Acasă Blog Pagina 5206

Autoritatile tin cu dintii de spitale

    Promit investitii fara precedent

    Consiliul Judetean Bacau, Directia de Sanatate Publica, primarii si managerii au analizat situatia spitalelor din perspectiva investitiilor, a dotarii cu echipamente si a numarului de potentiali beneficiari. Plecând de la aceste date, “care reliefeaza o situatie superioara mediei nationale” optiunea finala este de a nu modifica, in acest moment, organizarea actuala a spitalelor din judetul Bacau.

    “Noi am comunicat Ministerului Sanatatii punctul nostru de vedere si asteptam, a declarat Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean. Nu mai avem de ce sa ne intâlnim si ce sa discutam.” Autoritatile s-au straduit, la unison, sa demonstreze ca sunt interesate de soarta spitalelor, concluzia fiind ca acestea o vor duce mai bine daca vor fi lasate in pace. Desi prin desfiintarea lor ar scapa de niste “pietre de moara”, cum erau numite aceste unitati, in 2009, primarii nu sunt de acord sa fie inchise pentru ca nu ar da bine la electorat. Nici specialistii, nici administratia nu agreeaza ideea transformarii lor in sectii sau in centre medico-sociale.

    Spitalul Buhusi “trebuie sa existe”

    Autoritatilor locale si managerii spitalelor publice au fost pusi pe jar la sfârsitul anului trecut, când MS a anuntat ca va desfiinta sau transforma in unitati cu alt specific intre 150 si 200 de spitale. In judetul Bacau sunt vizate de schimbari majore cele din Buhusi si Comanesti, pentru care exista intentia transformarii in unitati medico-sociale. “Noi nu avem decât un singur punct de vedere: spitalul din Buhusi trebuie sa existe. Restul sunt aberatii. Eu ii respect pe specialistii din minister, ii respect si pe cei de la DSP, care au problemele lor, dar la spital nu renunt. O astfel de idee nu are ce cauta in Sanatatea româneasca. Daca se vrea a se face reforma sa se inceapa cu medicii de familie, asa incât acestia sa nu se mai rezume la a elibera scutiri si trimiteri”, afirma Ionel Turcea, primarul orasului Buhusi. Edilul sustine ca nu priveste spitalul ca pe o povara: “Cum sa vreau sa scap de o grija financiara si sa preiau povara suferintei oamenilor? E singurul spital din Buhusi si din zona, intelegeti?” Cu sprijinul CL, spitalul buhusean a derulat si va derula mai multe proiecte. In ultimul trimestru al anului 2010, CL Buhusi a alocat 133.000 lei pentru dotarea laboratorului de analize si a compartimentului de urgenta. In 2011 va aloca un buget de 1,5 milioane lei pentru reabilitarea si modernizarea spitalului care ofera servicii medicale pentru 40.000 de oameni. “De la descentralizare (iulie 2010, n.r.), primaria si consiliul local ne-au oferit gura de oxigen care a tinut spitalul in viata, ne-a declarat Gabriel Drug, managerul spitalului din Buhusi. Avem toate motivele si toate argumentele pentru a ne opune reorganizarii acestui spital.”

    “Vom lupta pâna la ultima picatura”

    Dupa ce a preluat spitalul din oras, Consiliul Local Comanesti l-a sustinut financiar cu peste 860.000 de lei si a atras o sponsorizare de 200.000 lei. Pentru anul 2011, administratia locala si echipa manageriala a spitalului au proiecte ambitioase: montarea unei instalatii de producere a energiei termice cu fonduri guvernamentale (2,5 milioane lei), reabilitarea, modernizarea si dotarea ambulatoriului de specialitate (peste 20 milioane lei). Printre argumentele prezentate MS in favoarea spitalului se numara dotarea cu aparatura performanta a camerei de garda, a salilor de operatii si a laboratorului. Se mai arata, de asemenea, ca spitalul asigura servicii medicale pentru aproximativ 74000 de locuitori de pe Valea Trotusului, o zona de risc, cel mai mare periocol fiind cel de inundatii si alunecari de teren. Doar 23.000 de mii dintre acestia sunt domiciliati in Comanesti. Primarul orasului Comanesti nu accepta ca spitalul sa fie inchis. “Noi ne mentinem pozitia de a sustine spitalul, arata Viorel Miron. Vom lupta pâna la ultima picatura. Noi ne-am asumat aceasta raspundere in iunie 2009, când am preluat spitalul de la Ministerul Sanatatii. Am fost primii care am semnat. Era singura sansa de a-l mentine in functiune.” Dupa cum a anuntat MS, autoritatile locale si managerii spitalelor vor afla intr-o saptamâna daca argumentele lor au contat sau nu.
    Silvia Patrascanu
    Doina Mincu

    Disperare in randul somerilor in varsta

      Pensionarea anticipata partiala, o dorinta greu de atins

      Majoritatea persoanelor care cer pensionarea anticipata partiala sunt somere. O parte dintre ele nu mai primesc ajutor de somaj. Cele mai multe nu indeplinesc conditiile de pensionare, incât sunt muritoare de foame.

      Ramase fara loc de munca, o multime de persoane se agata cu disperare de speranta ca ar putea iesi la pensie anticipata partiala. Cele mai multe dintre ele sunt la o vârsta inaintata si nu mai beneficiaza de ajutor de somaj, deoarece au epuizat perioada de acordare a acestuia. Si-au strâns toate actele privind vechimea in munca si s-au grabit sa se prezinte cu ele la unul din ghiseele serviciului de relatii cu publicul al Casei Judetene de Pensii (CJP). Dar, dupa ce functionarul casei analizeaza actele, din pacate, constata ca persoana in cauza nu indeplineste conditiile de a iesi la pensie. Neincrezatori, insa, multi dintre someri spera sa obtina o veste buna de la conducerea Casei de Pensii. Ieri, dintre cei care au venit in audienta la directorul executiv al acestei institutii cei mai multi doreau sa iasa la pensie anticipata partiala. Constantin Grigore are 57 de ani si este din Buhusi. A lucrat ca dulgher la o firma de constructii, dar in urma cu aproape doi ani a fost disponibilizat. A terminat somajul de luni bune si de atunci nu mai are niciun venit. "Nu ma mai angajeaza nimeni la anii mei, ne-a spus barbatul, abia stapânindu-si lacrimile. Am un stagiu de cotizare la pensie de 33 de ani si patru luni. M-am gândit ca ma pot si eu pensiona anticipat. Am mers la ghiseu, dar mi-au spus ca mai trebuie sa stau un an si mai bine. Am zis sa vin si la domnul director, poate exista o portita." La rândul lui, Gheorghe Tindarel, in vârsta de 55 de ani, este si el somer. Barbatul a declarat: "Eu sunt in somaj din august. Am un ajutor de 470 lei, dupa ce am muncit 36 de ani. Lucrez de la 18 ani. Am probleme cu inima, dar chiar daca as mai putea munci nu mai gasesc de lucru, la vârsta mea. Am vechime integrala, asa ca am zis ca ma pot pensiona."

      Nicio sansa

      Dar, din nefericire, nici directorul Casei de Pensii nu a putut sa le dea o veste buna. "Constantin Grigore trebuie sa aiba un stagiu de cotizare de 35 de ani, a explicat Liviu Cretu, directorul CJP. Trebuie sa mai lucreze ori sa incheie contract cu institutia noastra si sa achite contributia de asigurari sociale ca sa ajunga la acest stagiu. In ce il priveste pe Gheorghe Tindarel, el are stagiul complet, dar nu indeplineste conditia de vârsta. Conform legii, se poate pensiona pentru limita de vârsta la 65 de ani. Anticipat, poate iesi la pensie mai devreme cu maximum cinci ani, deci la 60 de ani." Si alte persoane somere venite cu aceeasi problema s-au intors acasa la fel de dezamagite. Dintre cei 17.620 de someri din judet, 5.721 au depasit vârsta de 45 de ani. Potrivit Legii somajului, angajatorii care incadreaza in munca pe o perioada nedeterminata someri in vârsta de peste 45 de ani primesc lunar timp de 12 luni pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie o suma egala cu un salariu minim brut pe tara (600 lei, in 2010, 670 lei, in 2011). Dar angajatorii au obligatia mentinerii cel putin doi ani a raporturilor de munca sau de serviciu cu salariatii respectivi, astfel ca nu considera un avantaj faptul ca li se acorda subventie.
      Elena Tintaru

      Cenusa de la CET inghite 16 miliarde

        Depozitul de zgura, redimensionat pentru a mai fi utilizabil inca 2 ani

        Sefii CET-ului vor cheltui peste 16 miliarde lei vechi pentru lucrarile de redimensionare a depozitului de zgura si cenusa. Acesta este plin ochi, insa – afirma conducerea societatii – trebuie utilizat cel putin pâna in 2013, an in care CET va fi obligat de legislatia europeana de mediu sa renunte la termoficarea pe baza de carbune. Tot in acest an va fi modernizata, contra sumei de 26, 3 miliarde lei vechi, Centrala de Apa Fierbinte (CAF) din vecinatatea fabricii de hârtie LETEA.

        Depozitul de zgura si cenusa al CET Bacau urmeaza a fi redimensionat printr-o investitie de aproximativ 16,7 miliarde lei vechi care va fi derulata in acest an. Conducerea societatii a dezvaluit ca si-a propus sa suprainalte digurile ce inconjoara depozitul, astfel incât acesta sa mai fie folosit cel putin doi ani, pâna in 2013, data la care CET va trebui sa renunte la folosirea carbunilor in procesul de termoficare. Sorin Capat, directorul CET Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca investitia va fi realizata din fonduri proprii si ca fara marirea capacitatii de stocare a depozitului, societatea de termoficare nu poate functiona. "In principiu partea de proiectare se finalizeaza anul acesta, dar vrem sa dam drumul si la lucrari. Nu putem functiona, depozitul de zgura este plin", a opinat Capat.

        200.000 de tone pe 2 ani

        Sefii CET sustin ca redimensionarea va permite stocarea a cel putin 200.000 de tone de zgura si cenusa in urmatorii doi ani, urmând ca dupa 2013 caldura si apa calda sa fie realizate prin cogenerare si nu prin arderea carbunelui. "E vorba de o suprainaltare a digurilor de la depozit. Trebuie sa asiguram o capacitate de stocare de 200.000 de tone pentru doi ani", a explicat Capat. In prezent, in halda de la CET Bacau se afla peste 2,5 milioane de metri cubi de zgura si cenusa.

        Rotaru si Goian au vrut sa puna mâna pe zgura

        Zgura si cenusa din depozitul CET-ului au atras atentia unor afaceristi liberali. Ion Rotaru, consilier local din partea PNL, si Liviu Goian, vicepresedinte al municipalei PNL au infiintat in octombrie 2007 firma Ecobeton SRL, prin intermediul careia si-au propus sa valorifice zgura la producerea unui beton ecologic. Cei doi au vrut sa cumpere cenusa la pretul de 0,3 – 0,4 euro pe tona, Rotaru fiind proprietarul unui brevet de inventii prin care aceasta putea fi folosita la producerea betonului. Afacerea a cazut, cel putin pentru moment. Cei doi penelisti vroiau un contract pe 25 de ani, cu exclusivitate in folosirea cenusei stocata in halda CET.

        Bomba lui 2011

        146 de miliarde lei vechi pentru instalarea unui nou grup de cogenerare

        CET va mai cheltui in 2011 alte 2,63 milioane RON (26,3 miliarde lei vechi) pentru modernizarea CAF-ului situat in vecinatatea fabricii de hârtie LETEA. Marele contract pus la bataie de societatea de termoficare in acest an vizeaza instalarea unui nou grup de cogenerare, in ciclu combinat. Suma pusa in joc este de 14,6 milioane RON (146 de miliarde lei vechi). Grupul de cogenerare este de 13,9 MW.
        Lucian Bogdanel

        Sefa in lumea barbatilor

        Elena Bacaoanu a fost prima femeie arbitru din fotbalul bacauan

        Pe Luna

        Astazi e ceva obisnuit. Fevronia Ion, Cristina Ionescu, Irina Mârt – lista-i mai lunga decât toate injuraturile noastre, sa fim barbati, ce naiba! – ne-au facut, dupa o munca de lamurire ce a durat ani si meciuri, sa le acceptam prezenta. Si – de ce sa nu o recunoastem? – uneori, chiar sa le impartasim deciziile. Acum 40 de ani si mai bine era insa cu totul altceva. Atunci, o femeie arbitru de fotbal era ca zborul pe Luna.

        Ca la 20 de ani

        Glumind, putem spune ca Elena Bacaoanu i-a luat-o inainte lui Armstrong. Nu a ajuns pe Luna, dar a deschis un alt drum, devenind prima femeie arbitru din fotbalul bacauan. "Am urmat cursurile de arbitri in 1968. Aveam 20 de ani, nu stiam cu ce se manânca arbitrajul, dar imi placea fotbalul. Asa ca, atunci când am citit anuntul despre cursuri, n-am mai stat pe gânduri", povesteste pioniera noastra.

        Ce harababura!

        La 63 de ani, doamna Bacaoanu se tine bine. Nu-si arata vârsta; meritul unei vieti dedicate sportului. Mai intâi a practicat baschetul. Iar apoi atletismul. Si fotbalul? "Imi aduc aminte si acum primul meci arbitrat. Eram la tusa. Doamne, ce harababura mai era in mintea mintea! La corner aratam ofsaid, nu mai stiam nimic din ce invatasem. Usor-usor, am scos-o insa la capat", zâmbeste Elena Bacaoanu.

        Baiatul cu flori

        Prind viata alte amintiri: "Jocurile din campionatul orasenesc erau cele mai tari. Sareau scântei. Injuraturi? Ba bine ca nu; ma trimiteau la cratita, dar eu ma tineam tare. Pe unul Savin l-am eliminat si i-am retinut carnetul. Dupa doua zile, mama vine si imi spune ca prin fata casei se tot invârte un baiat cu un buchet de flori: «Cred ca pe tine te asteapta. Ori i s-au aprins calcâile, ori i-ai dat rosu’ la fotbal». Intr-adevar, era Savin. De suspendare, insa, tot n-a scapat".

        Observator special

        La meciurile de pe fostul "Proletarul", Elena Bacaoanu avea un observator special: tatal sau. "Când a aflat ca m-am apucat de arbitraj, putin i-a lipsit sa nu cada de pe scaun. Era primul meu sustinator, dar si cel mai aspru critic. Dupa meci, ma lua in primire: de ce n-ai aratat asta, de ce ai dat ailalta, cum de nu l-ai zarit pe ala si asa mai departe. Când vedeam palaria lui tata in mijlocul tribunei, stiam ca n-am voie sa fac nicio greseala", da timpul inapoi "fata domnului Bacaoanu".

        Alaturi de Rainea

        Cu ce a ramas Elena Bacaoanu dupa cei zece ani de arbitraj? "Cu multe amintiri frumoase. Nu arbitram pentru bani – era 25 de lei un meci – ci doar din placere. Am prins si jocuri de Divizia C, l-am arbitrat si pe Chitaru, dar nu voi uita niciodata o tusa facuta alaturi de celebrul Nicolae Rainea la centru", spune doamna Bacaoanu, care are si un sfat pentru arbitrele de azi: "Sa nu cada pe spate când le zâmbeste frumos vreun jucator! Astea mergeam pe vremea mea, fetelor, nu azi".
        Dan Sion

        Ancheta la Spitalul Judetean de Urgenta in cazul tinerei incendiate

          Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta Bacau (SJU) a demarat o ancheta interna in cazul pacientei incendiate. Acesta ar fi trebuit raportat conducerii spitalului. Exista suspiciunea ca incendiatorul tinerei ar fi stat la capatâiul ei in spital pentru a o impiedica sa povesteasca prin ce a trecut. Politia a aflat de caz abia dupa 4 zile de la eveniment, iar conducerea spitalului, dupa 5.

          Alexandra V., de 20 de ani, a ajuns in unitatea sanitara pe 8 ianuarie, cu câteva minute inainte de miezul noptii. A fost preluata de echipa medicala de la Unitatea de Primire Urgente (UPU), unde i s-au acordat primele ingrijiri. Ulterior a fost internata in sectia de chirurgie plastica. Pacienta avea rani grave, capatate in imprejurari care ar fi trebuit sa ridice semne de intrebare personalului medical. Potrivit unei note interne pe care sefii de sectie au primit-o la inceputul lui ianuarie, un astfel de caz ar fi trebuit adus la cunostinta managerului SJU, a directorului medical, a directorului de ingrijiri sau a responsabilului cu relatiile publice. „Eu am aflat de caz abia joi, ne-a declarat Dan Stoica, managerul SJU. Am deschis o ancheta, iar juristii nostri vor stabili daca s-a respectat sau nu procedura.”

          „Logodnicul” convingator

          Alexandra V. a fost adusa la SJU de un barbat care a sustinut ca este logodnicul ei. Acesta ar fi declarat, iar pacienta nu a negat la momentul internarii, ca tânara a suferit arsurile in urma exploziei unei butelii. Exista suspiciunea, iar ancheta trebuie sa stabileasca adevarul si in aceasta oprivinta, ca presupusul logodnic ar fi intrat impreuna cu pacienta in sectia de chirurgie plastica, unde i s-ar fi permis sa ramâna mai mult timp. Exista suspiciunea ca incendiatorul ar fi stat lânga ea in sectie pentru a o impiedica sa spuna adevarul. Abia in cursul zilei de miercuri, Politia a fost sesizata ca in SJU se afla internata victima unei incendieri. “Logodnicul” s-a facut nevazut. “E clar ca de sâmbata si pâna miercuri nu a aflat nimeni despre acest caz, a mai spus Dan Stoica. In schimb, luni a avut loc un alt eveniment, tot la Saucesti. Atunci a fost cu adevarat vorba de explozia unei butelii, cu doua victime. Am fost instiintat de caz si l-am raportat la Directia de Sanatate Publica si la Ministerul Sanatatii. Totusi, primul caz, care parea tot declansat de o explozie de butelie la Saucesti, nu ne-a fost comunicat de sefii sectiilor.” Ancheta va analiza traseul pacientei de la UPU in sectia de chirurgie plastica, precum si conduita medicilor implicati in caz.

          Potrivit informatiilor furnizate de procurorul de caz, Alexandra V. trebuia sa se intâlneasca in seara zilei de 8 ianuarie cu prietenul ei, in vârsta de 41 de ani. Tânara ar fi intârziat la intâlnire, iar drept pedeapsa barbatul i-ar fi dat foc, dupa ce a stropit-o cu benzina. Ajutat de un prieten, a adus-o la spital. Au incercat sa musamalizeze povestea, dar când aceasta a rasuflat, au disparut. Cei doi sunt dati in urmarire generala. Alexandra V. a fost diagnosticata cu arsuri de gradul II si III pe 60 % din corp. Familia a cerut tranferul la o clinica din Bucuresti, asa ca joi a fost transportata cu o ambulanta la Spitalul “Grivita”. “Am dispus transferul, la cererea familiei, chiar daca putea fi tratata si in spitalul nostru, a declarat Dan Stoica. Este dreptul pacientilor sa isi aleaga unitatea sanitara si medicul. Costurile vor fi suportate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Daca ancheta va dovedi ca a fost vorba de un caz de vatamare corporala, noi vom face demersurile pentru recuperarea sumelor cheltuite cu transportul (in jur de 1400 lei, n.r.) de la vinovati.” Acestia vor fi obligati sa suporte si costul asistentei medicale oferite pacientei in SJU.
          Doina Mincu

          Reorganizare la Inspectoratul de Politie Judetean

            Inspectoratul de Politie Judetean Bacau a intrat intr-un proiect pilot, alaturi de alte doua judete din tara, prin care Serviciul de Ordine Publica va fi reorganizat.

            In cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau (IPJ) va avea loc o reorganizare, ce priveste Serviciul de Ordine Publica. Institutia bacauana se va alatura astfel altor doua judete, intr-un proiect pilot ce trebuie aplicat pâna la sfârsitul lunii ianuarie 2011. Anuntul a fost facut in cadrul unei conferinte de presa ce a avut loc ieri dimineata, unde a fost prezentat si bilantul de activitate pe anul 2010. "Prin aceasta reorganizare se doreste ca politistilor de proximitate, care fac parte din Serviciul de Ordine Publica, sa le fie marite competentele, sa le dam sa rezolve anumite dosare penale cu un pericol social redus, ca de exemplu infractiunile de vatamari corporale, lovituri, distrugeri, sau furturi minore. Prin aceste modificari vrem sa le crestem oarecum competenta materiala si sa le reducem competenta teritoriala", a declarat comisar sef Vasile Oprisan, inspector sef al IPJ Bacau.

            Inclusi in Politia Judiciara

            In acest moment, in cadrul Politiei de Proximitate a municipiului Bacau activeaza 17 lucratori, ceea ce inseamna foarte putin. Asta pentru ca acestia trebuie sa acopere intreg orasul, aria de competenta fiind prea mare pentru un singur agent. Si din cauza volumului de munca, oamenilor legii din acest sistem le este foarte greu sa faca fata tuturor cerintelor venite din partea cetatenilor. "Am dori sa ajungem la o cifra cât mai mare a numarului de lucratori, poate chiar dubla. Astfel, vrem sa-i includem si pe ei in Politia Judiciara, pentru ca nu fac parte din aceasta structura. Ei rezolva acum doar plângeri de ordin social si nu pot aplica contraventii. Prin aceasta reorganizare, ei vor putea sa desfasoare si activitati de cercetare penala", a mai precizat comandantul IPJ Bacau.
            Conducerea Inspectoratului isi propune astfel sa ia din angajatii din departamente precum mica criminalitate, investigatii criminale si sa completeze schema cu cei din sistemul de ordine publica. Nu numai ca vor prelua din personal, ci si din competenta acestora. Din primele informatii, se pare ca politistii de proximitate isi vor pastra denumirea. In urma rezultatelor obtinute in cadrul acestui concept pilot, Inspectoratul General de Politie va decide daca acest proiect va fi implementat sau nu.
            Sinziana Filimon

            Rezervare neonorata de Blue Air

              „Va dorim o zi placuta!”

              Vasile Laurentiu Cucu, impreuna cu sotia si ce doi copii, ar fi trebuit sa ajunga in Marea Britanie pe data de 8 ianuarie. De plecat pleaca insa cu o saptamâna mai târziu, adica abia pe 15. Vinovata este, sustine Laurentiu Cucu, compania Blue Air: “Noi ne-am cumparat bilete dus-intors. Am venit in România pe 18 decembrie si trebuia sa ne intorcem pe 8 ianuarie, insa la aeroport ne-am trezit ca nu avem locuri, desi calatoria era platita.” Rezervarea era facuta din august 2010. Prima parte a calatoriei a decurs normal, nu si a doua. “Am venit pe Aeroportul Bacau si ne-am prezentat la check-in la timp, declara reclamantul. In momentul prezentarii, spre surprinderea noastra, ni s-a spus ca sistemul nu mai poate aloca niciun loc in avion deoarece au fost ocupate. In toata absurditatea momentului, ni s-a explicat ca s-a facut overbooking.” I s-a propus sa plece pe 15 ianuarie. Reclamantul sustine ca prin rerutarea pasagerilor daunele de ordin material si moral sunt departe de a fi compensate. In cazul lui, “daunele se rezuma astfel: 6 zile nelucrate in profesia mea (6 x 150 de euro = 900 de euro minimum), 5 zile nelucrate in profesia sotiei (5 x 100 de euro = 500 de euro minimum), neprezentarea copiilor la gradinita, necitirea corespondentei, rezultând printre altele intârzierea, cu penalitati, la plata facturilor, ratelor bancare si onorarea oricaror obligatii, neonorarea unor angajamente, extinderea costurilor de sedere in România pentru toti membrii familiei, estimate la peste 700 de euro, plus alte costuri neprevazute.”

              “Am schimbat aeronava”

              Laurentiu Cucu considera ca Blue Air e in totalitate responsabila pentru daunele “provocate mie si familiei mele si este dreptul meu asigurat de legislatia comerciala britanica si europeana de a trage la raspundere compania Blue Air pentru nerespectarea obligatiilor contractuale.” Petentul a solicitat companiei sa-i ramburseze cel putin pretul platit pe biletele dus-intors si sa-i solutioneze cererea de despagubire in termen de 24 de ore. A primit urmatoarele rânduri: “Stimate domnule Cucu Laurentiu! In ceea ce priveste reclamatia dumneavoastra, dorim sa va informam ca aceasta a fost primita si va fi inaintata conducerii urmând sa primiti un raspuns in termen de 30 de zile lucratoare. Ne cerem scuze pentru neplacerile create si va dorim o zi cât mai placuta.” Clientul nu a avut o zi placuta la primirea raspunsului, dimpotriva. El sustine ca dubla rezervare are un motiv economic, in perioada asta biletele fiind mai scumpe decât in luna august. “Nu exista asa ceva, a declarat Florentina Tatu, director de PR al companiei Blue Air. In ziua respectiva, am fost nevoiti sa schimbam aeronava cu alta de dimensiuni mai mici. Am ales aceasta solutie ca sa minimizam intârzierea si sa cream disconfort unui numar mai mic de pasageri. Am dorit sa sufere cât mai putini oameni.” Laurentiu Cucu nu e multumit si sustine ca se va adresa serviciilor de protectia consumatorului din România si Marea Britanie. Florentina Tatu a afirmat ca “Blue Air i-a oferit alternativa rerutarii sau a returnarii banilor”, iar el a ales. Mai departe, ramâne ca institutiile abilitate sa-si faca datoria, iar compania se va conforma.
              Silvia Patrascanu

              Pusculita judetului suna a gol

                S-a impartit bugetul CJ

                Toata saptamâna, in sala mica a Consiliului Judetean (CJ) Bacau s-au tinut sedinte si s-au purtat discutii privind bugetul pentru anul 2011. Primariile din mediul rural vor primi intre 2,5 si 6 miliarde de lei, in functie de populatie, de banii primiti anul trecut si de sprijinul politic. Comunele favorizate in 2010 vor primi mai putin in 2011. “Vreau sa echilibrez situatia, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ. De altfel, asa se si numesc, sume de echilibrare. Am tinut cont de sumele alocate in 2010 prin hotarâri de guvern, dar au avut si presedintii de partid o zona de influenta.” Cu alte cuvinte, liderii PD-L, PNL, PC si PSD au stabilit care dintre primarii lor vor primi mai mult si care mai putin. Ca intotdeauna, DGASPC a venit cu un buget si a plecat cu altul. Toate centrele de asistenta vor beneficia de reparatii, dar sumele sunt mici si vizeaza urgentele. Important este ca “nu va fi pusa in pericol functionarea niciunei institutii”, sustine Dragos Benea. Noutatea este ca, in 2011, avem un buget de functionare si un buget de dezvoltare. “Cultura” nu va beneficia de sume semnificative, dar institutiile vor avea bani de salarii, materiale si utilitati. Catedrala Ortodoxa va primi 30 de miliarde pentru instalatii, placajul exterior si acoperisul de tabla. Prioritare vor fi si alte cinci investitii: pârtia de schi din Slanic Moldova, modernizarea Ambulatoriului SJU, cofinantarea cu 38 de miliarde a dotarii serviciului SMURD, a Spitalului Moinesti si sediului Crucii Rosii. “Vom moderniza si cabintele stomatologice din Policlinica Veche, a declarat presedintele CJ. E o promisiune mai veche si vreau sa ma tin de cuvânt. Cabinetele de pe George Bacovia sunt OK, dar trebuie sa amenajam si exteriorul.” Cel mai napastuit e Serviciul Public Judetean de Drumuri (SPJD), care nu va putea reabilita multe obiective. Vor fi terminate podurile din Letea Veche, drumul din Cotofanesti si va fi inceput DJ 252. In rest, “se vor face tratamente minore, nimic semnificativ”, arata Dragos Benea. Asta inseamna ca se vor turna plombe sau un strat subtire de asfalt, cât sa se poata circula. Prin urmare, situatia e neagra. “Sunt prinse toate investitiile dar, cu trei exceptii, toate sunt subfinantate. In varianta fericita in care nu vor aparea probleme in implementarea proiectelor, vom incheia anul 2011 cu un deficit de 60 – 100 de miliarde”, arata Dragos Benea. Singurele obiective cu finantarea asigurata sunt Maternitatea si sistemul de apa-canalizare din Onesti, acoperite 90 la suta, precum si proiectul “Casa Verde”, care prevede montarea de panouri solare pe cladirile spitalelor si ale DASPC, care are finantare 100 la suta.
                Silvia Patrascanu

                Numar record de radieri de firme

                Crestere de 607%. Nu, nu este vorba despre revigorarea economiei judetului, ci de marirea impresionanta a numarului de societati comerciale radiate in anul 2010 comparativ cu 2009. Din cauza starii precare a economiei, nu mai putin de 7145 de firme au capitulat.

                Numar record de radieri in anul 2010. Statisticile Oficiului Registrului Comertului scot la iveala o crestere spectaculoasa a numarului de radieri de societati comerciale. Daca in perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009 numarul firmelor radiate a fost de 1.011, in aceeasi perioada a anului 2010, numarul acestora a atins cote alarmante. Nu mai putin de 7145 de firme au disparut din peisajul economic al judetului. Rezulta o crestere cu nu mai putin de 607 procente. Specialistii spun ca un numar mare din cazurile inregistrate anul trecut il reprezinta persoanele fizice autorizate sau asociatiile familiale care nu si-au preschimbat in termenul legal autorizatiile de functionare. Situatia este aceeasi si la nivel national. Comparativ cu anul 2009 când s-au inregistrat un numar de 43.713 radieri voluntare, in anul 2010 s-au inregistrat 171.146, reprezentând o crestere de 292%. Radierea voluntara este cea de-a doua etapa in vederea inregistrarii desfiintarii voluntare a societatilor fara lichidator.

                Mai putine suspendari

                Daca la capitolul radieri situatia nu este deloc incurajatoare, in ceea ce priveste numarul entitatilor suspendate sau dizolvate in cursul anului 2010, situatia arata cu mult mai bine. In judetul Bacau, in anul 2009 au fost suspendate voluntar 4.099 societati comerciale. In 2010 s-au inregistrat numai 1.605. Scaderea este de 60,84%. O situatie similara se poate observa si in cazul dizolvarilor voluntare. In 2009 au fost 136 de cazuri, iar in 2010 numai 49. Procentul de scadere este de 63,97%. Si de aceasta data specialistii au o explicatie. Scaderea procedurilor de suspendare si a celor de dizolvare voluntara se explica prin eliminarea impozitului minim, dar si prin faptul ca majoritatea afacerilor fara activitate sau cu cifre de afaceri foarte mici au fost trase pe dreapta inca din 2009.
                Alexandra Zaharia

                Pentru a cere radierea voluntara aveti nevoie de:
                – cerere de radiere
                – certificatul de inregistrare si anexele lui
                – bilantul de lichidare
                – hotarârea de repartizare intre asociati a patrimoniului ramas dupa lichidare
                – certificate din care sa rezulte ca societatea nu are datorii
                – dovada achitarii taxelor.

                „Orice rand din Eminescu merita sa fie tiparit”

                161 de ani de la nasterea lui Eminescu. De 161 de ani nu mai suntem singuri. Locuim într-o lume în care gândul eminescian ne este leac pentru suflet. Eminescu este leacul nostru cel de toate zilele. Ne lecuieste atunci când ne întreaba daca „Nu e pacat / Ca sa se lepede / Clipa cea repede / Ce ni s-a dat?”, dar si când ne spune „Iar timpul creste-n urma mea… ma-ntunec!” El este, a fost si va fi acel odata ca niciodata, fara de egal, povestea noastra care ne-ajuta sa mergem fara complexe la întâlnirile cu Goethe, Shakespeare sau Dante. Eminescu nu este darul zeilor. El este cel mai pretios dar pe care ni l-au facut zeii. (Ion Fercu)

                „Întruparea literara a constiintei românesti”

                „Eminescu se deosebeste de toti scriitorii vremii sale si prin aceea ca opera lui întreaga n-are nici cea mai slaba masura si supt niciun raport caracterul local, provincial, ci numai caracterul general românesc. E cel dintâi scriitor român care scrie catre toti românii într-un grai pe care românii de oriunde îl pot recunoaste ca al lor. Nascut în coltul de catre granita al Moldovei de Sus, crescut în Bucovina, apoi scolar într-un asezamânt ardelean, în sfârsit studiind la Viena între românii din toate partile, care supt îndemnul lui pun la cale înaintea mormântului din Putna a lui Stefan cel Mare cea dintâi serbare a sufletului, a traditiilor, a gloriei românesti, care sunt ale tuturor celor de sângele nostru si de limba noastra, înfratit apoi cu poporul prin strabaterea adânca a tainelor cântecului multimilor – Eminescu e întruparea literara a constiintei românesti, una si nedespartita (…) Orice rând din Eminescu merita sa fie tiparit”.
                (Nicolae Iorga )

                „Un astru tâsnit din adâncurile cerurilor din Rasarit”

                „Desigur, nu este putin ceea ce datoreaza gândirii occidentale cultura lui Eminescu, dar cuvântul liric în care se transfigureaza lumea lui este scos din izvoarele traditiei autohtone. Pâna si temele care par luate cu împrumut din romantismul european – acea problematica filosofico-religioasa atât de bogata si de interesanta în chiar contradictorietatea ei – îsi împlânta radacina în humusul crestinismului primitiv, se încadreaza în climatul neoplatonic al patristicii rasaritene. si daca sufletul popoarelor se oglindeste în cuvântul poetilor, Eminescu reflecta si în aceasta istoria intelectuala a poporului sau, depunând marturie pentru ea. (…) Eminescu nu e floare rara, desfacuta aproape prin miracol dintr-o samânta adusa din întâmplare pe solul Daciei de suflarea vânturilor apusene: este un astru tâsnit din adâncurile cerurilor din Rasarit, ca marturie despre o civilizatie noua si tânara, dar înradacinata într-un trecut de veche cultura si de severa traditie. Ca si Luceafarul sau, si lumina lui a strabatut, înainte sa ajunga la noi, o cale lunga”.
                (Rosa Del Conte)

                „Rege ( …) al cugetarii omenesti”

                „Vreun premiu academic pentru poeziile lui Eminescu, de a carui lipsa se plânge o revista germana din Bucuresti? Dar Eminescu ar fi întâmpinat o asemenea propunere cu un râs homeric sau, dupa dispozitia momentului, cu acel surâs de indulgenta miloasa ce-l avea pentru nimicurile lumesti. Regina României, admiratoare a poeziilor lui, a dorit sa-l vada, si Eminescu a avut mai multe convorbiri literare cu Carmen Sylva. L-am vazut si eu la Curte si l-am vazut pastrând si aici simplicitatea încântatoare ce-o avea în toate raporturile sale omenesti. Dar când a fost vorba sa i se confere o distinctie onorifica, un bene-merenti sau nu stiu ce alta decoratie, el s-a împotrivit cu energie. Rege el însusi al cugetarii omenesti, care alt Rege ar fi putut sa-l distinga? si aceasta nu din vreo vanitate a lui, de care era cu desavârsire lipsit, nu din sumetia unei inteligente exceptionale, de care numai el singur nu era stiutor, ci din naivitatea unui geniu cuprins de lumea ideala, pentru care orice coborâre în lumea conventionala era o suparare si o nepotrivire fireasca!”
                (Titu Maiorescu)

                „Cel mai mare poet pe care l-a ivit (…) pamântul românesc”

                „Astfel se stinse în al optulea lustru de viata cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamântul românesc. Ape vor seca în albie, si peste locul îngroparii sale va rasari padure sau cetate, si câte o stea va vesteji pe cer în departari, pâna când acest pamânt sa-si strânga toate sevele si sa le ridice în teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale”.
                (George Calinescu)

                Scad delictele, creste profitul!

                Mentalitate noua la Directia Silvica

                In urma cu câtiva ani, judetul Bacau era oaia neagra in domeniul delictelor silvice. Valea Muntelui, in special, era exemplul vesnic pentru relatia defrisari-inundatii. Pare de necrezut, dar taierile ilegale sunt de 20 de ori mai putine azi. In acelasi timp, a crescut cifra de afaceri a DS Bacau. Cauzele? Atasamentul angajatilor si buna colaborare cu institutiile de control.

                In padurile care sunt proprietatea statului, taierile ilegale au scazut anul trecut la 1.498 metri cubi, ceea ce inseamna de 10 ori mai putin decât in 2001 si de 20 de ori mai putin decât in 2004. In intervalul respectiv s-a atins apogeul delictelor silvice, taierile ilegale situându-se intre 14.657 si 27.016 mc. Din 2005, taierile ilegale si volumul lemnului nerecuperat de la infractori au cazut constant. Daca in 2009, din padurile administrate de Directia Silvica (DS) Bacau au disparut 2.846 mc de lemn, in 2010 furturile s-au injumatatit. “Sunt doi factori care au contribuit la aceasta situatie, arata Gheorghe Manaila, directorul executiv al DS Bacau. E vorba de protocolul de colaborare cu institutiile deconcentrate abilitate sa efectueze controale, protocol care a functionat foarte bine, si de schimbarea mentalitatii personalului silvic vizavi de locul de munca.” Institutiile cu care s-a cooperat in efectuarea raziilor pe Valea Muntelui si in celelalte zone ale judetului sunt Garda Financiara, Garda de Mediu, Inspectoratul Judetean de Jandarmi, Inspectoratul de Politie al Judetului, ITRS. Cât priveste atasamentul angajatilor ocoalelor silvice fata de obiectivele DS si “constientizarea responsabilitatii pe care si-au asumat-o de bunavoie”, e limpede ca au legatura cu recesiunea.

                Exportul “a salvat” cifra de afaceri

                Teama ca ar putea ajunge someri intr-o perioada in care e foarte greu sa te reangajezi i-a facut pe salariatii DS Bacau sa fie mai harnici si mai atenti. Harnicia nu este, insa, uniform distribuita. Dintre cele 14 ocoale ale judetului, cel mai bine sta Ocolul Silvic Bacau, in care volumul taierilor ilegale a fost, anul trecut, de 22 metri cubi, din care doar 7 mc au ramas nerecuperati. Urmeaza Mânastirea Casin, cu 43 mc, Caiuti – 53 mc si Sascut – 56 mc. Pe ultimul loc, cu cele mai multe delicte silvice, se afla Ocolul Silvic Traian, cu un volum al taierilor de 445 mc. Din padurile private, s-au taiat ilegal 624 metri cubi de lemn, de asemenea, mai putin decât in 2009. Pe primele locuri sunt Ocoalele Tg. Ocna si Darmanesti, cu doar 15 mc, urmate de Oituz, cu 16. DS Bacau este in progres si la alte capitole: exploatarea lemnului, ingrijirea arborilor tineri, vânatoarea, recoltarea fructelor de padure si a ciupercilor. Astfel, la cifra de afaceri, institutia avea un plan de 54.000.000 lei, dar a realizat 58.235.267 lei, iar profitul trece de 4 milioane de lei. “Anul 2010 a fost un an bun pentru Directia Silvica si putem spune ca in domeniul lemnului nu s-a simtit criza economica, declara Gh. Manaila. S-au exploatat 670.000 mc de catre agentii economici si ocoalele silvice, cu forte proprii. Valorificarea s-a facut la export. Exportul a salvat derularea contractelor, motivat de calitatea masei lemnoase din judetul Bacau.”
                Silvia Patrascanu

                Microintreprinderile pot alege

                Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor incepând cu anul fiscal urmator. Optiunea se poate face prin depunerea unei declaratii speciale pâna la data de 31 ianuarie a anului pentru care se plateste impozitul pe veniturile microintreprinderilor.

                O persoana juridica româna nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor incepând cu primul an fiscal daca, la data inregistrarii la Registrul Comertului capitalul social nu era detinut de catre stat sau autoritati locale, iar in termen de 60 de zile se angajeaza cu contract individual de munca cel putin o persoana. “Microintreprinderile care in cursul unui an fiscal realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro vor calcula si vor plati impozit pe profit incepând cu trimestrul in care s-a depasit limita veniturilor, luând in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal, fara posibilitatea de a mai reveni la acest mod de impozitare in perioada urmatoare”, ne-a declarat Mircea Muntean, directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice Bacau. Astfel, impozitul pe profit datorat reprezinta diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pâna la sfârsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in cursul anului respectiv. Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este de 3% si se aplica asupra bazei impozabile constituita din veniturile din orice sursa din care se scad, printre altele, veniturile aferente costurilor stocurilor produse, veniturile realizate din despagubiri, veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie, etc.
                Alexandra Zaharia

                O microintreprindere este o persoana juridica româna care indeplineste cumulativ, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent urmatoarele conditii:
                – realizeaza venituri, altele decât cele din domeniul bancar, asigurarilor si reasigurarilor, pietei de capital, jocurilor de noroc, consultanta si management;
                – are de la 1 la 9 salariati, inclusiv;
                – a realizat venituri de pâna la 100.000 euro;
                – capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decât statul si autoritatile locale.

                Sectia 1 Politie se muta

                  A disparut proiectul Sectiei 3 de Politie

                  Sectia 1 Politie Bacau se va muta intr-un nou sediu situat pe strada Constantin Ene. Asta dupa ce ani buni, sectia si-a desfasurat activitatea in locatia de pe strada Condorilor, din zona de sud a orasului, pentru care Inspectoratul de Politie Judetean platea o chirie de aproximativ 1.000 de euro. Sectia 1 isi va incepe programul de lucru in noua cladire incepând cu 16 ianuarie 2011.

                  Sectia 1 de Politie Bacau se muta. Anuntul a fost facut chiar de catre comisarul sef Vasile Oprisan, comandantul Inspectoratului de Polite Judetean (IPJ) Bacau. Noul sediu va fi deschis incepând cu data de 16 ianuarie 2011. Locatia este amplasata pe strada Constantin Ene, in corpul unde, pâna acum doi ani, si-au desfasurat activitatea Serviciul de Eliberare a Pasapoartelor, Serviciul de Evidenta a Persoanelor si Serviciul de Inmatriculari Auto si Eliberari Permise. Sectia 1 Politie a functionat pâna anul acesta intr-un sediu amplasat pe strada Condorilor, in partea de sud a orasului. Motivul invocat de conducerea Inspectoratului, pentru aceasta reorganizare, este cel economic. “Scriptic, pe stat, acolo exista Sectia 3 Politie, dar acum nu stim când va functiona. De aceea, pentru a reduce cheltuielile cu chiria si intretinerea Sectiei 1, nu ne putem permite sa lasam spatiul liber pâna se va aproba deschiderea Sectiei 3”, a explicat cms. sef Vasile Oprisan, inspectorul sef al IPJ Bacau.

                  Decizie doar pe hârtie

                  Decizia de infiintare a Sectiei 3 Politie a fost luata inca din 2008. Se dorea o mai buna acoperire a ariei de competenta a politistilor in zona centrala a orasului. In schema Sectiei 3 urma sa lucreze 90 de persoane. Jumatate dintre politisti erau redistribuiti de la celelalte doua sectii, iar cealalta jumatate se acoperea prin incadrarea din surse externe. Timpul a trecut si decizia a ramas doar pe hârtie. Blocarea posturilor din sistem si lipsa finantarii nu au permis functionarea noii unitati a Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Conducerea institutiei a facut demersurile necesare pentru rezolvarea situatiei, mai ales ca municipiul Bacau are nevoie de o a treia sectie de interventie. Degeaba insa. Si pentru a face economie de bani, acum s-a hotarât doar mutarea Sectiei 1 in cladirea renovata deja, mai ales ca valoarea chiriei pentru fostul sediu se ridica undeva la aproximativ 1.000 de euro. Schimbarea sediului nu va afecta insa structura din care este formata Sectia 1. Mai mult, si zona de competenta pe care trebuie sa o acopere politistii ramâne aceeasi.
                  Sinziana Filimon
                  Roxana Neagu

                  Strada uitata de toti

                    Autoritatile au inchis ochii in fata noroiului din Cornisa Bistritei

                    Strada Cornisa Bistitei ramâne si in 2011 aceeasi mocirla in care inoata locatarii din zona. Reporterii Trustului Media Desteptarea au fost la fata locului in repetate rânduri, au atras atentia autoritatilor, insa degeaba.

                    Locatarii din cartierul Cornisa Bistrita au insistat cu telefoanele la redactie pentru a ne semnala necazul lor, in speranta ca vor reusi astfel sa se faca auziti de edili si sa scape de noroiul din usa. Am revenit in zona, iar imaginile sunt dezolante. In Cornisa Bistritei se inoata in continuare in noroi. De luni de zile. Imaginea din zona contrazice toate principiile unei civilizatii. O parte din cartier pare o alta lume, rupta de realitate, de modern. Doar noroaie, strazi sparte, munti de pamânt, gunoaie, dar si oameni neputinciosi, care ridica din umeri. O mare de dezastru. Locatarii sunt la capatul puterilor. Au sunat insistent la Trustul Media “Desteptarea” in speranta ca astfel se vor face auziti. Am revenit in zona si am gasit aceeasi imagine pe care am vazut-o si in lunile trecute. In octombrie 2010, un amplu reportaj realizat de reporterii “Desteptarii” a aratat cum bacauanii de pe strada Cornisa Bistritei locuiau cu mocirla sub nas. Scarile blocurilor erau pline de mizerie, oamenii inotau in noroi, spatiul verde, trotuarele si parcarile se transformasera intr-o mlastina de mizerie. Locatarii erau atunci foarte revoltati.“E dezastru, nu noroi. In spatele blocului au facut gropi si inca ne mai scaldam in noroi. Când avem apa calda, când n-avem, dar noi platim. A fost o teava aici, s-a spart, acum a facut-o, apoi iar a scos-o”, declara atunci Maria Hriscu. Si Petre Bibire a precizat ca “se circula foarte prost prin zona. Trebuie sa ocolesti, pentru ca a dat acum ploaia si tot noroiul e pe trotuar. Daca mergi asa prin noroi si apoi te duci in casa, ce faci? Sa termine odata.”

                    Tot degeaba

                    Si nu s-a terminat. La sfârsitul lunii noiembrie 2010, am fost din nou in aceeasi zona. Nimic schimbat. Acelasi noroi, aceeasi viata de calvar pentru cei care locuiesc acolo. In zona s-au facut lucrari la sistemul de termoficare. Societatea care s-a ocupat de aceasta problema a inlocuit conductele vechi, cu unele noi. Si a lasat in urma dezastru. Si atunci oamenii erau dezgustati de tot. "Nici anul viitor nu cred ca vom scapa de mizeria asta. Când este uscat pe jos se circula mai bine, dar când ploua este dezastru. Când ma duc in casa, ma descalt de la usa si mereu trebuie sa ne spalam incaltamintea. Au stricat tot când au schimbat conductele", spunea Mihai Dabija, la acea vreme. Si a avut dreptate. E 2011 si nimic nu s-a schimbat. Am observat asta când am revenit, pe 13 ianuarie, pe strada Cornisa Bistritei. Chemati tot de locatarii din acea parte a Bacaului. Am gasit acelasi noroi, aceleasi nemultumiri, aceleasi imagini, mai dezolante parca acum, dupa topirea zapezii. Noi, oricum, vom reveni.
                    Roxana Neagu

                    Maidanezii din spital au prins gustul halatelor albe

                      Pacientii Spitalului Judetean de Urgenta, rudele acestora si personalul medico-sanitar isi risca sanatatea trecând prin curtea unitatii sanitare. Aceasta a ajuns un adapost al câinilor fara stapân din oras. Reclamatiile curg. “Nu mi-a venit sa cred ce am vazut in Spitalul Judetean, ne-a declarat Vasile Grigoras. Nu am mai fost de mult pe acolo, dar nu-mi amintesc sa fi umblat cu ani in urma haite de câini printre cladiri, printre masini si printre oameni. Pur si simplu mi-a fost teama sa merg pâna la maternitate, iar la iesire nu am mai traversat curtea sa ajung la Tic-Tac. Am ocolit prin parc.” Pe masa managerului spitalului se aduna reclamatiile celor care au fost muscati de patrupede. “Exista, intr-adevar, plângeri, chiar si din partea angajatilor care au trecut prin astfel de experiente, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt al spitalului. Nu putem decât sa cerem scuze celor care au patit asa ceva. Este un spatiu larg, iar animalele pot intra prin mai multe locuri, mai ales de când se construieste noul spital municipal.” Unii angajati au simtit pe pielea lor coltii câinilor. In urma cu doua zile, o farmacista din spital a fost muscata de picioare si cere daune materiale pentru a-si inlocui hainele sfâsiate. La inceputul saptamânii au patit la fel doua asistente de la radiologie. Acestea sunt doar ultimele victime din lungul sir al celor care au fost muscati in curtea unitatii sanitare. Conducerea a cerut sprijinul Primariei Bacau, animalele au fost duse la adapost, dar au ajuns inapoi in curtea spitalului. De fapt, animalele sunt protejate si ingrijite de o mica parte a personalului medico-sanitar.
                      Doina Mincu

                      „Femeia nu este o papusa Barbie in politica”

                      Interviu cu Oana Daniela Chelaru, director general al Regiei Autonome Aeroportul International „George Enescu” Bacau

                      – Anul acesta se implinesc 65 de ani de când Aeroportul din Bacau a fost deschis traficului aerian de marfa si calatori, fiind astazi cel mai mare aeroport din zona nord-estica a României. Cum se prezinta in 2011Aeroportul International “George Enescu”, in raport cu celelalte aeroporturi de categorie din tara?
                      – Dintr-un anumit punct de vedere este pionier, pentru ca a deschis calea parteneriatului public-privat, este primul aeroport din tara care s-a incumetat sa faca acest pas, mai mult sau mai putin fortat, deoarece problemele financiare nu au permis Consiliului Judetean sa inves­teasca singur banii necesari pentru a-l aduce la standardele cerute pentru categoria din care face parte. Deoarece Legea parteneriatului public-privat nu era atunci aprobata, s-a ales varianta concesionarii, astfel ca timp de 34 de ani va fi administrat de o firma privata din domeniu. A fost o lunga etapa de negocieri, de cautari a unor formule pentru a revigora activitatea Aeroportului din Bacau.

                      30 de luni pentru modernizarea Aeroportului

                      – Sa inteleg ca vom astepta 34 de ani pentru ca Aeroportul bacauan sa devina intr-adevar unul de talie internationala?
                      – Proiectul este la inceput, de anul acesta urmeaza ca efectiv sa demareze lucrarile necesare si inscrise in contract, astfel ca dupa 34 de ani sa ne returneze un bun de care putem fi mândri si sa-l putem exploata in continuare. Sigur ca nu asteptam 34 de ani, in 30 de luni toate investitiile trebuie finalizate, iar noi vom urmari ca termenele sa fie respectate cu strictete. Astazi, Aeroportul a ajuns de la 10.000 de pasageri in 2000, la 200.000 de calatori pe an. Opereaza aici trei companii si a crescut numarul destinatiilor inscrise in program. Astfel, bacauanii, si nu numai, pot calatori direct in multe orase din Italia, apoi la Londra si Paris, iar cu escala la Timisoara pot merge in Germania, Italia, Grecia, dupa orare stabilite de fiecare companie. Italia ramâne tara cu cele mai multe solicitari, fie ca merg in excursie, in vacante sau la munca. Deocamdata nu mai avem o cursa directa spre Bucuresti, insa speram sa reluam colaborarea cu TAROM, deoarece sunt solicitari tot mai numeroase venite mai ales din mediul de afaceri. Suntem convinsi, in acelasi timp, ca Blue Aero SRL, caci ea a preluat concesiunea, administrarea Aeroportului Bacau, este foarte interesata in adminis­trarea eficienta, profitabila a ceea ce a preluat. Noi, partea publica a contractului, cu sase oameni, ne preocupam de supraveghere si respectarea intocmai a condi­tiilor din contract. Vreau sa fiu cinstita si dreapta, aceste rezultate se datoreaza echipei manageriale din anii trecuti, a Consiliului Judetean, concesionarului, eu fiind la conducere doar de la inceputul anului 2010. De altfel, in 2010, Aeroportul International “George Enescu” a primit un premiu pentru cel mai bun trafic de calatori.
                      – Pentru noi calatorii, important este sa plecam la timp, sa beneficiem de serviciile platite, de confort, sa nu pierdem vremea prin salile de asteptare si sa ajungem la destinatie. Ce este, ce se ascunde dincolo de ce se vede, ce presupune ca un aeroport sa functioneze?
                      – Este foarte importanta munca in echipa, extrem de importanta este activitatea celor de la Tehnic, de la Dirijarea zborurilor, apoi exista in aeroport Politia de Frontiera, Vama. Toti contribuie la buna desfasurare a activitatii din aeroport. Exista, la dimensiuni mici deocamdata, puncte alimentare, spatii de astep­tare si de odihna, de informare. Sunt inca foarte multe aspecte pe care le avem in vedere in perioada urmatoare, ele vor fi rezolvate odata cu demararea si finalizarea noilor investitii in infrastructura. Este vorba de un terminal de aproape 10.000 de metri patrati, un nou turn de control, o noua cladire administrativa si de trafic, spatii separate pentru Pompieri, Protectie Sanitara, Politia de Frontiera si Vama, dar si o noua parcare cu o suprafata de 6-7 mii de metri patrati. Ceea ce se vede acum, ce exista, ar trebui sa dispara peste doi ani si jumatate. Acestea sunt con­ditiile acum, acestea sunt conditiile oferite de companiile care opereaza pe aeroport.

                      Premiera nationala

                      – Doamna director general, s-a scris si in presa locala, si in cea nationala, compania care administreaza acum Aeroportul Bacau a avut, are niste probleme financiare, unele serioase. S-au repercutat ele si asupra deru­larii contractului?
                      – Toti trecem printr-o perioada de criza, probleme au si alte companii care opereaza in România, probleme au aproape toate companiile aeriene din lume. Suspiciuni sunt tot timpul, concurenta este mare, traim in România, nu? Este posibil sa fie si probleme de management, de marketing, da, au avut si ceva probleme, insa deocamdata contractul nostru isi urmeaza cursul. Suntem intr-o colaborare, intr-o relatie de parteneriat, in care ambele parti doresc sa facem din Aeroportul Bacau o poarta moderna des­chisa spre lume, de care sa beneficieze toata Moldova, sa fie emblema noastra, un aeroport demn sa poarte numele marelui muzician George Enescu.
                      – Sunteti singura femeie director de aeroport din tara. Cum ati primit aceasta provocare? Cu teama, cu frica? Cu indoiala celui care nu a mai facut asa ceva?
                      – Din afara pare ciudat, esti femeie si nu-i treaba ta. Da, sunt singura femeie, insa este si primul aeroport concesionat, in aceste conditii misiunea mea nu este chiar atât de complicata. Este un contract de management, care, la rândul nostru, urmarim aplicarea unui contract de concesiune. Sigur, sunt destule probleme complicate, facem lobby, alergam impreuna dupa autorizatii de constructii, aproape tot anul ne-am ocupat de acest lucru. A fost o provocare, pe care am acceptat-o.
                      – Ce ar trebui sa mai stie un potential calator, un pasager, care intra in aeroport si doreste sa vada lumea sau sa calatoreasca in scop de afaceri?
                      – Chiar inainte de a intra in aeroport, de a cumpara biletul, indiferent de companie, sa citeasca cu mare atentie ce scrie pe bilet, este un bilet cu format special, care are tot felul de instructiuni, ce trebuie sa faca daca intârzie cursa, daca este anulat zborul, drepturile si obligatiile celui care opereaza pe aeroport sau este beneficiar. Este adevarat ca sunt scrise cu litere foarte mici, insa cel care se pregateste de un zbor trebuie sa-si faca timp sa se informeze asupra conditiilor de zbor, normele de securitate, structura bagajelor etc. Din necunoastere, se ivesc tot felul de neclaritati, ca sa nu le spun conflicte. Noi, sau o parte dintre noi luam un asemenea zbor foarte usor, insa trebuie sa stim ca nu plecam cu autobuzul sau cu trenul, intram in capitale civilizate, pe aeroporturi extrem de severe cu privire la respectarea normelor, indiferent de natura lor. Informatia iti asigura siguranta si confort.

                      Politica fierbe la foc continuu

                      – Sunteti implicata in politica de mai multi ani. Consilier judetean, vicepresedinte al Organizatiei Judetene a PSD, cu functii de conducere in diferite structuri ale administratiei locale. Cum apreciati mediul politic bacauan, acum, la inceputul anului 2011?
                      – Nu am informatii si nici experienta din alte organizatii, insa in cei peste 12 ani de politica, am vazut ca, in Bacau, sunt foarte multe personalitati puternice, de notorietate, care sunt implicate in politica. Fiecare are strategia lui, obictivele lui, fiecare partid se zbate sa câstige din electorat. De multe ori obiectivele unora nu coincid cu ale celorlalti, poate e normal, alteori nu coincid in intregime nici cu propria tabara. In Bacau, politica a fiert mereu, a fost si este o efervescenta continua, permanent avem ce sa dis­cutam, sa ne contrazicem, nu ai timp sa te odihnesti, politica si politicienii de la noi sunt intr-o continua formare.
                      – Dupa 20 de ani?
                      – Dupa 20 de ani! Nu mai sunt nici eu foarte entuziasmata, asa ca in anii de inceput, desi in teorie ar trebui sa fiu, deoarece de câteva luni ocup functia de vicepresedinte, functie pe care o ocupa insa mai multi colegi. A intervenit pragmatismul, obiectivitatea, poate si maturitatea. In continuare foarte multa munca, niciodata nu poti sa spui ca ai terminat, mereu si mereu vin alte prioritati, alte obiective, masa politica nu este una rigida, este mereu in miscare, in curgere. Daca nu suntem in campanie electorala, suntem in precampanie, daca nici acolo nu suntem, sigur ne aflam in perioade de reconstructie, de modernizare a structurilor. Politica te acapareaza, te-a prins si nu-ti mai da drumul, iar eu am vrut si vreau sa performez.
                      – Se fac si se desfac alinte, intre partide, dar si in interiorul lor.
                      – Va spuneam ca politica este imprevizibila, dar si oamenii. Eu am apreciat onestitatea, loialitatea si cinstea la colegii mei, in general la oamenii cu care lucrez. Când am spus loialitate nu m-am referit la supunere, ci la acea loialitate fata de un crez, de niste obiective, fata de partidul care te-a format si unde te-ai afirmat. De ceva mai mult timp nu mai sunt adepta confruntarilor dure, cu etichetari. A fi sau a nu fi de acord cu un coleg, dar mai ales cu adversarii politici nu se mai concretizeaza in ton si sintagme specifice zonelor marginase. Lumea nu mai doreste scandal doar de dragul scandalului, nu cine ridica tonul are si dreptate si este mai vizibil. Aliantele isi au rostul lor, fie ca sunt inregistrate legal, fie ca sunt formale. Asa-i in politica, asa a fost de când este ea definita.

                      Regulile jocului se invata din mers

                      – Inainte si dupa alegeri porneste o campanie de racolare de noi adepti, daca se poate de la partide care nu au obtinut bila câstigatoare, primari, viceprimari, deputati, senatori, consilieri sunt momiti, sunt curtati sa treaca in alta barca. Nu v-a dus gândul sa parasiti PSD-ul?
                      – Pe mine m-a dus gândul intr-o anumita etapa sa fac un pas inapoi. Am avut un moment de cumpana, deoarece eu pun suflet in ceea ce fac, aveam ceva ani in spate, aveam ceva experienta, insa mi-am dat seama ca eu nu invatasem regulile jocului. Noi trebuie sa recu­noastem ca in politica, indiferent ca o faci in tara sau in oricare alta tara, trebuie sa inveti, sa stii regulile jocului, mai ales atunci când esti femeie. Daca nu le inveti cum trebuie, nu stii cum sa le aplici in practica, te trezesti ca tu ai alte asteptari si ce ti se ofera nu corespunde astep­tarilor tale, idealului tau.
                      – De ce „mai ales daca esti femeie”?
                      – Vrem sau nu vrem, la ora aceasta politica in general nu abunda de sexul feminin, as zice ca este chiar intr-un impas al promovarii lor in arena politica. Fiecare femeie are un rol, trebuie sa invete o lectie, din pacate trebuie sa o invete in fiecare zi, apropo de societatea in care traim, si anume sa invatam sa indeplinim un rol pe care sa ni-l asumam, daca ne asumam din start un rol de Barbie, probabil ca nu trebuie sa cerem celor din jur decât sa fim tratate ca atare. Daca ne asumam un rol in care avem ceva de spus, trebuie sa fim puternice, este un drum mai lung si avem nevoie de un sprijin consistent din partea societatii masculine. Trebuie sa inveti singura, din mers.
                      – Care este avantajul femeii in politica? Cu ce vine ea in societatea politica si o defineste, o impune: educatia, pregatirea, intuitia, nativul?
                      – Cred ca iti trebuie ceva nativ, iti trebuie ceva curaj sa intri intr-o asemenea lupta; nu-i usor. Nu o sa vedeti prea multe mimoze, femei extrem de delicate, firave in politica. Sa nu te trezesti ca atunci când deschizi gura nu-ti merge microfonul de pe pupitru, trebuie sa ai o anumita personalitate. Evident ca partea nativa este un avantaj, apoi trebuie sa te ajute si profesia, educatia, experienta, prietenii, colegii care recunosc sau nu recunosc in tine un lider. Trebuie sa ai câte un pic din toate, dar mai ales sa te cunosti foarte bine, sa stii când sa apesi sau când sa slabesti pedala. Nu uitati, experienta femeii in actul conducerii este extrem de mica, in raport cu cea a barbatilor, stiti ca mai sunt femei in lume care nu au drept de vot. Spune ceva acest lucru in anul 2011.

                      Aliantele se decid la vârf

                      – Si prea multa cenusa strica. Vorbeam de aliante, se afirma in diferite medii ca urmeaza sa se incheie o alinta intre PSD si PNL in Bacau. Cum vedeti acest pas, mai ales ca relatiile dintre partide, dintre liderii lor nu au fost mereu in cei mai buni termeni?
                      – Am auzit din presa, mai amanuntit doar din punct de vedere al discutiilor, deoarece la nivelul organizatiei nu am participat la o asemenea discutie si nici nu am facut parte din acea “triada” des­pre care vorbea presa. Dar sa stiti ca eu sunt mai mult cu ochii pe Bucuresti si pe ce spune un lider ca Hrebenciuc, care zice uneori ca degeaba va tot invârtiti voi pe acolo la nivel local, este posibil ca peste noapte, la o cafea, cândva, lucrurile pot fi rasturnate si ce ne-am propus noi aici sa nu coincida cu ce se discuta la nivel central. Trebuie sa recunoastem ca suntem cel mai mare partid, cel mai numeros, mai bine organizat, iar o eventuala alianta, indiferent cu care partid, trebuie analizata foarte bine la toate nivelurile, asupra careia si electoratul are un cuvânt de spus. Vorbeati de racolari, de tradari, mereu a fost asa, cel de la putere este mai atractiv. Nu trebuie sa ne ingrijoreze, mai ales ca nici nu poti sa te opui, poti doar sa incerci sa-ti tii oamenii aproape, sa te zbati pentru ei, sa vada, sa inteleaga ca fac parte dintr-un partid puternic cu sanse mari la urmatoarele alegeri.
                      – Cine va câstiga alegerile locale din 2012?
                      – Sunt multe necunoscute, insa dupa ultimele alegeri din cadrul organizatiei si noile schimbari in structura de conducere, sunt convinsa ca noi, PSD-ul, vom câstiga cele mai multe voturi. Ce vom face apoi in consiliile locale, ce aliante, ce intelegeri vor fi, este prematur sa vorbim. Fiecare partid pleaca din postura de câstigator. Important este sa facem treaba, indiferent ca esti doar membru al unei organizatii sau vicepresedinte la nivel judetean. Interesul este acelasi pentru toata lumea.
                      – Se vorbeste ca in PSD sunt mai multe grupari, tabere, una merge cu Hrebenciuc, alta cu Benea, altii cu Vlase. Dumnea­voastra unde va plasati?
                      – In ultima vreme toata lumea ma plaseaza in tabara presedintelui Consiliului Judetean, dar nu se uita nici faptul ca in partid m-a adus Hrebenciuc, ca el a fost mentorul meu la inceput. Altii ma plaseza si in tabara lui Mardare, Vlase, când am fost director al CJAS. Oamenii te plaseaza de o parte sau alta, in functie de evenimentul cel mai apropiat. Insa vreau sa clarific aceasta situatie: nu exista grupari, tabere vizibile in PSD Bacau. Ai o anumita afinitate, iti plac ideile unui anumit lider, bei o cafea cu unul, imediat esti etichetat ca facând parte din grupul, din anturajul lui. Intr-un partid este miscare, este munca, oamenii au idei, propuneri, pe unele le imbratisezi, pe altele nu.

                      Iesim din criza când ne hotarâm sa muncim

                      – Beneficiati de gratuitati pe trans­portul cu avioanele companiilor care opereaza pe Aeroportul Bacau?
                      – Nu. Nici nu prea circul cu avionul, m-am obisnuit cu masina. Nu calatoresc noaptea, imi iau marja de siguranta si este mai comod pentru mine.
                      – Ma gândeam ca mergeti la Paris la cumparaturi…
                      – Nu, nici vorba, eu folosesc shopping-ul ca pe o masura de relaxare, ma plimb prin mall si trec ca expresul prin magazine. Aici nu m-ati nimerit. Prefer sa ma duc prin Piata, mai stau de vorba cu oamenii, ma energizeaza, comunic, vad, observ, bag la cap. – Dupa o ora de discutii, as dori sa stiu ce credeti ca nu v-am intrebat si doreati neaparat sa spuneti?
                      – Nu au ramas prea multe nediscutate in acest interviu. As dori insa din partea bacauanilor sa aiba mai multa incredere si rabdare in proiectul nostru de la Aeroportul International “George Enescu” din Bacau. Eu cu siguranta, dar si Consiliul Judetean, imi doresc foarte mult sa reusesc, sa reusim impreuna. A fost si ramâne o provocare pentru mine, este un proiect foarte mare si va schimba proiectia Bacaului in tara si in lume.
                      – Bine, insa daca se schimba algoritmul in CJ, se schimba presedintele, va schimba si pe dumneavoastra, ca asa merge la noi.
                      – Asta este, inseamna ca n-am facut proba competentei in derularea acestui proiect, indiferent de cine este presedintele CJ, insa vreau sa va reamintesc ca m-au votat majoritatea din Consiliul Judetean. Imi place sa gândesc ca si ei au investit in mine si, normal, asteptarile sunt mari si chiar nu vreau sa-i dez­amagesc. Aeroportul este al Bacaului, indiferent cine este la putere sau in opozitie.
                      – Când iesim din criza, doamna director general?
                      – Când ne hotarâm sa muncim. Mai mult si mai bine. Când vom fi mai uniti in idei, in fapte. Pe de alta parte, este adevarat ca esti permanent exploatat, fie de patroni, fie de stat, si dai tot ce poti, iar la sfârsitul lunii te uiti pe fluturas si vezi ca nu ai câstigat nici cât sa-ti platesti utilitatile. Ce-i de facut? Normal ca trebuie sa-ti iei masuri. Sa fii mai responsabil când mergi la vot, sa nu mai dai votul pentru un sac de cartofi, sa votezi omul, faptele, notorietatea, pregatirea, luptatorul, nu dupa câti bani ti-a bagat in buzunar. Sa responsabilizam pentru noi si pentru cei care vin dupa noi deciziile.

                      Gheorghe Baltatescu

                      Sinistratii nu mai vor in blocul explodat

                        Fug pe capete din imobilul "blestemat"

                        Cele 15 familii afectate de explozia care a avut loc pe 21 decembrie in blocul de pe strada Martir Horia nu mai vor sa se intoarca la vechile apartamente. Sinistratii acuza probleme de ordin psihic si se declara nemultumiti de faptul ca blocul explodat urmeaza a fi doar consolidat. "Fiica mea a inceput sa viseze globuri explodând in brad", declara Sorin Boiangiu, proprietarul apartamentului 14 de pe scara A, la parterul careia a avut loc deflagratia. Expertii care au evaluat imobilul sustin ca el poate fi consolidat si au lasat de inteles ca aceasta este solutia tehnica ce va ajunge, in final, pe masa edililor.

                        Sinistratii de pe Martir Horia nu vor sa mai auda de blocul in care au locuit pâna la explozia din 21 decembrie. Familiile afectate de deflagratie spun ca nu mai vor sa revina la vechile apartamente si ca ideea consolidarii blocului este convenabila autoritatilor, nu si sinitratilor. "Nu spune nimeni ca nu se poate consolida. Orice ruina din lumea asta se poate consolida. Blocul isi pierde din valoare, toata lumea isi va aminti de explozie. De ce sa se piarda bani cu consolidarea, daca aceste sume nu vor fi recuperate niciodata, iar pretul apartamentelor va fi mult mai mic? Stiti foarte bine cum se lucreaza in constructii. Opinia generala este sa se faca un bloc nou sau sa fim despagubiti la valoarea reala. Nimeni nu se va mai intoarce in acel bloc, asta e clar", a declarat proprietarul apartamentului 7, sub protectia anonimatului. Sinistratii se declara nemultumiti de faptul ca expertii care au evaluat blocul explodat au venit cu propunerea de consolidare a sa. Ei spun ca autoritatile privesc dezastrul de pe Martir Horea doar sub aspectul costurilor, nu si al dramei umane. "Sa se puna in pielea noastra. Tot timpul primeaza argumentul costurilor. Nu e un argument pentru mine. Consolidari sa se faca, dar nimeni nu poate garanta nimic. Orice om responsabil si cu familie nu s-ar mai muta in bloc. Eu eram acasa in timpul exploziei si stiu ce inseamna sa fuga blocul de sub mine", a afirmat Cristina, unul dintre sinistrati.

                        "Propunem consolidarea blocului"

                        Mircea Cojocaru, expertul care s-a ocupat de evaluarea tehnica a blocului explodat, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca problema consolidarii tine de costuri. Cojocaru a dezvaluit ca expertiza tehnica va fi gata la inceputul saptamânii viitoare. "Noi propunem consolidarea blocului. Vom stabili si o valoare a acestei consolidari, iar cei care sunt in masura sa decida vor lua o decizie. Nu se pune problema ca nu se poate consolida. Se poate merge pe aceasta solutie, a unei consolidari, problema e de costuri", a spus Cojocaru.
                        Reprezentantii Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) spun ca decizia privind consolidarea imobilului apartine Primariei Bacau. Valeria Enache, inspector in cadrul ISC Bacau, a declarat ca in eventualitatea unor costuri ridicate in ce priveste consolidarea, municipalitatea ar putea decide demolarea blocului. "Se vor face propuneri privind costurile consolidarii sau costurile unei reconstruiri. De aici incolo, decizia apartine autoritatilor locale. Expertiza nu e inca finalizata, nu s-au formulat concluziile. Orice se poate consolida in lumea asta, dar daca costurile sunt mari se poate lua chiar decizia de demolare a blocului", a spus Enache.

                        "Nu vor sa riste in cazul unui cutremur"

                        Bogdan Pocovnicu, avocatul familiilor sinistrate, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca este foarte putin probabil ca proprietarii sa fie dispusi sa revina la vechile apartamente. Pocovnicu a aratat ca sinistratii se tem, intre altele, de eventualitatea unui cutremur care ar afecta si mai mult imobilul deja avariat de explozia din 21 decembrie. Avocatul s-a aratat nemultumit de solutia consolidarii vehiculata de expertii care au evaluat starea blocului. "Se pare ca expertii angajati de Primarie sa evalueze situatia blocului au ajuns la concluzia ca el poate fi reconsolidat. Toti cei 15 proprietari de apartamente evacuati din imobil refuza aceasta solutie. In cazul unui viitor cutremur, acestia nu doresc sa isi riste viata intr-un bloc deja greu incercat de explozie. Mai mult, valoarea apartamentelor va fi mult diminuata, lucru de care toti sinistratii s-au aratat nemultumiti", a spus Bogdan Pocovnicu.

                        "Fiica mea visa noaptea ca explodau globuri in brad"

                        Majoritatea sinistratilor urmeaza in prezent programe de consiliere psihologica. Unii dintre acestia au dezvaluit cotidianului Desteptarea ca explozia le-a schimbat viata si ca cei mai afectati sunt copiii aflati in bloc la ora producerii deflagratiei. "Cei care au fost in bloc in timpul exploziei nici nu mai vor sa treaca pe acolo. Sunt copii care nu mai dorm noaptea, le e frica. Sotia mea a inceput deja terapia psihologica. Fiica mea visa noaptea ca explodau globuri in brad. Suntem afectati si o sa ne tinem tare. In blocul ala nu ne mai intoarcem", a spus Sorin Boiangiu, proprietarul apartamentului 14 de pe scara A.
                        Mariana Costache, psihologul care se ocupa de consilierea victimelor, a declarat ca situatia pacientilor este confidentiala, insa a lasat de inteles ca starea lor nu e cea mai fericita.
                        Lucian Bogdanel

                        "Expertiza nu e finalizata"

                        Reprezentantii Primariei Bacau sustin ca expertizarea imobilului de pe Martir Horea nu s-a incheiat. Intr-un raspuns remis cotidianului Desteptarea, Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei a apreciat ca solutiile tehnice urmeaza a fi identificate. "Expertiza nu este finalizata. Dupa finalizarea acesteia vom sti solutiile care vor fi abordate", se arata in raspunsul citat.

                        Tanara incendiata cu benzina de doi indivizi

                          Incendiatori sadici dati in urmarire generala

                          Caz socant in Bacau. O tânara de numai 19 ani a ars ca o torta. Ea a fost incendiata de catre prietenul ei si de amicul acestuia. Motivul a fost acela ca a intârziat la intâlnire. Starea fetei este grava, iar familia o transfera la o clinica din Bucuresti. Cei doi barbati sunt dati in consemn la frontiera.

                          O tânara de numai 19 ani se lupta pentru viata sa dupa ce a fost incendiata in noaptea de 8 ianuarie. Alexandra V. trebuia sa se intâlneasca in seara aceleiasi zile cu Janica Mihailescu (zis Cristi), prietenul ei. Din motive inca necunoscute, fata a intârziat, iar barbatul de 41 de ani s-a enervat la culme. Asa ca, impreuna cu prietenul sau, Corneliu Grigoras (zis Coco), de 33 de ani, s-a gândit sa se razbune. A dus-o în plin câmp, in apropierea comunei Saucesti, si dupa ce au turnat benzina pe ea i-au dat foc. Totul s-a intâmplat aproape de miezul noptii, in intervalul 21:00 – 23:00. Dupa ce au vazut ca fata abia daca mai respira, cei doi barbati au dus-o la spital. Inainte de a fugi le-au spus medicilor ca arsurile fetei au fost cauzate de explozia unei butelii.

                          Fata are arsuri de gradul II si III pe 60% din corp

                          Tânara a ajuns in Unitatea de Primire Urgente (UPU) a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau si a fost diagnosticata cu arsuri de gradul II si III pe 60% din corp. “Pacienta a fost adusa la UPU de un barbat, in noaptea de 8 spre 9 ianuarie, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt al spitalului. Era arsa cu benzina.” Alexandra V. a fost internata in sectia de chirurgie plastica a spitalului, unde a fost stabilizata din punct de vedere medical. In cursul diminetii de ieri, familia tinerei si-a exprimat dorinta de a o transfera la o clinica din Bucuresti, ceea ce s-a si intamplat in cursul dupa-amiezii.

                          Dati in consemn la frontiera

                          Cei doi barbati s-au facut nevazuti. Anchetatorii i-au dat insa in urmarire nationala si in consemn la frontiera. “Cei doi coautori nu au fost inca gasiti. Ei sunt cercetati pentru tentativa de omor deosebit de grav conform art. 20 Cod Penal, raportat la art. 174 si 176 al.1, lit.a”, ne-a declarat procurorul criminalist Felix Banila, procuror de caz. In aceste conditii barbatii risca o pedeapa cu inchisoarea intre 7 ani si 6 luni si 12 ani si 6 luni. Daca tânara nu va supravietui, cei doi risca detentia pe viata. Aceasta poate fi insa redusa in functie de atitudinea celor doi.
                          Alexandra Zaharia
                          Doina Mincu

                          Fotbal: Din nou pe teren

                          Sâmbata, FCM Bacau va intâlni, in deplasare, Ceahlaul Piatra Neamt, in cel dintâi amical al anului

                          Pe sintetic, de la 11.00

                          Prima saptamâna de pregatiri, primul meci de verificare. Mâine, dupa o pauza de fix doua luni, FCM Bacau va reveni pe terenul de joc, cu ocazia unui amical contra liderei Seriei l din esalonul secund, Ceahlaul. Intâlnirea va incepe la ora 11.00 si se va desfasura pe suprafata sintetica a stadionului din PIatra Neamt. Altfel spus, aceeasi locatie care a gazduit si ultima deplasare a FCM-ului in 2010, la victoria cu 2-1 contra Ceahlaului ll.

                          Dobos, menajat

                          Antrenorul "galben-albastrilor", Gheorghe Poenaru nu va deplasa tot lotul de jucatori pentru acest prim test al iernii. Aflat in refacere dupa interventia chirurgicala de la genunchi, Marius Dobos va fi menajat. La fel ar putea sta lucrurile si cu George Taban, care vine si el dupa o perioada lunga de pauza. "Meciul de la Piatra va fi un simplu antrenament, in conditiile in care suntem de-abia la inceputul pregatirilor. Rezultatul nu va avea absolut nicio importanta", a precizat Poenaru.

                          Rivalitate… amicala

                          Unite de o rivalitate de notorietate, Ceahlaul si FCM Bacau au fost despartite in ultimii ani de esalonul fotbalistic in care au evoluat. Practic, in ultimele sapte editii de campionat, cele doua formatii au sustinut o singura dubla confruntare oficiala: cea din sezonul 2009-2010. In rest, s-au aflat fata in fata doar cu prilejul jocurilor test. De altfel, in 2010, FCM Bacau si-a inceput atât pregatirile de iarna, cât si cele de vara, cu un amical contra Ceahlaului. Iata ca istoria se repeta si in 2011.

                          Dan Sion

                          Cu Petrotub, dupa cantonament

                          FCM Bacau si-a definitivat lista primelor patru jocuri de verificare din aceasta iarna. Dupa "dubla" cu Ceahlaul Piatra Neamt de pe 15 si 22 ianuarie, "galben-albastrii" vor intâlni, in deplasare, prim-divizionara FC Vaslui, intr-un test in deplasare, ce va avea loc pe 30 ianuarie. Cel de-al patrulea meci este programat pe 4 februarie, la finalul stagiului de pregatire cenralizata, contra colegei de serie, Petrotub Roman. (D.S.)

                          Handbal feminin / Divizia A: Restart

                          CSM Slobozia – Stiinta Bacau (duminica, ora 11.00)

                          Reluare de foc in Divizia A. Dupa o luna de pauza competitionala, esalonul secund trece in a doua jumatate printr-o etapa cu implicatii puternice in cursa pentru turneul de promovare. Despartite de un punct in clasament, Stiinta Bacau si CSM Slobozia se lupta pentru locul al II-lea, ultimul care asigura prezenta la barajul pentru accederea in Liga Nationala. Slobozia este singura echipa pe care "studentele" nu au reusit sa o invinga in acest sezon, pierzând in turul I (26-30) si remizând apoi pe teren propriu in returul I (24-24). Daca vor sparge gheata, elevele lui Ion Arsene si Costel Oprea isi vor asigura un avans linistitor de la care sa plece in partea a doua a campionatului. In cazul unui esec, Stiinta va iesi provizoriu din zona promovabila a Seriei A. Asadar, sezonul se reia cu o etapa de foc. Mai incinsa ca oricând.
                          Celelalte meciuri din prima etapa a turului II: Rapid – Spartac Bucuresti, Activ Ploiesti – CSM Ploiesti, "U" Târgoviste – HCF Piatra Neamt. (D.P.)

                          Clasament
                          1. CSM Ploiesti 14 13 0 1 499-309 26
                          2. Stiinta Bacau 14 10 2 2 426-335 22
                          3. CSM Slobozia 14 10 1 3 449-334 21
                          4. HCF P. Neamt 14 9 0 5 414-331 18
                          5. Rapid 14 6 1 7 422-369 13
                          6. Activ Ploiesti 14 4 0 10 358-417 8
                          7. Spartac Bucuresti 14 2 0 12 326-541 4
                          8. "U" Târgoviste 14 0 0 14 232-490 0

                          ULTIMELE ȘTIRI