marți, 23 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5152

168 de furturi numai in Bacau

    Locuinte sparte de infractori

    Politistii bacauani au de a face cu tot mai multe cazuri de furturi din locuinte. Numai in municipiul Bacau s-au inregistrat in acest an 168 de spargeri. Numai in acest an, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau a fost sesizat cu privire la peste 400 de cazuri de  spargeri de locuinta. In circa jumatate dintre aceste dosare nu au fost inca identificati autorii. S-a reusit insa prinderea si trimiterea în judecata a 186 de hoti. Doar in municipiul Bacau s-au inregistrat 168 de furturi din locuinte. Urmeaza municipiile Onesti (46 de spargeri) si Moinesti (cu 20 de cazuri). “In urma analizei infractiunilor de furt din locuinta rezulta faptul ca lucratorii Politiei Municipiului Bacau, inclusiv cele doua sectii, nu s-au implicat corespunzator, asa ca au iregistrat o crestere cu 8 la suta a acestor cazuri. Cresteri mari sunt inregistrate si la Politia Statiunii Tg. Ocna si Politia comunala Podu Turcului”, a declarat comisar sef Vasile Oprisan, comandantul IPJ Bacau. Autorii, in majoritatea lor, sunt cunoscuti cu antecedente penale. Ei sunt organizati în grupuri bine structurate, care opereaza pe raza mai multor judete. Autoturismele folosite la savârsirea faptelor sunt împrumutate sau furate, au numere false, ori sunt taxiuri. In general, cele mai uzitate moduri de operare ale spargatorilor de locuinte sunt fortarea usii, a încuietorii, ruperea butucului yalei, împrietenire cu victima, fortarea ramei ferestrelor de tip termopan, folosirea de chei potrivite, escaladarea balconului ori a ferestrelor de la etajele inferioare. Spargerile de locuinta se comit de regula pe timp de zi, între orele 09 – 16, când proprietarii lipsesc de la domiciliu, dar si noaptea, în cazul când acestia sunt plecati pentru o perioada mai lunga de timp din localitate. Hotii vizeaza de regula aparatura electronica usoara, bijuterii si bani, microcentrale termice, pe care ulterior le valorifica prin casele de amanet sau în zone comerciale din localitati situate în alte judete.

    Sfaturi

    Pentru a nu cadea victime unor astfel de furturi, agentii de politie recomanda sa montati la intrarea in bloc interfon, daca este posibil sa asigurati locuinta cu sisteme de alarma, usi cu inchizatori sigure, din materiale solide, metalice si grilaje la ferestre pentru apartamentele aflate la parter sau la ultimul etaj si sa nu lasati biletele in usa cu mesaje din care sa rezulte absenta proprietarului de acasa. Este bine sa nu permiteti necunoscutilor care pretind ca vând sau cumpara bunuri sa intre in apartament, iar când plecati in concediu sau lipsiti de acasa, sa lasati locuinta in supravegherea unei persoane de incredere. Nu tineti sume mari de bani în casa si nici nu lasati impresia ca detineti astfel de sume. In plus, este bine sa asigurati o buna iluminare atât pe casa scarii, cât si in fata blocului.
    Roxana Neagu

    Handbal masculin: Vor trofeul

    Stiinta MD Bacau participa la turneul "U75" de la Cluj

    Patrulater

    Un nou turneu de pregatire pentru handbalistii de la Stiinta MD Bacau. Dupa ce s-au clasat pe locul secund la Suceava, in prima competitie a intersezonului, elevii lui Gabriel Armanu doresc sa câstige Cupa "U 75", ce se desfasoara astazi si mâine la Cluj. Turneul este organizat de Universitatea Transilvania Cluj, iar alaturi de formatia gazda si de Stiinta, mai participa Universitatea Bucovina Suceava si U Poli Timisoara.

    Doua intr-una

    Azi, in prima zi a patrulaterului din Ardeal, studentii vor disputa doua partide. De la ora 10.00, elevii lui Gabiel Armanu vor intâlni pe U Bucovina Suceava, pentru ca dupa amiaza, de la 17.45, sa evolueze in compania Timisoarei, echipa pregatita de fostul lor antrenor, Otto Heel. Sâmbata, de la ora 11.30, Stiinta MD Bacau va juca ultimul meci al turneului, in compania gzdelor de la U Transilvania Cluj.

    Relatii de joc

    Antrenorul Stiintei, Gabi Armanu a recunoscut ca succesul in Cupa "U75" ar fi important pentru moralul echipei, dar a precizat ca principalul obiectiv este altul. "~nainte de toate, ma intereseaza optimizarea relatiilor de joc", a declarat tehnicianul bacauan, care il va testa si la Cluj pe centrul lituanian Grieze Zilvinas. La capitolul absente se inregistreaza cea a lui Tarâta, accidentat la genunchi.

    Dan Sion

    „SIF Moldova este o scoala de investitii”

    interviu cu Costel Ceocea, presedinte- director general al SIF Moldova Bacau

    – Intr-o perioada de criza, ce recomandati unui manager al unei societati de investitii sau al oricarei alte societati – sa mearga spre o maximizare a profiturilor sau spre evitarea pierderilor ?
    – Desigur, intr-o astfel de perioada primul gând te duce catre evitarea pierderilor dar, evident in functie si de profilul firmei, o perioada de criza poate sa aduca si noi oportunitati de afaceri. In acest context as putea sa recomand mangerilor o atitudine prudenta dar orientata catre fructificarea oportunitatilor investitionale/de afaceri, intr-o perioada in care pretul activelor (fie ele actiuni, imobile, terenuri etc.) a scazut foarte mult si acestea au devenit mult mai accesibile. O astfel de abordare are si managementul SIF Moldova care, pe acest fond al crizei, dar si in perspectiva unor oportunitati investitionale, a adoptat o pozitie prudenta, stabilidu-si directii strategice si programe de actiune concrete.

    Un doctorat cu "riscuri"

    – In cartea dvs “Riscul in activitatea de management” abordati riscul din mai multe perspective, inclusiv cel economic. Care sunt in opinia dvs. riscurile majore ale unei afaceri, intr-o perioada normala/criza)?
    – Riscurile sunnt prezente in viata unei companii in orice perioada dar este evident ca perioadele de criza le acutizeaza si in mod firesc preocuparea managerilor privind identificarea, cuantificarea si contracararea acestora este una extrem de laborioasa. In ce priveste cartea “Riscul in activitatea de management” (recent publicata la Editura Economica – Bucuresti) pot sa va spun ca am incercat sa fundamentez – atât din perspectiva teoriilor existente cât si din cea a experientelor concrete din economia româneasca – conceptul de management al riscurilor. Din aceste perspective, continutul managementului riscului este un proces sistematic de cunoastere a factorilor potentiali ce ameninta securitatea unei companii, masurarea gradului de gravitate a acestora, reducerea efectelor prin preventie si protectie, transferul acelor efecte care nu pot fi gestionate de intreprinderea insasi catre societatile specializate. Important in procesele de elaborare si luare a deciziilor este ca echipele de conducere, managerii sa le cunoasca, deoarece astazi, decizia, deciziile comporta si riscuri care nu vin neaparat numai din interiorul elementului decizional.
    – Ce este si cu ce se ocupa SIF Moldova?
    – In acceptiunea literaturii de specialitate si legislatiei specifice, SIF Moldova este un fond de investitii, incadrat in categoria organismelor de plasament colectiv, care in esenta isi propune sa plaseze disponibilitatle financiare in valori mobiliare (actiuni, obligatiuni, unitati de fond, titluri de stat, depozite bancare etc) la randamente cât mai bune, care sa asigure in final beneficii pentru proprii actionari, atât prin oferirea unui dividend cât mai mare cât si prin cresterea pretului actiunii SIF2 in piata. Daca ar fi sa sintetizez gândurile noastre pentru prezent si perspectiva as putea spune ca-mi doresc ca SIF Moldova sa ramâna asa cum a debutat in piata, ca o institutie financiara dinamica, ce suscita – prin performanta – interesul investitorilor curajosi, informati si vizionari. SIF "Moldova" este, in acelasi timp o scoala de investitii, o scoala de investitii a populatiei. Noi suntem pe o piata virtuala de aici si specificul ei. Mai trebuie sa adaug ca pâna in 2002 am avut o situatie deosebita, pe care am reusit sa o depasim, a fost vorba de un handicap istoric si un deficit de imagine.

    Profitul este o "lovitura" pentru actionari

    – Care a fost cea mai mare “lovitura” a SIF Moldova in 2009, dar si cel mai mare esec?
    – Desi la nivel institutional termenul de “lovitura” nu este poate unul potrivit, as putea sa va spun ca insasi profitul net inregistrat in anul 2009 de 103 milioane lei (cca 24 milioane euro) – cel mai mare din intreaga existenta a SIF Moldova a fost in sine o “lovitura” – si nu atât pentru SIF Moldova cât pentru actionarii acesteia. Sa nu uitam faptul ca aceasta performanta a fost atinsa intr-un an de criza profunda a pietelor financiare/economice. In mod punctual putem aminti vânzarea pachetului de actiuni pe care SIF Moldova l-a detinut la Bancpost SA Bucuresti, operatiune care ne-a adus cca 12,7 milioane euro si care s-a dovedit extrem de inspirata in conditiile in care, ulterior tranzactiei, s-au constatat vulnerabilitati majore la nivelul unor banci. In conditiile unor astfel de rezultate este destul de dificil sa discutam si in termeni de esec, dar asigur actionarii ca analizam extrem de critic toate operatiunile potentiale sau realizate, pentru a identifica fie solutia optima, fie corectiile necesare.
    – Cum isi poate tranzactiona un actionar actiunile la SIF Moldova?
    – Orice actionar se poate adresa unui intermediar, definit in legislatia specifica ca o Societate de Servicii de Investitii Financiare, iar aceasta va realiza (la ordinul actionarului/investitorului) operatiunea de vânzare/cumpararea a actiunilor SIF Moldova, inscrise la Bursa de Valori Bucuresti, cu simbolul SIF2.
    – Cum se face plata dividendelor?
    – In mod concret, actionarii pot solicita in scris (pâna la data de 15 august 2010) plata dividendelor prin virament bancar. Pentru actionarii care nu au solicitat plata prin virament, vom pune la dispozitia acestora dividendele cuvenite, incepând cu data de 01.09.2010, prin intermediul Depozitarului Central, la ghiseele postale. Pentru cei decedati, mostenitorii trebuie sa efectueze transferul de actiuni, de la cel decedat la succesor. Transferul se realizeaza la Depozitarul Central pe baza actelor succesorale emise de catre notar. Ulterior, mostenitorii pot intra in posesia dividendelor, la cerere, prin oricare dintre modalitatile de plata existente, la casieria SIF Moldova, mandat postal, virament bancar.

    Doza de hazard

    – Cât este stiinta, intâmplare sau hazard in tranzactiile pe bursa?
    – In mod evident “jocul” pe piata de capital presupune si o doza de hazard, dar tocmai acesta este rolul nostru principal, filosofia existentei noastre, de a minimiza hazardul prin analiza profesionista a evolutiei cotatiilor (stiinta), in asa fel incât predictia corecta a acestor evolutii sa ne permita sa alegem momentul optim de cumparare sau de vânzare a unei valori mobiliare (actiune, obligatiune etc) cu un profit cât mai bun. Avem atât capacitatile profesionale cât si instrumentele tehnice – care nu sunt in mod obiectiv la indemâna micilor actionari – si care ne permit o pozitionarea corecta in piata, din perspectiva maximizarii profiturilor. Desi portofoliul “mostenit” de SIF Moldova a fost mai slab calitativ decât a celorlalte SIF-uri, cu toate problemele avute pâna in anul 2002, prin nivelul si dinamica operatiunilor derulate pe piata de capital, prin curaj ne optimizam in permanenta structura acestuia, cu scopul de a asigura cresteri viitoare constante ale averii actionarilor.
    – Care este relatia SIF Moldova cu comunitatea locala?
    – Dezvoltam treptat un mecanim de comunicare cu comunitatea locala, in beneficiul ambelor parti, si reactionam prin gesturi concrete la nevoile acesteia. Cel mai recent exemplu este donatia de 15.000 lei acordata UNICEF România in contextul dramatic al pierderilor provocate de recentele inundatii. Sigur, sunt si alte oportunitati, insa comunitatea locala nu s-a aratat interesata de potentialul nostru, nu folosesc oportunitatile oferite, noi avem bani si am putea colabora in interesul comunitatii.

    Echipa este detinatoarea performantelor

    – Domnule presedinte, cum se ajunge in vârful unui SIF, trebuie sa fii miliardar, actionar majoritar sau sunt alte criterii?
    – Sigur ca sunt niste criterii, conditii minimale de pregatire profesionala, de experienta in piata de capital, toate acestea sunt precizate intr-un cadru legislativ si de reglementari, stabilite de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare., pentru cei care cred ca pot sa-si asume responsabilitatea de administrator. Personal, am inceput activitatea in domeniu in 1994, dupa ce trei ani am lucrat in Camera de Comert Bacau, mi-am inceput activitatea intr-un departament al SIF, parcurgând aproape toate etapele de perfectionare profesionala la nivel executiv, pâna la coordonarea activitatii unor compartimente. Am acumulat experienta impreuna cu colegii mei, am lucrat impreuna cu membrii Consiliului de Administratie, ca secretar al acestuia, iar la un moment dat am considerat ca pot sa-mi asum responsabilitatile de conducere executiva si in Consiliul de Administratie ca presedinte. In fapt, aici vorbim de performantele unei echipe, nu este vorba de performantele individuale care sa subordoneze performantele colective ale institutiei. Fiecare post, fiecare om formeaza echipa, ea este detinatoarea performantelor noastre.
    – Domnule director general, urmatoarea intrebare se adreseaza functiei executive. Si in SIF-uri sunt salarii “nesimtite”?
    – Eu nu pot sa comentez si nici sa asociez nivelul de salarizare cu o apreciere facuta intr-un anumit context, de o anumita persoana, chiar daca aceasta avea motive sa o faca. Salariile nu sunt mici, ele sunt publice, la fiecare adunare generala noi publicam cheltuielile salariale, numarul de salariati. Un singur click si un calcul simplu rezolva si aceasta problema. Daca raportam nivelul salariilor la nivelul de responsabilitate si de implicare in luarea deciziilor, a deciziilor in timp real, scurt, cu o incarcatura nu numai emotionala ci si profesionala, asociate cu riscurile acestei meserii, eu zic ca salariile nu sunt doar comparabile cu aceasta piata, ele sunt si motivante, desi, din 2007, noi nu am mai facut nicio crestere salariala.

    Riscul familial

    – In toata aceasta nebunie de cifre, procente, cotatii, burse, riscuri, profit, dividende, ce loc mai ocupa familia in viata unui om cu o asemenea functie?
    – Am sa va spun un secret, un secret pe care il stie toata lumea. Si inainte de ’90 am avut functii de conducere, si nu oarecare, am fost prim secretar al CJ al UTC, am fost membru al CC, apoi am lucrat in aparatul central al UTC. Mereu m-am pregatit, mereu am vrut sa invat mai mult, sa stiu mai mult. Sunt economist cu masterat in Management si Administrarea Afacerilor, am un doctorat cu teza Managementul riscului pe piata de capital, sunt membru al Asociatiei administratorilor de fonduri, al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati, al Camerei de Auditori Financiari si al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din România si al Consultantilor de Plasament, ca sa enumar câteva din specializarile pe care le-am facut pentru a fi mereu capabil sa contribui la deciziile SIF. Toate acestea au insemnat munca, timp, riscuri, chiar familiale. Sotia mea, Silvia, lucreaza in sistemul bancar, este economista, a terminat si Facultatea de jurnalism, a lucat si in presa, are un master, tot in afaceri. Ne sprijinim reciproc, ne ajutam, ne consultam atunci când avem de luat o decizie care priveste viata si siguranta familiei noastre. Am doi copii, amândoi sunt in Bucuresti, unul este student in anul III la Academia Militara, specialitatea electronica, isi da si licenta in Relatii Internationale. Fiica noastra este la Academia de Arte Plastice, Facultatea de Arhitecura, in anul II. Suntem o familie normala, cu reusite, dar si cu probleme, cine nu le are astazi, important, foarte important este sa le gestionezi profitabil.
    Gheorghe Baltatescu

    Fotbal / Rezervele FCM-ului, egale cu titularii Iasiului

    Tur de forta

    La doar 24 de ore de la calificarea in faza a treia a Cupei României, FCM Bacau a revenit pe terenul de joc. De data aceasta intr-un meci de verificare disputat pe terenul divizionarei B Politehnica Iasi. Desi au folosit echipa de rezerve, "galben-albastrii" lui Gheorghe Poenaru au jucat… fara rezerva, terminând la egalitate, 1-1, jocul-test de aseara, din Copou.

    Euro-gol

    Prima repriza s-a incheiat si ea nedecis, dar cu un scor alb. Totul, in ciuda ocaziilor avute de oaspeti, care puteau sa inscrie in mai multe rânduri. De marcat au marcat insa iesenii, in minutul 60, prin fostul bacauan Marian Tanasa, care a sanctionat o indecizie a fundasilor centrali adversi. Dupa doar sapte minute, FCM Bacau a restabilit egalitatea, gratie unui sut de senzatie de la 35 metri a lui Lipovanu.

    Dezinvoltura

    Antrenorul Bacaului, Gheorghe Poenaru, a tinut sa remarce daruirea si dezinvoltura tinerilor sai jucatori: "Desi au intâlnit adversari cu state vechi in prima liga, elevii mei s-au comportat bine si tin sa-i felicit pentru joc si rezultat". FCM Bacau a evoluat in urmatoarea componenta: Roca (Stamatin) – Bejan (Vl. Scânteie), Bursuc, Ursu (Lozneanu), Eudean (Lupu) – Lipovanu, Intuneric (Mihalachioaie), Apostu, Luncanu – Menghia, Curiliuc (Pavel).
    Dan Sion

    Tenis / Clasamente FRT: Marin, nr. 2 national

    Prestatiile din circuitul international ITF al juniorilor (ultima dintre ele fiind reprezentata de câstigarea trofeului Tivoli de la Timisoara) l-au propulsat pe Teodor Marin (SCM Bacau) cu o treapta mai sus pe podiumul intern al categoriei 18 ani. Noile clasamente alcatuite de Federatia Româna de Tenis ii regasesc pe sportivii bacauani pe urmatoarele pozitii:
    10 ani feminin: 7 (6). Mara Sechelariu (SCM Bacau), 76 (75). Ilinca Eftimiu (CSM Onesti), 121 (115). Anca Moraru (SCM Bacau);
    10 ani masculin: 11 (10). Petru Berdila (SCM Bacau), 42 (43). Rares Serban (SCM), 59 (57). Cristian Enache (Tema Sport Onesti), 62 (65). Alexandru Luchian (SCM), 81 (77). Bogdan Manole (SCM), 87 (81). Stefan Scurtu (CSM Onesti), 114 (111). Razvan Lazar (TC Onesti), 123 (120). Andrei Tintaru (Tema Onesti), 137 (133). David Calin (CSS Bacau), 144 (140). Patriciu Balint (SCM), 182 (175). Gabriel Ungureanu (SCM), 191 (186). Tudor Popica (TC Bistrita);
    12 ani feminin: 89 (89). Teodora Munteanu (SCM Bacau), 131 (128). Mara Sechelariu (SCM), 184 (182). Ilinca Litcanu (TC Bistrita);
    12 ani masculin: 8 (9). Alexandru Manole (SCM Bacau), 50 (49). Stefan Casuneanu (CSM Onesti), 81 (80). Andrei Serbanescu (SCM), 88 (87). Roberto Sorodoc (TC AS Onesti), 89 (88). Stefan Costea (SCM), 90 (89). George Coman (CSM Onesti), 94 (93). Vlad Draghici (SCM), 103 (77). Petru Berdila (SCM), 111 (113). Radu Mistreanu (Tema Onesti), 170 (160). Andrei Sumanaru (CSS Bacau), 223 (211). Dragos Dragomir (SCM), 245 (235). Stefan Grosu (CSM Onesti), 267 (261). Catalin Dobrea (CSM Onesti), 275 (269). Valentin Hirjanu (CSM Onesti);
    14 ani feminin: 3 (3). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 7 (7). Teodora Rotaru (CSM Onesti), 23 (23). Bianca Iorga (SCM Bacau), 28 (19). Ioana Sascau (CSM Onesti), 35 (35). Luana Stanciu (SCM), 43 (43). Alina Munteanu (SCM), 59 (60). Ema Sechelariu (SCM), 66 (66). Ioana Porcos (TC Bistrita), 80 (81). Ana Maria Grigore (CSS Bacau), 111 (111). Mariana Galben (Tema Onesti), 121 (121). Malina Coman (CSS), 122 (122). Andreea Ciceu (TC Bistrita), 139 (141). Karina Constantin (CSS), 166 (164). Carolina Cupcea (Tema Onesti);
    14 ani masculin: 29 (35). Tudor Diaconu (CSS Bacau), 40 (41). Tudor Burghelea (SCM Bacau), 45 (45). Matei Avram (SCM), 61 (65). Sabin Saveluc (SCM), 91 (83). Alin Balanescu (CSS), 109 (96). Madalin Stanciu (CSM Onesti), 110 (112). Alexandru Manole (SCM Bacau), 114 (114). Radu Melinte (CSM Onesti), 116 (107). Razvan Balanescu (CSS), 119 (120). Alexandru Pal (SCM), 176 (169). Razvan Vamanu (SCM), 195 (188). Vlad Draghici (SCM), 207 (202). Alexandru Dimulescu (TC Bistrita), 241 (240). Mihnea Ciocanas (SCM), 243 (242). Francisc Felesco (CSM Onesti);
    16 ani feminin: 7 (10). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 18 (19). Andreea Badileanu (CSM Onesti), 41 (35). Ioana Dumitrasc (TC Bistrita), 46 (121). Bianca Iorga (SCM), 62 (60). Teodora Rotaru (CSM Onesti), 71 (66). Bristena Stefanescu (SCM Bacau), 98. Luana Stanciu (SCM), 122 (110). Ioana Sascau (CSM Onesti), 134 (146). Alina Munteanu (SCM);
    16 ani masculin: 14 (8). Vlad Murad (SCM Bacau), 42 (37). Madalin Dumbrava (SCM), 80 (75). Stefan Vasilache (SCM), 90 (98). Tudor Burghelea (SCM), 105 (109). Matei Avram (SCM), 128. Tudor Diaconu (CSS), 160 (136). Alexandru Iancu (SCM), 180. Sabin Saveluc (SCM), 183. Razvan Vamanu (SCM), 200 (173). Mihnea Mocanu (Tema Onesti);
    18 ani feminin: 10 (10). Georgiana Patrasc (SCM Bacau), 12 (18). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 20 (17). Raluca Mâta (SCM), 23 (30). Andreea Badileanu (CSM Onesti), 32 (31). Raluca Pavel (SCM);
    18 ani masculin: 2 (3). Teodor Marin (SCM Bacau), 10 (8). Dragos Ignat (SCM Bacau), 11 (5). Sebastian Ionescu (SCM-Venus Braila), 13 (14). Sebastian Erimicioiu (SCM), 16 (21). Serban Rotariu (SCM), 54 (46). Vlad Murad (SCM), 55 (42). Cosmin Bârdan (SCM), 76 (67). Mihai Ciocan (SCM), 109 (96). Marian Mocanu (SCM);
    Senioare: 36 (49). Georgiana Patrasc (SCM), 37 (39). Raluca Mâta (SCM), 44 (48). Andreea Badileanu (CSM Onesti), 49 (54). Raluca Pavel (SCM), 54 (58). Beatrice Paduraru (SCM), 57 (63). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 86. Bristena Stefanescu (SCM);
    Seniori: 30 (43). Dragos Ignat (SCM Bacau), 41 (48). Teodor Marin (SCM), 51 (45). Sebastian Erimicioiu (SCM), 52 (60). Gabriel Ciuntea (SCM), 84 (89). Mihai Ciocan (SCM), 112 (126). Serban Rotariu (SCM), 113. Alexandru Moraru (SCM), 141. Vlad Murad (SCM). (D.P.)

    Banii stranierilor dezmortesc economia Bacaului

      August, luna in care “italienii” se intorc acasa

      Venirea stranierilor in Bacau a dus la aglomerarea serviciilor de evidenta populatiei, a institutiilor publice si a cabinetelor medicale. Chiar daca au fost si ei loviti de criza, bacauanii care lucreaza in strainatate au gasit resurse sa se intoarca acasa sa-si vada rudele si prietenii, dar si pentru rezolvarea unor probleme administrative si de sanatate.

      Trafic aglomerat

      Odata cu venirea stranierilor acasa si traficul din Bacau a devenit infernal. Soferii bacauani, dar si cei care ne tranziteaza orasul, spun ca Bacaul este singurul oras din tara in care corelarea de timp a culorii verde pe semafoarele montate in intersectiile municipiului, care sa formeze acea unda verde, nu functioneaza. De asemenea, Bacaul este tranzitat zilnic de mii de masini: pe axa Sascut-Bacau-Buhusi, circula zilnic un numar mediu de 8.500 autovehicule. La intrarea in oras, in zona Metro, se inregistreaza aproximativ 500 de autovehicule pe ora, in timpul zilei, si cam jumatate din aceasta cifra, pe timp de noapte.

      Pro si contra invatamântului bacauan

      Profitând de concediul din aceasta vara, bacauanii care muncesc in strainatate s-au intors in tara pentru a-si inscrie ori reinscrie copiii in scolile din localitatile de unde provin. Unii dintre ei au revenit definitiv. Colegiul “Henri Coanda” Bacau este unul in care se inregistreaza tot mai multe cazuri de acest gen. “Inca mai asteptam dosare de echivalare. Pentru inceput acesti elevi vor avea statut de auditori, nu sunt ascultati, nu primesc note, pentru ca nu vin cu dosarele privind echivalarea studiilor definitivare”, ne-a declarat Carmen Popa, director. Alte unitati de invatamânt cu aflux mare de inscrieri sunt Scoala “Mihail Sadoveanu” Bacau, Sc. “Ghita Mocanu” Onesti, Sc. “Constantin Platon” si Sc. “Nicolae Iorga”, din Bacau. O situatie exacta a acestor elevi va fi realizata dupa inceperea noului an scolar.

      Isi calculeaza vechimea in munca

      Salariatii de la Serviciul comunicare si relatii publice din cadrul Casei Judetene de Pensii spun ca foarte multi bacauani reveniti de la munca din strainatate se intereseaza de “vechime”. La fiecare ghiseu la care se dau informatii referitoare la pensii zilnic se inregistreaza, in medie, 60 de solicitari de calcul al stagiului de cotizare. "Cei mai multi vin pentru a vedea ce stagiu de cotizare au si când pot iesi la pensie, ne-a spus Liviu Cretu, directorul executiv al CJP Bacau. Dar avem destule cereri si pentru incheierea de contract sau de depunere a declaratiei de asigurare. La ghiseele pentru acestea sunt acum patru salariati, fata de doi. La compartimentul de informare lucreaza toate ghiseele." De la inceputul anului si pâna in prezent la CJP au fost depuse si aprobate 653 cereri de pensii comunitare. Un numar de 81 solicitanti beneficiaza deja de o astfel de pensie, care este platita in euro in tara unde titularul este rezident.

      “Italienii” vând, nu mai cumpara

      Stranierii au fost asteptati sa dea un impuls domeniului imobiliar local, blocat de mai multi ani. Sperantele celor care ar fi dorit sa incheie tranzactii, persoane fizice sau agentii imobiliare, nu s-au indeplinit. “Am observat o scadere semnificativa a cererii din partea celor care muncesc in stranatate, ne-a declarat Constantin Cristescu, consultant imobiliar. Mai nou, acestia vând proprietatile din România si vor sa cumpere apartamente sau case in tarile in care lucreaza. Urmaresc astfel sa-si deblocheze banii din tara, deoarece vad ca situatia economica a tarii se deterioreaza.“ Se pare ca, in aceasta vara, la fel ca in aceeasi perioada a anului trecut, “italienii” si “spaniolii” s-au transformat din cumparatori de locuinte in vânzatori. Cei care dispun de cash s-au intors in tara cu gândul de a face o achizitie de criza. Cauta sa cumpere apartamente cu 4 camere la preturi sub 35.000 de euro, insa intâmpina rezistenta vânzatorilor. Din acest motiv, numarul tranzactiilor este nesemnificativ. Singurele care mai “merg” sunt inchirierile. “In aceasta luna am vândut un singur apartament unui «italian», a mai spus Constantin Cristescu. Dupa parerea mea, declinul a inceput in martie 2008.”

      Asociatiile incaseaza bani, dar si reprosuri

      Pentru administratorii si presedintii asociatiilor de proprietari, venirea “italienilor” este o binecuvântare, dar si un blestem. Acestia vin cu bani la casierie, dar si cu multe intrebari si nemultumiri. “Ne-am obisnuit deja cu ei, ne-a declarat Iuliana Chiriac, presedinte al Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Sunt oameni si oameni. Unii inteleg ca fac parte dintr-o asociatie si traiesc la comun, altii vin cu aere. Recent, un locatar venit acasa a facut scandal fiindca vecinul sau de deasupra a reparat acoperisul. A refuzat sa suporte partea care ii revine din cheltuieli. Pe de alta parte, altii platesc intretinerea in avans.”
      Cea mai mare nemultumire a celor plecati aproape tot anul in strainatate este ca, pe toata aceasta perioada, sunt obligati prin lege sa suporte cheltuielile comune, de la costul energiei electrice consumate pe casa scarii, pâna la salariile angajatilor asociatiei. Vacanta este un bun prilej si pentru debransarea de la CET.

      Nu mai dau navala la stomatologi

      In aceasta vara, medicii stomatologi nu au mai avut la usa cabinetelor aglomeratia din alti ani. “Criza i-a lovit si pe cei din strainatate, ne-a declarat dr. Paul Frangopol, medic stomatolog. In anii trecuti, veneau si spuneau «Vreau sa-mi fac toata gura». Acum se limiteaza la strictul necesar si nu mai vor lucruri extravagante. In schimb, nu fac rabat de la calitate si aleg materialele cele mai bune.” Tot in aceste zile, trec pe la medicii de familie, isi mai fac rezerve de antibiotice, sau isi fac analize medicale. Inainte de plecare, nu uita de cardul european de sanatate. Il solicita mai ales cei care lucreaza “la negru” in Uniunea Europeana. Cardul le asigura, timp de 6 luni, asistenta medicala in caz de urgenta.

      Starea Civila, luata cu asalt

      Chiar daca a fost perioada Postului Sfintei Marii, stranierii au facut tot posibilul sa se poata casatori. Si asta pentru ca luna august este perioada concediilor. Astfel, atât bisericile cât si Biroul de Stare Civila nu mai fac fata solicitarilor. “In perioada postului nu se oficiaza casatorii decât in situatii speciale si numai cu dispensa de la Arhiepiscopia Romanului si Bacaului. Acum, dispensa se acorda numai daca solicitantii trebuie sa plece intr-o anumita perioada de timp inapoi in strainatate sau daca nu au gasit o locatie pentru petrecerea de nunta”, a declarat preotul Constantin Leonte. Aceeasi aglomeratie este si in perioada imediat urmatoare postului. Prelatii spun ca situatia se repeta in fiecare an. La Biroul de Stare Civila din Bacau saptamâna aceasta se vor oficia in total 110 casatorii. Pâna la sfârsitul lunii numarul acestora este constant: 140 pe saptamâna. “Pâna acum nu aveam mai mult de 25-30 de casatorii intr-o saptamâna. Acum suntem supraaglomerati”, ne-a declarat Ana Fasu, sef Birou Stare Civila.
      R. Neagu, D. Mincu, A. Zaharia, E. Tintaru

      Ajutoarele ii invrajbesc pe sinistrati

        Caramida “galbena” si grâu “portocaliu”

        Sinistratii din Serbesti se considera discriminati. Oamenii sustin ca desi s-au distribuit materiale, ei n-au primit nicio caramida. Ajutoarele sunt aduse de partide si impartite simpatizantilor, iar Serbestiul e “al nimanui”. Faptul ca doua-trei familii au primit ceva boltari, noaptea, i-a invrajbit de-a binelea.

        Locuitorii din Serbesti ar trebui sa se bucure ca, in sârsit, se vor face taierile de cot si digul de 18 km pe Siret. Desi lucrarile au inceput de lunea trecuta si a venit sa le verifice presedintele Basescu, oamenii sunt neincrezatori si nemultumiti. “Asta e ceva ce trebuia facut demult, nu acum. Macar daca l-ar termina. Ti-e frica sa mai dai un var pe pereti”, sustine Lacramioara Blanaru, 49 de ani. Si Ciortan Niculina, 60 de ani, e sceptica: “Daca da Guvernul bani, or sa faca digul, daca nu, nu. De unde sa aiba, primarul, bani?” Amândoua sustin ca “Serbestiul e lasat de izbeliste”: asfalt nu este, autoritatile nu vin pe aici, nimeni nu-i intreaba daca mai traiesc, ori ba, materiale de constructii nu au primit. In Saucesti au venit vreo cinci TIR-uri cu caramida. O parte au fost redirijate catre Margineni si Bacau, iar o parte au fost impartite in Saucesti. Oamenii se plâng, insa, ca ajutoarele s-au oprit la intrarea in sat si s-au dat pe simpatii politice, iar ei, care sunt neutri, nu au prins nici macar un boltar. “Caramida a ajuns, dar nu la noi, afirma Niculina Ciortan. Primarul l-a trimis pe consilier sa ne anunte ca a venit caramida, iar când am ajuns acolo, doamna viceprimar a zis ca le da ea, cui vrea ea!”.

        A intrat dusmania in oameni!

        Caramizile s-au dat “pe baza de iscalitura”, ba s-au strâns semnaturi si pentru debarcarea primarului. “Noi l-am ales sa-si faca tot mandatul, de ce sa plece?” Oamenii sunt suparati pe politicieni si spun ca grijile lor sunt altele: au si acum credite de la inundatiile din 2008, motiv pentru care nu mai pot imprumuta bani. Isi repara peretii pe bucatele si se uita cu jale in gradina, stiind ca la iarna nu vor avea cartofi si malai. Liberalii au adus caramida, iar democrat-liberalii, cereale. Sinistratii cu carnet “galben” au primit materiale de constructii, iar cei “portocalii”, grâu. Angela Blanaru sustine ca “a intrat o dusmanie intre oameni, ce nu s-a mai vazut! Ca lu’ ala vine si ii aduce noaptea, ca lui ala i-a adus PNL-ul, ca lui ala, PSD-ul! Ca el n-a primit si lui ala i se da…” Autoritatile locale afirma ca e legal ce se intâmpla: ajutoarele provin din donatii particulare, iar liderii de partid care au primit sprijinul confratilor din alte judete au dreptul sa le duca unde cred de cuviinta. O fi legal, “dar nu e normal”, sustin sinistratii, acuzând ca, in Saucesti, campanile electorale, ca si inundatiile, au loc la doi ani si provoaca numai necazuri.
        Silvia Patrascanu

        Intuneric absolut in Parcul Cancicov

          Este vara, este infernal de cald si fiecare dintre noi vrea sa gaseasca cea mai buna metoda de a se racori. Unii prefera terasele, altii piscinele sau parcurile. Aveti insa grija unde mergeti. Daca alegeti parcul Cancicov riscati sa va pierdeti in bezna.

          Ora 22:00. Parcul Cancicov arata ca un adevarat furnicar. Bunici, parinti, copii, adolescenti… toti au iesit la promenada. Din nefericire, oferta parcului este departe de asteptarile noastre. Bezna a pus stapânire de oaza de verdeata. Câteva becuri razlete lumineaza aleea principala. Nimeni nu are curajul sa se aventureze mai departe. In câtiva metri patrati s-au inghesuit zeci de persone. “Este foarte greu fara lumina in parc. Am iesit la plimbare cu copilul, il vedeti? Aici in cosulet. Eu nu prea-l vad si nu mi se pare normal”, ne-a declarat Nelu, un bunic venit cu nepotelul de doar câteva luni. Parerea este una generala.

          Pericole la tot pasul

          Pericolele pândesc la tot pasul. Aleile intunecate se transforma in adevarate capcane. Nimeni nu poate sti ce se ascunde in spatele tufisurilor. “Ar trebui sa fie luminat pentru ca este vara si toata lumea a iesit la plimbare. Mai ales tinerii si copiii. Este racoare si este bine. Dar nu este lumina”, a spus si Diana. Maidanezii sunt la ei acasa. Haitele de câini sunt o permanenta amenintare pentru toata lumea. Seara, situatia este insa mult mai grava. Caldura le-a modificat si animalelor comportamentul. “Trebuiau niste becuri macar la intrare. Sunt atât de multe denivelari si când vii cu carutul este foarte dificil”, ne-a marturisit Reta Cristian. “In câteva zile sper sa se rezolve. Am fost la domnul primar si mi-a promis ca problema va fi remediata. Aseara (n.r. – 11 august) a fost facuta evaluarea in vederea stabilirii prioritatilor”, ne-a declarat Viorica Marcu, sefa de la Spatii Verzi.

          Vina este aruncata asupra bacauanilor

          Vinovati de starea jalnica a parcului sunt bacauanii. Cum au disparut becurile din parc? Simplu. “Becurile au fost sparte de catre cei care au trecut prin parc. Au luat la rând aleile si au spart becurile”, a mai spus Viorica Marcu. Dar, daca bacauanii sunt vinovati de faptul ca au disparut becurile unde sunt politistii comunitari? Unde sunt jandarmii sau reprezentantii Inspectoratului Judetean de Politie? Teoretic, trebuie sa existe si patrule de noapte care ar trebui sa insufle celor veniti la plimbare macar un relativ sentiment de siguranta. Practic, in perioada de altfel destul de lunga pe care noi am petrecut-o in parc, nu am vazut picior de reprezentant al legii. Asa ca, cine vrea sa se racoreasca in parc, risca serios. Orice tufis care se misca iti poate da serioase emotii.

          La proiecte stam bine

          La capitolul proiecte Bacaul sta bine. Se lucreaza la un plan de reabilitare a parcului Cancicov pe fonduri de mediu. Se doreste reabilitarea fântânii arteziene, crearea unui spatiu special pentru câini si o reamenajare peisagistica. Tot reprezentantii autoritatilor locale spun ca in acest proiect este inclus si parcul Gheraiesti. Ramâne insa de vazut cum vor fi acestea transpuse in practica.

          In Onesti se poate

          In alte orase ale judetului se poate. In parcul din Onesti te afli parca in paradis. Un lac superb pe care plutesc nuferii gata sa infloreasca, rate salbatice si broaste testoase. Pe lânga aceste lucruri: extrem de multa lumina. Se pare ca in Onesti nu se fac economii in ceea ce priveste iluminatul public si nici onestenii nu se intrec in spart becuri. Verdeata si florile sunt stapâne absolute. Este astfel recreat un colt aproape ireal de natura. Un loc de relaxare si promenada, un loc in care iti poti incarca bateriile pentru o noua zi de munca.
          Alexandra Zaharia

          100 de „invalizi” bacauani au ramas fara pensie

            Ei au dat, ei au luat

            In judetul Bacau, anul acesta, au ramas fara pensie de invaliditate 100 de persoane. Alte 319 au fost trecute intr-un grad inferior de invaliditate. In toata tara au fost taiate peste 3.000 de pensii si retrogradate 12.300. Judetul Bacau se afla pe locul 13 in ce priveste numarul de pensii de boala. Expertiza medicala va fi reorganizata.

            Din ultima statistica pe judete privind revizuirea dosarelor de pensie de invaliditate, afisata pe site-ul Casei Nationale de Pensii si alte Asigurari Sociale (CNPAS), rezulta un lucru de-a dreptul surprinzator. In 2010, in primele sapte luni, au fost depensionate sau trecute intr-un grad inferior de invaliditate peste 15.000 persoane. Situatia este fara precedent, asemenea cifra neinregistrându-se anterior pe un an intreg. La nivelul tarii sunt 915.656 pensionari de invaliditate. Dintre acestia pe parcursul anului 2010 au fost revizuiti medical 429.370. In urma reexaminarii lor nu mai putin de 12.295 au fost retrogradati, medicii experti considerând ca starea sanatatii pensionarilor in cauza s-a ameliorat intre timp. Alte 3.157 persoane pensionate de boala au ramas fara pensie, pentru ca medicii experti care i-au examinat au ajuns la concluzia ca ele s-au insanatosit si pot lucra opt ore pe zi. Numai in saptamâna 29 iulie-4 august au fost depensionate 179 persoane si retrogradate-615.

            Schimbari radicale la serviciul de expertiza

            Câteva sute dintre retrogradarile si depensionarile inregistrate pe intreaga tara sunt, evident, din judetul Bacau. Datele afisate pe site-ul CNPAS arata ca in judetul Bacau din cei 24.333 pensionari de invaliditate au fost revizuiti anul acesta 11.747. Dintre acestia au ramas fara pensie 186 de persoane iar 319 au fost trecute intr-un grad inferior de invaliditate. Directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau sustine, insa, ca numarul depensionarilor a fost preluat eronat si ca in realitate 100 de persoane si-au pierdut pensia anul acesta, dintre care sase in perioada 29 iulie-4 august. Dar chiar si asa, asemenea situatie nu s-a inregistrat niciodata pâna acum. In anii anteriori au fost doar câteva zeci de taieri de pensie si retrogradari, la un loc. Fenomenul surprinde, mai ales ca statisticile din domeniul sanatatii publice arata ca tot mai multe persoane sunt depistate cu boli cronice. Conducerea Casei Judetene de Pensii Bacau considera, insa, ca numarul mult mai mare de depensionari si retrogradari din ultima vreme se justifica medical, prin faptul ca o parte dintre pensionari au urmat un program de recuperare care a dus la ameliorarea starii lor de sanatate. Dar programele de recuperare sunt inca din 2001. In acelasi timp promite schimbari radicale in activitatea de expertiza medicala. "Voi restructura serviciul de expertiza medicala, de vor iesi fulgi din el! Pâna vor veni noile criterii de pensionare de invaliditate, va fi modificat controlul intern. Vom fi obligati sa fim mult mai atenti", ne-a declarat Liviu Cretu, directorul executiv al CJP Bacau. In ce priveste numarul pensionarilor de boala, judetul Bacau ocupa locul 13, dupa municipiul Bucuresti (97.096), Bihor (52.431), Dolj (41.550), Arges (38.058), Mures (37.393), Suceava (35.710), Vilcea (32.689), Prahova (30.873), Maramures (29.559), Dimbovita (28.484), Satu Mare (26.872) si Iasi cu 24.944 pensii de invaliditate.
            Elena Tintaru

            Irina, comoara maicutelor!

            Departe de forfota vietii laice, in linistea dintre paduri, o fetita cu ochii albastri dar lipsiti de vedere se pregateste sa iasa in lume. Irina s-a nascut in 1996, odata cu Mânastirea Poglet. Biserica din lemn, cea pe care putem vedea si pipai, e veche de trei secole, dar asezamântul spiritual a fost infiintat recent prin stradania câtorva maici si sub indrumarea parintelui Arsenie, de la “Sf. Sava”. “Cine stie pentru ce suflet am venit noi aici”, le spunea, maicutelor, parintele Arsenie. Poate pentru Irinuca, poate pentru altcineva, doar Dumnezeu stie. Desi era foarte mica si abia invatase sa mearga, “ne trezeam mereu cu ea la mânastire”, spune maica Teofana. Intr-o zi, o familie venita de departe a gasit-o inotând prin buruieni. “Vleau la mânastire, vleau la mânastire”, repeta copilul. Impresionati de destinul Irinei, familia a donat un milion de lei pentru operatie. Maicutele au dus-o la Iasi, iar la intoarcere au incredintat-o familiei. Acasa, insa, nu avea cine sa o supravegheze clipa de clipa, parinti fiind plecati, ziua, la câmp. “Inalt PS Adrian de la Paris, care are acum 84 de ani, ne-a spus sa o pastram ca ea va fi comoara noastra” isi aminteste maica stareta Luciana. Si asa a fost. A ramas aici, iar maicutele au descoperit ca Irina, cea lipsita de vedere, are o voce de inger si o inima plina de iubire.

            “Mie imi place cum sunt!”

            “Nu a fost o viata prea austera pentru un copil?” o intreb pe adolescenta timida si, totusi, vesnic zâmbitoare. “Nu, mie mi se pare ca viata mea a fost buna, si ca educatie, si ca posibilitati”, raspunde fetita, gânditoare. Irina a invatat la scoala din Fulgeris, dar s-a bucurat de tot sprijinul maicutelor. Au ajutat- la lectii, citindu-i-le, i-au adus o persoana care stia limbajul Braille, i-au cumparat carti, reviste, CD-uri si DVD-uri. “S-a descurcat bine la scoala, era atenta si invata din clasa, spune maica stareta. Din toamna va merge la Seminarul Teologic din Roman.” O rugam pe Irinuca sa ne cânte ceva. “Cuvine-se cu adevarat” incepe fetita si vocea ei se inalta limpede si usoara in vazduh, iar noi uitam de toate. Se lasa tacerea… Ascultam, apoi, un cântec despre Moscova, “ce frumos oras“, si am vrea sa nu se mai termine. “Ea spera sa fie operata in Rusia, pentru o proteza la ochiul drept”, explica maica Luciana. Chiar daca vede doar umbrele zidirii, Irina e fericita: “M-am intristat odata ca ningea si ea nu vede cât e de frumos. Irinuca a simtit si a venit la mine. «Nu fi suparata, mi-a spus, mie imi place cum sunt». A fost o fire foarte iubitoare, avea nevoie de multa dragoste.” Si iubirea nu i-a lipsit. Nu i-au lipsit nici papusile, cartile in Braille, prietenii si familia. Mama ei vine foarte des la mânastire, iar maicile o ajuta pentru ca are copii multi si venituri mici. La Roman, Irinuca nu va merge singura, maicuta Serafima va fi cu ea, sa o ajute. Visul adolescentei e sa faca o facultate si sa invete sa cânte la pianina. “La seminar, voi studia muzica”, ne instiinteaza, cu bucurie, fetita. Cu vocea ei, ar putea ajunge o mare soprana, dar “e prea devreme, nu stiu, poate, spune, linistita, Irinuca. Cum o vrea Dumnezeu!”
            Silvia Patrascanu

            Pa si Husi!

            Fotbal / Cupa României, faza a III-a
            FCM Husi – FCM Bacau 0-3 (0-0)

            Stadion Municipal, spectatori: aproximativ 400
            Au marcat: Vraciu (’62), Eudean (’73), Curiliuc (’88)
            FCM Husi: Ciochina (Ciocoiu ’38) – Ruja, M. Marian, Mihaila, Lânda – Melinte, Balan, A. Dumitru (Petrut ’62), Antohi – Mocanu, Mistreanu (Pasarica ’68);
            FCM Bacau: Stamatin – Mihalachioaie (Eudean ’60), Lozneanu, Ursu, Codreanu – Huiban (Lipovanu ’55), Taban (Curiliuc ’74), Apostol, Dobos – Vraciu, Boghian (Menghia ’55).
            Arbitri: Marius Suhan (Suceava) – Constantin Galeata (P. Neamt), Ovidiu Arusoaie (P. Neamt)

            Primul meci oficial al sezonului, prima victorie pentru FCM Bacau. "Galben-albastrii" s-au impus aseara la Husi, cu scorul de 3-0, in faza divizionarei D din localitate, asigurându-si astfel prezenta in faza urmatoare a Cupei României. Jocul de la Husi, blocat timp de 62 de minute in dreptul rezultatului de 0-0, a confirmat pâna la urma suprematia bacauanilor, dar a avertizat si asupra unor dificultati cu care trupa lui Gheorghe Poenaru se va confrunta si in liga a III-a, in special departe de propriul teren: deplasari in ziua meciului, entuziasm local si suprafete de joc destul de proaste.

            Sens unic

            Meciul dintre FCM Husi si FCM Bacau a avut practic sens unic, spre poarta gazdelor. Husenii au avut totusi meritul ca au incercat sa joace fotbal, alimentându-se si de la pasiunea tribunei, care a sperat ca minunea din turul precedent (eliminarea lui Poli II Iasi) sa se repete. Bacauanii au incercat sa-si faca meciul usor inca din start, dar lipsa de luciditate din linia mediana, dublata de multiplele ratari, au tinut scorul alb timp de aproape o ora de joc.

            Dublu miracol

            Cea mai clara situatie de gol s-a inregistrat in minutul 37, atunci când oaspetii au obtinut un penalty ca urmare a faultului comis de Mihaila asupra lui Vraciu. Portarul Ciochina a reusit un dublu miracol la lovitura de pedeapsa executata de Dobos, pentru ca dupa numai un minut goal-keeper-ul gazdelor sa paraseasca terenul, accidentat.

            Final en-fanfare

            Noul intrat, Ciocoiu, a tinut si el poarta inchisa, opunându-se in doua rânduri lui Vraciu, insa in min. 62 a fost nevoit sa se recunoasca invins. Acelasi Vraciu a reluat imparabil cu capul centrarea lui Dobos, deschizând astfel drumul Bacaului catre calificare. In minutul 73, bomba din afara careului expediata de Eudean a pus rezultatul la adapost, pentru ca tabela sa fie sigilata cu doua minute inainte de final, atunci când Hrimiuc a finalizat pasa trimisa de Dobos.
            Dan Sion

            Cat un meci de fotbal

            Handbal feminin / Stiinta a pierdut cu 50-37 amicalul cu Otelul Galati la capatul unui joc de 90 de minute

            Trei reprize

            Handbalistele de la Stiinta Bacau si-au inceput ieri seria amicalelor din intersezon cu o infrângere pe terenul Otelului Galati: 37-50. Numarul mare de goluri pe care le-au marcat cele doua formatii este explicabil si prin faptul ca intâlnirea a rivalizat ca durata cu un meci de fotbal. Cele 90 de minute au fost impartite in trei reprize a câte jumatate de ora, fiecare dintre acestea inregistrând un rezultat favorabil gazdelor: 15-9, 20-18 si 15-10.

            Pe un drum bun

            Conducerile tehnice ale celor doua formatii au agreat ideea unei intâlniri-maraton tocmai pentru ca rulajul loturilor de jucatoare sa se desfasoare in conditii cât mai bune. Antrenorul Stiintei, Ion Arsene a precizat ca nu a fost interesat de rezultat, ci de jocul echipei sale: "Mi-a placut cum s-a miscat echipa, acelasi lucru fiind valabil si pentru noile achizitii, care s-au integrat destul de bine. Consider ca suntem pe un drum bun, mai ales ca am intâlnit un adversar demn de tot respectul".

            Program

            In continuare, Stiinta Bacau va sustine jocuri de pregatire in compania Romanului si a Buzaului, in plan existând si posibilitatea unui amical cu nationala de tineret. "Daca programul ne permite, vom lua si acest joc impotriva lotului de tineret", a precizat Arsene. De partea cealalta, Otelul se afla la cel de-al doilea joc -test al verii, galatencele trecând in prealabil si de Dunarea Braila cu 44-31 la capatul unui alt meci-fluviu, cu o durata de 80 de minute.
            D.S.

            Slic, incompatibil de la un canal

              Consilierul local pedelist este actionar alaturi de sotia sa intr-o firma care a câstigat contracte de la Primaria Bacau

              Consilierul Mihai Slic (PD-L) este incompatibil cu statutul de ales local. SC Conbac SA, firma in care Slic si sotia sa detin aproape 25 la suta din actiuni, executa o lucrare la o scoala din municipiul Bacau. Neculai Olaru, prefectul judetului, afirma ca Slic se afla intr-o incompatibilitate flagranta, in timp ce seful sau politic – Gabriel Berca – spune ca soarta alesului local depinde de decizia Prefecturii, aceasta fiind singura institutie care poate hotari suspendarea sa din functie.

              Mihai Slic, ales local din partea PD-L, este incompatibil cu statutul de consilier municipal. Starea de incompatibilitate a survenit dupa ce una din firmele in care Slic este actionar a câstigat un contract privind executarea de lucrari suplimentare la Scoala Generala nr.6 de pe strada Vasile Pârvan din municipiul Bacau. Suma vehiculata in contract este nesemnificativa – aproximativ 1000 de euro – insa conjunctura creata ar putea periclita statutul politic al lui Slic. Potrivit anuntului de atribuire nr.88415 din 29 iulie 2010, Conbac s-a procopsit – prin incredintare directa – cu un contract pus la bataie de municipalitatea bacauana. Acesta vizeaza realizarea de lucrari suplimentare de utilitati pentru Scoala nr.6. Documentele societatii aflate la Registrul Comertului evidentiaza ca printre actionarii acesteia se numara atât Mihai Slic, cât si sotia acestuia – Mariana Slic. Impreuna, sotii Slic detin o participatie de aproape 25 la suta in compania bacauana.

              Legea il incrimineaza

              Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice il incrimineaza pe Slic. Potrivit articolului 90, alineat 1, “consilierii locali (…) care au calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat (…) nu pot incheia contracte comerciale de prestari servicii, de executare de lucrari, de furnizare produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte”.
              In plus, alineatul 2 al aceluiasi articol stipuleaza ca “prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care functiile sau calitatile respective sunt detinute de sotul sau rudele de gradul I ale alesului local”. Practic, Slic ar fi fost in incompatibilitate si in cazul in care doar sotia sa era actionar in societatea Conbac SA. Articolul 92 din aceeasi lege stipuleaza ca “incalcarea dispozitiilor articolului 90 atrage incetarea de drept a mandatului de ales local la data incheierii contractului”. Alineatul 4 al articolului 92 prevede ca incetarea “mandatului de consilier local (…) se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale”.
              Desi am incercat in repetate rânduri sa-l contactam pe consilierul local democrat-liberal, acesta a fost de negasit.
              Lucian Bogdanel

              “E incompatibilitate”

              Prefectul Neculai Olaru a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca starea de incompatibilitate in care se afla democrat-liberalul Mihai Slic este “fara dubii”. “Dupa parerea mea este incompatibilitate clara. Nu exista dubii. In cazul in care domnul Slic sau rude de gradul I sunt actionari sau administratori ai unei firme care deruleaza contracte cu Consiliul Local – deci nu simpli angajati ai societatii – atunci exista o situatie clara de incompatibilitate”, a apreciat Olaru.
              De cealalta parte, Gabriel Berca – presedintele interimar al PD-L Bacau, formatiune politica ce-l “da” pe Slic in Consiliul Local, a declarat ca mingea se afla in terenul Prefecturii. “Exista incompatibilitate daca s-a derulat un astfel de contract. Trebuie verificat la Prefectura. Ei stabilesc incompatibilitatile”, a afirmat Berca.

              “Trebuie sa vad actele”

              Ovidiu Popovici, secretarul municipiului Bacau, a refuzat sa exprime un punct de vedere fata de situatia creata. El a declarat ca va formula o opinie dupa ce va verifica documentele din acest caz. “Trebuie sa vad actele. Mie nu-mi place sa vorbesc pe pereti. Nu putem generaliza din cazuri particulare in cazuri generale. Dupa ce vad documentele pot sa emit o opinie”, a declarat Popovici.

              SF aprobat in decembrie 2009

              Prin Hotarârea nr.437 din 23 decembrie 2009, alesii locali au aprobat studiul de fezabilitate privind realizarea de lucrari tehnico–edilitare la sala de sport a Scolii Generale nr.6. Potrivit documentului, costul total al proiectului a fost evaluat la 3,13 miliarde lei vechi, din care 2,88 miliarde pentru constructii si montaj.

              Halate albe pentru export

                Medicii si asistentii s-au saturat de austeritate

                Asociatiile profesionale ale medicilor si ale asistentilor medicali trag semnalul de alarma. Personalul in halate medicale paraseste sistemul sanitar românesc. Taierile salariale si nesiguranta legislativa sunt principalele motive ale exodului. Tot mai multi tineri, dar si medici cu vechime si cu o clientela stabila, cocheteaza cu ofertele de joburi in strainatate. Pe de alta parte, angajarile sunt blocate in spitalele publice, iar in multe sectii media de vârsta a medicilor depaseste 55 de ani.

                Cererea de medici români pe plan international este destul de mare pentru a fi nevoie de organizarea unor târguri de joburi. Medicii nu se sfiesc sa participe la selectii. “Am fost la o bursa a locurilor de munca pentru medici in strainatate, organizata la Iasi, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, presedinte Filiala Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Ofertele erau diverse si foarte tentante. Si interesul era pe masura. Au participat de la studenti la medicina si rezidenti pâna la medici care mai aveau câtiva ani pâna la pensie. Chiar cunosc un chirurg de 60 de ani, realizat profesional, familial si social, care a primit o oferta irezistibila si a acceptat-o.”Medicii participanti la târg au fost impresionati de interesul firmelor de recrutare. Li se ofereau cursuri de limbi straine, locuinte cu chiria subventionata, salarii intre 3.000 si 10.000 de euro si nenumarate facilitati pentru familie.

                Specialitati fara specialisti

                In spitalele românesti exista deja deficit de medici. Viitorul nu suna bine deloc, generatia tânara fiind tentata de alte meleaguri. “Specialitati ca anestezia si terapia intensiva, radiologia sau neonatologiaresimt lipsa specialitilor, ne-a declarat dr. Elena Stinga, presedinte Colegiului Medicilor Bacau. Este o realitate ca medicii nu mai agreeaza sa lucreze in România.”De altfel, media de vârsta din spitalele bacauane este in crestere. Sunt sectii in care toti medicii sau majoritatea, sunt nascuti in perioada 1947-1951. “Iar in ultimul an, s-au angajat putini medici tineri, a declarat Adam Jofa, sef resurse umane la Directia de Sanatate Publica. In 2010, angajarile sunt blocate.”

                “Eu am la cabinet un rezident care, dupa ce va da in toamna examenul de specialitate, va pleca in Franta. Dintre rezidentii pe care i-am pregatit in ultimii 4-5 ani, 3 sunt in Franta.”
                Dr. Elena Stinga, medic de familie

                "Ma bate gândul sa plec"

                Tot mai multi asistenti medicali sunt atrasi de ofertele destul de generoase de locuri de munca din statele avansate ale Uniunii Europene. In acest an, in primele sapte luni, de la conducerea filialei Bacau a Ordinului Asistentilor Medicali si al Moaselor din România a solicitat eliberarea certificatului de membru, in vederea angajarii in strainatate, un numar de 29 asistente medicale. In 2009, pe tot parcursul anului s-au inregistrat 16 cereri. Dar multi dintre proaspetii absolventi ai unei scoli postliceale sanitare nici nu mai trec pe la Ordinul Asistentilor Medicali si pleaca direct la munca in strainatate. Si o parte dintre asistentele care lucreaza, chiar de ani buni, intr-o unitate medicala viseaza sa profeseze in unul din statele comunitare in meseria in care sunt pregatite.Multe asistente ar alege sa lucreze si ele in alte tari, daca nu ar avea familie. "As pleca, daca nu as avea familie. Nimic nu ma retine decât faptul ca am doi copii, din care unul merge la scoala la toamna, si sunt singurul sprijin al parintilor. Acum ei ma sustin, sunt la tara si ma ajuta mult. Cei care pleaca, fac bine. Si sotul meu se gândeste sa mearga la munca in alta tara", ne-a spus Mirela Cozma, asistent medical principal in acelasi spital. Alte asistente au incercat aceasta varianta, dar dupa un timp s-au intors la vechiul loc de munca. "Am plecat impreuna cu sotul meu in Italia, am lucrat câteva luni acolo, dar nu mi-a placut. Nu m-am putut acomoda. Fie pâinea cât de rea la noi, tot mai buna este aici. Pentru cei care nu au incotro, este o alternativa. Nasa mea este asistenta si lucreaza in Italia ca infirmiera. Munceste foarte mult, câstiga bine, dar a trebuit sa treaca mult timp ca sa le capete increderea italienilor", ne-a declarat Manuela Jitaru, asistent medical principal in Spitalul de Pediatrie.
                Doina Mincu
                Elena Tintaru

                "Ma bate gândul si pe mine sa plec. Nu ma retine nimic decât familia, copilul. Orice solutie cauti in tara pentru a avea un salariu mai mare, nu gasesti niciuna. Ajungi la concluzia ca trebuie sa mergi in alta parte, ca sa ai un trai decent. Nici nu mai cântaresti ce te asteapta dincolo. Oricum, in alte tari se respecta pregatirea omului si fiecare este platit dupa valoarea si responsabilitatile lui."
                Doina Dumitru, asistent medical principal in Spitalul de Pediatrie

                Exclusiv: Marturia unei mame distruse

                  Un nou episod trist in cazul crimei din cartierul CFR

                  Mama fetitei violata si ucisa in cartierul CFR din Bacau se destainuie. Sleita de puteri, femeia nu-si poate stapâni lacrimile si se intreaba continuu de ce fata ei a trebuit sa moara in asa chinuri. Mai ales ca barbatul care a comis grozavia era prieten de familie. Fara bani, fara niciun ajutor, femeia isi striga acum durerea si disperarea. Oricine o poate ajuta i-ar putea aduce o farâma de liniste.

                  Cristina, fetita ucisa cu sânge rece, in chinuri groaznice, violata si ingropata in cartierul CFR, a urcat la Ceruri. A lasat in urma o mama chinuita, sfâsiata de durere, care nu-si mai gaseste linistea. “Aici dormea pe perna, lânga mine. Ii pieptanam parul in fiecare seara. Povesteam, râdeam impreuna. Nu mai pot de durere, nu mai pot sa manânc, sa dorm. Am vazut-o la morga si numai imaginea aceea o am in cap. Pe ea goala, asezata pe-o masa rece, fara chip”, ne-a spus Camelia Iravu, mama fetitei. Femeia simte ca pentru ea lumea s-a sfârsit. Nu mai are putere sa se ridice, ii plânge sufletul, nu mai stie incotro s-o ia. Si-a cautat fata toata noaptea, si-a facut mii de scenarii, a batut in pe la toate portile pâna-n ziua, dar nici prin cap nu i-a trecut ca micuta ei, ingerasul ei, e fara suflare, ingropata undeva in curtea unui criminal, pe care l-a omenit, l-a primit in casa, i-a dat de mâncare.

                  “Voiam s-o vad mireasa”

                  “Din ce spun vecinii ea era moarta de la 17.15. Pe la 18.00 l-am sunat sa-l intreb unde mi-e fata. Era nervos in glas. Ii mai dadea bicicleta lui sa se plimbe. Era de-al casei. Venea mereu la noi, mânca, ii dadeam de pomana dupa sotul mort. Nu am banuit nimic din ce avea in gând. Am crezut ca mi-au furat-o aurolacii, ca a calcat-o trenul, dar niciodata, ca e moarta, violata si ingropata. Am trezit oamenii si la 3 noaptea. Am batut pe la porti, eram disperata. Iar ea era deja un metru sub pamânt. A murit si fara lumânare …Macar de-o lasa in viata. Era sufletul meu, o iubeau toti. A avut mititica o cumpana. Voiam s-o cresc fericita, s-o vad mireasa…”, ne-a marturisit femeia, distrusa. A iubit-o cel mai mult pe Cristina. Era rodul dragostei dintre ea si sotul pe care l-a pierdut anul trecut, din cauza unei boli incurabile. Mai are o fata acasa, dar dintr-o alta casnicie, si un fiu, al sotului. Dar Cristina era sufletul ei. O pieptana in fiecare seara, dormea cu ea in pat, era lumina ochilor ei.

                  “E peste puterile mele”

                  “Nu trebuia sa moara asa, continua printre lacrimi. In chinurile astea. Am vazut in ziar cum povesteau oamenii ca au vazut-o, cu capul zdrobit, cu o surubelnita in gât, indoita, pliata in doua. Va dati seama cât a fost de chinuita? Nu mai sunt om fara ea. Era sufletul meu.” Pentru ca avea incredere in Dorin Grozavu, barbatul de 34 de ani care i-a ucis fata, nu si-a inchipuit nicio clipa ca el va fi cel care i-o va lua de lânga ea. A aflat din ziar cum a fost chinuita copila si nu-si doreste decât ca si el sa treaca prin aceleasi chinuri groaznice. Acum Dorin Grozavu a fost inchis si aruncat dupa gratii. A primit mandat de arestare pentru 29 de zile si risca cel putin 25 de ani de inchisoare fiind acuzat de omor calificat deosebit de grav. Dar Camelia Iravu nici nu poate reactiona. “Spunea nonsalant ca e treaba lui cum mi-a omorât-o. Vreau viata lui si fetita mea inapoi. Nu am bani, nu am pe nimeni sa ma ajute. Nu eram pregatita pentru asa ceva. E peste puterile mele. Nu mai pot. Nu stiu ce sa mai fac”, a declarat stins, in final, inecata de lacrimi. Fara bani, fara niciun ajutor, femeia isi striga durerea. Durerea unei mame sfâsiata, disperata, indoliata, fara speranta. Oricine o poate ajuta i-ar putea aduce o farâma de liniste in sufletul pustiit de pierderea celei mai dragi fiinte, pe care nici macar nu o poate inmormânta.
                  Roxana Neagu

                  Lemnele scolii din Saucesti, in curtea viceprimarului

                    In loc sa ajunga la Scoala Saucesti, un camion cu lemne de foc a fost descarcat in fata casei viceprimaritei. “Dintr-o neintelegere”, a afirmat ea, care dirija operatiunea. Soferul a gresit adresa, desi pe avizul lui scria clar “Scoala Saucesti”.

                    Un camion cu lemne de foc a tras, ieri, in curtea viceprimaritei din Saucesti. Butucii de fag erau destinati sa incalzeasca scoala, in iarna viitoare, dar au ajuns la Irina Grigoras, viceprimar. “Din greseala”, ne-a spus viceprimarita, care se afla si ea in curte, dirijând operatiunea. Ea sustine ca supraveghea incarcarea, nu descarcarea lemnelor: “M-a sunat tata si m-a intrebat daca am trimis o masina cu lemne acasa, ca el a inceput sa o descarce, a declarat Irina Grigoras. Eu n-am trimis nimic, asa incât i-am spus sa nu mai descarce si sa trimita masina la Scoala Saucesti, ceea ce s-a si intâmplat.” Am incercat sa aflam cum a nimerit soferul in curtea familiei Grigoras, care nu e vecina cu scoala: cine l-a trimis aici, de unde stia adresa, ce documente are pentru lemne. Viceprimarita sustine ca ea a cumparat anul trecut lemne de la aceeasi firma, acesta fiind motivul pentru care soferul si-o fi inchipuit ca trebuie sa le duca la ea. Cu alte cuvinte, soferul cunostea bine traseul si “adrisantul”. Ion Popa, conducator auto, a explicat altfel prezenta masinii in curtea viceprimarului: “Eu trebuia sa aduc doua camioane cu lemne, unul dimineata, pentru scoala, si altul dupa-amiaza, pentru doamna viceprimar. Eu le-am incurcat si i-am adus dimineata lemnele!”. Irina Grigoras nu pomenise, insa, nimic despre faptul ca astepta lemne si despre inversarea curselor.

                    Pe aviz era scris destinatarul

                    Aparitia noastra a produs panica. Irina Grigoras a acceptat sa ne dea o declaratie, insa la primarie, nu in fata casei. Am urmat-o la locul de munca si i-am ascultat varianta. Intre timp, conducatorul auto a parasit gospodaria privata si a dus cei 15 steri de fag in curtea Scolii Saucesti. Aici am reusit sa vorbim cu el si tot aici am gasit-o pe directoarea scolii, prof. Simona Bolfa, care a afirmat ca habar n-avea despre acest transport: “Mie mi-au spus de la Primarie «Gata, nu mai primiti lemne anul asta, va ajung cele pe care le aveti». Intr-adevar, eu am cerut sa fie aduse din primavara ca sa aiba timp sa se usuce, altfel nu dau randament la centrala.” Ne-am intors in primarie, ca sa ne lamurim cum e cu aprovizionarea. Aici am aflat ca soferul stia foarte bine ce are de facut. Dimineata, intâi trecuse pe aici si prezentase Avizul de insotire al marfii nr.4595086, emis de SC Etna, destinatarul fiind Primaria Saucesti. Consilierul Florin Georgescu, de la Serviciul de achizitii publice, a scris negru pe alb “Scoala Saucesti” si a semnat alaturi. Reiese ca soferul n-a gresit. Omul a venit la primarie, si-a avizat actul si i s-a spus unde va duce lemnele. Dupa care a luat-o in directie opusa, adica s-a intors spre “Izvor”, ca sa descarce marfa in curtea viceprimaritei. Ca tot e criza! De platit, urma sa plateasca primaria, care figura drept destinatar pe aviz.
                    Si lucratorii Inspectoratului de Politie au intrat pe fir, iar acum fac cercetari cu privire la acest caz.
                    Silvia Patrascanu
                    Roxana Neagu

                    Sauna la expertiza medicala

                      Calvarul unor pensionari de invaliditate

                      Pensionarii de invaliditate stau ca in sauna pâna ce le vine rândul sa intre la comisia de expertiza medicala. Pe holul ingust, unde sunt cele trei cabinete de expertiza din Bacau, aerul este irespirabil. Pensionarii se roaga la Dumnezeu sa nu lesine de caldura inainte de a intra la comisie.

                      Este ora 9.30, dimineata. Afara, aerul este inca racoros. Pe holul lung si ingust unde sunt cele trei cabinete de expertiza medicala, insa, este o zapuseala insuportabila. Zeci de persoane suporta cu stoicism inca de la ora 8.00 atmosfera sufocanta. Hainele le sunt ude de transpiratie. Isi vântura pe la fata actele medicale, transformate pentru moment in evantaie, dar in zadar. Dupa zeci de minute de asteptare in aceasta sauna, unii nu mai tin cont de faptul ca s-ar putea sa le vina rândul imediat la comisie si ies afara sa se mai racoreasca. Majoritatea, insa, nu se dezlipesc de locul pe care il ocupa, de teama ca nu vor fi prezenti când vor fi chemati in cabinet. Multi dintre ei sufera de boli cardiace si se gândesc cu ingrijorare cât mai trebuie sa suporte aceste conditii inumane. "Mori pe sala de naduseala, este strigator la cer, ne spune, revoltat, Georgica Larie. Sufar de diabet, am probleme si cu inima, sa vad daca pot sa rezist." O femeie trecuta de 50 de ani, cu osteoporoza, tromboflebita, hipertensiva si cu probleme la glanda tiroida se teme pentru sanatatea ei. "Ar trebui sa dea un spatiu mai corespunzator, pentru ca moare lumea aici, fara lumânare. Nu am aer. Nu pot sa respir. Cad jos din picioare si pentru ce? Pentru o pensie de 350 lei!", ni s-a plâns femeia. "Astea sunt conditii pentru oameni bolnavi? O banca, nu, aer curat, nu, parca esti intr-o cusca de lei", declara un alt pensionar. Dupa o ora de asteptare in aceste conditii, Ana Nistor nu a mai putut suporta si a iesit afara. "Nu se poate astepta pe hol: fara aer, cu lume foarte multa. Eu sufar cu inima si nu pot sa stau in asemenea conditii. Am venit la ora 8.40 si astept sa se mai rareasca lumea, poate voi reusi sa intru la medic. Daca nu, mâine o iau de la capat", ne spune, resemnata, Ana Nistor.

                      Nu sunt bani pentru conditii mai bune

                      Cele trei cabinete de expertiza medicala au fost mutate in pavilionul SIDA al Spitalului Judetean de Urgenta in urma cu aproape trei luni. Dar conditiile de aici sunt improprii desfasurarii unei asemenea activitati. Spatiile nu sunt amenajate pentru aceasta iar holul de asteptare este total insuficient pentru câti pensionari se prezinta zilnic la cele trei cabinete. Si posibilitatile Casei Judetene de Pensii pentru a remedia situatia sunt foarte limitate. Cabinetul de expertiza de la Onesti care a ramas de mai multe luni fara medic va fi reactivat iar din cele trei existente in Bacau vor ramâne doua. "Spatiul pe care il ocupa acum cel de-al treilea cabinet va fi amenajat ca sala de asteptare si activitatea se va fluidiza", promite Liviu Cretu, directorul executiv al Casei Judetene de Pensii. Dar chiar daca vor fi mai putini pensionari arondati cabinetelor de la Bacau, pe hol tot se impune montarea macar a unui aparat de aer conditionat. Pentru o asemenea achizitie, insa, legislatia actuala nu permite alocarea de fonduri, astfel ca pensionarii vor trebui sa se resemneze. In prezent, sunt peste 24.000 pensionari de invaliditate, din care aproape 11.000 sunt femei. Dintre pensionarii de invaliditate, existenti in prezent, 14.248 au gradul III, considerati de catre medicii experti ca pot lucra zilnic 4 ore. Alti 848 au gradul I de invaliditate, iar 9.118 – gradul II. Cei mai multi dintre ei sunt arondati la cele trei cabinete din Bacau.
                      Elena Tintaru

                      Fotbal / Cupa Romaniei, faza a treia: Debut oficial

                      FCM Husi – FCM Bacau (azi, ora 17.30)

                      Cu dreptul

                      FCM Bacau debuteaza oficial in stagiunea 2010-2011. La 73 de zile distanta de la ultimul joc de campionat (2-0 cu Sageata Stejaru), "galben-albastrii" intâlnesc, in deplasare, echipa de liga a patra, FCM Husi, in faza a treia a Cupei României. "Pentru noi, este un nou inceput din toate punctele de vedere. Fiind primul pas, evident ca vrem sa-l facem cu dreptul", a prefatat antrenorul Gheorghe Poenaru cel dintâi joc oficial al sezonului.

                      Supravietuitori

                      In formula de echipa care va incepe meciul de astazi, de la Husi, se regasesc doar doi supravietuitori ai victoriei cu Stejaru, din finalul editiei precedente de liga secunda: Mihalachioaie si Vraciu. In rest, destule nume noi (portarul Stamatin David, Lozneanu, Ursu), dar si multe come-back-uri: Apostol, Codreanu, Dobos si Boghian. Ultimul este asteptat sa-si treaca din nou numele pe lista marcatorilor dupa "black-out"-ul din ultimele amicale.

                      Isprava

                      Gazdele de la FCM Husi se prezinta dupa isprava din turul precedent, atunci când au reusit sa elimine o alta formatie de liga a treia: Poli ll Iasi. Husenii s-au impus cu scorul de 2-0 gratie reusitelor din prelungiri semnate de Melinte si Antohi. "Suntem avizati, mai ales ca evoluam intr-o competitie in care surprizele pot aparea la tot pasul, insa cred ca avem toate argumentele pentru a ne impune", a punctat Poenaru.

                      Interes

                      Antrenorul bacauan a precizat ca pune un accent deosebit pe meciurile din Cupa României: "Vreau sa ajungem cât mai departe pentru a atrage din nou atentia lumii fotbalistice asupra noastra. La acest moment, Cupa reprezinta cel mai bun mijloc pentru a arata ca FCM Bacau nu a murit", a declarat Poe, care va utiliza la Husi urmatoarea garnitura: Stamatin – Mihalachioaie, Lozneanu, Ursu, Codreanu – Huiban, Apostol, Taban, Dobos – Vraciu, Boghian.
                      Dan Sion

                      In formula completa

                      Handbal masculin / Cei patru jucatori participanti la "europenele" de tineret s-au alaturat lotului Stiintei MD

                      Stiinta s-a reintregit. Pentru prima data in aceasta vara, "studentii" se pregatesc in formula completa, odata cu revenirea acasa a careului bacauan de sub "tricolorul" echipei nationale de tineret. Cei patru internationali U20 au fost plecati in Slovacia, la Campionatele Europene, unde au ocupat locul al 13-lea din 16 tari participante.

                      Puteau mai mult

                      Dupa ce au facut 24 de ore cu autocarul pe drumul de intoarcere, Cristian Ghita, Alexandru Tarâta, Gabriel Bujor si Stefan Grigoras au beneficiat de o mini-pauza si aseara s-au alaturat antrenamentelor coordonate de Gabriel Armanu si Adrian Brezan. Concluzia unitara dupa turneul final: România ar fi meritat un loc mai bun in clasamentul final.

                      9-12

                      "Nu puteam avea pretentii la un loc in primele opt, dar ar fi fost bine daca terminam in zona 9-12. Ne-au oprit rusii, care nu ne invinsesera niciodata pâna acum, dar iata ca au reusit s-o faca atunci când le-a trebuit", a sintetizat interul dreapta Cristian Ghita, cel mai experimentat jucator si marcatorul celor mai multe goluri din delegatia bacauana: 29 (fata de cele 31 realizate de golgheterul Alexandru Farcas, un ex-junior bacauan). "Cu Rusia a fost un meci de câstigat si am fi urcat in grupa 9-12, unde ne era valoarea", completeaza goal-keeper-ul Stefan Grigoras.

                      Momente-cheie

                      Debutant, dar titular in toate cele 7 partide sustinute de România la turneul final, Grigoras considera ca "diferenta s-a facut in meciurile pierdute la scoruri mici". Alexandru Tarâta adauga o doza de ghinion cu Rusia, emotiile debutului cu Croatia, dar si faptul ca "ne-am speriat de numele adversarilor gen Suedia sau Germania. Ca handbal nu erau foarte mult peste noi, dar din punct de vedere psihic au aparut mici probleme, ne-am demoralizat un pic".

                      Patru asi

                      Când in teren, când in tribuna, Tarâta a facut cel mai bun meci al sau in final, cu Cehia, când oficialii federatiei i-au remarcat bacauanului golurile decisive. In schimb, coechipierul si concurentul sau pe postul de extrema dreapta, Gabriel Bujor, a fost unul din oamenii de baza ai "nationalei" in toate jocurile, cu evolutii constant bune. Având drept amintire medaliile locului 13 ocupat la nivel continental, cei patru asi de nationala ai Stiintei Municipal Dedeman au reintrat in programul echipei de club cu ochii pe viitorul sezon competitional. (Dana P.)

                      Rezultatele complete de la "europene"
                      Grupa D
                      România – Croatia 27-29: Grigoras – Ghita (4), G. Bujor (1), Tarâta;
                      România – Slovenia 19-35: Grigoras – Ghita (1), Tarâta, G. Bujor;
                      România – Suedia 27-39: Grigoras – Ghita (8), G. Bujor (1), Tarâta;
                      Grupa intermediara II
                      România – Finlanda 37-27: Grigoras – G. Bujor (2), Ghita (1);
                      România – Rusia 29-30: Grigoras – Ghita (5), G. Bujor (2);
                      Locurile 13-16:
                      România – Israel 35-24: Grigoras – Ghita (3), G. Bujor (3), Tarâta (3);
                      Locurile 13-14:
                      România – Cehia 31-28: Grigoras – Ghita (5), Tarâta (4), G. Bujor.

                      Fetita de 12 ani violata si omorata

                        O fetita de numai 12 ani a fost violata, omorâta si apoi ingropata. Grozavia s-a produs in Cartierul CFR, in Bacaul european tot mai nesigur pentru cetateni. Suspectul, un barbat de 34 de ani, este recidivist. El a fost retinut imediat si risca sa-si petreaca urmatorii 20 de ani din viata dupa gratii.

                        Soc si groaza ieri, in cartierul CFR, pe strada Militari! Localnicii au aflat de o crima sadica care s-a petrecut chiar sub ochii lor, fara insa ca cineva sa-si dea seama. Un barbat, care locuia in imobilul cu numarul 53, a acostat o fetita de numai 12 ani, a violat-o, apoi a ucis-o ca un sadic si a ingropat-o. Cristina, fetita care a avut parte de sfârsitul mult prea crud si care intrece orice inchipuire bolnava, fusese rapita din fata casei, cu o zi inainte, chiar de bestia care a ucis-o. Mama ei a declarat disparitia la Sectia II Politie, dupa ce toata noaptea a cautat-o disperata prin tot cartierul. Marti, politistii au plecat si ei in cautarea fetei si asa a fost descoperita tragedia. A fost prins imediat si faptuitorul, in cimitirul din cartier. Luat la intrebari, acesta a recunoscut toata fapta. A declarat nonsalant anchetatorilor si procurorului criminalist ca a violat fata, apoi a ucis-o si, pentru a-si sterge urmele, a ingropat-o, in spatele casei, pe malul râului care trece chiar prin gradina casei sale. Chiar cu o zi inainte, ii ceruse mamei lui o sapa, motivând ca vrea sa faca o groapa in cimitir.

                        “Groapa era pentru sarmana fata”

                        “Am auzit la bar ca baiatul meu a facut si viol, si crima. Eu am fugit de el. Ma batea tot timpul, m-a taiat pe fata, a vrut sa ma omoare. De aproape doi ani stau la un vecin, concubinul meu. Mi-era frica de baiat, chiar daca e al meu. A venit la mine sa-mi ceara sapa, dar n-am stiut ce are de gând sa faca. Apoi am aflat ca de fapt groapa era pentru sarmana fata”, ne-a declarat Rodica Cociorva, mama suspectului. Toata lumea de pe strada Militari era ingrozita. “N-am crezut asa ceva. Il stiu pe baiat, dar era respectuos cu noi. E adevarat ca a mai facut probleme, a facut si puscarie, dar nu am crezut ca poate sa omoare o fata nevinovata”, spuneau doua vecine. La fata locului s-au deplasat imediat politisti, criminalisti, procurori, lucratorii de la Judiciar si Serviciul de Investigatii Criminale care au efectuat cercetari minutioase. Victima a fost gasita intr-o groapa, pe malul Negelului, indoita, cu capul zdrobit, cu o surubelnita in gât si goala.

                        Ucisa in chinuri

                        “Era indoita, pliata in doua, ca sa incapa in groapa, ne-a spus ingrozita si Lucica Vrabie, vecina din fata casei suspectului. Picioarele erau pe dupa cap, mâinile parca erau rupte, capul era zdrobit, nu i se mai vedea fata, iar in gât avea infipta o surubelnita. Era goala, mititica. Groaznic, groaznic. Daca nu o gaseau politistii, o mâncau câinii dupa vreo doua zile. Stau de 39 de ani aici, dar asa ceva nu am auzit. Mi-e si frica sa mai stau in casa.” Barbatul a fost retinut imediat. Mama lui ne-a spus ca se numeste Dorin Grozavu, are 34 de ani, este recidivist, ca ducea o viata dezordonata, bea foarte mult, iar 11 ani a fost inchis pentru tâlharie si furt. Pentru faptele sale risca acum inchisoare de cel putin 20 de ani. Mama fetei ucise este singura. Sotul ei a fost rapus anul trecut de o boala, iar acum mai are de crescut doar un copil. Tot o fata, dar putin mai mare, de 14 ani.

                        Roxana Neagu