                  Primul campionat national din 2010 al sectiei de kick-boxing de la SCM Bacau s-a concretizat printr-o medalie din cel mai pretios metal. La Bucuresti, in cadrul CN de K1 pentru seniori, Ionel Alexandru a urcat pe cea mai inalta treapta a podiumului in limitele categoriei -71 kg. Elevul antrenorului Gabriel Muntenasu a facut o surpriza inca din primul meci, cand l-a invins la puncte pe un sportiv bucurestean. In semifinale s-a impus prin superioritate tehnica in fata unui timisorean, iar in finala a avut drept adversar un sportiv de la Metrorex Bucuresti, cel mai puternic club din tara. "Cel de la Metrorex ar fi trebuit sa se opreasca in semifinale, dar arbitrii au facut sa fie altfel. In aceste conditii, i-am spus lui Alexandru ca daca nu-si face adversarul knock-out, atunci arbitrajul ii va acorda titlul bucuresteanului, fiindca nu se poate compara nimeni cu forta financiara a Metrorexului", relateaza Gabriel Muntenasu. Reactia sportivului bacauan: si-a trimis adversarul la podea si a pus mana pe medalia de aur! "Ma bucura faptul ca am inceput anul competitional cu un asemenea rezultat. Speram s-o tinem tot asa", a completat Muntenasu. "Nationalele" de K1 de la Bucuresti au reunit la start 60 de sportivi de la 17 cluburi din tara.

                  Dana Popa

                  Tenis / Trofeul Eurotenis Head: Berdila, la un nou succes

                  De la Bacau la Focsani. La o saptamana dupa ce a castigat cupa Fischer-DSJ-SCM, Petru Berdila si-a adjudecat trofeul "Eurotenis Head". In finala categoriei 10 ani, tenismenul de la SCM Bacau l-a invins cu 6-1, 6-1 pe Theodor Foia (Performer Iasi).
                  Ceilalti bacauani finalisti au terminat competitia de la Focsani pe pozitia secunda. La 12 ani, Stefan Casuneanu (Onesti) a cedat cu 0-6, 0-6 la Andrei Riclea (ICMRS Galati), iar la 14 ani, Luana Stanciu (SCM) a fost invinsa cu 7-6, 5-7, 1-6 de Raluca Belehuz (Galati).
                  In turneul sah de la 16 ani, Ioana Dumitrasc (TC Bistrita) si Madalin Dumbrava (SCM) s-au clasat pe pozitia a treia. Acelasi loc a fost ocupat de semifinalistii Tudor Diaconu (CSS), Alina Munteanu (SCM) si Ana Maria Grigore (CSS), la 14 ani. Trofeul Eurotenis Head a fost un turneu de categoria a III-a.

                  Dana Popa

                  Fotbal, Liga a V-a: In cautarea Gloriei de odinioara

                  Obloane trase

                  In urma cu 10-15 ani, Gloria Zemes era una din frumoasele realitati ale "fotbalului mic" din judet. Beneficiind de sprijinul unei companii precum Petromul, echipa se remarca atat prin ambitia de care dadea dovada pe teren, cat si prin rezultatele bune cu care isi obisnuise suporterii. Povestea a tinut atat timp cat au existat si bani. Din momentul in care sustinerea financiara a disparut, Gloria a inceput sa rataceasca prin clasament si pe la usile diversilor sponsori, inainte de a inchide definitiv obloanele.

                  De la zero

                  Vara trecuta, echipa a fost reinfiintata. "Am luat-o practic de la zero", isi aminteste primarul Zemesului, Ioan Selaru, care precizeaza ca nu a fost usor nici atunci si, din pacate, nici acum. "Avand in vedere ca in Zemes au existat alte prioritati, inca nu s-a gasit modalitatea prin care echipa sa beneficieze de fonduri de la municipalitate", puncteaza Selaru. Desi nu are nicio functie la Gloria ("nici macar una onorifica’), primarul pune serios umarul, ca persoana particulara, la asigurarea bugetului echipei, estimat la circa 200 milioane lei vechi.

                  400 de spectatori

                  Viitorul echipei se prefigureaza sub forma unei colaborari cu un partener privat, mai ales ca si baza sportiva poate reprezenta un punct de atractie pentru posibilii sponsori. Cei 300-400 de spectatori care vin la meciurile de acasa reprezinta un alt argument pentru crearea unei structuri solide. "Cautam tot felul de formule si de solutii in acest sens", spune Ioan Selaru, un fost practicant de arte martiale, care isi doreste ca sportul (si, evident, fotbalul) sa aiba locul sau in comunitatea zemeseana.

                  Mingea la centru

                  In ciuda faptului ca echipa antrenata de Romica Bahaila si-a desfasurat activitatea mai mult pe baza de voluntariat, rezultatele nu s-au lasat asteptate prea mult. Astfel, Gloria Zemes a ajuns in partea superioara a clasamentului, coechetand cu o revenire in liga a patra din postura de participanta la faza play-off a turneului. Primarul Ioan Selaru nu minimalizeaza o eventuala promovare, dar apreciaza ca "mai important decat rezultatul e faptul ca am reusit sa readucem din nou mingea pe teren".

                  Dan Sion

                  Handbal masculin / Cupa Romaniei: Tot cu ei

                  Stiinta MD – Steaua (Brasov, astazi, ora 12.00, in direct pe Digi Sport)

                  Cele mai bune opt echipe din Liga Nationala incheie sezonul la Cupa Romaniei. Dupa ce a terminat campionatul pe pozitia a IV-a, Stiinta MD debuteaza in competitia eliminatorie in compania ocupantei locului V, Steaua MFA. Teoretic ar fi cel mai echilibrat sfert de finala, cu adversare despartite de doar doua puncte la finalul editiei 2009-2010 (34, respectiv 32). "Studentii" au si un ascedent moral dupa rezultatele din acest campionat, in care au castigat ambele intalniri directe cu scorul de 32-30.
                  In Cupa, "ros-albastrii" sunt insa "nasii" bacauanilor. Acum doua sezoane, Steaua a eliminat Stiinta in semifinale (27-22), iar anul trecut i-a scos pe elevii lui Gabriel Armanu din prima faza (37-30). Sfertul din 2009 s-a disputat de pe aceleasi pozitii 4-5 inregistrate la finalul campionatului, numai ca stelistii se aflau atunci la un pas de podium, iar "studentii" cu un loc in spatele lor. Ca si atunci, Stiinta nu are acum un obiectiv clar, in conditiile in care si-a asigurat oricum prezenta in viitorul sezon international. In duelul cu detinatoarea Cupei Romaniei, este astfel de asteptat ca echipa bacauana sa le dea credit jucatorilor tineri, utilizati mai putin de-a lungul acestui sezon.
                  Delegatia Stiintei a luat ieri drumul Brasovului fara Tamas, Rotaru sI Ignat, accidentati. Deplasarea va tine cat parcursul "studentilor" la ultima competitie oficiala din sezonul 2009-2010.

                  Dana Popa

                  Karting / Open Master Italia: Un nou podium?

                  Lider detasat

                  Sezonul 2010 merge brici pentru campionul Europei de Sud-Est la karting, Denis Marcu. Pilotul asistat din punct de vedere tehnic de Selena Motor Sport Bacau este lider detasat atat in Campionatul National, cat si in competitia sud-est europeana la clasa Mini. Tinta principala a lui Denis in acest an ramane insa Open Master-ul italian, probabil cel mai tare campionat continental de profil.

                  Muro Leccese

                  Dupa primele doua etape din Open Master, pilotul lansat de Selena Motor Sport se claseaza pe un promitator loc 5 in clasamentul general, avand la activ si o prezenta pe podium in runda de debut, desfasurata pe circuitul de la "Sette Laghi". La finalul acestei saptamani, la Muro Leccese se va derula etapa a treia, iar Denis Marcu isi doreste o noua clasare in primii trei piloti ai competitiei.

                  Concurenta acerba

                  Pilotul roman cunoaste destul de bine kartodromul "La Conca" de la Muro Leccese, iar forma sa sportiva il face pe directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov, sa fie increzator intr-un rezultat pozitiv. "Concurenta e acerba, insa Denis a demonstrat ca se poate bate cu succes pentru primele locuri. Totul e ca si in calificari sa obtina timp buni", a declarat Bortov.

                  Interes media

                  Etapa de la Muro Leccese este a treia din totalul de sase al competitiei si suscita un interes deosebit atat in din partea concurentilor, cat si in ceea ce priveste media. La start se anunta peste 200 de piloti, dintre care in jur de 60 se vor bate pentru cele 30 de locuri de pe grila de start la Mini, clasa la care participa si Denis Marcu. Postul TV Sky va transmite in direct cursele, care vor fi inregistrate si difuzate ulterior si de Rai Sport Piu.

                  Dan Sion

                  Ambasadoarea Cubei a vizitat Colegiul „Alecsandri”

                    Aflata in vizita oficiala la invitatia Consiliului Judetean Bacau, ambasadoarea Cubei in Romania a inclus in programul de ieri si o scurta vizita la Colegiul National “Vasile Alecsandri”, unde functioneaza o clasa cu predare a limbii spaniole. Elevii s-au adresat in spaniola ambasadoarei fiind interesati de bursele de studiu in Cuba si schimbul de experienta cu elevii cubanezi, dar si de pasii care trebuie urmati pentru a ocupa o functie la nivel inalt, precum cea de ambasador. In finalul discutiilor libere, diplomatul cubanez s-a aratat incantat de interesul manifestat de elevi. “Sunt copii foarte bine pregatiti, deschisi si prietenosi. Sper sa invete limba spaniola cat mai bine, pentru ca si literatura spaniola din Spania si America Latina este bogata. Limba spaniola este intr-adevar cunoscuta la nivel mondial, usor de invatat si foarte frumoasa”, a declarat Marta Caridad Fajardo Palet, ambasador al Cubei. Discutiile au fost urmate de vizitarea unei expozitii de carte din Cuba, iar in final elevii s-au fotografiat cu ambasadoarea.

                    Andreea Lupascu

                    ULTIMELE ȘTIRI