Autoritatile au redeschis de vineri circulatia pe strada Garii. Aceasta, dupa ce in prealabil s-a tras si un nou covor asfaltic. Circulatia se desfasoara totusi cu restrictii pentru ca nu s-au terminat lucrarile la urcarea si coborarea pe pasarela. (A. Gavrila)
Avarii din cauza furtunii
Ploaia torentiala care a cazut peste judetul Bacau in noaptea de joi spre vineri a dat de furca pompierilor de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. Astfel, potrivit situatiei raportate vineri dimineata, din cauza ploii, trei case de pe strada Arcadie Septilici au fost inundate. Abia la miezul noptii, apele s-au retras iar locuitorii au reusit sa scoata malul din case. Dupa miezul noptii pompierii au fost solicitati sa intervina si in comuna Nicolae Balcescu unde un podet de cale ferata a dat peste cap circulatia trenurilor. Colmatarea podetului de pe paraul Valea Seaca a condus la oprirea temporara din circulatie a acceleratului Suceava N – Bucuresti cu aproximativ 60 de calatori si a trenului Intercity de Bucuresti, cu aproape 100 de calatori. Abia dupa ora 1, circulatia trenurilor a fost reluata, cu restrictii de viteza. Ploaia si vantul puternic au dus si la intreruperea furnizarii curentului electric in municipiul Onesti si in comunele Barsanesti, Helegiu, Berzunti, Livezi si Sanduleni. Vineri dimineata, potrivit datelor ISU, 98 de posturi de transformare erau nealimentate. (A. Gavrila)
A inceput procesul in care Sorin Ovidiu Vintu este acuzat de santaj
Primul termen în procesul în care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu este judecat pentru ?antaj are loc astazi la Judec?toria Sectorului 1. Luna trecut?, Vîntu a fost trimis în judecat?, în stare de arest preventiv, pentru ?antajarea managerului Realitatea TV, Sebastian Ghi??. Cei doi inculpa?i, Sorin Ovidiu Vîntu ?i Ion Ilie Cezar, au fost du?i la Judec?toria Sectorului 1 în jurul orei 9.00, îns? cauza nu a fost luat? deocamdat? în discu?ie pentru c? cei care face parte din completul de judecat? au decis s? discute mai întâi cauzele în care este implicat? ?i DNA.
Sursa: Realitatea.net
Proiect pentru dezvoltarea economiei sociale
Persoanele defavorizate vor avea sanse mai mari sa se reintegreze social. Ministerul Muncii a elaborat un proiect de act normativ pentru dezvoltarea sectorului de economie sociala, pe care l-a afisat pe site-ul lui spre dezbatere publica. Astfel, vor fi sprijinite initiativele de economie sociala si se vor acorda asistenta si consiliere celor interesati din comunitate de acest sector. In acest scop, vor fi acordate responsabilitati clare de sustinere a procesului de dezvoltare a sectorului economiei sociale. Vor fi promovate politici active de incluziune sociala pentru facilitarea reintegrarii in societate a persoanelor defavorizate, prin metode ce vor permite utilizarea potentialului vocational si de munca al populatiei dezavantajate. Prin acest proiect se va crea posibilitatea organizarii de compartimente specializate pentru domeniul economiei sociale de catre institutiile implicate in procesul de incluziune. Structurile publice respective vor putea promova in acest sens un parteneriat public-privat sau public-public si vor sustine implementarea initiativelor de economie sociala de catre organizatiile neguvernamentale, cu sprijin din partea statului. Prin dezvoltarea de forme de economie sociala se va asigura reducerea cheltuielilor cu asistenta pasiva a persoanelor defavorizate si va creste gradul de absorbtie a fondurilor structurale. (E. Tintaru)
Medici moldoveni pentru sanatatea bacauanilor
Ministerul Sanatatii a facut un inventar al medicilor originari din Republica Moldova care profeseaza in Romania. In judetul Bacau, potrivit datelor existente la Directia de Sanatate Publica, sunt 26 de medici moldoveni. Specilitatea cea mai reprezentata este anestezia-terapia intensiva, una dintre cele mai deficitare din sistemul sanitar. 5 dintre acestia lucreaza in unitati sanitare publice, iar 2, in privat. Alte specialitati mai bine reprezentante sunt obstetrica-ginecologia si medicina de familie. (D. Mincu)
Ultimul loc la ajutoare de inmormantare din bugetele locale
Statistica privind ajutoarele de inmormantare acordate din bugetele locale, realizata pe regiuni de catre Agentia Nationala de Prestatii Sociale pentru primele patru luni din acest an, plaseaza judetul Bacau pe ultimul loc. In judetul nostru de la inceputul anului si pana la sfarsitul lunii aprilie au fost date din bugetele locale doar 7 astfel de ajutoare, in suma totala de numai 3.183 lei. In aprilie, au beneficiat de sprijin financiar pentru inmormantarea unei rude decedate doar doua familii. Ele au primit cate 500 de lei. Desi unele din cele sase judete care compun Regiunea Nord-Est sunt mai sarace decat Bacaul, administratiile locale au alocat sume mai mari pentru ajutoare de deces. In judetul Vaslui, cel mai sarac din Romania, au fost platite in cele patru luni 43 de ajutoare, in suma totala de 17.885 lei, ceea ce il situeaza pe primul loc in regiune. In Iasi au fost achitate 30 (12.521 lei), in Suceava – 28 (18.266 lei), in Neamt – 17 (7.644 lei) si in Botosani – 13, in valoare totala de 12.761 lei. (E. Tintaru)
S-a aprobat Regulamentul Comisiei de Dialog Social
Membrii Comisiei de Dialog Social s-au reunit ieri in sedinta extraordinara pentru a aproba noul Regulament de organizare si functionare. Potrivit acestuia, Comisia de Dialog Social are menirea de a consulta partenerii sociali asupra initiativelor legislative cu caracter economico-social sau de alta natura si de a dezbate problemele care pot aparea in activitatea lor. Comisia este organizata pe langa Institutia Prefectului, se reuneste lunar sau ori de cate ori este nevoie, iar deciziile se iau cu majoritatea voturilor celor prezenti. De altfel, prezenta partenerilor la sedintele comisiei nu este obligatorie. Din comisie fac parte Prefectul, presedintele Consiliului Judetean (sau inlocuitorii lor de drept), reprezentantii confederatiilor sindicale, al Inspectoratului Teritorial de Munca, experti si alti invitati. Regulamentul intra in vigoare de la 9 iunie 2011. (A. Gavrila)
Vernisaj: „Pictura care te imbraca”
Vineri, 10 iunie 2011, la Galeriile Frunzetti, de la ora 17, are loc vernisajul expozitiei de design vestimentar “Pictura care imbraca”, semnata de Carmen Poenaru. Prezinta Carmen Mihalache si autoarea. Cu acest priliej va avea loc si inaugurarea ART BOUTIQUE – magazin de obiecte, mobilier, imbracaminte si bijuterii unicat. (G. Baltatescu)
De vineri, a doua proba la Bacalaureat
Vineri, 10 iunie, incepe a doua proba a examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2011. Este vorba despre proba de evaluarea a competentelor digitale, la care participa 5.000 de absolventi ai claselor a XII-a, diferenta pana la 6.300 de candidati care dau Bac-ul in acest ani fiind data de elevii care si-au echivalat acest examen, intrucat l-au promovat anii trecuti, ca fosti candidati. “Proba de competente digitale este o proba care va dura pana pe 17 iunie, cu modificarile datorate zilelor de Rusalii, 12-13 iunie, care fac parte din calendarul de bacalaureat si care au dus la o declarare a acestei probe, ce trebuia sustinuta intre 13 si 17 iunie. S-a stabilit insa ca prima zi a acestei probe sa fie 10 iunie, iar urmatoarea abia pe 14, cu inca alte trei zile, pana pe 17 ”, a explicat prof. Cristian Cuciac, presedintlee comisiei judetene de Bacalaureat. Dupa proba de competente digitale va urma, intre 20 si 23 iunie, evaluarea competentelor lingvistice într-o limba de circulatie internationala. Pe 27 iunie incep probele scrise, care tin pana pe 1 iunie, pentru ca pe 3 iulie se afiseze deja primele rezultate. (R. Neagu)
Gala „Mesajul meu antidrog”
Astazi, de la ora 13, la Teatrul Municipal Bacovia, Centrul de Evaluare, Prevenire si Consiliere Antidrog Bacau ofera premiile in cadrul concursului national "Mesajul meu antidrog". Gala a ajuns deja la a V-a editie si ii va premia pe elevii de gimnaziu, dar si de liceu, la cele 9 sectiuni: pagina web, film de scurt metraj, fotografie digitala, spot, sloganuri de campanie antidrog, pictura-desen, proiecte de petrecere a timpului liber si sport. Premiile constau in carti, agende, diplome, bani si chiar o tabara la Valea Budului, oferita de Directia Judeteana de Sport si Tineret. (A. Gavrila)
Vacanta pentru elevii de clasa a VIII-a
Astazi, elevii de clasa a VIII-a, circa 8.300 in intreg judetul, intra in vacanta, cu o saptamana inaintea colegilor lor. Aceasta pentru ca in perioada 13-15 iunie trebuie sa se inscrie la Evaluarea Nationala. Examenele incep pe 20 iunie cu proba scrisa de limba si literatura romana si continua pe 21 iunie cu proba de limba materna si 22 iunie cu cea de matematica. Prima afisare a rezultatelor evalarii are loc pe 24 iunie, zi in care se vor putea depune si contestatiile. (A. Gavrila)
Medicii de familie cedeaza pe rand
Tot mai multi medici de familie lasa armele jos si reiau relatia contractuala cu Casa Judeteana a Asigurarilor de Sanatate. Ieri, la incheierea programului institutiei, lista medicilor care au semnat actele aditionale la contractul de anul trecut valabile pentru luna iunie numara 47 de nume. Asiguratii pot verifica lista cu medicii care pot elibera retete compensate, trimiteri si concedii medicale pe site-ul institutiei, www.casbc.ro. In paralel se incheie acte aditionale si cu ceilalti furnizori de servicii medicale. Pana acum au semnat documentele 37 de medici specialisti, 14 laboratoare de investigatii medicale, 22 de stomatologi, 7 furnizori de ingrijiri la domiciliu si 114 farmacisti. (D. Mincu)
Doi raniti grav in accidente
Doi barbati, victime ale unor accidente, au dat batai de cap medicilor de garda la Unitate de Primire Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Primul dintre acestia, Vasile L., de 64 de ani, din Rachitoasa, a fost adus cu ambulanta de la spitalul din Podu Turcului, unde i s-au acordat primele ingrijiri medicale dupa ce a cazut din caruta. Barbatul a fost diagnosticat cu luxatie cervicala si paraplegie. A fost transferat la Clinica de neurochirurgie Iasi. Tot prin transfer, de la Spitalul Onesti, a ajuns la SJU Bacau Gheorghe C., de 70 de ani. Pacientul a suferit traumatisme grave intr-un accident auto si este internat in sectia de anestezie-terapie intensiva a spitalului bacauan. (D. Mincu)
Un centru pentru copii
La un an de la inaugurare, Centrul de zi si de noapte "Morcoveata", situat pe strada Henri Coanda, a fost sfintit. Ceremonia religioasa a fost oficiata ieri chiar de IPS Ioachim Bacauanul. Centrul are menirea de a-i adaposti si ingriji pe copiii gasiti in strada, cei care sunt trimisi la cersit de parinti sau alungati de acasa. "Acest centru vine in sprijinul prevenirii fenomenului copiii strazii. Centrul ii gazduieste si ingrijeste pe copii pe termen scurt dar desfasoara si alte activitati menite sa duca la reintegrarea copiilor in familie sau luarea masurilor de protectie corespunzatoare", a explicat Sorin Brasoveanu, director DGASPC Bacau. "Sunt bucuros cand institutiile statului, responsabile de societatea in care traim se angajeaza pe acest segment care are nevoie de sprijinul nostru si ma bucur ca suntem partenerii acestui proiect", a declarat IPS Ioachim Bacauanul, care s-a aratat si mahnit de faptul ca a devenit atat de populara sintagma "copiii strazii", in timp ce altadata se vorbea despre "o familie cu multi copii".
Lucrarile la Centrul "Morcoveata" au fost demarate pe 1 iulie 2008 si finalizate abia in 2010. Valoarea proiectului prin care a fost amenajat centrul a fost de 456.926 euro, din care Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a acoperit 250.000 de euro, ANPDC a asigurat 9.000 de euro, iar DGASPC, prin CJ, 7.800 euro si cladirea in valoare de 199.125 euro, in care a functionat candva o centrala termica. Centrul are o capacitate de 15 locuri si e format din 5 dormitoare, o camera de zi, hol, bai, un cabinet medical, o sala de sport, o sala de mese si un cabinet de ergoterapie. Serviciile sunt asigurate de 9 lucratori sociali, un psiholog, un asistent social, un asistent medical si un jurist cu jumatate de norma. Printre obiectivele vizate prin construirea acestui centru se numara reducerea cauzelor care genereaza aparitia fenomenului copiii strazii, a efectelor acestuia si diversificarea unor servicii specializate adresate acestor copii.
Andreea Gavrila
Bric-Brac: Au si uratele partea lor in lumea asta
Pentru ca tableta mea este una de sfarsit de saptamana, de weekend, carevasazica, ma gandesc la anumite subiecte mai lejere, agreabile, care sa aduca si un zambet pe fata cititorului, sa-l binedispuna. Cum la ordinea zilei sunt o multime de scandaluri sexuale cu protagonisti celebri (am citit chiar azi, undeva, un joc de cuvinte sunand astfel: Dominique Strauss-Kahn între FMI si femei), mi-am zis ca n-ar fi rau sa scriu ceva despre poligamie. Fiindca, sa nu fim ipocriti, ea a fascinat mereu o sumedenie de indivizi din culturile monogame. Cine arunca o privire rapida pe un blog oarecare, nu poate sa nu observe cat loc ocupa în imaginarul colectiv fantasmele amoroase. Multi viseaza la adevarate haremuri, iar poligamia este teribil de tentanta si chiar practicata cu sarg de unii si de altii, ca sa nu o mai dam din colt în colt, si s-o spunem pe-aia dreapta. N-am fost defel mirata, asadar, cand am aflat ca populatia masculina a fost entuziasmata si a aplaudat zgomotos rezultatul unui studiu apartinand unor cercetatori britanici. Care ce credeti ca au sustinut cu tarie? Nici mai mult, nici mai putin decat faptul ca barbatii poligami traiesc cu 12% mai mult fata de semenii lor fideli unei singure femei. Va dati seama ce senzatie a starnit stirea, aparuta într-un tabloid, cati doritori de viata lunga s-au agatat de speranta asta! Fericiti i-a facut stirea cu pricina si pe barbatii care se împart cu generozitate între mai multe partenere, dar si pe femeile nemaritate, luate si ele în calcul, desigur, ca sa le iasa domnilor cat mai multe individe la numar, aducatoare de longevitate. Asta, ca sa fie toata lumea multumita. si, în aceeasi logica dinamica (a contradictoriului?) n-ar fi drept ca numai tipele frumusele sa beneficieze de onorurile barbatilor. Pai, ce, asta ar mai fi democratie? Ia sa dam noi niste exemple graitoare din istorie, de-o pilda, sa ne gandim la ispravile domnitorilor nostri care au devenit si sfinti, vezi Stefan cel Mare, etc. Iar domnitorii respectivi nu se uitau neaparat la obarsia, la rangul femeilor pe care le blagosloveau cu "atentia" lor. Dar cel mai vestit în privinta asta se pare ca a fost Petru cel Mare, caruia i se atribuiau nu mai putin decat vreo 800 de copii din flori. Cica la curtea lui, toate cele 400 de slujnice purtau în brate prunci îmbracati cu lucruri de soi, la întrebarea ai cui sunt acestia, ele raspunzand cu sfiala si maximum de respect: tarul m-a onorat". Mai mult, cu gandul la maretul lui imperiu, deci din motive strategice, avand nevoie de soldati, Petru cel Mare le-a dat ucaz nobililor sa le faca un bine la toate slutele, împreunandu-se cu ele, ca în fata celor frumoase nu dadea, oricum, nimeni îndarat. Ma rog, istoria e mai lunga, si are mai multe elemente ce pot intra la un capitol de curiozitati si monstruozitati. Dar cel mai hazos lucru mi s-a parut a fi gestul unei frantuzoaice, o distinsa cercetatoare care, tinand cont de faptele "eroice" ale marelui tar, a propus înfiintarea, la Universitatea din Strasbourg, a unei catedre cu numele acestuia. Catedra de sudii feministe "Petru cel Mare" urmeaza sa combata împotriva discriminarii uratelor. Mare-i gradina ta, Doamne!
Carmen Mihalache
Festival de Muzica Acustica la Colegiul „Alecsandri”
Elevii de la Colegiul National „Vasile Alecsandri” au organizat joi o actiune inedita aflata deja la a doua editie. Este vorba despre „Festivalul de Muzica Acustica – 2011”, la care participa tineri din mai multe licee bacauane, talentati si care vor sa se distreze. Si pentru ca este un festival care se respecta, bineinteles ca in final au fost acordate si premii.
In prag de vacanta, elevii Colegiului National “Vasile Alecsandri” Bacau au incercat, pentru cateva ore, sa se relaxeze, sa se distreze si… sa cante. Au improvizat o scena in curtea interioara a liceului si au organizat "Festivalul de Muzica Acustica – 2011", aflat deja la a doua editie. Au participat multi tineri, iar in concurs s-au inscris elevi de la colegiile “Vasile Alecsandri”, “Henri Coanda”, “N.V. Karpen” si Liceul de Arta “George Apostu”, fiecare sustinuti de colegi si prieteni. Unii au improvizat, altii si-au prezentat creatiile proprii, iar cei mai multi au cantat melodii deja cunoscute. “Festivalul a inceput anul trecut, la initiativa mea si a unei prietene foarte bune, Celestina Bobeica, acum in clasa a XII-a. Daca nu era ea, acest festival nu exista. Ne-a inspirat o idee asemanatoare din Bucuresti, pe care am transformat-o in modelul «Alecsandri». Anul acesta a venit mult mai multa lume si ne bucuram”, ne-a declarat Georgiana Simona Baciu, eleva clasa a IX-a G, organizator. Concertul a fost deschis tuturor, a existat si un juriu, format din profesorii de la Colegiul National “Vasile Alecsandri”, pentru ca in final s-au acordat si premii, din partea sponsorilor. In primul rand toti concurentii au primit diploma de participare, prin tragere la sorti s-a oferit un bilet la un concert ce va avea loc in Bacau, apoi un voucher de 100 de lei la un pub din oras, iar pentru “cel mai bun vocalist” si “cel mai bun instrumentist” s-au acordat trofee. “Ne-am adunat aici pentru a sarbatori muzica acustica, pentru a aprecia muzica live si de calitate. Nu este un festival cu prea multe pretentii. Vrem doar sa ne distram si sa promovam elevii talentati, atat vocal, cat si instrumental, care doresc sa participe si chiar sa castige un premiu”, ne-a spus si Adrian Bita, elev clasa a XI-a A, care face parte si el din colectivul de organizatori. Cu totii spera ca si anul viitor sa realizeze editia a treia a Festivalului de Muzica Acustica si, de ce nu, acesta sa devina o traditie a colegiului.
Roxana Neagu
Curs festiv pentru absolventii „bacovieni”
Universitatea “George Bacovia” a sarbatorit promotia 2011
Universitatea „George Bacovia” Bacau si-a sarbatorit, pe 9 iunie, absolventii printr-un curs festiv discret, organizat in Aula Moldova a unitatii de invatamant. Au fost felicitati de catre profesorii lor si invitatii speciali, cei peste 560 de studenti care au terminat ciclul de licenta, dar si cei 320 de absolventi ai programelor de master.
Absolventii promotiei 2011 a Universitatii “George Bacovia” Bacau au sarbatorit cursul festiv in Aula Moldova a institutiei de invatamant. S-au reunit intr-un tot unitar profesori, invitati speciali, 560 de tineri care au terminat una din cele 8 specializari in domeniile de baza ale universitatii, respectiv stiinte economice, stiinte juridice si stiinte administrative, dar si 320 de absolventi de la patru programe de master acreditate ce sunt oferite de aceeasi unitate de invatamant. O promotie speciala, care a sarbatorit o dubla semnificatie a seriei din acest an, dupa cum a explicat insusi rectorul Univesitatii “George Bacovia” Bacau, prof.univ.dr. Dumitru Bontas. “Aceasta serie are o dubla semnificatie, a declarat acesta la ceas aniversar. Pe de o parte, sarbatorim prima serie de absolventi de Drept, implinind astfel viziunea fondatorilor de a alatura domeniului stiintelor economice si stiintele juridice, alaturi de stiintele administrative si social-administrative, iar pe de alta parte, cu aceasta promotie intregim o cifra jubilara – sarbatorim acum a 15-a serie a absolventilor de la Universitatea «George Bacovia».” “Este intr-adevar un moment important, atat pentru studentii nostri, cat si pentru noi, profesorii lor. Ne despartim de o noua generatie de absolventi, e un moment festiv, de care speram sa ne aducem aminte cu drag peste ani”, a precizat si conf.univ.dr. Andrei Paraschivescu, Facultatea de Management.
Emotii si speranta
Emotionati de eveniment, siguri pe fortele proprii si pe ceea ce au invatat in cei 4 ani de studiu, tinerii absolventi “bacovieni” s-au bucurat de fiecare moment al sarbatorii, chiar daca nu sunt increzatori in viitor. “Au fost patru ani frumosi, intr-o universitate care mi-a dat startul in viata. Sper ca ceea ce am invatat aici sa ma ajute in viata. Vreau sa devin avocat si sper sa am un viitor stralucit”, ne-a declarat Oana Obreja, absolventa a Facultatii de Drept si Administratie. “A fost frumos. Poate cei mai buni ani din viata mea. Nu stiu insa ce o sa fie mai departe. Si eu imi doresc sa devin avocat, daca nu, cel putin jurist”, a adaugat si Narcis Iosif Fechet. “Este o zi fericita. Astept insa sa termin si licenta si apoi o sa ma inscriu la master. Am terminat Finante-banci, insa nu cred ca voi reusi sa lucrez la o banca, de exemplu. Vom vedea ce ne rezerva viitorul”, ne-a marturisit si Stefan Florin Stamate.
Sefa promotiei: Maricica Ursu
Sefa promotiei 2011 a Universitatii “George Bacovia” Bacau este Maricica Ursu, absolventa, cu media generala 9.99, a Facultatii de Drept, membru al Senatului intitutiei, un lider a studentilor care a reprezentat universitatea bacauana in mai multe proiecte cu studenti straini din Satele Unite ale Americii si tari din Europa, o tanara care a promis mereu, care este dorita ca masteranda in universitate si chiar ca asistent universitar. “Satisfactia mea este si mai mare cu cat, odata cu absolventii celorlalte specializari ale universitatii – Contabilitate si informatica de gestiune, Finante – banci, Management, Marketing, Economia comertului, turismului si serviciilor, Administratie publica, Asistenta sociala, acum sarbatorim si prima promotie a specializarii de Drept, a carui absolventa sunt si eu”, a afirmat aceasta, de la pupitrul de prezentare a promotiei 2011. Anul viitor, Universitatea “George Bacovia” va pune la dispozitia proaspetilor studenti acelasi numar locuri, la toate formele de invatamant, pe cele trei mari domenii: economic, juridic si administrativ.
Roxana Neagu
4000 de pubele portocalii in comuna Nicolae Balcescu
Primarul Anton Siler respecta cu sfintenie culorile „clubului” PDL
In comuna Nicolae Balcescu pubele de colectare a gunoiului sunt portocalii. Ele respecta culoarea politica a edilului sef. Anton Siler (PDL) spune ca nu s-a gandit la partid cand a dotat comuna cu aproape 4000 de pubele si ca a optat pentru nuanta portocalie pentru ca aceasta ar fi cea mai „oachesa”.
Aproximativ 4000 de pubele portocalii jaloneaza drumurile din comuna Nicolae Balcescu. O data pe saptamana, operatorul de salubritate – SOMA – colecteaza gunoiul din satele din comuna. Pubelele portocalii, coincidenta sau nu, respecta culoarea politica a primarului. Anton Siler a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu s-a gandit la culoarea PDL cand a optat pentru portocaliul pubelelor. "Erau oachese de aia le-am luat. O data pe saptamana vine SOMA sa ridice gunoiul. Portocaliul se vede mult mai bine decat celelalte culori", a motivat Siler. El a precizat ca in comuna invecinata, Faraoani, pubelele sunt verzi, dar sunt mai greu de observat de catre angajatii operatorului de salubritate. "SOMA a cumparat aceste pubele. Nu ne-a costat nimic. Era obligatia lor contractuala", a mai spus edilul.
Salubritate subventionata
Siler a recunoscut ca, in prezent, Consiliul Local Nicolae Balcescu subventioneaza taxa de salubrizare perceputa de la populatie. Cuantumul subventiei ajunge pana la 40.000 RON pe an (400 de milioane lei vechi) si ca fara ajutorul pus la bataie de primarie localnicii n-ar putea suporta valoarea taxei. "Dam de la CL aproximativ 300-400 de milioane lei pe an. Anul acesta nu se va scumpi taxa de salubrizare", a dezvaluit Siler. Edilul s-a aratat ingrijorat de scumpirea cu 400 la suta a tonei de gunoi depozitata in rampa construita de Primaria Bacau. Siler a recunoscut ca daca CL Nicolae Balcescu nu va mai putea suporta subventionarea salubrizarii in comuna, taxa va fi majorata. "Se vede scumpirea din rampa de la Bacau. Taxa de salubrizare se va mari la un moment dat. Sa vedem si CL cat mai poate subventiona salubrizarea in comuna", a conchis primarul.
Lucian Bogdanel
„Ce pica din cer nu prinde radacini”
Interviu cu Anton Jitaru, primarul comunei Gioseni, judetul Bacau
– Interviul de astazi a prins viata dupa nenumarate discutii si amanari, ca urmare a timpului pe care abia reusiti sa-l concentrati. Astazi ati fost la APIA si Directia Agricola, care au fost rezultatele?
– Alerg dupa bani, am depus mai multe proiecte si le urmaresc cursul. Sunt ingrijorat ca unele nu au intrat pe linia finantarii si am refacut, am revizuit unele cerinte. Astazi primarul face de toate, nu numai administratie si politica. El este initiator de proiecte, finantator, diriginte de santier, mama, tata, consilier maternal, impaciuitor, avocat, cadastrist, moasa, tutore, nas, judecator, finantist. Numai bancher nu este.
– Un fost primar al unei comune din judetul Bacau imi spunea ca un primar care reuseste sa aduca bani in localitate pentru investitii si acorda ajutoare sociale este ales pe viata. Cati bani ati adus in ultimii ani in comuna Gioseni?
– Cu prima afirmatie sunt de acord. Este adevarat, cine munceste si aduce bani in comuna este apreciat, cetatenii vad ca nu ai facut promisiuni gratuite. Este stiut ca satele, comunele noastre, mai ales in partea de est a Siretului arata cum arata, altfel decat localitatile din centrul sau vestul judetului. Este nevoie de foarte multi bani, de multe investitii, pentru a asigura macar minimum de confort si civilizatie. La Gioseni, mai mult ca in alte comune, avem nevoie de fonduri, de oriunde ar veni ele, de la Guvern, de la judet, de la UE, din parteneriate, din sponsorizari, donatii, ajutoare, mai ales ca Gioseni este o comuna reinfiintata recent, desprinsa din comuna Tamasi, unde s-au dus cele mai multe fonduri, fiind centru administrativ ani de-a randul.
– Aveti obiectii, am observat, la a doua afirmatie din intrebarea mea. Va rog sa comentati, deoarece este general valabila in toata tara, agreata de toate partidele si guvernele care s-au succedat la putere in ultimii 20 de ani.
– Ma declar din capul locului impotriva ajutoarelor sociale, de oricare ar fi ele. Eu am constatat in ultimii 10 ani ca nu fac bine comunitatii dar nici persoanelor in cauza. Va spun ca de cand sunt primar, si am fost si viceprimar, am incercat pe cat posibil sa clarificam situatia acestor persoane. Simplu. Ne-am pus intrebari, am analizat legile, am studiat starea lor materiala. Sunt persoane care au probleme medicale si ele trebuie sa-si urmeze traseul catre pensionare pe caz de boala sau primesc certificate de incapacitate de efort, iar daca sunt apte de munca sa mearga sa munceasca. Un ajutor social de 100 de lei cat este acum nu cred ca ajuta intr-o familie. Slava domnului avem unde sa lucram, mai ales in agricultura. Sa fiu bine inteles: cazurile speciale pot beneficia de asemenea ajutoare. Noi am facut o selectie riguroasa, pe baza criteriilor la nivel national si am aprobat sprijinul financiar doar pentru acele persoane care efectiv nu au alte posibilitati.
– Sunt posibilitati de a lucra in comuna, aveti alternative? E usor sa spui “du-te la munca!”
– Va repet: multi nu vor sa munceasca. Locuri de munca sunt, trebuie cautate, se va gasi pentru fiecare in asa fel incat sa traiasca decent. Sa va spun ca nu gasesti un om in sat sa munceasca o zi – doua la un proiect?
– Ceea ce spuneti dumneavoastra seamana ca o declaratie de razboi impotriva lenei, a obisnuintei, saraciei.
– Viata, realitatea ne arata ca ce pica din cer nu prinde radacini. Poate doar ajuta. Noi aram, noi semanam, noi plantam si, de ce nu, tot noi recoltam. Sper ca am fost destul de explicit. Stiti cum spun chinezii: nu da unui om un peste, da-i o undita. Eu cunosc bine comuna, satul Gioseni, stiu cine poate, cine nu poate munci, cine poate beneficia si cine nu poate cere un ajutor social, de oricare ar fi el. Sunt cetateni in sat care imi reproseaza ca folosesc banii din buget pentru oameni buni de munca, dar nu prea sunt prieteni cu ea. Despre asta este vorba. Daca guvernul imi zice sa dau ajutoare, eu le dau, mi-am exprimat doar o opinie. Sunt primar, vreau sa mai fiu, insa nu pot sa fiu de acord cu para malaiata. Traim vremuri grele, aceste ajutoare, fie ele de urgenta, de caldura, la Legea 416 etc. sunt o solutie, insa nu pe termen lung. Ne furam caciula.
– Pastoriti o comuna mica, infiintata in 2005, dupa desprinderea de comuna Tamasi. Ce ati propus concetatenilor dumneavoastra cand v-ati inscris in cursa electorala?
– Nu suntem o comuna mica. Este doar o impresie. Comuna Gioseni s-a reinfiintat, in urma unui referendum, in 2005. Este o comuna tanara. Nu mai reiau istoricul ei. In prezent, comuna Gioseni are o populatie de 4200 de locuitori, numarul exact il vom sti in toamna, la recensamant. Gioseniul, singur, este mai mare decat Tamasi, Chetris, Furnicari, la un loc, satele care compun comuna Tamasi, din care ne-am separat. Oamenii au decis. Nu aveam nici sediu, insa am incercat sa le facem pe toate. Incet-incet. Este adevarat ca timpul nu este cel mai bun aliat al nostru. Oamenii vor totul si repede.
– Sunteti un bun politician. Vreau sa-mi raspundeti la intrebare.
– In primul mandat de la primele alegeri, cand primar a fost Bernadin Tamas, iar eu viceprimar, am finalizat dupa o munca titanica alimentarea cu apa potabila a intregului sat. Acum, aceasta investitie pare ceva usor, insa nu a fost. Fostul primar, actualul consilier judetean, s-a zbatut pentru aceasta investitie, urmata de inceperea lucrarilor de canalizare. Fiecare familie, daca a dorit, s-a putut racorda la reteaua de alimentare cu apa a comunei. Sa nu credeti ca a plouat cu bani, fiecare million a fost obtinut cu munca. Am reabilitat scoala din sat, gradinita, am construit o gradinita noua, am facut o sala de sport. Dupa cum vedeti, avem un sediu improvizat al primariei si am demarat proiectul si lucrarea de construire a unui sediu nou, adecvat unei comune care vrea sa intre in circuitul de valori nationale si internationale. Eu, ca primar al comunei, impreuna cu echipa din administratie si cu sprijinul consiliului local, am continuat unele lucrari incepute in mandatul anterior, cum era normal, si am demarat altele noi. Am continuat reabilitarea scolii generale, lucrarile la sediul primariei si, sigur, finalizam canalizarea. Un milion de euro va fi “ingropat” in canalizarea comunei Gioseni. Mai avem de lucru la statia de pompare si statia de epurare, lucrari care vor fi finalizate in aceasta vara. Banii vin de la Ministerul Mediului, 85 la suta, si 15 la suta cofinantare de la bugetul local. Am reabilitat Dispensarul Medical, este unul modern, unde functioneaza un cabinet pentru medicul de familie, unul stomatologic, farmacie. Eu cred ca este important sa va spun ca am reabilitat parcul din centrul comunei, cu locuri de joaca pentru copii, iluminat pe timp de noapte, spatii verzi, o estrada pentru programe artistice, terenuri de sport. Am primit bani de la Administratia Fondului de Mediu si lucram in continuare la o baza sportiva multifunctionala, amplasata langa scoala, in valoare de cinci miliarde de lei, cu terenuri pentru tenis, handbal, volei, tribune. Toate pentru tineretul din comuna. Facem noi sport pe camp, insa este nevoie si de unul organizat, competitiv.
– Pentru anii urmatori, care ar fi proiectele administratiei locale?
– Am depus la Ministerul Dezvoltarii un proiect privind asfaltarea unor drumuri locale, aproximativ 5,7 kilometri, drumuri din interiorul comunei. L-am sustinut si urmeaza sa primeasca aprobarea. Avem, de asemenea depus un alt proiect tot la acelasi minister, pentru extinderea canalizarii. Nu stam, avem in lucru un proiect pentru modernizarea unor drumuri de exploatare, pe Programul National de Dezvoltare, masura 1.2.5., in valoare de un milion de euro. Daca avem baza sportiva, ne-am gandit si la construirea unui Camin Cultural, cel pe care il avem nu satisface nevoile comunitatii, este cladire veche, trebuie demolata, mai ales ca acum obtureaza noul sediu al Primariei. Nu vreau sa va obosesc, insa mai avem un proiect depus pe Masura 3.2.2., din care fac parte Centrul de zi pentru copii, drumurile locale si extindere iluminat public, pentru care nu am primit finantare. Poate la anul viitor.
– Am citit in presa, pe unele siteuri ale unor publicatii locale, mai multe nemultumiri la adresa activitatii administratie locale. Sunt reale ?
– Care primar nu are contestatii? Nu poti sa-i multumesti chiar pe toti. Consider, insa, ca multe dintre ele sunt nefondate. De ce? In Gioseni este o concurenta puternica pentru functia de primar si unii au inceput deja campania, exploatand unele nemultumiri ale oamenilor.
– Domnule primar, v-am oferit ocazia sa spuneti cititorilor ziarului nostru din comuna Gioseni, dar si din alte localitati, ceea ce doriti sa faceti in comuna, insa urmatoarea mea intrebare am preluat-o din discutiile cu unii locuitori ai comunei. Cand asfaltati drumul de la intrarea in comuna, ceea ce-i doare cel mai tare?
– Vroiam sa fie un capitol aparte drumul judetean despre care vorbiti. Cand am candidat pentru functia de primar, obiectivul meu principal a fost asfaltarea acestui drum de sase kilometri, cat tine DJ 252B, care strabate comuna Gioseni. El este cuprins pentru asfaltare. Urmeaza o procedura, stabilita de Ministerul Dezvoltarii, in colaborare cu CJ Bacau, unde probleme de natura politica, si de o parte si de alta treneaza demararea investitiei. Probabil ca dupa negocieri indelungate, pe prioritati, se va ajunge la o solutie. Vreau sa va spun ca nu am primit un leu in anul 2011 de la CJ pentru drumuri. Daca exista un program guvernamental pentru asfaltarea unor drumuri judetene, nu vad de ce un organism sau altul s-ar putea opune. Sunt promisiuni, nimeni nu spune ca nu-ti da bani. La discutiile la care am participat, am primit asigurari si de la CJ si de la Guvern ca ne are in vedere. In anii trecuti cand se discuta bugetul eram invitati la discutii, la judet, anul acesta am fost tratati cu indiferenta. Atat timp cat alte localitati au primit ceva bani, iar noi nu, concluzia este clara. Noi nu avem alte surse la buget decat banii de la Bugetul statului, pe teritoriul comunei nu functioneaza societati comerciale pe productie, suntem o comuna vaduvita din acest punct de vedere. Sunt vreo 20 de societati, dar cele mai multe fac comert cu bauturi si marfuri alimentare, iar cateva cu materiale de constructii. Contributia lor este foarte mica la buget.
– Mai candidati in 2012?
– Nu m-am gandit, dar nu-i exclus. Domnule, am de indeplinit o promisiune: asfaltarea drumului judetean care traverseaza comuna. In functie de ce voi reusi cu acest drum, voi lua o hotarare. Acest drum conteaza foarte mult pentru cetatenii comunei. Daca drumul nu este facut, primarul n-a facut nimic. Aceasta-i opinia lor. Si eu ii inteleg si voi face tot ceea tine de mine pentru a reusi, nu numai ca am promis, dar vreau si sa las ceva in urma mea.
– Sunteti primul gospodar al satului…
– Asa se spune ca primarul trebuie sa fie primul gospodar al comunei…
– Ce avere aveti?
– Am o casa ca orice cetatean, construita dupa 2000. Eu am lucrat in alt sector de activitate, am fost militar, ofiter, in alt judet. Am revenit in sat in 2004, insa am inceput lucrarile inainte. Are trei camere, bucatarie, un teren in jurul casei si un hectar de teren arabil cumparat. Mai am un apartament in Miercurea Ciuc. Am avut animale, insa de cand sunt la Primarie nu mai am timp sa ma ocup. Nu le poti face pe toate. Daca vrei sa fii primar, timpul ti-l dedici oamenilor, nu mai ai timp de tine. Bogatia mea este familia. Am o familie frumoasa, realizata. Sotia lucreaza la Primaria Tamasi, dupa ce ne-am retras spre locurile natale, baiatul este medic stomatolog, rezident la Cluj, iar fiica noastra este profesoara de Limba si Literatura Romana la Colegiul National “Vasile Alecsandri”. Tatal meu are 81 de ani, este inca tare, munceste in agricultura, mai mult decat mine, la fel si soacra mea. Multumesc lui Dumnezeu ca suntem sanatosi si mai putem realiza multe in viata.
– Domnule primar, acum s-au format doi poli politici puternici, USL si PDL, unul de dreapta si unul de centru-stanga. Cat mai conteaza apartenenta politica la alegeri in mediul rural?
– La tara, mai putin conteaza partidul, ideologia. Este important pentru cel care ocupa functia, partidul te sustine, te ajuta, insa dupa ce ai fost ales devii primarul tuturor, iar prin aparteneta ta oamenii vad ce poti sa faci, cum iti indeplinesti promisiunile. Consatenii mei vor apa, canalizare, drumuri, scoli dotate, dispensar, transport civilizat, ordine, siguranta, respect etc. Toate acestea nu au culoare politica, le poti da tu, ca primar, daca le realizezi. Eu asa gandesc.
– Am vazut pe siteul comunei ca in august se sarbatoreste o zi a localitatii. Ce se intampla atunci?
– Da, este ziua cand s-a infiintat comuna. In fiecare an o sarbatorim prin manifestari culturale, sportive, slujbe religioase, ne adunam la un loc, servim o bere, stam de vorba. Vreau sa va spun ca de cativa ani ne preocupa revigorarea activitatii artistice in comuna. Avem o formatie de dansuri, care participa in fiecare an la diferite festivaluri, cum este cel de la Slanic Moldova, avem un grup vocal “Cununita”, la fel este invitat permanent la diferite competitii la nivel judetean. Invitam echipe sportive din alte sate, este o zi numai a noastra, la care tinem, fiind reperul nostru in noua devenire. Tot in anii din urma am realizat o monografie a localitatii, pe care o oferim tuturor celor care ne viziteaza, am donat si la biblioteci, pentru a ne face cunoscuti, dar si marturie pentru viitor.
– Este necesara si distractia, dar nu am vorbit nimic despre ocupatia de baza a taranilor: agricultura. Multi spun ca doar agricultura ne mai salveaza, insa stam prost, nu stim sa atragem fonduri, dotarea tehnica este slaba, productii doar de subzistenta. Atunci, cum ne salveaza?
– Avem in comuna cativa agricultori de baza, gospodari, care cresc animale, se ocupa de legumicultura, o preocupare cu traditie in comuna noastra. Se pricep, scot bani din munca lor, din valorificarea produselor. Sunt insa dezorientati. In ultimii 20 de ani au fost foarte multe probleme in ceea ce priveste agricultura. S-a facut o retrocedare discutabila. Sa nu fiu inteles gresit, oamenii trebuiau sa intre in posesia terenurilor pe care le-au avut, era proprietatea lor, mosteniri de la parinti, de la bunici. Ceea ce s-a intamplat dupa aceea este discutabil. Faramitarea suprafetelor a dus la imposibilitatea lucrarii pamantului in conditii optime. Acum incercam sa-i convingem ca aceasta situatie nu mai poate continua, trebuie sa gasim impreuna noi formule cum ar arendarea, constituirea de asociatii, chiar de cooperative, nu conteaza cum se numesc. Nu se mai poate face agricultura cu vaca si calul.
– Am inteles ca ati fost in Spania. Cum este organizata munca in agricultura acolo?
– Total diferit. Fluxul este foarte bine organizat : productie, preluare, industrializare, comert. Am vizitat un GAL, Grup de Initiativa Locala, cum ii spun ei. Este un grup de comune asociate, formeaza o comunitate mai mare, legal constituita. Acest GAL acceseaza fonduri europene, le primeste mult mai usor, pentru ca suprafetele sunt mai mari, puterea economica este mai mare, populatia la fel. In acest fel pot fi intocmite proiecte importante, accesarea se face mult mai rapid. Am venit acasa, mi-a placut ideea. Am discutat cu mai multe comune vecine, am reusit sa constituim si noi un Grup de Initiativa Locala, format din noua localitati. Prima parte de formare s-a parcurs, el mai trebuie recunoscut de UE. Noi ne punem mari sperante in GAL-ul nostru. Acolo, in Spania, GAL-ul avea activitate de productie, comerciala, industriala, avea parteneriate cu primariile, cu societati comerciale, intre GAL si ministere. Incet-incet, lucrurile intra in normalitate, crize au mai fost si vor mai fi, important este sa le gestionezi mai bine, sa tii pasul cu tarile europene, marea familie din care si noi facem parte.
– Mai candidati sau nu, asfaltati drumul sau nu, vor vedea locuitorii comunei anul viitor. Pana atunci puteti sa le tranmiteti un mesaj prin intermediul ziarului DESTEPTAREA.
– Eu vorbesc zilnic cu ei, insa le spun si acum sa aiba incredere in ei si dupa aceea in primarul lor. Sa nu-si piarda increderea, fara incredere devii total debusolat. Cu incredere unii in altii vom reusi sa facem lucuri mari. Eu va invit spre toamna la inaugurarea noului sediu al Primariei, asa cum ii sta bine unei comune care aspira la un viitor mai bun.
Gheorghe Baltatescu
20 de ani de inchisoare
Criminalul din cartierul CFR si-a primit pedeapsa
Dorin Grozavu (35 de ani), acuzat de omor calificat deosebit de grav si viol, a primit 20 de ani de inchisoare pentru fapta sa. El este cel care, anul trecut, in luna august, a comis cea mai sadica crima in cartierul CFR din Bacau. A violat o fetita de 12 ani, a ucis-o in bataie si i-a infipt o surubelnita in gat, apoi a ingropat-o pentru a-si ascunde fapta. “Tribunalul Bacau i-a dat pe fond o sentinta de 16 ani si opt luni cu executare, insa la recursul formulat la Curtea de Apel Bacau, instanta a decis pedeapsa de 20 de ani. Acum dosarul e in recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie”, a declarat judecator Maria Oborocianu, de la Tribunalul Bacau. Crima s-a petrecut chiar sub locuitorilor de pe strada Militari. Victima, Cristina, fetita care a avut parte de sfarsitul mult prea crud si care intrece orice inchipuire bolnava, fusese rapita din fata casei, cu o zi inainte, chiar de cel care a ucis-o. Mama ei a declarat disparitia la Sectia II Politie, dupa ce toata noaptea a cautat-o disperata prin tot cartierul. Politistii au plecat si ei in cautarea fetei si asa a fost descoperita tragedia. A fost prins imediat si faptuitorul, in cimitirul din cartier. Luat la intrebari, acesta a recunoscut toata fapta. A declarat anchetatorilor si procurorului criminalist ca a violat fata, apoi a ucis-o si, pentru a-si sterge urmele, a ingropat-o, in spatele casei, pe malul raului care trece chiar prin gradina casei sale. Chiar cu o zi inainte, ii ceruse mamei lui o sapa, motivand ca vrea sa faca o groapa in cimitir. Victima a fost gasita intr-o groapa, pe malul Negelului, indoita, “pliata in doua, ca sa incape in groapa”, dupa cum au spus martorii, cu capul zdrobit, cu o surubelnita in gat si goala. Dorin Grozavu era recidivist, ducea o viata dezordonata, bea foarte mult, iar 11 ani a fost inchis pentru talharie si furt. Mama fetei ucise este singura. Sotul ei a fost rapus de o boala, iar acum creste inca un copil. Tot o fata, dar putin mai mare, de 15 ani.
Roxana Neagu
