Vreti sa pricepeti mai bine mecanismul crizei mastere, pentru a încerca s-o puneti cat mai mult la colt? Va recomandam cateva lecturi de exceptie…
Economics, cartea lui Paul A. Samuelson, a fost vanduta deja în 40 de milioane de exemplare. Autorul este „ultimul mare general al economiei“ si a murit, acum o luna, la 94 de ani. Dupa lectura veti rade cu lacrimi, constatand ce boacane de repetent etern poate face guvernul Boc.
Jonas Ridderstrale si Kjell Nordstrom va propun Funky Business, o carte care ne învata ca exista si lucruri bune legate de criza: „Cand oamenii divorteaza, trec printr-o criza. Dar, imediat dupa aceea fac lucruri noi: îsi schimba coafura, cumpara lucruri noi, se muta într-un apartament nou, re-creeaza“. Va invit sa divortati de Criza…
Predictably Irrational, volumul semnat de americanul Dan Ariely, trateaza irationalitatea deciziilor. Ariely ne explica, de pilda, cat de irationale sunt deciziile pe care oamenii le iau în fata cuvintelor GRATUIT si ZERO, de pilda. Concluzia e ca, desi stim ca orice tranzactie are avantaje si dezavantaje, în fata cuvantului GRATUIT trecem cu vederea orice dezavantaj. Uitam, de exemplu, ca nu ne place trupa la care accesul în sala este gratuit sau ca în timpul pe care l-am petrecut la concert puteam face, foarte bine, altceva, placut si util. Sa înjuram guvernul, de pilda.
Cu Aisbergul nostru se topeste, John Kotter, profesor la Harvard Business School, autoritate mondiala în domeniul managementului schimbarii, ne invita sa citim un fel de fabula care spune povestea unei colonii de pinguini si a aisbergului pe care acestia îsi traiesc viata fara cine stie ce convulsii sociale. Deodata, însa, totul se schimba. O profetie înfricosatoare se abate asupra comunitatii: aisbergul s-ar putea rupe în bucati, în plina iarna, punand în pericol nu numai linistea, ci chiar supravietuirea coloniei. Ce-i de facut? Rar veti gasi o carte asemanatoare despre schimbare, adaptare eficienta. Nu încercati sa-i distribuiti, cu imaginatia dumneavoastra creatoare, în rolul de pinguini-manageri, pe alde Basescu, Boc, Vladescu et comp (tentatia e mare, pentru ca pinguinul este si caraghios, uneori…), întrucat riscati sa ucideti tot farmecul cartii.
7 Habits of Highly Effective People, cartea lui Stephen Covey, v-o recomand cu strangere de inima, pentru ca autorul este considerat un fel de Socrate american, care ne calauzeste pasii în întelegerea valorilor autentice, familiei, relatiilor. Stiti de unde vine succesul cartii? Din faptul ca, ignorand directiile la moda în psihologia populara, autorul se întoarce catre principii demodate: integritatea, cinstea, demnitatea. S-ar putea sa aveti necazuri cu autoritatile mioritice, daca veti încerca sa diseminati aceste valori. Totusi, daca ati visat vreodata sa jucati rolul lui Don Quijote, va asigur ca aveti un scenariu foarte interesant. Va reamintesc faptul ca Dostoievski însusi spunea despre Don Quijote ca este un erou de-a dreptul fabulos. E drept ca acesta n-a schimbat Lumea, dar a ajutat-o sa înteleaga cat de marginita este.
Culisele Crizei
Operatiunea Ham Ham
Unui domn, filosof de felul lui, oarecum celebru pentru unii – Jeremy Bentham – i-a iesit o profetie din condei, atunci cand a cuvantat asa: „Poate va veni ziua cand celelalte creaturi animale vor dobandi drepturile care le-au fost refuzate de mana tiraniei”. Despre tirania umana este vorba. La Buhusi, de pilda, maidanezii sunt pe cale de a deveni mai importanti decat orgolioasa fiinta numita om. Chiar încep, în aceste vremuri de Criza, sa ocupe functii/demnitati importante. Unii spun ca rata somajului uman în Buhusi ar fi foarte mare si din cauza ofensivei competentei canine.
Foarte cunoscuta este în Buhusi dinastia Patriot (tata, mama, fiu), cea care are onoarea de a efectua serviciul permanent de garda la Monumentul eroilor din decembrie 1989, aflat în buricul targului. Nicio alta dinastie n-a reusit sa-i detroneze acest titlu, desi încercari (muscaturi, hamaituri etc.), slava Domnului, au fost.
În piata targului, de mare autoritate se bucura Juridicu, un domn canin foarte sobru, care deserveste, ca un profesionist desavarsit, atat zona PERSOANE JURIDICE, cat si sectorul LACTATE – particulari cu traista. E doxat, pe faza, percepe tarife mai mici, e mai obiectiv decat cei din Curtea Constitutionala.
Adaptat perfect la Criza, Dublujobb mananca o paine buna, fiind angajat simultan la doua firme: Vodafone si Valvoline. El salahoreste chiar în vecinatatea Fiscului si, întrucat nu este deranjat de inspectorii acestei institutii, banuim faptul ca plateste un impozit corespunzator celor doua joburi.
Pentru ca în targ se fura pe rupte, masinile fiind jefuite si în amiaza cea mare, au ajuns la mare cautare autoguarziiham. Doamna Autoguardham, de pilda, desi este înca în concediu postnatal, fiind una dintre mamele eroine ale regnului, este recunoscuta ca fiind cea mai vajnica aparatoare de masini.
De poveste este prezenta în targ a celui denumit Miticu. Se crede ca aceasta suava fiintare canina este trimisul special al lui Hades pe Pamant. Nu puteti cumpara o coroana pe care sa scrieti „Regrete eterne”, decat daca veti avea acordul lui Miticu. Faptul ca acest maidanez vamuieste, în felul sau, trecerea catre cele vesnice n-ar fi, dupa unii, chiar îmbucurator, pentru ca e posibil ca pe disparut sa-l astepte, si Dincolo, tot o viata de caine. Desi, dupa ascensiunea buhuseana a competentei canine…
În curtea liceului e suverana dinastia Intelectualu, în ograda spitalului domneste clanul Oblojitoru, la primarie face legea familia canina Impozitu. S.a.md.
Profesorii din judet, transport pe banii lor
Navete de 1,8 miliarde, nedecontate de primarii
O situatie centralizata de Prefectura Bacau arata ca 90 la suta din primariile din judetul Bacau sunt datoare cadrelor didactice care au facut naveta zilnic pentru a ajunge la unitatile de invatamant fie din rural, fie din alte orase. Datoriile nu sunt doar pentru anul 2010, ci si pentru anul precedent. Primariile fruntase la acest capitol sunt Comanesti – 64.000 de lei, Onesti – 57.000 de lei si Moinesti – 55.000 de lei. Pe lista datornicilor cu sume mai mari de 40.000 de lei se afla si comune precum Balcani, Cleja, Dofteana, Faraoani, Nicolae Balcescu, Pancesti sau Racaciuni. De cealalta parte, exista si primarii care au facut eforturi sa achite macar 80 la suta din acesti bani si mai au restante de aproximativ 4.000 de lei. Este cazul comunelor Motoseni, Oncesti sau Solont.
„Nu avem incasari”
Primarul comunei Racaciuni sustine ca putinii bani care au fost alocati la bugetul local, dar si faptul ca s-au facut prea putine incasari prin taxele si impozitele locale nu a permis achitarea datoriilor catre profesori. Restantele catre cele 90-100 de cadre didactice navetiste sunt insa din anul 2009. „Este o realitate pe care nu mi-am dorit-o nici eu. Daca nu avem incasari, nu putem achita. Situatia va fi si mai grava din toamna. Fiecare va trebui sa achite din bugetul propriu pentru ca nu sunt bani”, a declarat primarul Lucian Cheta. Aceeasi situatie o intalnim si la Faraoani, unde din buget nu pot fi suportate aceste cheltuieli. In plus, primarul sustine ca „nici nu ii dam pentru ca trebuie sa vina de la Guvern. Daca acesta da un drept salarial, sa dea si banii”, a subliniat Adrian Solomon.
„Prioritatea sunt salariile”
Si suma de 42.000 de lei pe care o datoreaza primaria Balcani celor 16 cadre didactice navetiste a fost acumulata in 2009. Pentru anul in curs, „am strans din stanga, din dreapta, am mai scos de la bugetul local si am reusit sa achitam”, a declarat Vasile Rata. Nu se pune problema de a achita insa sumele restante pe anul 2009. „Si eu sunt cadru didactic. Va dati seama ca daca as fi avut, le-as fi dat. Nu avem nici o sansa”, a mai spus edilul. Ca sa predea la Balcani, fac naveta cadre didactice din Bacau, Moinesti, Asau, Tazlau, Parjol si cel mai departe de la Racaciuni. In timp ce unii primari inteleg situatia in care se afla profesorii, alti edili locali sustin ca prioritare sunt salariile, care sunt destul de consistente. „Sunt profesori in Cleja care au salarii de 5.200 de lei. Mai au pretentia de a lua ajutor pentru transportul public? Eu nu am bani pentru ajutorul social. Mai intai salariile si apoi o sa vedem cum le dam banii de naveta”, a replicat primarul comunei Cleja, Ion Joca.
Totusi, spun ca nu au datorii
Situatia este contradictorie in cazul unor comune. Contactati telefonic, primarii din Dofteana si Pancesti sustin ca informatiile care au ajuns la Prefectura nu reflecta realitatea. „Suntem la zi. Nu avem nicio datorie”, a spus scurt primarul Ioan Bujor din Dofteana. La scolile din aceasta comuna fac naveta 25 de profesori din Targu Ocna si alti 15 din Comanesti. Aceeasi situatie si la Pancesti, unde „a existat o datorie din trecut pe care am platit-o retroactiv. In acest moment suntem la zi. Am achitat inclusiv pe luna iunie”, a declarat Ioan Motoc.
„Cunosc situatia indeaproape. De la Consiliul Judetean am informatii ca s-au dat banii pe acest capitol. Odata ajunsi la bugetul local insa, se duc in alta parte. Problema este ca sunt primarii foarte sarace, cu un numar mare de navetisti, unde nici nu putea fi vorba de decont, dar si primarii bogate in care sunt unul, doi navetisti si nu s-a platit decontul. Depinde de primar.” – Manole Chiriac, presedinte SLI Bacau
FSC a inaugurat Centrul Comunitar Motoseni
Doua mii de persoane vor beneficia de serviciile oferite de centrul comunitar deschis de FSC in Fantanele-Motoseni. La festivitate au participat Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC, zece primari din zona, cadre didactice, parinti si copii. Centrul e parte a proiectului “Servicii Integrate si Inovatoare pentru Romania Rurala, derulat de FSC si sustinut din fondurile oferite de Guvernul Norvegiei. Serviciile oferite de noul centru se adreseaza copiilor, tinerilor si varstnicilor. Aici va functiona o gradinita noua, complet utilata si o ludoteca, precum si al IV-lea “Club cu Lipici” in care 50-75 de copii se vor juca si vor beneficia de sprijin in efectuarea temelor, consiliere si materiale educative de cea mai buna calitate. 60 de varstnici vor avea un centru de zi, lucru inedit pentru mediul rural, in care vor derula activitati de socializare si vor beneficia de servicii de asistenta medicala si sociala. Centrul va gazdui, de asemenea, Serviciul de Ingrijire la Domiciliu si un cabinet medical de familie, primul de acest fel din istoria comunitatii, care va deservi toate cele sase sate limitrofe. In functie de nevoile locuitorilor, pe langa acest cabinet se vor putea dezvolta in viitor servicii medicale specializate. Exista si un spatiu, mai exact o sala dotata cu calculatoare conectate la internet, in care aproximativ 40 de tineri si adolescenti isi vor petrece timpul liber, vor beneficia de sprijin calificat in probleme sociale si educationale, vor putea studia si isi vor imbogati cunostintele.
Chiloți, izmene și animatoare pe avizierele Primăriei Bacău
Avizierele Primariei Bacau au fost umplute cu fel de anunturi, care nu au nicio legatura cu activitatea institutiei. Bacauanii pot gasi informatii despre licitatii la care se scot la vanzare chiloti si izmene de trupa sau afise publicitare despre organizarea unor petreceri cu animatoare.
Din avizierele primariei lipsesc insa dispozitiile de primar, cu impact asupra populatiei, modul de cheltuire a banului public etc.
La avizierul Primariei gasim un anunt vechi legat de organizarea unei licitatii.
Unitatea Militara UM 0836 scoate la vanzare in data de 7 iunie: 808 batiste de trupa, 845 de chiloti de trupa, 84 de camasi, 1100 de dosuri de perna, 248 de dosuri de saltea, 735 de izmene de trupa si 436 de fete de perna. In anunt se mai arata ca licitatia, in cazul in care nu se adjudeca intreaga cantitate, se repeta in zilele de 22 si 28 iunie. Un alt afis incuiat in avizier face referire la o petrecere care va avea loc zilele acestea.
Un desen ce prezinta o fata sumar imbracata, dar si mesajul scris nu ne arata ca suntem in preajma administratiei publice. Petrecerea va fi cu DJ si animatoare care vor face un “light show”.
Reprezentantii unitatii militare UM 0836 ne-au explicat ca izmenele si chilotii de trupa, precum si celelalte bunuri scoase la licitatie nu au avut cautare. In ultima luna, dupa finalizarea celor trei etape ale procedurii de licitatie, niciun agent economic sau persoana fizica nu s-au aratat interesati de oferta.
O parte din chiloti, izmene sau dosuri de perna sunt vechi din 1960, dar nepurtate. Deoarece unitatea nu mai are soldati, iar gradatii, subofiteri sau ofiteri, nu primesc lenjerie intima, aceasta fost scoasa la licitatie.
“Aceste bunuri au stat pe stoc, sunt nefolosite. Desi aceasta licitatie a fost anuntata, nimeni nu s-a aratat interesat de ea. Conform procedurii, pentru toate bunurile (chiloti, izmene s.a.) vom transmite notificari institutiilor publice sau institutiilor de cult pentru preluarea lor fara plata”, ne-a declarat Valentin Tincu, din cadrul UM 0836.
Speriati de TVA
Cresterea TVA-ului i-a speriat atat pe cumparatori, cat si pe vanzatori. Putini au fost cei care s-au incumetat sa mai cumpere si altceva in afara de produse alimentare. Comerciantii sunt insa de-a dreptul ingroziti. De ceva vreme ei trec printr-o criza continua.
Spaima. Doar atat se poate citi pe chipurile comerciantilor in aceasta perioada. Cresterea TVA a facut total neatractive standurile si magazinele. Criza economica, si asa resimtita din plin de catre ei, s-a acutizat. Multi cauta solutii care i-ar putea scapa de faliment. Este si cazul Mariei Coada. De mai bine de 10 ani are o mica afacere. A trait si vremuri bune si perioade de austeritate. Ca acum nu a fost insa niciodata. Micul stand de haine i-a asigurat un trai decent. Acum situatia s-a schimbat radical. “Criza era si inainte. Dar acum… numai astazi (n.r. – ieri) mi-au scazut vanzarile cu 20 de procente. Eu sper sa fie vorba doar de un soc de moment, desi ma tem ca situatia este una generalizata”, ne-a marturisit ea. Daca redresarea nu se va vedea in perioada urmatoare, Maria Coada se vede nevoita sa abandoneze afacerea. Acum va incerca si varianta reducerilor. Poate ca aceasta este solutia. Situatia nu este insa singulara. Asemenea stari de fapt se intalnesc la tot pasul. Iar cei mai multi spun ca adevaratele probleme de-abia acum incep. Costica Pelin este, deocamdata, fericit. Are un stand in care comercializeaza detergenti si produse de ingrijire corporala. Nu a avut vanzari extraordinare, dar nici extrem de proaste. Exista insa si o explicatie, spune el: “Nu am facut aprovizionare cu marfuri cu TVA-ul marit. Asa ca nici eu nu am marit preturile. Nu stiu ce va fi de acum inainte”, a spus barbatul. Bacauanii sunt si ei debusolati. Veniturile din ce in ce mai mici ii obliga sa renunte, de cele mai multe ori, la mancare. Dar, spun ei, s-au obisnuit cu un regim de viata auster.
„Cartea este sfanta si nepretuita”
Interviu cu Atena Mariana Zara, bibliotecar la Biblioteca „Costache Sturdza“ Bacau
– Bibliotecar cu state vechi de serviciu si o bogata experienta. De cand dureaza aceasta pasiune?
– O sa va mire, insa aveam cinci ani cand am intrat pentru prima data intr-o biblioteca, undeva la tara, in Soars – Fagaras, satul mamei mele. Aveam si in casa foarte multe carti, mama era profesoara de germana, sasoaica. Tata este moldovean, de langa Bacau, mai precis de la Scorteni. Am locuit pe Leca, Dr. Aroneanu. Ziceam ca am intrat in biblioteca la cinci ani. M-au fascinat cartile, intotdeuna m-au fascinat, erau niste rafturi mari, inalte, iar cartile mici, stateau aliniate frumos pe toti peretii. Mama stia foste multe povesti, dar daca nu avea o carte in mana nu-mi placea s-o ascult. Am ramas o cititoare constanta, aveam permis la biblioteca judeteana, a scolii. Tot timpul vietii mi-a placut sa citesc, mai tarziu am lucrat in invatamant, am predat Limba si literatura romana, alte lecturi, alte exigente. Faceam naveta intr-o comuna si, la un moment dat, am primit o propunere sa lucrez la o biblioteca. Am acceptat, si iata-ma si astazi, dupa aproape 40 de ani, printre carti.
Drumul ascuns al cartii
– Exista o anume perceptie despre bibiliotecar: aceea de vanzator, ia cartea, na cartea.
– Drumul cartii intr-o biblioteca este destul de ascuns pentru un cititor. De la achizitie si pana la raft, o carte trece prin catalogare, biblia noastra este clasificarea zecimala, fiecare carte are o cota si dupa acea cota isi are locul ei la raft. Fara aceasta clasificare zecimala, ar fi un haos in biblioteci. Exista o intelegere internationala, in orice bibilioteca din lume intri, sistemul de clasificare este acelasi. Cota este o fractie, la numarator este clasa din care face parte cartea, iar la numitor este cheterizarea, litera si doua cifre, astfel ca eu stiu, Creanga este la C/25, Sadoveanu la S/12.
– Este la fel si la copii?
– Nu, la Sectia pentru copii este putin diferit. Noi am observat ca cei mici cauta des literatura SF si pentru a nu umbla prin rafturi, pe la clasa „literatura universala, la autorul respectiv“ le-am facut asa zise raioane, gasesc mai usor ce cauta.
– Astazi, copiii au acasa CD-uri, DVD-uri, cu povesti, cu filme, canale de desene animate, carti, vad ca sunt pline librariile. Mai vin copiii la biblioteca?
– Acum, cand noi vorbim, la deschiderea Salonului Cartii pentru copii, a 30-a editie, s-a inscris la sectia noastra cititorul cu numarul 11.500. Cum in acea perioada intrarea este gratuita, au venit mai multi copii, insa sa stiti, abonamentul pentru ei este foarte ieftin, este cinci lei pentru cinci ani, este un pret simbolic, care-si are rostul si semnificatia lui in relatia noastra. Copiii vin la biblioteca.
Cartea, ca si banul, trebuie sa circule
– Traversam o perioada mai putin fasta pentru carte, mai sunt bani pentru cartea noua?
– Am avut si avem bani pentru a cumpara carti noi, daca nu ai in biblioteca tot ce apare pe piata, tot ce apare valoros, nu-ti mai intra copilul in biblioteca, la fel si adultul. Mai sunt donatii de la ziare, din seriile acelea care se vand cu ziare. Noi avem o relatie specifica cu cititorul, pe formulare speciale, ei ne semnaleaza aparitia unei carti, a unei carti valoroase, iar noi o cumparam. Biblioteca a castigat un proiect european, Biblionet, prin care bibliotecile satesti sunt dotate cu 2-4 calculatoare, conectate la internet, prin intermediul carora acestea tin evidenta fondului de carte, tin legatura cu noi, cu lumea, cu cititorii.
– Vad zilnic aglomeratie, miscare prin biblioteca. Ce le mai ofera biblioteca, in afara de carti?
– Avem parteneriate cu mai multe scoli, din municipiu si din comunele apropiate, organizam la sediu sau in scoli tot felul de activitati, de la lansari de carte, pana la editare de reviste, concursuri tematice, si tot ce ne mai trece prin cap pentru a-l tine pe copil aproape de carte. Eu, impreuna cu elevii de la Scoala din Buhoci scoatem o revista, Zbor de fluture, suntem la al cincilea numar, este o revista cu lucrarile copiilor, desene, creatii literare, jocuri minunate. Alti colegi au alte initiative, suntem mereu „la raft“ in mijlocul copiilor, al adultilor. Cartea trebuie sa circule, sa fie citita, copiii trebuie sa stie sa citeasca o carte. O nemultumire a noastra, dar si a micilor cititori este lipsa revistelor pentru copii; pur si simplu au disparut de pe piata, anul acesta nu avem nimic nou din acest domeniu.
Scufita Rosie, copil al strazii
– Vorbim de povesti, de carti, de copii. Am vazut ca aveti o scurta emisiune la TV Bacau. Ce doriti de la ea, care este mesajul?
– Avem un parteneriat cu Trustul Media DESTEPTAREA, de care eu sunt foarte mandra si vreau sa va multumesc. Ce vreau? Este o poveste citita pe ecran, am dus, iata, cartea in casele copiilor, incerc sa duc copiii catre scriitorii noi, recunoscuti in alte tari, dar care in Romania au aparut dupa ’90. Sunt foarte multi si eu ii fac cunoscuti prin citirea timp de cinci minute a unei povesti, a unui fragment. Sa nu credeti ca noi avem cititori de doar cinci ani, pentru noi copii sunt pana dupa varsta de 15 ani. Sa revenim la emisiunea de la TV, o parte dintre copii mi-au spus ca ar fi mai bine ca povestea sa fie citita de un actor cunoscut, cum era odata Sivia Chicos la Radio, altii au spus sa facem scenete din povesti. Oricum, va spun deschis, ne-a crescut numarul de cititori la biblioteca dupa aceasta emisiune.
– Doamna Zara, am vazut carti de povesti in librarii, am ascultat pe DVD niste povesti aiuritoare, intoarse pe dos, Alba ca Zapada nu mai este alba, Scufita Rosie este un copil al strazii. Ce se intampla?
– Am vazut si noi, o parte le-am citit, insa nu incurajam asemenea lecturi. S-au reeditat multe carti si ce ma deranjeaza, sa zicem la Singur pe lume, sunt greselile de gramatica, de traducere, de tipar, ca devine inacceptabil pentru noi si pentru copii, este o carte pe care o citeste un copil care invata acum limba romana. Ce pretentii ai de la un copil, daca intr-o carte de o asemenea circulatie apar atatea greseli. Sunt povesti falsificate, povesti si basme cunoscute au devenit maculatura, de prost gust. Cum alegem cartile, va puteti intreba. Nu mai este ca inainte, cu comanda, acum mergem in librarii sau discutam cu editurile si alegem, e o munca in plus, ca sa vedeti ca munca noastra nu se opreste la raft, nu-i ca la magazin, prin simpla expunere a cartii faci educatie, selectezi oferta. S-au intors toate pe dos, valorile sunt amestecate cu non-valori, preturile au luat-o razna; cum este posibil ca o carte pentru copii, de povesti, de basme, sa coste 100-200 de lei?
Cititor la doi ani si jumatate
– Care este cea mai mare bucurie a unui bibliotecar, care au fost bucuriile dumneavoastra in 40 de ani de munca?
– Un bibliotecar la sectia pentru copii are multe bucurii, multe satisfactii. Cand vezi ca vine copilul si te ia de mana si te trage spre raft, sa cauti impreuna CEVA, el nu stie ce cauta, insa este dornic sa gaseasca o carte pe care sa o ia acasa, sa o rasfoiasca aici, este minunat, stii sigur ca acel copil va veni mereu la biblioteca. Un rol foarte important il au parintii, educatoarele, invatatoarele, profesorii care ar trebui sa-i indemne pe copii sa citeasca, sa intre in biblioteca. Copilul este un cititor deosebit, aparte, are alte cerinte fata de un adult, cu el trebuie sa te joci, sa-l inveti, sa-l duci unde vrei tu jucandu-te cu el. Cel mai mic cititor al meu are, nu o sa va vina sa credeti, 2 ani si 4 luni, Vladut il cheama, este o frumusete de copil, care vorbeste foarte bine si vrea numai carti cu masini. O parte le ia acasa, altele le „citeste“ aici. Uitati, am deja emotii cand va povestesc, insa nu voi uita niciodata un copil, eram in sediul vechi, in centru. Il cheama Arghir, era in clasa a V-a, atunci nu aveau liber in depozit, si la raft erau pentru unele carti putine exemplare. Baietelul acela citea foarte mult, foarte repede, m-am minunat de rapiditatea lui si atunci i-am dat cheia de la depozit si l-am lasat sa-si caute singur cartile. A terminat facultatea undeva in Anglia, lucreaza tot acolo, iar cand vine in Bacau nu exista, nu exista data sa nu vina la biblioteca si sa-mi aduca o floare. Sunt satisfactii, bucurii?
– A crescut, a scazut numarul cititorilor copii?
– A scazut. Insa sunt explicatii, a scazut numarul populatiei in municipiul Bacau. Asta ar fi o explicatie, si mai sunt si altele, poate scoala, interesul, familia… Daca in anii ‘90 eram asaltati, pur si simplu nu puteai sa te misti printre rafturi, astazi numarul lor a mai scazut. Insa mai este un indicator care ne da sperante, este vorba de frecventa zilnica, care nu scade sub 85. Actiunile noastre, parteneriatele, conferintele, lansarile de carte, colaborarea cu mass-media ne aduc mereu alti si alti cititori noi.
„Saruta-mi lacrima“
– Lucrati la Sectia de copii a Bibliotecii, cititi si stiti mii de povesti, de basme, toata viata ati fost alaturi de copii, aveti si dumneavoastra doua fete, insa cand a fost vorba de scris, v-ati apucat de poezie. Cum s-a intamplat?
– Este o pasiune mai veche, insa pur si simplu a adormit multi ani. Eu scriu mai de mult, am debutat la sapte ani in Revista Ateneu. Tot ce am scris inainte s-a prapadit cand ni s-a daramat casa de pe Dr. Aroneanu, aveam o casa frumosa, 12 camere, pamant, gradina. S-au pierdut multe, aveam jurnale, caiete de poezii, partituri. Scriu de trei ani, prima data am aparut intr-o culegere. Eu sunt si membra fondatoare a unei asociatii, cu sediul in Iasi, „Universul Prieteniei“ se numeste. Ne-am adunat noi acolo mai multe doamne singure, din toata tara, si presedinta Rodica Rodean ne-a pus la treaba si am publicat poezie si proza pe teme, anotimpurile a fost tema principala. „Primavara“ a fost volumul pe care l-am scos, a avut o critica buna, ne-am bucurat si, dupa aceea, prof. Ioan Danila m-a incurajat, m-a batut la cap, cum se spune, si a aparut volumul „Saruta-mi lacrima“, volum de autor. A urmat „Tarmuri paralele“, poezii in replica, scris impreuna cu prof. Leonid Iacob din Comanesti.
– Poezie cam trista in primul volum.
– Si in primul, si in urmatorul. Pe noi ne-a cam dezechilibrat, ne-a cam traznit moartea sotului. Sunt 11 ani de atunci, nici nu-mi vine sa cred. Am ramas singure si fetele mele s-au aruncat in munca, in invatat, cea mare, Ioana Catalina Bruma, secretar general al judetului, are o capacitate de munca, de studiu extraordinara, are mai multe masterate in drept si administratia de stat. Cea mai mica este sefa mea, Iulia Stefania Leteanu, sefa Sectiei Cartea de Arta si Copii la Biblioteca. Cand am terminat cu toate greutatile, cu toate problemele, fetele erau mari, atunci s-a intamplat, ne-am strans in noi, ne-am adunat noi trei si mergem inainte. Ele au plecat la casele lor, iar eu matur casa singura. De aici poezia, de aici asociatia, am reusit sa depasesc momentele grele. Scriu, comunic, ma informez, asa am scris ultimul volum de poezie, prin internet, nu vreau ca singuratatea sa-mi urle in cap.
– La final v-as intreba care sunt calitatile pe care trebuie sa le aiba un bibliotecar?
– Sa aiba o mare dragoste de carte. Ce inseamna acest lucru? Inseamna ca nu numai sa pretuiesti cartea, scriitorul, ceea ce apare intr-o carte, trebuie sa stii sa pretuiesti ce este bun intr-o carte, sa stii sa alegi valorile, sa nu pierzi valorile. Sa ai rabdare, intelegere, sa stii sa lucrezi cu cititorul, sa ai respect pentru el, discretie, tact, el nu vine la noi ca la alimentara, are nevoie de indrumare, de sfaturi, simte nevoia sa stea de vorba cu cineva, despre orice, chiar si probleme de familie. De aici vine urmatoarea calitate: nu poti recomanda o carte fara sa o fi citit, fara sa stii autorul, opera lui. Multi vin si nu stiu o anumita carte, el stie domeniul, copiii vor despre balauri, vampiri, adultii vor despre cutremure, despre ecologie, iubiri celebre, astronomie. Si atunci intra in rol bibliotecarul, in trei secunde ii pui in fata 5-10 titluri.
Bolnavii din Spitalul Onesti se spala cu apa rece
S-au intors in Evul Mediu
Spitalul onestean nu mai are apa calda si abur pentru sterilizare, utilitati pe care i le furniza Termon. Pentru sterilizare a gasit alte solutii, dar apa calda nu are cum sa o prepare. Termon a ramas fara gaz metan pentru ca are datorii la distribuitor. La randul lui spitalul nu i-a mai platit facturile din luna februarie incoace. Si Primaria Onesti ar trebui sa-i achite Termon-ului o parte din subventia gigacaloriei.
Ieri, la ora 12.00, Spitalul Municipal Onesti a ramas fara apa calda si abur, necesar, in primul rand, pentru sterilizarea pansamentelor folosite la oprirea sangerarilor pacientilor supusi interventiilor chirurgicale. Societatea comerciala Termon, care ii furnizeaza spitalului aceste utilitati si caldura, a fost nevoita sa intrerupa furnizarea apei calde si a aburului pentru ca ei, la randu-i, i s-a sistat alimentarea cu gaz metan. Aceasta deoarece Termon are datorii la distribuitorul de gaze de 3.650.000 lei, restanta din care, insa, o parte o reprezinta facturi neachitate de catre spital. “Pana in februarie, spitalul a fost un bun platnic, ne-a spus Cornel Stefanescu, directorul Termon-ului. Din februarie, insa, nu ne-a mai achitat facturile. Ne-a platit o suma nesemnificativa de 13.500 lei din 521.848 lei. Firma privata care ne aprovizioneaza cu gaz ne-a spus ca daca ii dam macar suma pe care trebuie sa ne-o achite spitalul, va relua furnizarea.”
Banii, abia la mijlocul lunii
Spitalul, insa, nu are si nu va avea cel putin pana la mijlocul lunii iulie banii necesari pentru a achita integral suma restanta la Termon. Dar a obtinut, in scris, de la conducerea Casei de Sanatate asigurarea ca i se vor repartiza fonduri pentru a acoperi debitul la mijlocul lunii iulie. “Termon i-a trimis distribuitorului de gaz metan asigurarea de la Casa de Sanatate si angajamentul nostru ca vom face tot posibilul sa platim integral datoria in aceasta luna, ne-a declarat dr.Iuliu Ionas, directorul medical al Spitalului Onesti. Dar, in ciuda, acestui demers, i-a taiat gazul iar noi am ramas fara apa calda si abur pentru ca Termon nu mai are cu ce sa le prepare.” Drept urmare, conducerea spitalului a fost nevoita sa caute diverse solutii pentru a suplini lipsa celor doua utilitati. Problema aburului a rezolvat-o, inclusiv pentru sterilizarea tampoanelor utilizate in salile de operatie. A repus in functiune sase autoclave generatoare de abur care fusesera scoase din uz cu mai multa vreme in urma. Apoi, tetinele pentru nou-nascuti vor fi fierte iar la sectia Boli Infectioase va fi facuta sterilizare chimica. Dar pentru prepararea apei calde nu exista nicio posibilitate.
Primaria Onesti se face ca ploua
Situatia ar putea fi deblocata, daca Termon ar incasa banii pe care ii are de recuperat si de la alti debitori. “Initial, Guvernul s-a angajat sa suporte integral subventia la gigacalorie, dar din 2007 incoace ne da numai 60 la suta, restul de 40 la suta, printr-o ordonanta, transferandu-l in obligatia autoritatii locale, mai afirma directorul Termonului. Pentru perioada 2007-2009, primaria ar trebui sa ne dea 2.700.000 lei. Dar spune ca nu are de unde.” Miercuri, dupa vreo zece incercari, am reusit sa vorbim cu viceprimarul Constantin Florian, care a promis ca a doua zi, la prima ora, va rezolva problema: „Dimineata (joi, 1 iulie – n.r.), impreuna cu deputatul Valerian Vreme, voi incerca sa deblochez situatia si sa transferam o suma de bani din contul spitalului in cel al firmei.” Spitalul Onesti nu are nimic in cont, insa “are de incasat niste bani de la CJAS”, declara viceprimarul, fara sa sufle o vorba despre datoriile CL Onesti catre Termon. Nu a reusit sa deblocheze situatia, dar nici nu a explicat, joi, care sunt motivele si cat va dura pana cand va gasi o solutie. Perseverenta noastra a fost zadarnica: nici el, nici Emil Lemnaru, edilul Onestiului, nu au raspuns, ieri, la telefon.
Elena Tintaru
Silvia Patrascanu
Tragedie cu repetitie la Saucesti
Autoritatile locale n-au invatat nimic din inundatiile de acum doi ani
Munca autoritatilor locale din ultimele trei zile a fost naruita de apele raului Siret. Debitul acestuia a inceput sa creasca vertiginos de la primele ore ale diminetii. Incepand cu ora 11.00 s-a luat decizia de evacuare a catorva zeci de familii din satul Schineni. In total, aproape 200 de persoane.
Apele Siretului nu i-au iertat nici de aceasta data pe locuitorii din comuna Saucesti. Daca ieri prognozele nu erau cele mai pesimiste, in aceasta dimineata situatia a basculat cu 180 de grade. Apa a inceput sa se infiltreze pe sub digurile cu saci de nisip. “De ce ne-a fost cel mai frica nu am scapat. Munca noastra s-a dovedit a fi partial eficienta. Apele au crescut. Din pacate digul este depasit in multe puncte si de aceea multe lucruri nu mai putem face. Trecem la planul B: pregatirea si evacuarea propriu-zisa”, a declarat Constantin Scripat, subprefect de Bacau.
La ora 9.00 raul a rupt malul si a inundat cateva case din satul Schineni. Dupa cateva ore nivelul apei a inceput sa creasca, iar munca militarilor a devenit inutila. Mii de saci cu nisip au fost pusi in calea apei pentru a o dirija spre canalele de scurgere din comuna. La ora 11.00 deja nu se mai putea face nimic si semnalul de evacuare a fost dat. Sirenele au inceput sa sune in tot satul, iar autoritatile i-au indemnat pe locuitori sa-si stranga lucrurile, actele si sa mearga spre camioanele militare. 75 de familii, adica aproximativ 180 de persoane din Schineni au fost evacuate in prima faza. Cu sufletul frant de durere oamenii au inceput sa stranga din lucrurile pe care le-au agonisit intr-o viata. Unii nu au putut lasa in urma animalele din gospodarie. “Suntem nenorociti. Nu am unde sa ma duc. Am animalele in grajd si nu le pot lasa acolo. Sa vina dom’ primar sa vada ce este aici. Nimeni nu ne spune nimic. Am platit datoriile locale si ne lasa aici sa intre apa peste noi”, a spus Elena Mocanu. Oamenii au inceput sa incarce in carute lucrurile cele mai valoroase, precum si animalele. Altii au chemat cunostintele din oras cu masini sa duca din calea apei toata agoniseala lor. “Strang, ca nu am ce face. Nu pot lasa animalele in urma sa moara. Apa a intrat deja in curte. In rest nu iau nimic, decat hainele pentru copii. Noi ne lasam la urma. O luam si noi pe unde vedem cu ochii”, ne-a zis Corina Vasile. Pe altii apele nu i-au determinat sa-si paraseasca locuintele. “Nu plec din casa mea. Nu am unde sa ma duc. Copiii mei sunt departe. Mai bine as muri decat sa ma mai vad asa. Dupa o viata de om de munca, am ajuns sa stau in drum. Cel mai bine ma urc in pod”, a spus Marita Preda.
Incolonati in fata camerelor de luat vederi
Miercuri noapte, in timp ce locuitorii stateau si-si plangeau de mila pe malul Siretului, “lumea buna” a Bacaului a inceput sa-si faca aparitia in comuna Saucesti. Nu insa pentru a da o mana de ajutor celor care de trei zile nu au mai inchis un ochi muncind la indiguirea malului, ci doar pentru a da declaratii intr-o emisiune realizata de o televiziune nationala de stiri. Si-au pasat microfonul unul altuia presedintele CJ, Dragos Benea (PSD), deputatul Ionel Palar (PNL), realizatorul TV Mihai Tatulici sau primarul comunei Saucesti, Stefanita Manea.
Din pacate, nici situatia din satul Serbesti nu e mai buna. La cotul Siretului apa a inceput sa iasa din matca si sa inunde terenurile oamenilor. S-a decis evacuarea familiilor care locuiesc in acea zona. Un echipaj al militarilor a intervenit cu saci de nisip pentru a indigui malul. Nici acesta insa nu face fata. Vestea rea este ca situatia de pana acum nu este nici pe departe la final. Viitura cea mare se apropie incet, dar sigur de comuna bacauana. Ieri, la ora 15.00, la statia Dragesti, pe raul Siret, s-a inregistrat un debit de 2560 mc/s cu tendinta de crestere. Autoritatile bacauane se tem ca viitura va fi mult mai mare decat cea din 2008, cand s-a inregistrat un debit de aproximativ 2700 mc/s.
Politicieni liberali in lotul de la Podu Turcului
„Protipendada“ PNL, examen cu nabadai
Mai multi politicieni liberali au sustinut examenul de Bacalaureat la Liceul „Al. Vlahuta“ din Podu Turcului in fatidica serie ce a prilejuit scandalul de coruptie dat in vileag de DNA. Printre acestia se numara afaceristul onestean Laurentiu Neghina (PNL), precum si primarul comunei Prajesti, Eugen Antica (PNL). Potrivit unor surse judiciare, Neghina ar avea calitatea de invinuit in dosar pentru ca ar fi dat bani (2000 de lei) ca sa promoveze BAC-ul. Fostul sef al PNL Onesti a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca banii reprezinta, de fapt, o sponsorizare acordata unitatii scolare din Podu Turcului. In urma cu 3 ani, la acelasi liceu buclucas promova Bacalaureatul un alt edil penelist, Gheorghe Tilibasa, primarul comunei Glavanesti.
Scandalul de coruptie izbucnit cu prilejul examenului de Bacalaureat organizat la Liceul “Al. Vlahuta” din Podu Turcului e departe de a se fi incheiat. Printre “elevii” care au sustinut BAC-ul la Podu Turcului se numara si doi liberali cu greutate: Laurentiu Neghina, afacerist onestean si fost presedinte al filialei Onesti a PNL, respectiv Eugen Antica, primarul penelist al comunei Prajesti. Potrivit unor surse judiciare, primul ar avea calitatea de invinuit in dosar pentru ca a dat o suma de bani pentru a promova examenul.
„Am sponsorizat liceul“
Abordat de jurnalistii Trustului Desteptarea, Neghina a recunoscut ca a dat bani insa, a afirmat el, cu titlu de sponsorizare a liceului “Al. Vahuta”.
“Am dat BAC-ul intr-adevar. Maine (n.r. – astazi) am a sasea proba, parca. Banii sunt o sponsorizare a liceului. Nu este nici prima, nici ultima sponsorizare pe care am facut-o. Am avut mai multe probleme personale de-a lungul timpului si nu am putut sa dau BAC-ul cand trebuia”, a declarat Neghina. El a dezvaluit ca a ales sa sustina Bacalaureatul la Podu Turcului pentru ca era prea cunoscut in Onesti si ar fi avut o problema de imagine. “Eu am obtinut 10 la suta la alegerile locale din 2008. Eram cunoscut in Onesti si nu doream sa am o problema de imagine. Acum o sa afle tot judetul ca n-am dat BAC-ul cand trebuia”, a mai spus afaceristul onestean.
Neghina a indeplinit pana de curand functia de presedinte al PNL Onesti, pozitie din care a fost inlocuit cu Mihaela Badic, primarul comunei Helegiu. Afaceristul pare a fi pe faras in propriul partid, surse din PNL dezvaluind pentru cotidianul Desteptarea ca acesta urmeaza a fi exclus pe motiv de colaborare cu deputatul PD-L Valerian Vreme. Impreuna cu acesta, Neghina ar fi infiintat un post de radio in orasul de pe Trotus.
„Am scris si am plecat“
Eugen Antica (PNL), primarul comunei Prajesti, sustine ca nu se afla pe lista cu invinuiti prezenta in dosarul spagii de la BAC. Antica a declarat ca a aflat din presa de scandalul de coruptie iscat la liceul din Podu Turcului. “Nu sunt printre cei audiati. Am auzit din presa de scandal. Am scris la examen si am plecat acasa. Nici nu stiu exact ce s-a intamplat acolo. Mie nu mi s-a cerut absolut nimic, niciun leu”, a afirmat Antica. Primarul a mai spus ca trebuia sa sustina BAC-ul inca de anul trecut, insa problemele de sanatate l-au impiedicat sa se prezinte la examen. “Eu trebuia sa-l dau de anul trecut, dar am avut niste probleme medicale si nu am mai ajuns sa-l dau. Daca nu l-am dat la timpul lui, acum ce sa fac? M-am dus si am studiat la fara frecventa. La Podu Turcului am gasit de cuviinta sa fac scoala. Am si lucrat prin partile alea”, a precizat Eugen Antica. Numele primarului de la Prajesti se regaseste pe lista celor 15 edili penelisti pe care senatorul Gabriel Berca i-ar fi atras catre PD-L, odata cu demisia din PNL.
Liceul „Al. Vlahuta“, „Mecca“ bacalaureatului de partid
Liceul din Podu Turcului pare sa fi devenit o adevarata Mecca pentru primarii decisi sa promoveze bacalaureatul sub principiul “niciodata nu este prea tarziu”. In urma cu trei ani, primarul comunei Glavanesti, Gheorghe Tilibasa (PNL), a dat BAC-ul la Liceul “Al. Vlahuta”, promovandu-l cu brio. Conform rezultatelor prezentate pe situl www.clopotel.ro, Tilibasa a luat nota 7 la proba orala de limba romana si doar 6,5 la scris. In mod surprinzator, daca la limba romana examenul a fost mai dificil, edilul de la Glavanesti s-a dovedit un fin cunoscator al limbii lui Voltaire. La proba de limba straina (franceza), Tilibasa a obtinut nota 9. Primarul a fost declarat “reusit”, cu media generala de 7,83. Ca si Antica, Tilibasa a absolvit cursurile la frecventa redusa.
Spaga-n plicuri
Potrivit unui comunicat remis pe 29 iunie de DNA, in perioada martie-iunie 2010, conducerea liceului a primit de la mai multi elevi sau de la parintii acestora bani pentru a trece de examenele scrise. La perchezitia efectuata in unitatea de invatamant luni dupa-amiaza, au fost gasite 54 de plicuri pe care erau inscrise numele candidatilor la examen. Suma totala gasita la perchezitie este de 91.850 de lei si 7.750 de euro. Doar 1.200 de lei au fost marcati cu „mita” pentru flagrant. Cercetari se fac si fata de alte 13 persoane din acelasi dosar, acuzate ca ar fi dat mita. Cei trei inculpati – Dumitru Topa, director; Doina Antohe, director adjunct; respectiv Tatiana Moraru, secretara – au fost retinuti pentru 29 de zile. Vineri la ora 11.00, la Curtea de Apel se va judeca recursul formulat de inculpati.
Tenis / CN 12 ani: Numai la simplu
Alexandru Manole (foto) a trecut si de turul al III-lea la Campionatele Nationale de la Bucuresti. Cap de serie nr. 7, bacauanul s-a calificat astfel intre primii opt din tara.
Tenismenul de la SCM s-a impus cu 6-2, 6-3 in fata lui Mihnea Mitrofan (Targu Neamt) si a intrat in sferturi. Pentru un loc in careul de asi la grupa 12 ani, Alexandru Manole il va infrunta pe Daniel Cozma (nr. 4 national).
Pe tabloul de dublu, singurul reprezentant al Bacaului ramas in competitie a parasit concursul. Manole si Cristian Cosma (Focsani) au fost eliminati in optimi, 3-6, 4-6 cu Laurentiu Schinteie / Mihnea Turcu (Pamira). In iarna, la „nationalele“ desfasurate in sala, perechea Manole / Cosma a fost medaliata cu bronz.
Minifotbal: Pentru primul trofeu
Reprezentanta Bacaului la Cupa Romaniei si-a aflat adversarii pe care ii va intalni in disputa pentru primul trofeu al anului in fotbalul amator. In organizarea Asociatiei Romane de Minifotbal, turneul final reuneste la start 24 de echipe si va debuta vineri dimineata, la ora 9.00, desfasurandu-se pe doua baze sportive din Zalau. FC Coriolan Bacau va juca in runda inaugurala alaturi de echipele calificate din Roman, Zalau si Ploiesti.
Grupe
Sistemul de joc include grupe alcatuite din 4-5 echipe, conditii in care fiecare participana va avea posibilitatea de a juca cel putin trei meciuri inainte de accederea in fazele eliminatorii. Componenta acestora este urmatoarea: grupa A: Simoda Euro Glia Nusfalau, Stiinta Galati, Vulturii Dej, Calia Press Bucuresti; grupa B: WMT Timiºoara, Magnolia Craiova, Autoland Hosu Zalãu, Edessa Baia Mare; grupa C: Expo Medias, L.C.T. Brasov, Athletic Hunedoara, Soarelui Satu Mare; grupa D: ABC Wood Roman, Cipricom Zalãu, FC Coriolan Bacau, Chedra Tax Ploiesti; grupa E: Bucuresti, Terramold Iasi, Sportul Salajean, Bavost Buzau; grupa F: Quasar Deva, Mega Pascani, Dablerom Cluj, Rezervele Sibiu.
Vedete
Seria partidelor va fi deschisa de confruntarile WMT Timisoara – Magnolia Craiova si Quasar Deva – Mega Pascani. Din cele 24 de formatii inscrise in lupta pentru Cupa Romaniei, o figura aparte o face selectionata Bucurestiului. Capitala este reprezentata de „nationala“ artistilor, din lotul careia nu vor lipsi nume precum Adrian Enache, Augustin Viziru, Kamara Ghedi, Aurelian Temisan sau Vasile Groza.
Premii
Primele trei clasate vor fi recompensate cu echipament sportiv, iar organizatorii si sponsorii vor oferi totodata premii individuale pentru cel mai bun jucator si cel mai bun portar al competitiei. „Minifotbalul nu este un sport pentru elite, fiind deschis oricui, indiferent de greutate, culoare, varsta sau credinta. Scopul nostru este acela de a asigura o intergrare prin sport“, a spus Razvan Burleanu, presedintele Asociatiei Romane de Minifotbal.
Alti bani, alta distractie!
Dupa ce a retrogradat voit in C pe FCM Bacau, municipalitatea trateaza cumpararea unui loc de B pentru SC Bacau
In vreme de criza, municipalitatea bacauana se comporta ca Victoria Beckham: cheltuie mult si aiurea. Dupa ce a aruncat pe fereastra 37 de miliarde de lei vechi pentru retrogradarea in C a FCM Bacau, municipalitatea vrea din nou in B. Cu permisiunea noilor modificari de regulament ale Federatiei, se incearca achizitionarea unui drept de participare in liga secunda pentru viitorul Sport Club Bacau, societate controlata de Consiliul Local. Tratativele pentru un loc de B sunt foarte avansate, lucru confirmat si de presedintele SC Bacau, Relu Damian: "Am batut palma, insa tranzactia nu este inca finalizata. Trebuie sa parafam actele. Pana la sfarsitul saptamanii viitoare speram ca totul sa fie rezolvat".
Gloria Bacau?
Damian nu a dezvaluit numele gruparii cu care trateaza afacerea, dar a precizat ca exista doua variante in acest sens: "O vom alege pe cea mai buna. Si intr-un caz, si in celalalt, e vorba de cluburi care nu mai fac fata financiar cerintelor ligii secunde". Desi s-au vehiculat la un moment dat variantele Sageata Stejaru si FC Snagov, se pare ca pista pe care vor merge cei de la SC Bacau este Gloria Buzau. Interesant este ca echipa buzoiana s-a salvat de la retrogradare chiar datorita retragerii din campionat a Bacaului! Tranzactia alimenteaza astfel suspiciunile referitoare la faptul ca manevra din finalul sezonului nu a fost deloc intamplatoare.
Datorii mari
Gloria Buzau se confrunta cu datorii foarte mari atat la proprii jucatori, cat si la terti. De altfel, este foarte probabil ca tocmai aceste probleme financiare sa intarzie finalizarea tratativelor privind cedarea dreptului de participare in liga secunda catre SC Bacau. Motivul? Federatia a impus ca orice tranzactii de acest gen sa fie derulate doar in cazul in care clubul cedent nu are datorii. Totodata, noile prevederi regulamentare aprobate in Comitetul Executiv al FRF sustin ca cedarea dreptului de participare se poate face fie prin absorbtie, fie prin fuziune. Deocamdata, conducerea Sport Club Bacau nu a facut publica varianta pe care intentioneaza sa mearga pentru a-si asigura locul in Liga a ll-a.
18 miliarde
Totodata, conducerea SC Bacau a infirmat faptul ca isi va asigura contra-cost prezenta in campionatul esalonului secund. Chiar daca e clar ca acest loc nu va fi obtinut pe ochi frumosi – bursa zvonurilor evaluandu-l la peste 100.000 euro – presedintele Relu Damian si-a cantarit bine cuvintele: "Vanzarea sau cumpararea unui loc este interzisa, iar noi nu putem face ceva interzis". Daca nu se stie ce suma se va da si, mai ales, cine o va da pentru ca municipalitatea sa aiba din nou o echipa de B, in schimb este cunoscut cati bani publici vor ajunge la SC Bacau in prima faza a campionatului. E vorba de 18 miliarde de lei vechi, dintre care o treime va asigura stingerea datoriilor acumulate in sezonul trecut. Cheltuieli de criza. Criza de nervi!
S-a incheiat Tabara de Diabet de la Centrul „George Apostu”
Miercuri seara, la Centrul Cultural „George Apostu“ s-a incheiat, dupa zece zile de activitate, a 18-a editie a Taberei pentru copii insulino-dependenti, organizata, ca in fiecare an, de Lions Club „Moldova“ Bacau. Sub supravegherea unei echipe de medici, psihologi si asistenti medicali, cei 11 copii recomandati de echipa medicala si sase voluntari au urmat un program intens de educatie medicala, psihologica, alimentara, cumulat cu un bogat program cultural, artistic si turistic. Presedintele Lions Club „Moldova“ Bacau, Ion Mocanu, fiind la prima actiune majora din mandatul sau, a multumit tuturor celor care au contribuit la buna desfasurarea a taberei, membrilor celor doua cluburi Lions din Bacau si, in mod special, sponsorilor, fara de care tabara nu s-ar fi putut desfasura la standardele cerute de echipa medicala, condusa de dr. Gabriela Fetecau, sefa sectiei de diabetologie de la Spitalul de Pediatrie din Bacau. In interventia sa, viceguvernatorul I al Districtului Lions 124 Romania, Ionel Lupu, a mentionat ca experienta din Bacau este unica in tara, iar meritele apartin, deopotriva, noii conduceri a clubului, deoarece organizarea Taberei de Diabet este „piatra de incercare“ pentru fiecare presedinte. Programul Taberei a mai cuprins vizite in orasele Piatra Neamt, Tg. Neamt, Slanic Moldova, Aeroportul Bacau, un atelier de pictura de la Oratoriul Boscu, dar si o dupa amiaza petrecuta la Pista de Karting Selena Motor Sport, unde copiii au invatat cate ceva din tainele kartingului, promitand o revenire cat mai rapida pe pista. De altfel, orele petrecute la Pista de Karting, in excursiile programate au facut obiectul unui film prezentat celor prezenti, parinti, voluntari, membri ai Clubului Lions, urmat de un spectacol impresionant, avand in vedere timpul scurt petrecut impreuna. „Aceasta Tabara este una din cele mai importante actiuni ale Lions Club „Moldova“ din Bacau si ne bucuram ca putem, prin daruirea noastra, prin contributia materiala si de suflet sa ajutam semeni de-ai nostri, de altfel deviza noastra asta este, multumirea este cu atat mai mare cand este vorba de copii. Ne straduim ca in fiecare an in tabara sa participe copii in premiera, astfel ca numarul celor care beneficiaza de serviciile noastre este tot mai mare. Le multumesc tuturor si pot sa va spun ca reusita se datoreaza colaborarii dintre lionisti, administratiile locale si oameni de afaceri“, a spus presedintele Lions Club „Moldova“, Ion Mocanu.
Varianta 9 la istorie si matematica
Miercuri, elevii de clasa a XII-a au trecut prin emotiile unei noi probe scrise a examenului maturitatii. Astfel, ei au sustinut proba obligatorie a profilului. Cei de la real s-au confruntat cu matematica, iar cei de la profilul umanist au dat dovada cunoasterii lor la istoria romanilor. Ambele variante extrase au purtat numarul 9. „Din totalul de 6.038 de elevi inscrisi la aceasta proba, 5.914 s-au prezentat. S-au inregistrat 124 de absenti. Nu au fost sesizate probleme in nici un centru de examinare si nici o eliminare. Un singur elev de la CT «N.V. Karpen» a intarziat la examen si conform metodologiei, acesta a inceput proba la ora 13, cu subiecte de rezerva”, a declarat Claudia Merticaru, inspector de specialitate. Structura subiectelor a fost cea clasica, iar inspectorii de matematica au opinat ca nivelul de dificultate a fost unul mediu, astfel ca putina atentie si concentrare ar fi fost suficiente pentru a obtine o nota peste 8. In ceea ce priveste subiectele de la istorie, in primele doua parti elevii au avut drept punct de pornire patru surse istorice din care au extras informatii, in timp ce subiectul al III-lea le solicita elevilor sa redacteze un eseu despre diplomatie si conflict in Evul Mediu si la inceputurile modernitatii in spatiul romanesc. Ei trebuiau sa prezinte doua institutii centrale infiintate in Evul Mediu si sa mentioneze o actiune diplomatica desfasurata in acelasi interval. Ambele probe contineau trei tipuri de subiecte, fiecare avand cate 30 de puncte si alte 10 din oficiu. Urmatorul examen scris este programat pentru 2 iulie, proba la alegere a profilului.
Razboi psihologic in Consiliul Judetean
Trei angajati ai CRRN Racaciuni sunt in razboi cu DGASPC, dar si cu CJ Bacau. Ei au depus o petitie in care cer revocarea HCJ 67 care a aprobat organigrama directiei. Ei acuza ca li s-au adus prejudicii prin eliminarea posturilor de psiholog din statul de functii al centrului.
Petitia psihologilor de la Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica (CRRN) Racaciuni a fost analizata de consilieri atat in comisie cat si in plenul sedintei. Viorica Marcu, PNL, a afirmat ca discutia cu Sorin Brasoveanu (foto), directorul DGASPC, nu a lamurit-o pe deplin. “Am intrebat daca intr-un centru cu 300 de asistati este nevoie de psiholog. Este. Nu am inteles de ce eliminam trei posturi daca e nevoie de psiholog!”. De fapt, centrul are 156 de asistati, nu 300, si vor mai pleca 72. Motivele DGASPC privind desfiintarea posturilor sunt clare: strategia judeteana in domeniul asistentei sociale pe 2006-2011 prevede ca directia sa externalizeze serviciile incredintandu-le unor furnizori privati acreditati si sa inchida CRRN Racaciuni, prin transferarea adultilor cu handicap in casute de tip familial, locuinte protejate etc. In acelasi timp, standardele de cost stabilite de Guvern obliga DGASPC sa reduca cheltuielile. Peste toate, e criza!
Vor 30 de salarii compensatorii
Sorin Brasoveanu a fost supus unui tir de intrebari: De ce petitionarii nu au fost redistribuiti? De ce au calificativul "bine" daca nu-si indeplineau sarcinile? Cine va face evaluarea psihologica a asistatilor? Institutia are deja un contract cu un cabinet privat, iar Daniela Biri a vrut sa stie “cat a platit DGASPC firmei private care a facut evaluarea?” Si a aflat: 80 de milioane de lei vechi/an, fata de 800 de milioane, cat reprezinta salariile si sporurile celor trei psihologi. Cat priveste redistribuirea, Sorin Brasoveanu sustine ca au fost reduse 10 posturi de psiholog, nu doar cele 3 de la Racaciuni. Se pare ca DGASPC, institutie subordonata CJ, nu reuseste nicicum sa-i multumeasca pe consilieri. Ba face cheltuieli prea mari, ba nu ar trebui sa externalizeze serviciile. In Occident, serviciile sociale sunt concesionate furnizorilor privati, ONG-uri sau firme. Guvernul ii plateste si ii verifica, dar cheltuieste mai putin decat daca ar finanta niste institutii care au directori, contabili, secretara, casieri, paznici etc. In final, majoritatea a decis: petitia psihologilor a fost respinsa, insa acestia au posibilitatea sa dea in judecata CJ Bacau. Si sindicatul "Mens Sana" ii va sprijini: "Vom actiona in instanta CJ si DGASPC, dupa ce documentatia privind concedierile va ajunge la AJOFM, declara liderul Vasile Rosca. Vom solicita intre 3 si 30 de salarii compensatorii, in functie de vechime, daca vor fi concedieri colective, sau pana in 15 salarii, in cazul concedierilor individuale."
Pretul Bacalaureatului
200 de euro pentru fiecare proba scrisa a examenului maturitatii. Aceasta este suma pe care au pretins-o directorul Topa Dumitru, directorul adjunct Doina Antohe si secretara Tatiana Moraru de la Grupul Scolar „Alexandru Vlahuta” din Podu Turcului pentru promovarea examenului de bacalaureat. Potrivit comunicatului remis de DNA, in perioada martie – iunie 2010, cei trei au primit de la mai multi elevi sau de la parintii acestora bani pentru a trece de examenele scrise. La perchezitia efectuata in unitatea de invatamant luni dupa-amiaza, au fost gasite 54 de plicuri pe care erau inscrise numele candidatilor la examen. Suma totala gasita la perchezitie este de 91.850 de lei si 7.750 de euro. Doar 1.200 de lei au fost marcati „mita” pentru flagrant. In schimbul acestor bani, candidatii urmau sa fie repartizati in anumite sali, sa fie supravegheati de cadre didactice agreate si chiar ar fi primit materiale cu raspunsuri in timpul probelor. „Din cercetari rezulta foarte clar ca suma nu urma sa fie impartita intre invinuitii in cauza”, a declarat Cristian Cojocaru, avocatul lui Dumitru Topa. Marti seara, Tribunalul Bacau a decis arestarea preventiva a celor trei pentru 29 de zile, o masura „prea aspra fata de circumstantele cauzei. Clientul meu a recunoscut ce i se retine in cauza, mai putin fapta de luare de mita, el neavand calitatea de functionar public”, a subliniat avocatul Cristian Cojocaru. Cercetari se fac si fata de alte 13 persoane din acelasi dosar, acuzate ca ar fi dat mita. Cei trei inculpati ar trebui sa ramana dupa gratii pana pe 27 iulie. Invinuitii au declarat deja recurs la decizia judecatorilor. Intre timp, ei au fost demisi de catre Inspectoratul Scolar Judetean, iar miercuri o alta echipa de conducere a asigurat desfasurarea celei de-a doua probe scrise a bacalaureatului: directorul Dan Enache si directorul adjunct Maria Coman.
Politica pe patul de spital
Stavarache si Benea nu vor sa preia spitalele in administrare
Sefii din administratia publica locala resping preluarea spitalelor de catre institutiile pe care le conduc. Daca Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean, a criticat decizia de taiere a numarului de paturi din unitatile medicale, conducerea municipalitatii bacauane a retras de pe ordinea de zi a sedintei de Consiliu Local un proiect vizand trecerea Spitalului TBC in administrarea Primariei. Mai mult, este de asteptat ca fronda celor doi lideri politici sa fie copiata si de sefii altor administratii locale din judet. La Onesti, destinul Spitalului Municipal pare pecetluit dupa ce societatea locala de termoficare, Termon CT, si-a amintit, peste noapte, ca unitatea medicala ii este datoare vanduta. Termon se afla in proprietatea municipalitatii onestene. O situatie de respingere se intalneste si la Buhusi. Ambele orase sunt conduse de primari PSD.
Benea a anuntat, de altfel, la ultima sedinta a Consiliului Judetean ca preluarea Spitalului Judetean de Urgenta si a Spitalului de Pediatrie de catre institutia pe care o conduce nu mai este posibila, in conditiile taierii masive a numarului de paturi. „Preluarea acestor doua unitati, din punctul meu de vedere si al celorlalti social-democrati, nu mai este posibila“, a decretat Benea, semnaland ca si in alte localitati conduse de edili pesedisti preluarea spitalelor in subordinea administratiilor locale a devenit, deja, o problema. Seful CJ a dat asigurari ca preluarea SJU sau a Spitalului de Pediatrie nu va mai avea loc sub nicio forma. „Nu se va face nicio preluare in conditiile in care ministerul Sanatatii decide de la sine sa taie 400 de paturi. Sunt judete mai mici decat Bacaul in care nu s-a taiat niciun pat. Sa preia ei spitalele si sa le spuna copiilor de la pediatrie de ce trebuie sa stea cate trei in pat. Sa le explice Berca si PD-L-ul“, a atacat Benea.
Firul rosu
Semnalul transmis de seful CJ a fost imediat receptionat de catre primarii social-democrati ale caror administratii trebuiau sa preia spitale in subordine. Astfel, la Onesti, societatea locala de termoficare, patronata de Consiliul Local, si-a amintit peste noapte ca Spitalul Municipal ii este dator cu peste 500.000 lei (5 miliarde lei vechi). In urma cu doua luni, aceeasi societate de termoficare – Termon CT – accepta esalonarea datoriilor spitalului. Schimbarea de macaz pare sa fie o stratagema dictata de interesele politice ale conducerii municipalitatii.
Saptamana trecuta, presedintele interimar al PD-L Bacau, Gabriel Berca, declara ca PD-L trebuie sa renunte la parteneriatul de colaborare cu PSD din CJ. Mai mult, acelasi Berca sustinea ca la Onesti PD-L trebuie sa faca o opozitie acerba la politice promovate de edilul sef Emil Lemnaru (PSD).
Spitalul TBC, in stand-by
Daca in privinta primariilor social-democrate lucrurile sunt clare, nici municipalitatea bacauana nu pare decisa sa preia Spitalul TBC. Dupa o dezbatere sterila, edilii au hotarat, la ultima sedinta a Consiliului Local, sa retraga de pe ordinea de zi un proiect de hotarare in acest sens. Viceprimarul Roxana Mironescu a declarat ca CL ar putea impune o taxare speciala pentru pacientii care nu sunt rezidenti in municipiul Bacau, dat fiind caracterul regional al Spitalului TBC. Directorul unitatii medicale, dr. Gabriel Gavrila a dat asigurari ca spitalul nu are datorii istorice si ca el ar putea fi preluat pe zero de catre municipalitate. In cele din urma, proiectul a fost retras de pe ordinea de zi, sub amendamentul ca va fi rediscutat la o proxima sedinta. Colac peste pupaza, retragerea nu a fost facuta de initiator – primarul Romeo Stavarache (acesta a absentat de la sedinta) -, ci de viceprimarul Dragos Luchian, fapt ce contravine flagrant prevederilor Legii 215 a administratiei publice locale.
„O fi specialist in paturi“
De cealalta parte, liderii democrat-liberali au reactionat virulent la tevatura politica iscata in jurul preluarii spitalelor. Gabriel Berca a declarat ca i-a sustinut pe directorii de spitale care s-au luptat pentru o reducere cat mai mica a numarului de paturi. Berca l-a ironizat pe Benea, numindu-l „specialist in paturi“.
„Domnul Benea sa ne spuna daca e specialist in paturi sau a terminat vreo facultate de medicina. O fi specialist in paturi, nu am de unde sa stiu. Daca nu e, sa faca atunci o sedinta de CJ si sa dea niste ajutoare sinistratilor amarati din judetul Bacau. Am sustinut spitalele Moinesti si pe cel Judetean pentru ca directorii au venit cu propuneri, s-au batut pentru spitalele lor. Benea e tare numai in sedinte. Daca ar fi avut o lucrare de dat cuiva, cu siguranta ar fi preluat in secunda doi SJU Bacau“, a replicat
liderul pedelist.
Fonduri de salarii generoase la spitalele unde s-au produs cele mai mari taieri
In sistemul medical finantarea se realizeaza la numarul de paturi existent. Cu cat mai putine paturi dispune un spital, cu atat finantarea din bugetele publice se diminueaza. In judetul Bacau cele mai mari reduceri ale numarului de paturi s-au operat la spitalele Onesti, Pediatrie si Urgenta (105 paturi taiate, 96 de paturi, respectiv 120 de paturi). O statistica elaborata de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), in luna martie, arata ca procente foarte mari din finantari sunt cheltuite pentru a acoperi lefurile angajatilor din respectivele unitati medicale. Astfel, executia bugetara pe 2009, releva faptul ca in cazul Spitalului de Pediatrie din Bacau, 12,6 milioane de lei din cele 14,5 milioane primite de la CJAS, adica 87 la suta din bani, au mers in cheltuieli de personal, asta in conditiile in care conducerea unitatii medicale s-a plans, ani la rand, ca are posturi neacoperite.
Intr-o situatie similara se gaseste si Spitalul TBC. Aflat in administrarea municipalitatii, spitalul a cheltuit pe salarii, in 2009, 6,42 milioane lei din cele 7,81 de milioane virate de CJAS. In procente, 82,25 la suta. Pe lana Pediatrie si TBC, fonduri de salarii consistente s-au mai inregistrat si la Spitalul Buhusi. Anul trecut, din cele 7,79 de milioane lei primiti de la CJAS, conducerea spitalului a „dirijat“ aproape 6 milioane de lei in salarii. Procente relativ ridicate se inregistreaza si la Spitalul Judetean de Urgenta (68 la suta), respectiv Spitalul Comanesti (68,3 la suta).
Spitalul Moinesti este singura unitate medicala din judet care functioneaza pe un fond de salarii ce respecta cadrul legal. In 2009, institutia a platit salarii in cuantum de 13,72 de milioane lei, primind de la CJAS 26,53 de milioane de lei. Exprimat procentual, fondul de salarii constituit in baza sumei virate de CJAS nu a depasit 52 la suta.
Spitalul Judetean de Urgenta Bacau – pierde 120 de paturi, raman 1062;
Spitalul de Pediatrie Bacau – pierde 96 de paturi, raman 199;
Spitalul de Pneumoftiziologie – pierde 10 paturi, raman 170;
Spitalul Municipal Onesti – pierde 105 paturi, raman 537;
Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti – pierde 14 paturi, raman 388;
Spitalul Orasenesc Comanesti – pierde 40 de paturi, raman 120;
Spitalul Orasenesc Buhusi – pierde 34 de paturi, raman 173.
Siretul, sperietoarea judetului
In comunele bacauane de pe marginea Siretului domneste incertitudinea. Ieri nu se stia cu precizie daca viitura loveste sau nu localitatile din apropierea municipiului Bacau. Pe parcursul zilei, reprezentantii administratiei locale au fost prezenti in comuna Saucesti, unde au luat toate masurile necesare pentru a impiedica eventualele inundatii.
Dimineata situatia era buna. “Se pare ca nu vor fi atinse debitele care erau preconizate. Noi totusi incercam sa mai acoperim unele zone care sunt mai «sensibile», ca sa fim cat se poate de in siguranta. Pana acum nu putem vorbi de evacuari pentru ca nu este cazul”, declara Claudiu Balan, prefect de Bacau. Apoi situatia a inceput sa se mai schimbe. Debitul Siretului a fluctuat pe tot parcursul zilei. La primele ore ale diminetii acesta a crescut, spre dupa-amiaza Siretul si-a mentinut debitul constant. Lucrarile de indiguire cu saci de nisip si pamant realizate in noaptea de marti spre miercuri se pare ca nu au fost suficiente. In jurul orei 12, apa a inceput sa inunde terenurile arabile de la iesire din satul Schineni catre intrarea in satul Siretu, ambele din comuna Saucesti. Reprezentantii Prefecturii incearca sa mentina situatia sub control. La ora 15.00 militarii au inceput lucrarile de suprainaltare a digurilor pentru ca apa aproape depasise inaltimea primului rand de dig.
Tara „ia foc” si primarul se piaptana
Marti noapte, in timp ce autoritatile erau ocupate cu luarea masurilor de protectie impotriva inundatiilor, primarul comunei, Costinel Manea, nu era de gasit. Jurnalistii au mers in miez de noapte acasa la edil pentru a obtine noi date despre situatia comunei. Din pacate, acesta nu a raspuns. Se pare ca el a preferat sa lase treaba in mainile autoritatilor competente si a decis sa traga un pui de somn pana a doua zi dimineata, considerand ca prezenta lui la fata locului nu este necesara.
Nu stiu in ce directie sa o ia
Situatia locuitorilor din satul Serbesti nu este deloc fericita. Malurile de pamant continua sa se prabuseasca, asa ca unii stau cu bagajele la usa. Ei sar la gatul administratiei si spun ca nimeni nu-i anunta daca sunt in pericol sau nu. “Situatia este foarte grava. Intr-o noapte au mai disparut 10 metri de pamant. Noi facem cu randul. Unii pleaca si vin altii. Primarul a spus sa fim atenti si ca situatia este sub control. Eu am apucat sa strang cateva haine pentru copii si actele personale si asta este tot ce pot sa iau cu mine daca va fi nevoie sa plecam”, a spus Doina Petrea. Inconstienti sau nu, acesti oameni s-au strans pe malul raului. Zeci de copii stateau doar la cativa metri de mal si priveau apa involburata a raului. Unii localnici sunt decisi sa nu-si paraseasca locuintele. „Suntem ai nimanui. De pe timpul lui Ceausescu nu s-a mai facut nimic aici. Daca traia el, eram mutati de mult. Stam aici ca nu avem unde sa ne ducem. Eu nu plec. Animalele unde le ducem. Nu stim nimic despre situatia actuala. Nimeni nu ne spune ce se intampla”, ne-a zis Constantin Popa. Reprezentantii Prefecturii au luat toate masurile necesare in cazul evacuarilor. Sinistratilor le-a fost pus la dispozitie transportul catre caminele special amenajate in municipiul Bacau.
Ieri la ora 14.00 reprezentantii Administratiei Nationale “Apele Romane” anuntau ca debitul raului in sectiunea Dragesti, judetul Bacau, era de 2035 mc/s, cu tendinta de stationare, cu 65 cm peste cota de inundatie. In urma unui comunicat primit din partea Apelor Romane aproape de inchiderea editiei, situatia s-a schimbat din nou, viitura fiind asteptata in aceasta sectiune in cursul zilei de astazi. Asta daca situatia nu va lua din nou o alta intorsatura. Apele Romane recomanda tuturor celor care se afla in zonele avertizate sa fie in continuare in stare de alerta maxima si vigilenta.
Tenis / CN 12 ani: A mai ramas Manole
Din cei patru tenismeni bacauani intrati pe tabloul principal la CN 12 ani de la Bucuresti, unul singur a trecut de turul inaugural. Cap de serie nr. 7, Alexandru Manole (SCM) l-a invins cu 6-1, 6-2 pe Marian Prajescu (Roman), iar in runda secunda l-a eliminat pe Sergiu Medesan (Mamaia IDU), scor 6-2, 6-1. In rest, Petru Berdila (SCM) a pierdut la favoritul nr. 5, Edris Fetisleam (Constanta), 0-6, 0-6, Andrei Serbanescu (SCM) a cedat cu 3-6, 4-6 la Eugen Durnescu (Diamon), iar Stefan Casuneanu (CSM Onesti) a fost invins cu 0-6, 1-6 de Andrei Balintescu (Govora). La dublu, Alexandru Manole (SCM) / Cristian Cosma (Focsani) au câstigat primul meci, 6-2, 6-2, cu Cristian Andreescu / Nicolae Anghel (Slobozia). (D.P.)
