sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5116

Karate / Campionatul European Wado Kai: Bilant pozitiv pentru Stiinta

Pe podium

La sfârsitul saptamânii trecute, karateka de la CS Stiinta Bacau au participat la Campionatul European de Wado Kai desfasurat la Bucuresti. Bacauanii au urcat de sase ori pe podium, câstigând doua medalii de argint si patru de bronz. Bilantul sportivilor pregatiti de Adrian Loghin si Florin Moraru a fost unul pozitiv, mai ales in conditiile in care maniera de arbitraj s-a dovedit diferita fata de regulamentul SKDUN.

5 din 8

CS Stiinta a deplasat la Europene un numar de opt sportivi, dintre care cinci au luat medalii. Vladut Grapa a ocupat locul secund la kumite juniori -61 kilograme, pe pozitia a doua terminând si Alexandru Hoborici la kumite juniori -68 kilograme. Alexandru Dor Nica a obtinut doua medalii de bronz la kumite tineret +68 kg, respectiv la kumite pe echipe seniori. Mario Chiper s-a clasat al treilea la kumite tineret -68 kg, in timp ce Alexandra Morocov a luat bronzul la kumite cadete, +54 kg.

Nivel bun

Competitia de la Bucuresti, care a reunit la start peste 20 de natiuni (dintre care Scotia, Italia si Ungaria s-au prezentat cu delegatiile cele mai numeroase) s-a dovedit una de un bun nivel tehnic. "Per total suntem multumiti de ce am realizat, fiind aproape de o clasare pe podium si la alte categorii", au subliniat antrenorii Stiintei, Adrian Loghin si Florin Moraru.

Arbitrii, inconsecventi

Cei doi tehnicieni au luat in discutie si arbitrajul. "Daca se lupta dupa regulamentul SKDUN, sunt convins ca rezultatele noastre ar fi fost mult mai bune. Ca o parere personala, maniera de arbitraj a creat ceva confuzie in rândul sportivilor nostri, in conditiile in care nu a existat o consecventa in luarea deciziilor", a opinat Loghin. Urmatoarea competitie la care vor participa karateka de la Stiinta este Campionatul National pe echipe din 21 noiembrie.
Dan Sion

Fotbal, CN 16: Cea mai clara victorie

Revansa

Selectionata sub 16 ani a judetului Bacau ramâne lidera autoritara a Seriei 1 cu doua etape inainte de finalul sezonului regulat. Duminica, pe stadionul "Aerostar", echipa antrenata de Stefan Apostol si Cornel Codreanu s-a impus cu scorul de 5-0 impotriva reprezentativei similare a Vasluiului, luându-si astfel o dubla revansa. Juniorii bacauani au razbunat atât egalul fara goluri din tur, de la Vaslui, cât si singura infrângere din campionat, suferita la mijlocul saptamânii trecute, pe terenul Sucevei.

Accidentari

Partida cu selectionata judetului Vaslui nu se anunta insa una foarte usoara pentru bacauani. Acestia trebuiau sa depaseasca momentul esecului de la Falticeni si, totodata, sa treaca peste o serie de absente, cum ar fi cele ale lui Claudiu Filip si Bucur, ambii accidentati. Gazdele de duminica au demonstrat insa ca isi merita locul in clasament, nelasând nicio sansa selectionatei vasluiene contra careia au reusit cel mai categoric succes stagional.

Fair-play

Primul si-a intrat in rol Alin Tupala. Golgeterul de la Aerostar si-a trecut in cont un nou hat-trick, al treilea din aceasta editie de campionat. Lista marcatorilor a fost completata de mijlocasii FCM Bacau Vladut Scânteie si Liviu Aghirculesei, ultimul sigilând tabela gratie unui sut de kinograma. Juniorii bacauani au iesit la rampa si printr-un impresionant gest de fair-play, mijlocasul dreapta Artenie, aflat intr-o pozitie clara de gol, trimtând balonul intentionat in afara terenului pentru ca un adversar sa poata primi ingrijiri medicale.

Lideri

Elevii lui Stefan Apostol si Cornel Codreanu au toate sansele de a accede in faza urmatoare a competitiei din postura de lideri ai Seriei 1. "Ne dorim sa incheiem campionatul cu inca doua victorii, la Botosani, si pe teren propriu, cu Iasiul", a declarat antrenorul Apostol, care a utilizat duminica urmatoarea formula de echipa: Petrariu – D. Filip, Pavel, Popa, Avram – Artenie, Scânteie, R. Gheorghe, Danila – Macalau, Tupala. Au mai jucat: Humuta, Aghirculesei, Silviu Vlad, Stoian si Lupu.
D. Sion

Bacauani lasati de izbeliste

    Spun ca au toate taxele platite la zi, dar nu au lumina. Masina de gunoi trece mai rar prin zona. Cât despre politie… Desi sunt la un pas de sediul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, nu prea au vazut politisti prin zona. Acestea sunt problemele cu care se confrunta zi de zi bacauanii de pe strada Violetelor.

    La prima vedere, strada Violetelor din Bacau pare una linistita. Crezi ca aici viata este lipsita de griji. Si chiar daca zumzetul orasului abia daca se aude, problemele sunt la fel de multe ca peste tot. Iluminatul public este una dintre ele. Deficientele au fost sesizate de catre locatarii din zona inca de acum câteva luni. Nimeni nu a luat insa nicio masura. Oamenii spun ca s-au saturat ca toate sesizarile facute de-a lungul timpului sa ramâna fara niciun rezultat concret. Iar pericolele ii pândesc la tot pasul. Aleile inguste, parcarile si vegetatia din zona pot transforma o simpla plimbare intr-un moment de cosmar. Problemele sunt insa mult mai multe. Nesiguranta pe care o simt bacauanii care locuiesc aici in momentul in care intunericul ii prinde in afara locuintei este si ea la fel de stringenta. Nu de putine ori s-a intâmplat ca un scandal iscat in zona sa se stinga de la sine fara interventia vreunui lucrator al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Nemultumirile sunt, insa, si mai mari pentru ca, spun locatarii, au toate taxele si impozitele platite la zi. Cei care locuiesc pe strada Violetelor nu si-au pierdut inca speranta. Nu de tot. Poate ca intr-o zi cineva isi va aminti si de existenta lor.

    Alexandra Zaharia

    Saracie la Medicina Legala

      Politia are datorii catre medicii legisti

      Angajatii de la Medicina Legala nu stiu daca isi vor primi salariile intregi in aceasta luna. Unitatea sanitara este subfinantata de mai multa vreme. In plus, aceasta are de primit de la Politie in jur de 4 miliarde de lei vechi, contravaloarea serviciilor specifice prestate. Salariatii au ajuns sa se bucure ca au echipamente si materiale sanitare.

      Serviciul bacauan de medicina legala a dat de fundul sacului: nu mai are nici macar bani de salarii. “Avem o problema, a confirmat Dan Stoica, managerul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Sumele de care dispunem sunt sub fondul de salarii necesar.” Finantarea parcurge un traseu birocratic de la Ministerul Santatii, la Institutul de Medicina Legala Iasi si in cele din urma la Spitalul Judetean de Urgenta. Banii sunt, de obicei, pe jumatate fata de necesar. “Am putea completa fondul de salarii cu veniturile pe care le realizam, ne-a declarat dr. Marcel Badara, seful Serviciului de Medicina Legala. Bineinteles, daca am primi si banii pentru serviciile prestate. Lucram pentru politie si parchet. De la Politia Bacau avem de primit o suma destul de mare.” Este vorba despre o datorie de 400.000 de lei (intârzierile la plata sunt de peste 3 luni), pe care Politia Bacau nu o poate inca achita. De altfel, suma restanta a fost mult mai mare in urma cu câteva luni. “Am o datorie de 7 miliarde de lei vechi, a declarat comisar sef Valerica Manole. Pe masura ce am primit bani de la Bucuresti, am mai platit si noi serviciile efectuate de Medicina Legala. In acest moment, prioritatea noastra este pregatirea pentru iarna a masinilor de interventie. Daca ni se vor mai aloca fonduri, vom face plati si catre Medicina Legala.” Acest serviciu efectueaza o gama larga de servicii pentru politie si parchet, de la transportul cadavrelor, la teste de alcoolemie, autopsii si alte examene. Angajatii Serviciului de Medicina Legala s-au obisnuit ca salariul lor sa fie luna de luna sub semnul intrebarii. Se consoleaza cu faptul ca stau bine la capitolul echipamente si materiale sanitare. Deocamdata.
      Doina Mincu

      Fotbal, Liga a lll-a: Zbor de lidera

      FCM Bacau – Aerostar 4-1 (2-0)

      Stadion: Municipal". Spectatori: aproximativ 250. Au marcat: VRACIU (min. 7 si 47), BOGHIAN (min. 45, din penalty) si CURILIUC (min. 74), respectiv CARP (min. 65, din penalty). Suturi la poarta:17- 6 (pe poarta: 9-3). Cornere: 9-1.
      FCM Bacau: Stamatin – Mihalachioaie, Lozneanu (min. 74 Codreanu), Ursu, Eudean – Lipovanu (min. 80 Vl. Pavel), Intuneric, Apostu (min. 66 Apostol), Luncanu (min. 56 Curiliuc) – Vraciu, Boghian. Antr.: Gh. Poenaru.
      Aerostar: Cernat- Balaita, Burca (min. 17 Varea), Strungariu, Ghioc- Gândulescu (min. 74 Ichim), Dragota (min. 87 Guceanu), R. Cojocaru, S. Boghian (min. 57 Dumitriu)- Dutciuc, Carp. Antr.: G. Munteanu.
      Cartonas galben: Apostol (min. 72).
      Arbitri: Adrian Kirita – Daniel Dumitriu si Nicolae Harbuzariu (toti din Bucuresti).

      Dincolo de nori

      FCM Bacau isi continua zborul deasupra Seriei l a esalonului trei. Dincolo de nori sau alte turbulente precum "indirecte" si accidentari. Vineri, la o saptamâna dupa remiza de lupta de la Galati, in compania Otelului ll, "galben-albastrii" au primit o alta replica indrazneata. De data aceasta din partea Aerostarului. In ciuda opozitiei si a faptului ca a fost nevoita sa renunte cei mai experimentati jucatori in primul "unsprezece" (Apostol, Codreanu si Dobos, toti cu probleme medicale), Bacaul s-a impus mai categoric decât o arata scorul de 4-1.

      Boghi-Vraciu, de neoprit

      Jocul dintre FCM Bacau si Aerostar a fost lipsit de prefata. Oaspetii s-au napustit in atac din start, insa cei care au deschis scorul au fost oamenii lui Poenaru. In minutul 7, Gabi Boghian i-a pasat inteligent lui VRACIU, iar golgeterul bacauan a reluat in plasa din apropiere. Cuplul Boghian-Vraciu a continuat sa puna presiune pe stoperii adversi (ambii juniori), obligându-l pe antrenorul "aviatorilor", Gogu Munteanu sa mute inca din min. 17, atunci când l-a retras pe Burca, inlocuit de Varea. Chiar si asa, atacantii gazdelor au continuat sa se joace cu apararea adversa, dar si cu ocaziile.

      Penalty ratat, penalty transformat

      De ratat a ratat insa si Aerostarul. Cea mai mare ocazie, in minutul 16, prin Remus Cojocaru, care a irosit lovitura de la 11 metri obtinuta tot de el, in urma unui duel cu Intuneric. Dupa acest intermezzo, FCM Bacau si-a reluat asediul la poarta lui Cernat, care s-a opus cu succes "bombei" lui Lipovanu, sau sutului la coltul scurt expediat de Boghian. Portarul oaspetilor a trebuit insa sa se recunoasca invins la ultima faza a ultimei parti, atunci când BOGHIAN a transformat penalty-ul dictat in urma faultului comis de Varea asupra Luncanu.

      Executie de finete

      Daca prima repriza s-a incheiat cu scorul de 2-0, in schimb cea de-a doua a inceput practic de la 3-0. Lansat excelent de Boghian, VRACIU l-a "tintuit" pe Cernat cu o executie de finete, la prima bara. Aerostarul a marcat golul de onoare prin CARP, dintr-un penalty acordat pentru hentul comis de Eudean, insa lidera a refacut diferenta de trei goluri gratie loviturii de cap din min. 74 a lui Curiliuc, trimis in teren in partea secunda alaturi de "veteranii" Apostol si Codreanu, dar si a lui Vladut Pavel, un junior de viitor aflat la… primul zbor.
      Dan Sion

      Fotbal / Liga a III-a: Decis pe final

      Sport Club Bacau – FCM Onesti 1-0 (0-0)

      A marcat: Petrea (’81)
      Sport Club: Satco – Dediu (Radutoiu ’46), Geaman (Vasiliu ’20), Matei, Dobârceanu – Adascalitei, Bamba – Dragan, Petrea, Pricop (Doicaru ’76) – Ungureanu (Roncea ’68). Antrenor: Ciprian Panait.
      FCM Onesti: Ciuclea – Dima, Agheorghiesei, Postolica (Baboi ’88), Mihaies, Popa – Corman, Chirila, Braescu, Talpan (Botezatu ’82) – Pântea (Lupu ’75). Antrenor: Florin Pavel.
      Cartonas rosu: Chirila (’82)
      Arbitri: Mihai Kiuta – Dragos Luca (ambii Brasov) si Imre Bucsi (Sfântu-Gheorghe).

      La o luna de la ultimul meci disputat pe teren propriu, Sport Club a revenit acasa intr-un derby local. La fel ca atunci, când a invins cu 1-0 pe Ceahlaul II, echipa manageriata de Ciprian Panait si-a trecut in cont o victorie la limita in fata celor de la FCM Onesti. Prin jocul rezultatelor, acest succes este echivalent cu avansarea pe pozitia secunda in clasamentul Seriei I.

      Sens unic

      Aparându-se grupat si având totodata in portarul Ciuclea un adevarat inger pazitor, oaspetii au opus o rezistenta serioasa. Goal-keeper-ul onestean s-a remarcat in prima parte la reluarile lui Dragan (’25) si Bamba (’37), conditii in care la vestiare s-a intrat cu scor alb. Dupa pauza, gazdele s-au apropiat mai des de careul advers, dar nu au reusit sa-si fructifice ocaziile create, cea mai mare fiind semnata de Ungureanu (’65), care a sarit peste minge in loc sa puna latul si sa deblocheze tabela.

      Gol si eliminare

      Departajarea a venit cu noua minute inainte de final. Petrea a avansat pe partea dreapta pâna aproape de linia de fund si, in loc de o centrare la care se astepta toata lumea, a trimis mingea in plasa, la vinclul portii aparate de Ciuclea. Condusi pe tabela, oaspetii au ramas imediat dupa gol si in inferioritate numerica, Chirila fiind eliminat dupa doua galbene succesive acordate pentru proteste. (D.P.)

      Gimnastica, CN junioare: Saritura pentru bronz

      An incheiat cu bine in gimnastica bacauana. Seria performantelor, inceputa in primavara cu un argint european cucerit de Madalina Neagu, s-a incheiat printr-o medalie de bronz national. Diana Teodoru, o tânara speranta cooptata de la SCM la lotul olimpic de la Onesti, a urcat pe treapta a treia a podiumului la sarituri.

      Gazde bune

      Bacaul a gazduit pentru al treilea an consecutiv un campionat national de gimnastica. "Nu este intâmplator, am dovedit intotdeauna ca suntem buni organizatori. In plus, rezultatele pe care le-am inregistrat si-au spus cuvântul la programarea competitiilor din calendarul Federatiei", crede antrenorul coordonator al SCM-ului, Corneliu Agop. Editia 2010 s-a adresat junioarelor II si III (nivel 3 si 4), la individual compus si in finalele pe aparate.

      Stafeta

      SCM-ul a avut in concurs o singura reprezentanta, in conditiile in care "la ora actuala, Madalina Neagu se afla intr-un program special de pregatire la Izvorani, cu antrenorii Octavian Belu si Mariana Bitang", a detaliat Corneliu Agop. Daca Madalina Neagu a adus in acest an cel mai pretios trofeu pentru sportul bacauan, argin cu echipa la "europene", stafeta pe plan intern a fost preluata de Diana Teodoru.

      Doua finale

      La Sala Sporturilor, Diana a evoluat in doua finale: sol si sarituri, la ultimul aparat cucerind si medalia de bronz. "Este bine, mai ales daca tinem cont a avut o perioada de doua luni si jumatate in care a acuzat o intindere inghinala si abia a reusit sa-si puna la punct exercitiile. Sunt multumit", a concluzionat Corneliu Agop, antrenorul care a lansat-o pe gimnasta pe orbita performantei. "In functie de posibilitatile financiare, de motivatia antrenorilor si a sportivilor, sper ca pe viitor sa facem mai bine", a completat coordonatorul sectiei de specialitate de la SCM Bacau.

      Rezultate individual compus

      junioare III, nivel IV: 1. Irina Paun (Steaua, 55.150 p.), 2. Ioana Badea (CSS Timisoara, 53.200 p.), 3. Catinca Tirziu (CSS Constanta, 51.650 p.);
      junioare III, nivel III: 1. Laura Jurca (Deva, 52.850 p.), 2. Andreea Puiu (CSM Onesti, 52.650 p.), 3. Madalina Blendea (Deva, 51.700 p.);
      junioare II: 1. Ana Maria Ocolisan (Deva, 52.650 p.), 2. Stefania Stanila (Deva, 51.600 p.), 3. Maria Rauta (Focsani, 51.300 p.).

      Finalele pe aparate
      Sarituri
      junioare II: 1. Ana Maria Ocolisan (Deva, 13.350), 2. Andreea Rotaru (Focsani, 13.100), 3. Maria Rauta (Focsani, 13.050);
      junioare III, nivel IV: 1. Silvia Zarzu (CSM Onesti, 13.450), 2. Irina Paun (Steaua, 13.200), 3. Diana Teodoru (SCM Bacau, 13.100);
      junioare III, nivel III: 1. Madalina Blendea (Deva, 13.625), 2. Larisa Culbece (Timisoara, 13.300), 3. Andreea Puiu (CSM Onesti, 13.200);

      Paralele
      junioare II: 1. Ana Maria Ocolisan (Deva, 13.300), 2. Maria Rauta (Focsani, 12.350), 3. Alexandra Marcu (Deva, 12.250);
      junioare III, nivel IV: 1. Andreea Munteanu (Deva, 12.950), 2. Irina Paun (Steaua, 12.700), 3. Ioana Badea (CSS 1 Timisoara, 12.600);
      junioare III, nivel III: 1. Anda Butuc (CSS 2 Bucuresti, 13.850), 2. Madalina Blendea (Cetate Deva, 13.800), 3. Laura Jurca (Cetate Deva, 13.400);

      Bârna
      junioare II: 1. Alexandra Marcu (Deva, 13.650), 2. Maria Rauta (Focsani, 12.900), 3. Andreea Rotaru (Focsani, 12.850);
      junioare III, nivel IV: 1. Ioana Badea (Timisoara, 13.700), 2. Irina Paun (Steaua, 13.500), 3. Denisa Nastase (Focsani, 13.050);
      junioare III, nivel III: 1. Andreea Iridon (Cetate Deva, 13.450), 2. Larisa Culbece (CSS 1 Timisoara, 13.350), 3. Laura Jurca (Cetate Deva, 13.250);

      Sol
      junioare II: 1. Andreea Rotaru (Focsani, 14.200), 2. Ana Maria Ocolisan (Deva, 13.700), 3. Alexandra Marcu (Deva, 13.600);
      junioare III, nivel IV: 1. Denisa Nastase (Focsani, 14.000), 2. Irina Paun (Steaua, 13.850), 3. Silvia Zarzu (CSM Onesti, 13.750); 6. Diana Teodoru (SCM Bacau, 13.600);
      junioare III, nivel III: 1. Andreea Iridon (Cetate Deva, 14.150), 2. Madalina Blendea (Cetate Deva, 14.000), 3. Aida Orheanu (Foscani, 13.900).
      Dana Popa

      Gimnastica / Note vesele

      "A fost un concurs bun pentru Diana, in comparatie cu ceea ce s-a intâmplat in calificari. La sol, mai mult nu a putut, dar eu cred ca a intervenit si factorul psihic, pentru ca a fost ultima in concurs. Oricum, suntem multumiti", considera antrenoarea SCM Bacau, Vasilica Agop, care a indeplinit si rolul de arbitru la "nationale". De altfel, Vasilica Agop este si arbitru international, participând in acest an la Campionatele Europene de la Birmingham, unde sportiva bacauana Madalina Neagu a cucerit argintul cu echipa României. "Locul 2, dupa Rusia, nu este de ici, de colo. Madalina a trecut prin aceeasi situatie ca Diana, a fost ultima la bârna, a concurat sub presiune si a ocupat locul 6. La Birmingham am avut trei zile in care am concurat si alte doua in care am urmarit competitia. Vreau sa va spun ca este mult mai greu din tribuna. Toata lumea tipa, scandeaza Ro-mâ-ni-a, sunt steaguri, incurajari, e senzational. La televizor se vede altceva". Vasilica Agop i-a transmis un mesaj si Dianei Teodoru, noua speranta a gimnasticii românesti: "Diana, se poate. Esti la inceput de drum. Pentru moment, este foarte bine. De-acum incolo vei creste in valoare. Mult succes!".
      La finalul concursului, Diana Teodoru i-a oferit un buchet de flori Vasilicai Agop, antrenoarea alaturi de care a facut primii pasi in lumea gimnasticii. "Concursul a fost greu, dar a iesit bine. Mi-as fi dorit totusi si o medalie la sol", a spus gimnasta bacauana. Cum s-au derulat cele doua finale in care a luat startul? "La sol n-am fost obisnuita sa fiu ultima si mi-a fost putin mai greu din acest motiv. La sarituri m-am descurat mai bine si ma bucur ca am cucerit o medalie". Carmen Smeu, antrenoarea care o coordoneaza la lotul olimpic de la Onesti, apreciaza ca "Diana putea mult mai mult. Din pacate a avut o accidentare, iar consecintele se vad. Putea lua o medalie si la sol, numai ca nu au tinut-o nervii. A fost ultima in concurs, nu prea i-a convenit ordinea si acest lucru a demoralizat-o. Este bine ca a urcat pe podium la sarituri".

      Monica Rosu: "Fete care promit"

      Oaspeti de seama in tribunele Salii Sporturilor. La "nationalele" din acest an a asistat si Monica Rosu, gimnasta bacauana care a cucerit doua medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Atena, din 2004. Sportiva descoperita de antrenorii Cornel si Vasilica Agop s-a aflat pentru prima data in sala din Bacau dupa ce s-a retras din activitate, ultima sa prezenta la un concurs de gimnastica desfasurat in orasul sau natal inregistrându-se in 2005, când ea insasi se numara printre competitoare. "Nu vreau sa-mi mai amintesc de acel campionat din 2005", a spus Monica Rosu, care apreciaza ca fata de perioada in care ea se afla in concurs, "s-au schimbat multe, in special codul de punctaj. Acum trebuie sa ai foarte multa dificultate ca sa prezinti un exercitiu foarte bun. Ati vazut si voi la Campionatele Mondiale: degeaba ne-am facut noi treaba perfect, exercitiul care a avut cea mai mare dificultate a câstigat. Sunt gimnaste foarte bune in lume, si ale noastre sunt bune, dar cred ca mai au de muncit". Referindu-se la "nationalele" din Bacau, Monica Rosu a spus ca "am vazut câteva sportive foarte infipte si talentate. Sunt fete care promit, dar au si foarte mult de munca". Studenta in Bucuresti la management sportiv, in ultimul an de masterat, Monica Rosu este implicata in mai multe proiecte, insa pastreaza si legatura cu lumea gimnasticii. O cunoaste pe Madalina Neagu, sportiva bacauana despre care se spune ca ar putea sa-i calce pe urme, si spune ca "imi doresc ca Madalina sa aiba puterea si vointa sa mearga si sa-si faca treaba atât de bine, incât sa ajunga si ea sus. Sper sa o vedem la Olimpiada, in 2012". (D.P.)

      Handbal masculin / Liga Nationala: Al treilea val

      Steaua – Stiinta Municipal Dedeman 24-25 (16-15)

      Pauza competitionala, continuitate in rezultate. Dupa o vacanta de trei saptamâni, Stiinta Municipal Dedeman a redeschis campionatul inregistrând a treia victorie consecutiva, prin care a avansat un loc in clasamentul national.
      Pe terenul Stelei, "studentii" au avut insa o evolutie oscilanta. Au inceput jocul bine (5-3′ 11, 11-11 ’22), dar au intrat la cabine in dezavantaj (16-15). In repriza secunda, atitudinea elevilor lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan a fost alta, situatie concretizata inclusiv pe tabela unde handbalistii bacauani au reusit sa intoarca rezultatul si sa nu primeasca decât patru goluri in decurs de aproape 25 de minute: 24-20 (’54). Si totusi, finalul a lasat de dorit, pentru ca "studentii" s-au precipitat in atac iar gazdele s-au apropiat periculos si au fost aproape de un egal: 24-25.
      Impotriva fostei sale echipe, Laurentiu Dinescu a fost golgheterul Stiintei, cu 7 reusite, intr-un meci in care pe lista marcatorilor si-au mai trecut numele Rotaru (5), Ghita (3), Gurkovskiy (3), Manea (2), G. Bujor (1), Dospinescu (1), Zilvinas (1), Bondar (1), Paunica (1).
      "Ma bucur ca ne-am indeplinit obiectivul. Am inceput cu dreptul, mai avem de facut alti patru pasi in campionat in care speram sa o tinem pe aceeasi linie. Victoriile la un gol sunt frumoase, dar in cupele europene trebuie sa fim mult mai atenti", a declarat antrenorul Gabriel Armanu. Pâna la finalul anului, Stiinta MD mai are de sustinut patru jocuri in Liga Nationala si "dubla" cu belgienii de la Initia Hasselt, din "16"-imile Challenge Cup.
      Celelalte rezultate: CSM Oradea – CSM Satu Mare 26-26, "U" Cluj – HC Odorhei 27-32, CSU Suceava – CSM Bucuresti 40-33, Pandurii Tg Jiu – Poli Timisoara 28-22, Dinamo – Minaur 22-20, HCM Constanta – UCM Resita 21-21.
      Etapa urmatoare (13 noiembrie): HC Odorhei – CSU Suceava, Minaur Baia Mare – "U" Cluj, Poli Timisoara – Dinamo Brasov, CSM Satu Mare – Pandurii Tg Jiu, Stiinta Municipal Dedeman – CSM Oradea, UCM Resita – Steaua, CSM Bucuresti – HCM Constanta.
      Dana Popa

      Clasament
      1. HC Odorhei 8 7 0 1 261-221 14
      2. Pandurii Tg Jiu 8 7 0 1 239-219 14
      3. UCM Resita 8 6 1 1 263-227 13
      4. CSU Suceava 8 6 0 2 248-213 12
      5. HCM Constanta 8 5 1 2 260-239 11
      6. "U" Cluj 8 5 0 3 238-219 10
      7. Stiinta MD Bacau 8 4 0 4 221-216 8
      8. CSM Satu Mare 8 3 1 4 247-260 7
      9. Minaur 8 3 1 4 211-238 7
      10. Dinamo Brasov 8 2 1 5 220-239 5
      11. Steaua 8 1 2 5 215-228 4
      12. Poli Timisoara 8 2 0 6 222-247 4
      13. CSM Bucuresti 8 1 0 7 241-275 2
      14. CSM Oradea 8 0 1 7 212-257 1

      A ajuns la 104 ani tinand „toate posturile”

      Contemporana cu Marea Rascoala

      S-a nascut in 1906, cu un an inainte de declasarea Marii Rascoale a Taranilor, prin urmare poate afirma ca a fost contemporana cu acest eveniment care pentru noi e “istorie”. Mariei Dumitrascu din Stejaru-Scorteni nu-i place aceasta asociere care ii aminteste ca a trait prea mult si ca e timpul ca Domnul sa o cheme la El: “Nu mai vad, sunt surda, nu pot sa merg”, spune batrâna, nemultumita. De fapt, la cei 104 ani pe care ii va implini in curând, nu mai vede si nu mai aude ca in tinerete, dar e perfect lucida. “Am trait când mai bine, când mai rau, am mâncat cu masura si am baut vin câte-un pic… Am avut vie, dar nu am umblat beata niciodata”, raspunde Maria Dumitrascu la intrebarea pe care i-am pus-o fiului. Va sa zica, aude inca. Sta inaintea noastra in picioare, sprijinindu-se intr-un bat, fara sa ofteze sau sa vrea sa se aseze. “Nu stiu daca avem «o gena» care ne ajuta sa traim mult, spune Valentin Dumitrascu, mutat aici, in Stejaru, cu mama sa, dupa pensionare. Eu am 68 de ani, am avut un frate care a murit la 84 de ani, in 2009, si mai am un frate de 80 de ani, care locuieste in Bucuresti, dar acum e dus pâna la Strugari, ca se lupta pentru niste pamânt… Dupa mama, cel mai mult a trait Costica Cernat, care avea 98 de ani când a murit.”

      Pastile nu a luat niciodata!

      In afara de unchi, e greu de gasit un longeviv pentru ca “si tata, si bunicul au murit in razboi, spune Maria Dumitrascu. Aveam 4 ani când a murit mama si 10 ani când a murit tata. A vrut sa ne ia statul, dar bunicul nu ne-a dat. Era bogat, dar tare zgârcit. Vai de capul nostru…” Fata senina a batrânei, pe care amintirea chinurilor nu o mai incrunta, surâsul palid, vocea egala, fara emotie, arata ca s-a impacat cu toate ale vietii. Opt copii a crescut si nu i-a fost usor, caci barbatul “a carausit, explica fiul. Nu a batut-o, nu a injurat-o niciodata, amândoi se gândeau numai la munca. Tata cumpara lemne, animale, le vindea in Bacau, fiind mereu pe drumuri. Exista, in zona, o fabrica de parafina, iar când aveau de lucru si aici muncea.” Gheorghe Dumitrascu, sotul Mariei, a murit la 73 de ani, “a ridicat niste stâlpi si gata a fost. Avea tensiune, altfel ar mai fi trait…” Si copiii au fost struniti sa munceasca: “La zece ani? Nu, e târziu, de la cinci ani mergeam cu oile si cu vacile, sustine Valentin. La 14 ani, am plecat in Bacau, la scoala, si m-am intors la pensie.” Maria Dumitrascu are 16 nepoti, 13 stranepoti si 4 stra-stranepoti. Trebuie sa existe un secret al longevitatii si incerc sa-l aflu. Facem un inventar impreuna: nu s-au imbatat, nu s-au enervat, nu s-au certat, nu s-au dus la baluri si nunti “din cauza ca nu am avut timp”, spune Maria Dumitrascu, iar fiul adauga: “A tinut toate posturile de peste an cu strictete, inclusiv miercurea si vinerea, de când o stiu eu”, poate de aceea “nu a facut niciodata vreun tratament. Ar muri de foame, doctorii, daca toti am fi la fel”, sustine fiul. Iar batrâna ii intareste spusele: “Doar sirop de patlagina am mai luat, dar pastile, niciodata!”

      Doar orasenii ies la pensie…

      A existat o ordine in toate, un calendar care era organizat in zile de munca si zile de odihna, dar niciodata gândul ca esti batrân si trebuie sa te opresti. Doar orasenii ies la pensie, crede batrâna. “M-a certat soacra când am vândut vaca, povesteste cealalta Marie Dumitrascu, nora, care are 72 de ani. Mi-a spus «Iaca, eu la 85 de ani inca tineam vaca!»” Cea care a implinit un secol de viata in 2006, ar mai face si acum treaba, dar nu mai poate si asta o nemultumeste profund caci “Ziua trece greu. Am mai desfacut fasole, dar merg greu, nici nu mai ies din ograda. La ce sunt buna?” Nici la televizor nu se mai uita, asculta slujbele de pe “Trinitas” si se pregateste de calatorie. Oficialii din Scorteni spera sa o sarbatoreasca in decembrie, chiar daca nu implineste o vârsta rotunda: “Sa stiti ca noi ne mândrim cu ea, marturiseste primarul Mircea Ambarus. Eu cred ca e cea mai in vârsta din toata Moldova. De ziua ei, vom fi in casa ei, cu un tort si un dar. Am vrea sa o sarbatorim si la 110 ani!”
      Silvia Patrascanu

      Scolile, puse sa stranga cureaua, nu si rufele de la spalatorie

        Restrictiile la cheltuieli impuse de Primarie scolilor nu vizeaza si contractele de spalare a lenjeriei din camine la Prod Cresus

        Conducerea municipalitatatii a instiintat directorii de scoli ca in aceasta iarna trebuie sa faca reduceri substantiale la cheltuielile cu utilitatile, indeosebi cu caldura. Zeci de mii de elevi sunt afectati de masura instituita de catre edili. Restrictiile ordonate de acestia nu vizeaza insa si contractele de spalare a lenjeriei din 7 colegii bacauane la Prod Cresus, societate detinuta de primarul Romeo Stavarache. „Strângerea curelei” in scolile bacauane are legatura cu „pomana” controversata aprobata in urma cu o luna de alesii locali, prin care municipalitatea va plati intretinerea tuturor clientilor CET Bacau.

        Toate scolile din Bacau sunt puse de Primarie sa strânga cureaua in prag de iarna in ceea ce priveste cheltuielile cu utilitatile. Potrivit unei adrese remise de municipalitate catre unitatile de invatamânt, acestea sunt obligate sa-si restrictioneze consumurile de energie termica si electrica, precum si pe cele de apa. Directorii scolilor din municipiu catalogheaza drept normala initiativa Primariei, insa privesc cu ingrijorare la venirea anotimpului rece. „Exista o dispozitie privind reducerea cheltuielilor cu utilitatile. Ideea e sa nu se mai faca risipa. Pâna acum noi nu am avut un astfel de plafon. Ni s-a spus ca trebuie sa mai diminuam din cheltuieli. Dupa cum merg lucrurile s-ar putea sa se introduca o limita”, a declarat Ioan Balcan, directorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron”.

        „Estimare nerealista”

        De cealalta parte, reprezentantii Colegiului National „Ferdinand I” sustin ca intre directori si conducerea Primariei a avut loc o discutie pe tema reducerii cheltuielilor. „Ideea fundamentala a fost ca se pot face economii la caldura. Putem sa inchidem caldura in week-end sau s-o reducem seara”, a declarat pentru cotidianul Desteptarea Gigliola Ceaunas, directorul colegiului. Sefii unitatilor educationale din municipiu spun ca intre estimarile facute de conducerea Primariei si consumurile reale de utilitati diferenta este de la cer la pamânt. „Pe luna noiembrie nu stiu cum o sa ma incadrez cu suma. Factura care deja s-a emis in valoarea data de catre Primarie este mult prea mica fata de consum. Diferenta este semnificativa. Estimarea de la Primarie nu este foarte realista”, a apreciat Viorel Coseraru, directorul Grupului Scolar Industrial „Letea”.

        „Nu au comunicat nimic catre ISJ”

        Dragos Luchian, viceprimarul Bacaului, a afirmat ca municipalitatea mizeaza pe responsabilitatea directorilor in ceea ce priveste reducerile de cheltuieli. Luchian a apreciat ca fondurile publice trebuie cheltuite cu chibzuinta. „Primaria a transmis o circulara unitatilor de invatamânt pentru a reduce cheltuielile la utilitati. Banul public trebuie cheltuit cu chibzuinta”, a opinat el. Luchian a mai precizat ca limitele de consum impuse scolilor ar fi prevazute intr-o Hotarâre de Guvern. Florin Lazar, seful Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ), a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca scolile din municipiu trebuie sa fie incalzite iarna, dar ca Primaria nu a instiintat ISJ cu privire la decizia luata. „Nu ne-au comunicat oficial nimic. S-a discutat direct cu cei din conducerea scolilor. Pâna acum nu au fost niciodata asemenea probleme. De când sunt in Inspectorat, in ultimii 3 ani, nu au existat astfel de probleme”, a afirmat Lazar.

        CET, din nou in prim-plan

        De ani de zile, alimentarea cu energie termica a scolilor din municipiu provoaca pierderi semnificative societatii de termoficare. Cauza principala a acestora o constituie faptul ca unitatile educationale primesc caldura inclusiv in timpul vacantei de iarna, când elevii nu sunt la scoala, precum si in week-enduri când, de asemenea, acestia nu frecventeaza cursurile. Situatia creata a transformat Primaria intr-unul din cei mai importanti datornici ai CET Bacau, in conditiile in care municipalitatea tuteleaza administrativ scolile din oras. „Baremele” de consum impuse de edili au legatura si cu pomana incuviintata de acestia in urma cu aproximativ o luna, când majoritatea PNL din Consiliul Local a decis ca Primaria sa suporte plata intretinerii pentru toti clientii CET-ului. Societatea de termoficare ar putea intra in faliment daca nivelul consumului de energie termica ar creste necontrolat, pe fondul platii intretinerii de catre municipalitate. Consumul crescut echivaleaza cu cheltuieli crescute. Pentru a stopa cresterea acestora, edilii au pus „cep” consumului de utilitati in scolile bacauane.

        Constrângerile bugetare nu afecteaza contractele cu firma primarului

        Restrictiile impuse de Primarie nu afecteaza cheltuielile cu spalarea lenjeriei din caminele colegiilor bacauane. Acestea deruleaza contracte de mii de euro chiar cu spalatoria primarului Stavarache. Sapte astfel de unitati educationale din municipiu isi spala rufele murdare la Prod Cresus de cel putin 5-6 ani. Lunar, acestea varsa in conturile societatii amintite peste 1000 de euro. In fiecare an, exceptând lunile de vacanta, firma primarului incaseaza pâna la 10.000 de euro din fondurile respectivelor colegii. Practic, in ultimii 6 ani, spalatoria primarului a incasat zeci de mii de euro din banii scolilor. In relatia contractuala dintre scoli si spalatorie nu exista intârzieri la plata, conducerile colegiilor achitând fiecare leut catre societatea primarului. Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau vireaza in contul Prod Cresus peste 10 milioane de lei vechi pe luna. Liceul cazeaza 135 de elevi. “Am preluat contractul cu aceasta spalatorie din 2004, de când sunt director al acestui liceu. Banii nu sunt platiti de la Primarie, ci din fondul de regie internat, prin fonduri extrabugetare”, a explicat Vasile Cautis, directorul colegiului. Colegiul National Economic “Ion Ghica” are in jur de 140 de elevi din mediul rural cazati in internat. Liceul achita facturi si de 3 milioane de lei vechi pe luna la curatatoria Prod Cresus. “Avem contract incheiat prin incredintare directa. Colaboram cu aceasta firma de mult timp”, a confirmat prof. Dana Enache, directorul colegiului. Peste cinci milioane lei vechi lunar plateste si Colegiul “Grigore Antipa” Bacau, pentru cei circa 200 de elevi din internat, iar Colegiul Tehnic de Comunicatii “N.V. Karpen”, in jur de 9 milioane de lei vechi pe luna. Ultimul contract incheiat de liceu cu Prod Cresus este pâna pe 31 decembrie 2011. Adica pâna la sfârsitul anului viitor. Printre colegiile care-si spala rufele la firma primarului se mai numara Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, Colegiul National „Ferdinand I”, iar ocazional Colegiul Pedagogic „Stefan cel Mare”.

        In conflict de interese

        Contractele pe care Prod Cresus le deruleaza cu scolile anterior enumerate il plaseaza pe primarul-patron sub incidenta conflictului de interese. Acesta este reglementat prin Legea 161 din 2003. Potrivit Art. 76, alin. 1, “primarii si viceprimarii sunt obligati sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu emita o dispozitie, in exercitarea functiei, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau/ori rudele sale de gradul I”. Alineatul 2 al articolului citat prevede ca actele sau dispozitiile emise cu incalcarea prevederii anterioare “sunt lovite de nulitate absoluta”. De asemenea, prefectul poate dispune sesizarea organelor de urmarire penala competente daca in urma controlului legalitatii actelor sau documentelor incheiate/emise de primari sau viceprimari rezulta ca acestia au realizat foloase materiale. Alineatul 4 al Art. 76 stipuleaza ca orice persoana interesata poate sesiza prefectul in astfel de cazuri. Practic, in calitate de ordonator principal de credite, edilul este cel care stabileste sumele pe care scolile bacauane le vor primi.
        Lucian Bogdanel
        Laurentiu Botin

        Băcăuanii divorțeaza la… mediator

          Medierea mai are o șansă. Cel puțin așa susțin cei care au crezut încă de la început în această instituție. Și asta pentru că legea 202/2010 a făcut unele modificări în acest sens. Cele mai importante dintre ele privesc soluționarea divorțului și litigiile comerciale.

          Divorțurile și litigiile comerciale vor putea fi soluționate mult mai repede. Legea 202/2010 aduce modificări semnificative în acest sens. Astfel, “în fața instanței de fond, aceasta va stărui pentru soluționarea divorțului prin înțelegerea părților. În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părțile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii.(…) Până la termenul fixat de instanță, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părțile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul ședinței de informare”. Dacă prevederile legale vor fi respectate, acest lucru înseamnă practic degrevarea instanțelor de judecată. “Cred că medierea ca procedură începe să-și găsească locul în sistemul de drept românesc. Cu toate eventualele imperfecțiuni ale legii, care vor fi descoperite de practica judiciară, acesta este un pas înainte pentru că… se face ceva”, a declarat Adrian Ionescu, mediator. Dispozițiile aduse de noua lege în materie de divorț prin acord sunt aplicabile și în cazul cererilor formulate anterior intrării în vigoare a acestei legi.

          Medierea, alternativa la concilierea directă

          O altă șansă care se acordă medierii este aceea că în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă. “Este o inițiativă bună care trebuia implementată mult mai devreme pentru a lăsa justițiabilii să se obișnuiască cu această nouă modalitate de stingere a litigiilor. Tocmai din cauza implementării ei cu întârziere mă aștept la o perioadă de acomodare cu această instituție, pentru că instanțele de judecată vor fi degrevate în mod considerabil, iar părțile vor putea concilia pozițiile mult mai rapid”, a declarat avocatul Gabriel Ioniță. Mai mult decât atât, termenul de prescripție a dreptului la acțiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă pe toată durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei. O altă modificare este aceea potrivit căreia în cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție sau un acord de mediere. „Aceasta este o lege care încearcă să destelenească o procedură greoaie de soluționare a unor litigii care trenau nejustificat de mult și care aduceau costuri suplimentare sistemului”, a mai afirmat mediatorul. Din cele câteva zeci de medieri înregistrate anul acesta, cele mai multe au fost în materie de divorțuri și partaje.

          Legea 192 din 16 mai 2006 privind medierea, în capitolul I, art. 1, al. 1 dă următoarea definiție: “Medierea reprezintă o modalitate facultativă de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate.”

          Alexandra Zaharia

          UNICEF cauta bani pentru copii

            Proiect regional impotriva saraciei

            Speriati de saracia in care se zbat romanii, dar si de criza institutiilor publice, UNICEF a organizat o intalnire la care au participat specialisti ai DGASPC din 6 judete. Scopul actiunii este scrierea unui proiect regional cu finantare europeana care sa previna destramarea familiilor si separarea copiilor de parinti.
            Saracia in care se zbat familiile din Romania si, in mod special, cele din Moldova, precum si dificultatile cu care se confrunta serviciile publice care ar trebui sa le ajute ii ingrijoreaza pe reprezentantii UNICEF. Ei si-au dat seama ca pana si institutiile o duc greu si nu vor mai putea, singure, sa-i ajute pe defavorizati. Urmarea a fost ca UNICEF a decis sa reuneasca toate directiile din Moldova pentru a elabora impreuna un proiect cu finantare europeana. Gazda acestei intalniri regionale a fost Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau. La discutii au participat specialisti si directori din Iasi, Botosani, Suceava, Vaslui, Neamt si Bacau, Dumitru Braneanu, vicepresedintele CJ Bacau, Edmond McLoughney, ambasadorul UNICEF, precum si alti specialisti ai uniunii. Actiunea a avut loc ieri, in sala mica a Prefecturii Bacau. “Scopul intalnirii este acela de dezvoltare a unui parteneriat pentru scrierea unui proiect strategic la nivel de regiune, cu finantare din Fondul Social European, pentru dezvoltarea economiei sociale, cresterea capacitatii autoritatilor judetene si locale de a raspunde nevoilor reale ale copiilor si familiilor”, a declarat Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC Bacau. Edmond McLoughney, ambasadorul UNICEF, a explicat ca Romania trece printr-o perioada dificila care “pune presiune asupra familiei si creste nevoia de servicii sociale”. Pe de alta parte, si directiile de protectia copilului se confrunta cu dificultati, sistemul fiind slabit de diminuarea bugetului si de plecarea angajatilor. Asa stand lucrurile, “atragerea fondurilor europene pare, in acest moment, cea mai buna metoda de a face fata situatiei”, afirma ambasadorul UNICEF. El sustine ca prevenirea este “o solutie mai ieftina, mai logica si mai in conformitate cu drepturile copilului.” In final, Edmond McLoughney i-a rugat pe specialisti sa se concentreze, asadar, pe prevenire si sa-i tina pe copii in afara sistemului institutional. Cand vor fi deschise liniile de finantare, directiile din Moldova trebuie sa aiba proiectul pregatit.

            Silvia Patrascanu

            Ambasadorul Rusiei promite „infratirea”

              Alexander Churilin, ambasadorul Federatiei Ruse in Romania, a efectuat o vizita de doua zile in judetul Bacau. Sosirea Excelentei Sale a fost urmarea invitatiei lansate de autoritati. Alexander Churilin a vizitat muzee, firme private, a discutat cu studentii si cu oamenii de afaceri bacauani.

              Excelenta Sa Alexander Churilin a sosit, joi, in judetul Bacau ca raspuns la invitatia lansata de autoritati prin intermediul Asociatiei de prietenie romano-ruse. Vizita a durat doua zile si a cuprins intalniri cu specialisti din toate domeniile de activitate. La conferinta de presa organizata vineri, in sala mare a CJ, Constantin Scripat, prefectul judetului, a declarat ca “domnul ambasador e interesat de judetul Bacau si doreste sa se activeze, dupa 20 de ani, relatiile care au fost intrerupte din cauza disparitiei CAER.” In prima zi, Alexander Chirilin a vizitat Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, Ansamblul “Precista”, apoi a fost invitat la o seara culturala bacauana, in care au fost incluse si doua suprize: un recital de poezie rusa si un fragment din baletul “Lacul lebedelor” de Ceaikovski. De altfel, refacerea relatiilor romano-ruse vor incepe, cel mai probabil, in domeniul culturii. Tot joi, Excelenta Sa a vizitat “Agricola International”, iar seara s-a intalnit cu reprezentantii patronatelor bacauane. “Ne-am axat pe gasirea in comun a unor cai de comunicare intre autoritati, intre oamenii de afaceri pentru a nu mai fi absolute si in totalitate la mana politicilor guvernamentale”, a declarat Silviu Bondor, vicepresedintele CJ, la intalnirea cu ziarstii. El a evocat vremea cand vindeam Rusiei alimente, mobilier etc., apoi a precizat ca Romania nu ar trebui sa mai exporte lemn si cherestea, ci doar produse finite. Ambasadorul Federatiei Ruse a afirmat ca Bacaul este “un judet dynamic” si cu o buna reprezintare a tuturor sectoarelor. Dupa acestea laude, care tin de uzanta diplomatica, Excelenta Sa a vorbit despre sansa ca increderea dintre cele doua popoare sa fie reconstruita, dar a adaugat ca asta nu se poate intampla peste noapte. “Aceasta vizita a fost una de documentare, pana acum nu am mai avut ocazia sa ma intalnesc cu conducerea judetului, sa iau contact cu oamenii”, a declarat Alexander Churilin, apoi a adaugat ca “judetul are potential” si ca parteneriatul e posibil in orice domeniu. Ambasadorul a sugerat ca se bazeaza pe generatia tanara, a carei gandire nu este viciata de prejudecati si ca deocamdata trebuie sa construim punti intre comunitati, nu neaparat intre guverne. Raspunzand la intrebarile ziaristilor, Excelenta Sa a vorbit despre racirea relatiilor dintre tarile noastre dupa caderea Pactului de la Varsovia si desfiintarea CAER, dar si despre viitor. Concret, vizita a deschis usa catorva proiecte: o posibila infratire intre judetul Bacau si o regiune din Rusia, un festival de film rusesc si o invitatie pentru Ansamblul “Busuiocul.” In finalul conferintei de presa, Alexander Churilin si-a trecut impresiile in Cartea de onoare a judetului. Inainte de a pleca spre Bucuresti, ambasadorul a mai vizitat o firma de aeronautica si o unitate de vinificatie din comuna Traian.

              Silvia Patrascanu

              FSC Bacau este „ONG-ul anului”

                Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) Bacau a fost declarata “ONG-ul anului” in educatie la “Gala Premiilor in Educatie”, eveniment organizat pe 3 noiembrie, in Bucuresti, de Fundatia “Dinu Patriciu”. Pe locul II s-a situat organizatia “Noi Orizonturi” din Bucuresti, iar pe locul II, FRCCF Cluj. FSC nu a fost singurul reprezentant al Bacaului premiat in cadrul galei: la categoria “bibliotecarul anului”, Lenuta Neacsu, de la Biblioteca “C. Sturdza”, a primit o mentiune speciala. Fundatia a fost premiata pentru intreaga activitate educativa derulata in zona Podu Turcului. “Pentru sute de copii din aceasta zona, viata de zi cu zi inseamna munca extenuanta, in conditii primitive, alaturi de parintii lor, arata Ionut Chirita, FSC. Sunt copii normali ca oricare altii, insa au nesansa de a se fi nascut intr-un catun izolat si uitat de lume. Pentru familiile lor, munca la câmp e mai importanta decât invatatura, iar cei mai multi vor abandona scoala dupa clasa a VIII-a si vor ingrosa rândurile persoanelor slab pregatite si necalificate. FSC a deschis patru centre educationale care cresc accesul copiilor la activitati educative placute si de calitate, bazate pe stimularea creativitatii, a exprimarii libere si dezvoltarea armonioasa a abilitatilor individuale.” Aici, copiii incep sa iubeasca studiul, sa-si doreasca sa invete, iar parintii, in fata rezultatelor, isi schimba mentalitatea. FSC a retinut atentia juriului prin rezultate: 500 de copii beneficiari ai “Cluburilor cu Lipici”, 70 de elevi din mediul rural cu burse pentru liceu, 5000 de exemplare ale brosurii „Ghidul tau de iesit in lume”, 800 de copii la “Scoala de Vara”, 4600 de copii care au primit informatii si materiale de igiena in cadrul “Caravanei sanatatii”, 500 de copii care au primit rechizite si uniforme in cadrul campaniei „Ajuta-i sa mearga la scoala”. Toate acestea s-au realizat gratie eforturilor a 20 de angajati si colaboratori ai FSC, 80 de voluntari români si britanici, a mii de ore de munca, sute de zile petrecute pe teren, weekend-uri lucrate integral si mii de kilometri parcursi, a sustinerii primite din partea CJ, a celor 10 primarii, a unor firme si a finantatorilor europeni, dintre care cei mai importanti au fost Ambasada Norvegiei si UE, prin programul PHARE.
                Silvia Patrascanu

                „Valea puntilor”

                Ludasul e unicat in regiune!

                In comuna Balcani sunt 43 de punti, noua podete si sapte poduri. 24 dintre punti se afla in satul Ludas. “Eu cred ca e unicat”, sustine primarul Vasile Rata. Zona e brazdata de pâraie ca fata unui batrân de riduri, iar geografia comunei, subjugata de vai: Valea Ludasului, Valea Schitului, Valea Frumoasei.

                Oamenii din Ludas sustin ca stramosii lor se aflau aici pe la 1700 si ca asa au apucat, sa treaca “peste apa” si la nasteri, si la inmormântari, si la nenorociri, si la sarbatori. La iesirea din curte trec putea, apoi “tot prin apa mergem”, drumul drept fiind muscat de pârâul serpuitor la fiecare 50 de metri. De altfel, toate satele din Balcani sunt brazdate de Tazlau si de afluentii lui. Comuna are nu mai putin de 59 de punti, podete si poduri. Necazul e ca primaria nu are bani sa le repare. “Am inceput lucrarile la sase punti pietonale, dar din 9 miliarde de lei vechi, cât era necesar, am primit doar 850 de milioane prin OG 7 si ne-am oprit, afirma Vasile Rata, primarul comunei Balcani. La toate cele sase, am construit pilonii si asa au ramas. In Valea Ludasului si in Valea Frumoasei, lumea trece prin apa. Sunt 24 de punti in Valea Ludasului, eu cred ca e unicat.” Mersul pe jos e cel mai sigur. De-a lungul timpului, s-au format un fel de terase pe lânga garduri, situate mai sus decât drumul, iar oamenii prefera sa care in spinare copiii, sacii cu faina sau legume, sacosele, mai ales când ulitele devin albie pentru torentii inspumati.

                Vor avea sapte podete de metal

                Taranii isi duc mortii la groapa cu caruta, trercând de zece ori prin acelasi pârâu, tot asa trec si ambulantele, coborând prin ghioluri si saltând peste praguri. Daca o familie de tineri isi face casa, atunci trebuie sa-si aduca materialele de constructie cu camionul pâna in centrul comunei, iar de acolo cu caruta trasa de cai. Greu ajung si pompierii. “In ’94, când au ars 17 case in Valea Schitului, a fost prapad, afirma Vasile Rata. Noroc ca a stat vântul, altfel ardea tot satul. E zona de munte, cu fân si lemn mult!” Apele par mici, “le treci cu pasul vara, dar când ploua sau se topesc zapezile se umfla si ajung la 150 de metri, afirma oamenii. Toata valea e in apa!” Puntile sunt vechi, scândurile au putrezit, e primejdios sa le treci, mai ales dupa lasarea intunericului. Edilul a facut tot ce i-a stat in putinta: “Avem in lucru sapte podete pe structura metalica pe care pot trece oamenii, animalele, dar si ambulanta. Vor avea 3,5 metri latime si vor suporta masini pâna in 5 tone”, afirma edilul. Spre deosebire de punti, podetele vor fi terminate pentru ca exista fonduri: autoritatile au câstigat o finantare de 6 miliarde de lei vechi prin Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura “pentru imbunatatirea pasunilor si a drumurilor de acces spre pasune.” In Balcani exista 43 de punti, 9 podete si 7 poduri mari, numar record sau “unicat”, cum sustine primarul, dar recordul nu l-a ajutat sa obtina finantare prin OG 7. “Poate in 2011”, spera, totusi, Vasile Rata.
                Silvia Patrascanu

                „O clasa cat o lume de mare”

                  Un nou proiect de parteneriat scolar Comenius

                  Liceul cu Program Sportiv din Bacau a câstigat un Proiect de Parteneriat Scolar Comenius, fiind astfel coordonatorul european al proiectului, parteneri fiind scoli generale si licee din Spania, Italia, Suedia si Polonia. Ieri, 4 noiembrie, de la ora 10, la Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau a avut loc prima intâlnire din cadrul proiectului, alaturi de cei 10 profesori ai liceului bacauan fiind prezenti si profesori din tarile partenere, dar si invitati ai Inspectoratului Scolar (inspector scolar Angela Sterpu), Universitatea gazda (cancelar Catalina Ababei), Primaria Bacau (viceprimar Dragos Luchian), elevi si studenti. Proiectul “Cultural Identity in a Worldwide Classroom” – O clasa cât o lume de mare se desfasoara pe durata a doi ani, cu mobilitati succesive in in tarile partenere, la care vor participa atât profesori cât si elevi, valoarea proiectului fiind, pentru România, de 24.000 de euro, celelalte scoli din tarile partenere primind mai putin. “Proiectul Cultural Identity, denumit de noi O clasa cât o lume de mare, este primul proiect Comenius al Liceului cu Program Sportiv din Bacau si se adreseaza in primul rând elevilor. Ne propunem o abordare transeuropeana a mai multor teme, cum ar fi de exemplu sa stim cât mai multe despre Europa, despre identitatea culturala a tarilor partenere dar si a altor tari, vom insista pe dezvoltarea motivatiei de invatare a elevilor, pe dialogul intercultural, pe strategii si initiative de predare si invatare. Desigur, nu vor lipsi actiunile practice, gen chestionare, discutii cu parintii, vizite in tarile partenere, discutii si analize la nivelul comunitatii locale, proiectul nostru, suntem siguri, va fi unul de bun augur pentru liceul nostru, dar si pentru alte institutii de invatamât din judet si din tara”, a spus in deschiderea oficiala a proiectului prof. Mihaela Bibire, coordonatorul european al proiectului.
                  Dupa primul an al Proiectului, rezultatele, cometariile, observatiile de la câteva discipline de studiu, cum ar fi Geografia, Istoria, Religia, Literatura si artele in generral vor fi publicate intr-un Caiet de lucru european, ce va fi distribuit in toate tarile europene, iar la sfârsitul proiectului, in 2012, produsul final va fi un oras virtual, in care vor fi incluse toate elementele de identitate din cele cinci tari. Ramâne ca participantii la proiect sa-i gaseasca sI un nume orasului virtual.
                  Gheorghe Baltatescu

                  Reabilitare de mantuiala pe strada Teiului

                    "Trebuie sa facem totul, din nou"

                    Dupa ce a fost reabilitata, strada Teiului nu le-a adus celor mai multi locuitori ai ei confortul sperat. Din cauza faptului ca partea carosabila a fost inaltata foarte mult, apa de la ploaie le intra in curti. Conducta de apa rece a fost inlocuita cu alta noua, dar cele mai multe case au ramas racordate tot la cea veche.

                    Privita din capat si pe vreme uscata strada Teiului pare sa arate impecabil. Se vede de departe ca a fost reabilitata recent. Daca o parcurgi, insa, pas la pas si mai stai de vorba si cu familiile care locuiesc pe aceasta strada impresia ti se schimba. Pe unele portiuni strada a fost sparta si locul unde s-a intervenit nu a mai fost readus la starea initiala. In dreptul casei cu numarul 28, la intrare, unde imobilul este racordat la conducta de apa rece, in loc de asfalt este prundis. "Ni s-a spart racordul de apa, explica Eleonora Geantau. Au venit, au reparat, dar pe jumatate. Restul este lasat neterminat. Trebuie sa asteptam pe când vor mai veni." Strada Teiului a fost reabilitata anul trecut, in vara. Lucrarile au durat luni bune si au fost sistate multa vreme. In tot acest timp, locuitorii ei au indurat un adevarat calvar. Au suportat noroaie pâna la glezna si au inghitit praf, atunci când glodul se usca. Si dupa toate acestea au parte de alte necazuri. Conducta de apa rece a fost inlocuita cu alta noua, dar marea majoritate a caselor au ramas racordate la cea veche. Evident, si racordul este la fel de vechi, astfel ca mai devreme ori mai târziu cedeaza. Atunci trebuie sparta strada si pus un alt racord, moment in care, in sfârsit, se face bransamentul la conducta noua. Dar nu este numai aceasta problema. "Asta vara, când au fost ploile mari, toti am avut inundatii, ni s-a plâns o alta locatara. Noi le-am spus celor care au facut strada sa nu o ridice, pentru ca la o ploaie mai mare ne intra apa in curti. Dar nu s-a tinut cont. Au stricat garduri, porti, a trebuit sa facem totul, totul, din nou." Pentru a indrepta ceea ce s-a facut de mântuiala oamenii trebuie sa scoata bani din buzunarul lor. Ei sustin ca au cheltuit cu reparatiile la porti si garduri, precum si cu inaltarea trotuarului sume mai mari decât ar fi costat ca strada sa fie facuta din capul locului dupa toate rigorile. In plus, se plâng ca locul unde au fost serele s-a transformat in groapa de gunoi si in adapost unde se aduna zeci de câini. Din cauza lor nu se pot odihni noaptea si le este frica sa iasa pe strada. Toate acestea au fost sesizate Primariei Bacau, dar in zadar.
                    Elena Tintaru

                    Razie in Piata Centrala

                    Evaziunea fiscala si munca la negru, date in urmarire

                    Razie de mari proportii in Piata Centrala. Locatia a fost inconjurata de politisti, iar documentele tuturor comerciantilor au fost luate la verificat de inspectori. La controlul initiat de prefectul judetului au mai participat: Garda Financiara, Inspectoratul Teritorial de Munca, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, Directia Agricola, Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. Raidul a avut drept principal scop descoperirea cazurilor de evaziune fiscala.

                    Piata Centrala a fost, pentru câteva ore, teatrul celui mai amplu control din ultimele luni. Zona a fost inconjurata de fortele de ordine, iar inspectorii de la mai multe institutii au pornit simultan la verificarea documentelor si a marfurilor. Comerciantii au fost luati prin surprindere si faceau eforturi disperate sa se anunte intre ei cu privire la control. Vânzatorii si-au sunat alarmati patronii. Echipele de control au impânzit toatre zonele pietei, de la standuri si hale, pâna la sectorul pentru comercializarea legumelor si fructelor. Actiunea a fost initiata de prefectul judetului, Constantin Scripat, care a convocat sa participe la aceasta mai multe institutii. Controlul a pornit de la semnale primite de prefect din Piata Centrala si a vizat descoperirea cazurilor de incalcare a legislatiei in activitatea de comert. “S-a urmarit depistarea cazurilor de evaziune fiscala, de comercializare a produselor fara accize, de munca la negru si tot ce inseamna incalcarea legislatiei”, ne-a declarat prefectul Constantin Scripat. Pe lânga Inspectoratul de Politie, la raid si-au mai dat concursul: Garda Financiara, Inspectoratul Teritorial de Munca, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, Directia Agricola, Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. Astfel de actiuni se vor repeta si vor fi extinse la toate pietele si oboarele de pe teritoriul municipiului Bacau.
                    Doina Mincu

                    Primaria Bacau a hotarat: Zeci de mii de elevi vor ingheta in banci

                      Zeci de mii de elevi din scolie bacauane risca sa inghete de frig in aceasta iarna. Si asta pentru ca Primaria Municipiului Bacau a decis “reducerea cheltuielilor la utilitati”. Directorii sunt de-a dreptul ingroziti de ceea ce va urma in lunile de iarna.

                      Unitatile de invatamânt din municipiul Bacau trebuie sa faca economie la sânge. Utilitatile sunt vizate in mod deosebit. Astfel, facturile la energie electrica, termica, apa si telefon trebuie atent supravegheate. Situatia este mai mult decât dificila pentru directori, care trebuie sa impace si capra, si varza: copiii nu trebuie sa stea in frig, iar consumul, in special la agentul termic, trebuie sa se incadreze in limitele impuse de catre Primaria Municipiului Bacau.

                      Cheltuielile depasesc plafonul impus

                      “Pe luna noiembrie nu stiu cum o sa ma incadrez cu suma. Factura care deja s-a emis in valoarea data de catre Primarie este mult prea mica fata de consum. Este foarte dificil. Diferenta este semnificativa. Cred ca estimarea de la Primarie nu este foarte realista, dar poate ca o vor mai modifica”, a declarat Viorel Coseraru, director al Colegiului Letea. Efectele acestei masuri pot fi insa tragice. Ele se vor vedea cu siguranta când anotimpul rece isi va intra in drepturi. Numai la Liceul Letea sunt inregistrati 900 de elevi si prescolari: 400 la cursurile de zi, 400 la seral si 100 de prescolari.

                      Primaria spune ca masura era una normala

                      Autoritatile locale recunosc aceasta masura. “Primaria a trimis o circulara unitatilor de invatamânt din Bacau pentru a reduce cheltuielile la utilitati. Este normal. Banul public trebuie cheltuit cu chibzuinta. Dar nu cred ca directorii aveau nevoie de o astfel de circulara, pentru ca sunt responsabili”, a declarat Dragos Luchian, viceprimarul municipiului Bacau. Cei mai multi directori isi fac insa probleme serioase vis-à-vis de aceasta decizie. “Ceea ce am inteles eu a fost faptul ca Guvernul a alocat o suma mult mai mica pentru cheltuielile materiale ale scolilor. Consiliul Local ne-a transmis necesitatea reducerii cheltuielilor. O sa incercam sa gasim alte surse de finantare pentru ca scaderea este foarte mare, de 40-45%. Daca in 2009 am avut 5,4 miliarde de lei vechi, in 2010 avem numai 3 miliarde lei vechi”, a declarat Remus Cazacu, director al Colegiului Tehnic de Comunicatii “N.V. Karpen”. Colegiul are nu mai putin de 1.600 de elevi si 120 de prescolari. Economia trebuie sa fie drastica: dupa terminarea cursurilor si in week-end, temperatura va fi reglata in asa fel incât sa nu inghete instalatiile. Becurile vor fi inlocuite, iar consumul de apa va fi atent supravegheat.

                      „Noi nu putem face economie. Suntem racordati la CET”

                      In alte unitati de invatamânt, situatia este si mai dificila. La Colegiul National Economic “I. Ghica” sunt 2.000 de elevi. Aceasta este de altfel si cea mai mare unitate de invatamânt din judetul Bacau. “Marea noastra problema este ca suntem racordati la CET. Am avut o centrala care s-a defectat. Costurile de reparatii erau foarte mari, asa ca Primaria ne-a racordat la CET. In aceste conditii noi nu putem reduce consumul de agent termic. Insa problema cea mai grava este alta. Ce se va intâmpla daca vom acumula datorii catre CET?”, ne-a declarat Dana Enache, director al Colegiului “I. Ghica”. Masura luata de Primaria Municipiului Bacau este cel putin ciudata in conditiile in care, in urma cu numai câteva saptamâni, a anuntat ca va acorda ajutoare de caldura mai mult decât substantiale bacauanilor racordati la CET sau celor care vor sa se rebranseze.
                      Alexandra Zaharia