Comerciantii de aparate de incalzire alternative isi freaca palmele de bucurie. In ultimele saptamâni au vândut cât intreg sezonul de iarna pe fondul temperaturilor scazute. Dar, nu toti au fost cinstiti cu oamenii care le-au calcat pragul.

Aparatele de incalzire care sa suplimenteze lipsa caldurii in apartamente au fost la mare cautare in zilele cu temperaturi scazute. Cei care nu au avut suficienta caldura si-au cumparat o aeroterma sau un radiator pe care sa il foloseasca din când in când, ca sa nu plateasca prea mult nici la factura de energie electrica. O parte din agentii economici s-au abatut de la litera legii, motiv pentru care inspectorii de la Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor i-au amendat. "Am facut verificari la 16 operatori economici care ofereau spre vânzare astfel de produse. Printre abaterile constatate se numara lipsa traducerilor la anumite produse, lipsa documentelor de insotire sau neafisarea la loc vizibil a telefonului consumatorului sau a programului de functionare", a explicat directorul Protectiei Consumatorilor Bacau, Toader Fratila (foto). In urma controalelor efectuate de comisari, s-au aplicat trei avertismente. Cuantumul amenzilor depaseste 3.000 de lei. Pentru a putea reclama eventuale nereguli, conducerea institutiei recomanda consumatorilor sa pastreze bonul fiscal sau factura, la fel si garantia.
A. Gavrila

Au scos zeci de mii de lei din buzunar si s-au ales cu apartamentele distruse. Este povestea unor locatari dintr-un bloc de pe Aleea Parcului. Acestia au platit o firma sa le schimbe acoperisul vechi, din tigla, cu unul nou, din tabla. Lucrarea nu a facut fata vremii din ultimele saptamâni. Podul si apartamentele au fost inundate, fiind acum aproape de nelocuit. Solutia de urgenta gasita de firma de constructii a fost sa gaureasca peretii exteriori, chiar sub pod, pentru ca apa sa se scurga afara.

Blocul 8 de pe strada Aleea Parcului a avut pâna anul trecut acoperis de tigla. Aparusera infiltratii prin pod, asa ca s-a decis schimbarea lui. In lunile august si septembrie, o firma de constructii a montat un acoperis de tabla si a inlocuit burlanele. Primele probleme au aparut la ploile din toamna. In aceasta luna cu zapezi abundente, s-a produs un adevarat dezastru. Apartamentele de la ultimul etaj sunt distruse. Apa adunata in pod a inundat si casa scarii, ba chiar s-a scurs si pe peretii exteriori. Geamurile si balcoanele sunt acoperite de turturi amenintatori. Locatarii au peretii, parchetul si mobilierul distruse. La cei 91 de ani ai sai, Georgeta Sion aduna toata ziua apa de pe jos si de prin vasele presarate in toata casa. „Pe 12, 13 si 14 februarie a plouat continuu. Am pus vase peste tot, am carat apa adunata de pe jos cu caldarea. O zi a fost bine, dar de vinerea trecuta a inceput sa curga iar apa din tavan. Mi-a venit rau. Norocul meu ca am avut medicamente de inima.”

Proprietarii, buni doar sa dea banu’

Locatarii aduc acuzatii atât asociatiei de proprietari, care s-a ocupat de lucrari, cât si firmei de constructii. „Ca proprietari de bloc, nu am vazut contractul dintre asociatie si respectiva firma, nu am vazut documentatia, proiectul, nu am fost anuntati cine raspunde de lucrare, ne-a declarat Doru Kalmuski, locatar. Numai asociatia s-a ocupat, iar acum presedintele se da lovit in aripa, a disparut din peisaj, si-a luat concediu medical. A refuzat si sa vina prin apartamente sa vada care-i situatia. Stam cu geamurile deschise fiindca a si aparut mucegaiul. Podul arata dezastruos.” La fel si casa scarilor, peretii exteriori, geamurile si balcoanele pline de turturi. „Pe noi nu ne-a bagat nimeni in seama, spune si Maria Cristea. Le-am spus muncitorilor sa nu renunte la luminatoare, la aerisiri. Au spus ca nu le lasa, fiindca ploua pe lânga ele. Acum ploua peste tot. Daca izbucneste vreun incendiu, nici nu au pe unde intra pompierii in pod.” Proprietarii au fost buni doar sa scoata bani din buzunar pentru noul acoperis, intre 1600 si 1900 de lei de apartament.

Slabe sperante de despagubire

Presedintele Asociatiei de proprietari 1, Ion Dragulin, a promis inca de saptamâna trecuta ca firma va lua urgent masuri pentru a remedia stricaciunile. Au aparut, intr-adevar, câtiva muncitori si au gasit o solutie care i-a lasat fara cuvinte pe locatari: au dat gauri in peretii podului, astfel incât apa sa se scurga afara. Siroaiele au curs pe geamuri si balcoane, formând turturi grosi. Contactat din nou, presedintele Ion Dragulin a declarat ca in zilele urmatoare va avea o intâlnire cu constructorul si se va stabili care sunt cauzele dezastrului din acest bloc. Reprezentantul locatarilor s-a ferit sa pomeneasca despre posibilitatea de a cere despagubiri constructorului, dar sustine ca lucrarea se afla inca in garantie.
Doina Mincu

Un factor postal a fost tâlharit, ieri, intr-o scara de bloc de pe strada Alecu Russo. Un individ i-a pulverizat spray lacrimogen in fata, l-a lovit cu pumnii si picioarele dupa care s-a facut nevazut cu geanta in care avea banii de pensii si corespondenta. Oamenii din zona spun ca le este teama sa mai iasa din case.

Octavian T. (32 de ani) a plecat de la sediul central cu banii de pensie si corespondenta mai multor persoane de pe strada Alecu Russo. A intrat in scara blocului si s-a indreptat catre lift pentru a-i duce pensia unei persoane cu handicap. Nu a apucat sa mai faca niciun pas pentru ca din lift a iesit un individ care i-a pulverizat spray lacrimogen in fata dupa care a inceput sa-l loveasca fara mila. I-a luat geanta si a disparut. „Am auzit tipete pe casa scarii. Ajutor, ajutor! Am iesit, imi era si teama ca nu stiam ce s-a intâmplat. Am ajuns la parter, dar era un miros intepator si mult fum. Dupa aceea am aflat ca era spray. Mi s-a facut si mie rau, am venit in casa mi-am pus ceva la gura si m-am dus iar, ca-l auzeam ca se vaita. Era postasul nostru, saracul de el, plin de vânatai si repeta ca i-a luat geanta. L-am adus in casa, a mai venit o vecina care a sunat la 112 si a venit politia”, povesteste Ileana Nica, una dintre locatarele din bloc. Femeia se teme acum sa mai iasa pe casa scarii. „Imi este frica si sa mai dau drumul la usa. Ma uit pe vizor, dar daca este inturneric pe scara? E jale ce e aici. Cred ca sunt din cartier. Acum trei ani de zile la scara vecina o alta postarita a fost tâlharita”, a mai spus Ileana. Barbatul la care avea de gând postasul sa mearga s-a trezit ulterior cu politia la usa. „Aveam nevoie de bani, ca orice om, dar astept, nu este problema”, a spus acesta.

Oamenii isi vor primi pensiile

Politistii au deschis o ancheta. „Din primele verificari efectuate s-a stabilit ca Octavian T. nu purta echipamentul specific factorilor postali, iar în jurul orei 11.00, când a deschis usa liftului unui imobil de pe strada Alecu Russo, din interiorul acestuia o persoana necunoscuta i-a pulverizat gaz iritant lacrimogen, l-a lovit în zona fetei si i-a smuls geanta din material textil în care avea o suma de bani si corespondenta, dupa care a fugit. Politistii efectueaza în continuare cercetari în vederea identificarii suspectului, tragerii lui la raspundere si recuperarii prejudiciului”, a declarat inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Oficialii de la Directia Judeteana de Posta Bacau spun ca vor trimite in zona un alt factor care sa distribuie pensiile si indemnizatiile celor din zona. „Noi de mâine (n.r. joi) o sa achitam ce avem de achitat. Am vorbit cu baiatul, spune ca l-a atacat la lift. Am mai avut acum trei ani un caz similar la o scara vecina. Atunci a fost lovita o femeie. Autorul nu a fost prins nici pâna acum si nici noi nu ne-am recuperat paguba. Asta este. Asteptam ca politia sa-si termine investigatia. Zona aceea este rau famata si se stie lucrul acesta”, a declarat Sorin Sova, directorul DJP Bacau.
Geta Panaite

Si alti postasi au fost tâlhariti

In 2005 o postarita, in vârsta de 55 de ani, a fost tâlharita de doi indivizi, in scara unui bloc de pe strada Panselelor, la doi pasi de Inspectoratul Judetean de Politie Bacau. Au lovit-o in cap si i-au luat geanta cu 30.000 de lei si dusi au fost. A urmat apoi cea de a doua victima, de pe strada Alecu Russo, iar anul trecut un altul a fost tâlharit, dupa acelasi scenariu, prejudiciu fiind de 15.000 de lei. Oficialii politiei nu ne-au putut spune ieri daca autorii au fost sau nu prinsi.

CET Bacau a dat raportul pe tot anul trecut la Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC). Potrivit datelor furnizate de societatea bacauana de termoficare, aceasta si-a propus pentru 2011 sa realizeze revizii si reparatii in valoare de 6,5 milioane lei. A realizat 44 % din ce si-a propus, suma cheltuita fiind de 2,9 milioane lei. Potrivit informarii date publicitatii de ANRSC, CET Bacau mai are 18.590 de consumatori. (D.M.)

O interogatie provocatoare: „Cine duce scoala la scoala?” Aceasta este esenta unui proiect care vizeaza un generos si asteptat restart in educatie. O platforma online (www.restartedu.ro) ii invita pe toti cei care cred ca sistemul educational din România are nevoie de un restart care sa-i defineasca problemele, sa vina cu idei care le pot rezolva si sa primeasca feed-back din partea comunitatii. Ideile cele mai bune vor fi transformate in proiecte online, care ar putea provoca fericita schimbare. Trei dintre acestea vor primi o finantare. Restart in educatie va debuta cu evenimentul de lansare – Imaginarium 2012 (25-26 februarie), care vizeaza pregatirea a 70 de antreprenorii sociali. A doua etapa o reprezinta competitia online (21 februarie – 20 martie). Studentii, ONG-urile, cadrele didactice, antreprenorii sociali, elevii, cetatenii cu spirit antreprenorial sunt asteptati cu solutii raportate la problematica precizata. Cu ajutorul feed-back-ului venit de la comunitatea online, ideile vor evolua pâna la stadiul de proiecte. Atât comunitatea, cât si un juriu de specialisti vor alege sapte dintre acestea. Ele vor primi servicii de programare, web-design, consultanta. Hackathonul Restart in educatie (5-6 mai) va reprezenta etapa implementarii celor sapte platforme. Peste 50 de specialisti in educatie si IT, designeri, oameni de comunicare si antreprenori vor petrece impreuna 48 de ore, intr-un veritabil maraton de elaborare/finalizare a proiectelor. Gala Restart in educatie (19 mai) va stabili care dintre cele sapte platforme, deja functionale, vor primi granturi in valoare de minim 15.000 de dolari. Fiecare proiect este prezentat unui juriu de specialisti si unui grup de potentiali investitori, in cadrul Galei Restart in educatie. Primele trei câstiga o finantare de 5.000 de dolari si sprijin din partea echipei de organizatori si a partenerilor campaniei. Restart in educatie, cel mai recent proiect TechSoup România, realizat cu ajutorul unui grant acordat de Romanian-American Foundation, se bucura de sprijinul mediului academic, al companiilor IT&C, al comunitatilor de programatori si al antreprenorilor online. Câstigatorii competitiei vor fi sprijiniti sa-si lanseze si sa-si cresca ideile. Echipa de organizatori si partenerii campaniei le vor oferi consultanta, timp de minim sase luni (IT, comunicare, business, antreprenoriat online, legislatie) si vor construi in jurul fiecarei idei o comunitate de sprijin formata din specialisti, sponsori, voluntari. Deja, in mediul educatiei bacauane proiectul a strârnit valuri de interes.
Ion Fercu

Oficialii din Inspectoratul Scolar Judetean Bacau recunosc ca o parte din arterele din municipiu au fost omise in trasarea circumscriptiilor scolare. "Noi vom revizui circumscriptiile impreuna cu oficialii din primarie. O astfel de trasare nu s-a mai facut de multi ani si este posibil sa fi ratat anumite strazi. Vom face corecturile necesare", a explicat inspectorul scolar general adjunct, prof. Cristian Cuciac. In acest caz, strazile vor fi arondate unitatii de invatamânt cea mai apropiata. Lista completa va fi disponibila in curând si pe site-ul institutiei. (A.G.)

Sub pretextul unei asa-zise majorari de capital social, Primaria Bacau a „dirijat“ aproximativ 400.000 de euro spre o firma controlata de Liviu Goian, vicepresedintele organizatiei municipale a PNL. La sedinta din 31 ianuarie, consilierii locali au aprobat un proiect de hotarâre vizând majorarea capitalului SC „Sport Club Bacau“ SA cu suma de 1,6 milioane lei. Extrem de subtire (doar 3 rânduri !!!), cererea de majorare a fost iscalita de Remus Pozinarea, directorul sportiv al societatii. Potrivit Actului constitutiv, SC „Sport Club Bacau“ SA ii are drept imputerniciti pe Liviu Goian, presedintele Consiliului de Administratie, respectiv Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului. In ultimii ani, firma amintita a primit finantari extrem de generoase din partea Consiliului Local (CL) Bacau, acestea ajungând la peste 1 milion de euro. In ciuda finantarilor consistente „atrase“ de la bugetul local, societatea patronata de Goian&PNL a incheiat anul 2009 cu o situatie financiara dezastruoasa – pierderi de 3 milioane lei.

Municipalitatea bacauana a reusit performanta de a aproba o finantare de 400.000 de euro in baza unei cereri de 3 rânduri (!!!). Aceasta a fost remisa CL Bacau, pe 24 ianuarie 2012, si a fost semnata de directorul sportiv al societatii "Sport Club Bacau" SA, Remus Pozinarea. Pe 31 ianuarie, alesii bacauanilor au aprobat finantarea de 400.000 de euro, girând prin vot un proiect de hotarâre ce viza o presupusa majorare de capital social la "Sport Club Bacau" SA.
"Va rugam prin prezenta sa aprobati majorarea capitalului social a SC Sport Club Bacau SA, cu suma de 1.600.000 lei, necesara sustinerii activitatii echipei de fotbal, pâna la identificarea altor surse de finantare", se arata in adresa remisa de Pozinarea municipalitatii. In temeiul celor câteva rânduri redate anterior, CL a deblocat suma ceruta.

Unde au disparut imputernicitii din AGA?

Majorarile de capital la Sport Club Bacau SA au intrat, deja, in analele administratiei locale. Sub pretextul acestora, CL a pompat aproximativ 1 milion de euro in societate in intervalul 2010-2011. Cererile de finantare aprobate de CL contineau semnaturile reprezentantilor Adunarii Generale a Actionarilor (AGA), in speta ale consilierilor locali PNL Lucian Ciubotariu, Neculai Nechita, Mircea Fechet, Ion Rotaru si Ilie Birzu. Ultima cerere formulata de reprezentantii Sport Club Bacau SA nu mai contine semnaturile imputernicitilor CL in AGA, dupa modelul instituit prin solicitarile anterioare. Conform Actului constitutiv, Consiliul de Administratie al Sport Club Bacau SA este alcatuit din Liviu Goian, vicepresedintele municipalei PNL, Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului, respectiv Adrian Dospinescu, fost director tehnic in Primaria Bacau.

Cheltuieli curente de miliarde

Reprezentantii CL in AGA de la Sport Club Bacau SA sustin ca banii aprobati in sedinta din 31 ianuarie vor fi folositi la plata unor datorii. George Bogatu, ales local PSD, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca majorarea de capital vizeaza plata utilitatilor. "Majorarea de-asta a fost facuta, pentru plata utilitatilor. Probabil ca Pozinarea a facut cerea in numele clubului. Fiind vorba de plata unor utilitati, el cunoaste bine situatia de acolo. Pentru asta a fost majorarea de capital. Sunt problemele alea de plata, energie, mai multe. Va dati seama ca daca au solicitat suma asta trebuie sa justifice ce au facut cu ei. Probabil marirea de capital s-a afacut având in vedere acumularea de datorii si, in perspectiva, fiind nevoie de bani pentru problemele astea pe care le are la club", a afirmat Bogatu, membru in AGA de la Sport Club Bacau SA.

„Fiind vorba de plata unor utilitati, el cunoaste bine situatia de acolo. Pentru asta a fost majorarea de capital. Sunt problemele alea de plata, energie, mai multe.”
George Bogatu, consilier local PSD

„Modernizeaza baza Letea”

Neculai Nechita, consilier local PNL, a afirmat ca nu-si explica de ce nu s-a venit in CL cu cerere de finantare din partea AGA (adunarea fiind compusa chiar din alesii locali). Penelistul a afirmat ca, cel mai probabil, o parte din banii pe care-i primeste Sport Club Bacau SA sunt folositi la modernizarea bazei sportive Letea, aflata in proprietatea municipalitatii. "Sincer nu stiu. Probabil asa s-a hotarât la momentul ala, sa se faca cererea, in conducerea Sport Clubului. Probabil, fiind director sportiv, l-a delegat pe Pozinarea sa faca aceasta cerere de majorare. Noua nu ni s-a solicitat sa initiem un proiect", a afirmat Nechita. El a recunoscut ca, desi imputernicit al CL in AGA de la Sport Club, nu cunoaste valoarea capitalului societatii.
"Acuma nu stiu daca nu cumva ultimele sume sunt solicitate si pentru amenajarea bazei sportive de la Letea. Stiti cum arata. Acolo s-au facut vestiare, sala de mese, terenul, tribuna a doua", opinat consilierul local. Nechita a recunoscut ca suma primita de Sport Club Bacau SA este mare, dar – a afirmat penelistul – pentru a face performanta echipa are nevoie de bani. In prezent, echipa Sport Club Bacau – care functioneaza pe firma cu acelasi nume a Primariei Bacau – se afla in Divizia C (al treilea esalon valoric al fotbalului românesc). Baza Letea este modernizata cu bani de la Primaria Bacau, in temeiul unui contract de 1,53 milioane lei incheiat de municipalitate, in iulie 2011, cu firma Nataconex. "Sumele aprobate n-au nicio legatura cu modernizarea bazei Letea", a recunoscut si consilierul George Bogatu.

Unde s-au scurs banii?
Sport Club Bacau SA, pierderi de 3 milioane lei

Firma detinuta de Primaria Bacau a devenit, in ultimii ani, un adevarat aspirator de bani publici. Prin asa-zise majorari de capital social (care nu s-au mai regasit in societate), CL a directionat sume colosale catre Sport Club Bacau SA. Numai in 2010, firma – pe atunci denumita Fotbal Club Municipal Bacau SA – a primit din partea CL 1,2 milioane lei, cu titlul de majorare a capitalului. Finantarea a fost asigurata in temeiul a doua hotarâri de CL (HCL nr. 87/2010, respectiv HCL nr. 142/2010). Pe 31 august 2010, CL Bacau aproba majorarea propriu-zisa a capitalului social, cu suma de 1,2 milioane lei (HCL nr. 288.a/2010), desi banii primiti anterior de societate fusesera epuizati cu plata unor datorii catre stat si terti. Pe 27 decembrie 2010, la ultima sedinta a CL din an, alesii au aprobat o noua majorare de capital social, in suma de 1,2 milioane lei. La momentul respectiv, banii au fost virati catre societate cu scopul de a nu se perturba activitatea acesteia. Potrivit unui raport semnat de viceprimarul Dragos Luchian, in decembrie 2010, cele 1,2 milioane lei erau necesare pentru "echilibrarea situatiei economico-financiare" a societatii (denumita la acel moment Fotbal Club Municipal Bacau SA).
Ingineriile financiare realizate de administratia Stavarache, spre asa-zisa finantare a fotbalului bacauan, au culminat cu un exercitiu financiar catastrofal. Cu numele schimbat, intre timp, in Sport Club Bacau SA (vezi HCL nr. 273 din 31 august 2011), societatea municipalitatii a inregistrat in 2009 pierderi totale de 3 milioane lei (!!!). Intr-o ancheta publicata in august 2011 (n.r. – vezi articolul: "Societatea FCM Bacau SA a incheiat 2010 cu pierderi de 3 milioane de lei"), cotidianul Desteptarea dezvaluia ca prin firma Primariei s-au scurs bani cu nemiluita, fara ca autoritatile sa investigheze jaful petrecut in dauna bugetului local. Simptomatic, intr-o hotarâre adoptata de AGA de la Sport Club Bacau SA pe 25 mai 2011, alesii precizau ca pierderile inregistrate "vor fi recuperate din profitul ce se va obtine in anii urmatori" (!).

Goian: „Bateti câmpii”

Abordat de jurnalistii Desteptarii, Liviu Goian – presedintele CA de la Sport Club Bacau SA – a declarat ca ingineriile financiare sunt perfect legale si ca finantarea Sport Club nu intâmpina probleme. "La ce pot sa fie folositi acesti bani? Pentru activitatea sportiva, pentru obiectul de activitate al societatii comerciale. Vom face activitate sportiva, care implica tot ce inseamna viata unei societati comerciale. Cu plati corecte, cu plata de utilitati la zi", a declarat Goian. El a lansat mai multe jigniri, declarând ca jurnalistii bat câmpii in incercarea de a reliefa problemele pe care le are Sport Club Bacau SA. "Bati câmpii, vrei sa gasesti ceva necurat care nu exista", a afirmat, pe un ton trivial, Liviu Goian.
Gabriel Axinte, consilier local PDL, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca situatia in care se afla societatea Primariei nu e tocmai roza. Axinte a facut o interpelare in sedinata CL din 31 ianuarie, solicitând sefilor municipalitatii o dare de seama privitoare la banii bagati in firma din bugetul local. "Toate acele majorari de capital s-au facut cu perspectiva ca un investitor va veni cândva la aceasta echipa. Iata ca n-a venit. Am ridicat problema si la ultima sedinta si mi s-a spus ca banii sunt pentru plata utilitatilor, a curentului electric. Cred ca se simt si ei cu musca pe caciula", a comentat Axinte, cu privire la reprezentantii CL din AGA de la Sport Club Bacau SA.
Lucian Bogdanel

Presedintele Dragos Benea a anuntat, in sedinta de ieri a CJ, ca va ataca in contencios HG 85, prin care s-au alocat 1,32 milioane de lei comunelor calamitate. Supararea lui e cauzata de faptul ca pentru drumurile judetene nu a fost repartizat niciun leu, iar din cele 93 de primarii, doar 44 au primit sprijin.

Hotarârea 85 prin care Guvernul a alocat bani comunelor afectate de viscol a bulversat ordinea de zi a sedintei CJ Bacau, de ieri. Presedintele Dragos Benea a vorbit intâi despre banii pe care ii va da CJ comunei Odobesti, care are primar PDL, apoi a criticat Guvernul, care nu a dat niciun leu pentru refacerea drumurilor judetene din Bacau, Constanta si Prahova. “Suma pe care am solicitat-o Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) a fost una extrem de modesta, 5 miliarde de lei vechi, a declarat Benea. Mai e si problema alocarilor catre consiliile locale (CL). Doar 44 de consilii au avut probleme cu zapada, celelalte 49, incepând cu municipiul Bacau si terminând cu Palanca, nu au avut probleme din perspectiva prefectului, a CJSU sau a Guvernului României. Este incalificabil faptul ca aceaste sume nu s-au discutat in CJSU si cred ca este si nelegal.”

„Nu suntem cârpa Guvernului”

Nu e vorba de bani, ci de demnitate, sustine Dragos Benea. “E o jignire la adresa judetului Bacau”, “nu suntem cârpa Guvernului”, “nu vom accepta”, a insistat presedintele CJ, criticându-i pe democrat-liberali, mai exact pe Gabriel Berca, ministrul Administratiei, si pe Constantin Scripat, prefectul judetului. Dragos Benea a anuntat ca va ataca partial HG 85 in contecios, mai exact, doar anexa referitoare la judetul Bacau. In acelasi timp, va solicita premierului sa analizeze modul in care prefectul a gestionat propunerile de alocari si va cere parlamentarilor sa interpeleze MAI cu privire la criteriile de selectare a celor 44 de comune. Silviu Bondor, PDL, i-a amintit presedintelui CJ modul in care a repartizat bugetul pe 2012 in sedinta din 31 ianuarie. “Intr-adevar, sunt numai 44 de comune si sarim in sus ca Guvernul a facut si a dres, dar unde-i unitatea de masura prin care comparati acum dumnea­voastra si acest consiliu, cu majoritatea creata, ati impartit celelalte sume, nu de 300 de milioane, ci cu o diferenta de 5 miliarde intre o comuna si alta. Sigur, in pixul dumneavoastra au stat, atunci, acei oameni”, a declarat Silviu Bondor, adaugând ca daca s-ar lua dupa presedintele CJ ar trebui sa strige “Jos Guvernul Benea!”.

Ajutor pentru Rockefeller!

In sprijinul presedintelui CJ au sarit liberalii: “Chiar nu inteleg cum a nins la Filipeni, Odobesti si Plopana, dar nu a nins la Secuieni, a marturisit Viorica Marcu, PNL. Institutia Prefectului si Guvernului României primesc cu prioritate prognozele meteo. Nu inteleg cum au putut sari municipiul Bacau. Sa inteleg ca s-a facut o noua organizare administrativa si municipiul Bacau se afla in Neamt? Pentru ca judetul Neamt nu a primit nimic, nici municipiul Bacau nu a primit nimic!” Nicu Sapca, PDL, a afirmat ca “a da bani municipiului Bacau e ca si cum i-ai da bani lui Rockefeller”. Si el a facut referire la bugetul pe 2012 si l-a intrebat pe Dragos Benea cui ar fi dat bani, daca ar fi avut putere e decizie, comunei Mânastirea Casin, cu cele 6 miliarde, sau comunei Casin, care are 300 de milioane? “Hai, lasati banii sa ajunga la oameni”, i-a cerut Nicu Sapca. Dragos Benea a precizat ca daca HG 85 va sta blocata in instanta, cele 44 de comune vor primi bani de la CJ Bacau. In final, el a anuntat ca va invita CJSU, vineri, in sala mare, pentru a formula impreuna contestatia care va fi trimisa premierului Razvan Ungu­reanu si Secretariatului General al Guvernului.
Silvia Patrascanu

"Slefuitorii de talente"

Pictorul Ilie Boca si scriitorul Calistrat Costin au fost invitati, ieri, in sala mare a CJ Bacau. In plenul sedintei, alesii i-au acordat scriitorului Calistrat Costin premiul de excelenta, iar pictorului Ilie Boca, titlul de cetatean de onoare al judetului. Desi obisnuiti cu aplauzele, cei doi artisti au fost foarte emotionati. Pictorul Ilie Boca, sucevean la origine, s-a stabilt in Bacau in 1968, si de atunci a devenit o prezenta notabila a lumii culturale. A avut zeci de expozitii personale si de grup, in tara si in strainatate. Lucrarile sale au fost prezente in saloanele internationale din Paris, Cairo, New York, Roma, Cagliari sau Dusseldorf. La o zi dupa ce maestrul a implinit 75 de ani, CJ Bacau i-a recunoscut meritele, acordându-i premiul de excelenta si titlul de cetatean de onoare al judetului Bacau. Dragos Benea i-a inmânat diploma, monumentul de sare, simbol al judetului Bacau, lucrare a sculptorului Alexandru Ghildus, si flori pentru aniversare. Al doilea premiat, Calistrat Costin, este scriitor, publicist si critic literar. Vasta sa creatie cuprinde volume de poezie, proza, scenarii de teatru, foiletoane, traduceri si studii de critica. Este membru fondator al Societatii Culturale "Pro Basarabia si Bucovina", membru al Societatii de Stiinte Filologice din România si presedintele Uniunii Scriitorilor – Filiala Bacau. La propunerea Societatii de Stiinte Filologice, in semn de recunoastere pentru opera sa si pentru contributia la formarea talentelor bacauane, CJ Bacau i-a acordat scriitorului Calistrat Costin "Premiul de Excelenta". Pe lânga flori, diplome si aplauze, "slefuitorii de talente","titanii artei bacauane", cum i-a numit prof. Vasile Cautis, au primit un premiu in valoare de o mie de euro, o rasplata mai degraba simbolica pentru uriasa lor creatie si pentru promovarea culturii bacauane.
Silvia Patrascanu

Rubeola, boala care face ravagii de câteva luni printre copii si adolescenti, reprezinta o adevarata amenintare pentru gravide. „Acest virus da malformatii la copil daca este contractat in primul trimestru al sarcinii, a explicat dr. Zina Popa, medic obstetrica-ginecologie. O gravida care se afla in primele 3 luni de sarcina si are ghinionul de a veni in contact cu un bolnav de rubeola trebuie sa se prezinte imediat la medic. Se face o analiza, toate laboratoarele au posibilitatea sa o efectueze, prin care se observa daca femeia are imunitate la virusul rubeolei sau daca are deja virusul.” Probabilitatea ca o gravida care a facut rubeola sa nasca un copil cu malformatii este foarte mare. De aceea, trebuie ca viitoarele mame sa tina foarte strâns legatura cu medicul de familie si specialistul in evidenta caruia se afla. „Riscul este cunoscut de mult. In regimul trecut, când era interzis avortul, rubeola era un motiv pentru ca acesta sa fie recomandat de medici”, a mai spus dr. Zina Popa.
Doina M.

Zeci de mii de dosare au trecut prin mâinile procurorilor bacauani, in cursul anului trecut. Acestia si-au facut bilantul activitatii si potrivit datelor publicate au instrumentat peste 36.000 de cauze, cele mai multe, respectiv 22.417 au fost la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau. Cele mai putine au fost la Parchetul Tribunalului, 1.340, dar cu toate astea au fost cu 38% mai multe fata de anul 2010. La finele anului trecut circa 15.000 de dosare au fost solutionate, alte 10.600 au primit neinceperea urmaririi penale, iar peste 1.800 de inculpati au fost trimisi in judecata. A fost un an cu 54 de omoruri, peste 500 de furturi, 107 tâlharii si 45 de cauze de evaziune fiscala. La nivelul judetului Bacau au fost aprobate pentru parchete 102 posturi de procurori, iar in prezent sunt ocupate doar 87. (G.P.)

Ajutorul social si alocatia de sustinere familiala vor fi acordate in baza unui singur formular de cerere si declaratie pe propria raspundere. Formularul este, insa, foarte complicat, ca si acum. Povara completarii lui cade tot in spatele primariilor.

Solicitantii de ajutor social, care au dreptul si la alocatie de sustinere familiala, vor completa un singur formular de cerere si declaratie pe propria raspundere privind numarul membrilor familiei, veniturile si bunurile acesteia. Un proiect de act normativ in acest sens prevede pentru ambele prestatii sociale un formular unic. In prezent pentru acordarea ajutorului social si a alocatiei de sustinere familiala solicitantii trebuie sa completeze câte un formular distinct de cerere si declaratie pe propria raspundere. Conducerea Ministerului Muncii motiveaza ca a initiat un asemenea proiect pentru a reduce birocratia si a le usura munca beneficiarilor de aceste doua prestatii sociale. Dar, chiar daca ei vor trebui sa completeze un singur formular, acesta ramâne la fel de stufos, de complicat si greu accesibil intelegerii solicitantilor. Lasând la o parte faptul ca unele rubrici sunt ambigui (E1-copiii familiei, E2-copiii familiei), cele referitoare la bunurile si veniturile familiei sunt de-a dreptul naucitoare. Se stie, marea majoritate a beneficiarilor de ajutor social sau/si alocatie de sustinere au un nivel de instructie extrem de scazut. De exemplu, câti dintre ei stiu sa raspunda la intrebarea care sunt "veniturile din transferurile proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal si al dezmembramintelor acestuia"? Evident, mai mult ca sigur, niciunul! Tocmai de aceea misiunea primariilor va fi la fel de grea.

Ajutor social numai pentru invalizi

Primarii sustin ca lucrurile ar trebui simplificate. Documentatie stufoasa inseamna, in continuare, timp mult si costuri mari. "O sa ne dea de munca. Pentru a obtine un leu vom cheltui 10 lei. Nu mi se pare normal sa-i chinuiesti pe oameni", declara Marcelin Solot, primarul comunei Margineni. Nici pâna acum, cetatenii nu-si scriau singuri CNP si alte date prevazute in formulare. "Tot angajatii primariei erau cei care ii ajutau sa completeze cererile pentru ajutorul de incalzire sau pentru venitul minim garantat", afirma Marcelin Solot. "Ma tem ca vor transforma primaria in Casa de Ajutor Reciproc de pe vremuri, când un singur angajat, care era stiutor de carte, ii ajuta pe cetateni, majoritatea analfabeti, sa-si scrie cererile", arata Mihai Coman, primarul comunei Bârsanesti. Edilul sustine ca el nu-i de acord sa-i ajute pe puturosi, mai ales ca, desi sunt buni de munca, nu vor sa iasa la curatat zapada. "Am auzit de la alti cetateni ca cer 600.000 de lei pe zi si nici nu fac treaba de calitate." Exista, insa, o metoda de a-i departaja pe smecheri de cei cu adevarat neputinciosi, sustine Mihai Coman. "Eu nu incurajez lenea. Corect ar fi ca doar bolnavii si invalizii sa primeasca venitul minim garantat. Era mult mai simplu sa li se ceara o adeverinta de la medicul specialist, nu de la medicul de familie, si daca, intr-adevar, nu pot munci si nu au venituri, sa beneficieze de ajutor social. Cei care pot munci trebuie sa aiba si venituri."

Aproape 300.000 de prestatii sociale

Primariile vor avea mari batai de cap si de acum incolo, judetul Bacau având in continuare un numar foarte mare de persoane asistate social. Anul trecut, s-au cheltuit nu mai putin de 60 milioane euro pentru plata prestatiilor sociale, precum alocatii, ajutoare si indemnizatii. In 2011 au fost acordate lunar, in medie, 295.784 de prestatii sociale, care au insemnat pe intregul an 258.264.063 lei. Anul trecut s-au achitat lunar peste 16.000 alocatii de sustinere, suma totala platita ajungând la 11.731.691 lei. Tot in 2011 s-au platit lunar peste 7.000 de ajutoare sociale, care au insumat 13.330.938 lei. In ianuarie 2012 situatia a fost neschimbata. Sunt comune unde sute de familii au dreptul la ambele prestatii sociale. Dar peste 9.000 de familii au dreptul doar la alocatie de sustinere iar alte câteva mii, numai la ajutor social. Pentru acestea primariile vor trebui sa completeze separat cererea si declaratia pe propria raspundere.
Silvia Patrascanu
Elena Tintaru

Dupa ce le-a diminuat salariile, acum Guvernul României le ia bugetarilor si biletele de odihna subventionate. Un proiect de act normativ, afisat pe site-ul Ministerului Muncii, prevede ca anul acesta nu va fi acordat niciun astfel de bilet. In nota de fundamentare a proiectului se precizeaza ca guvernul a luat aceasta decizie, deoarece nu sunt fondurile necesare pentru a atribui bugetarilor o asemenea facilitate. Anul trecut, prin intermediul Casei Judetene de Pensii, au beneficiat de un bilet de odihna subventionat 635 bugetari, 44 soti/sotii si 161 copii ai lor. In total, au fost alocate 840 bilete, oferta care a reprezentat 89 la suta din cerere. Biletele au fost impartite sindicatelor reprezentative ale angajatilor din institutiile publice, unde nu este constituit fond social pentru compensarea biletelor de odihna. Au fost pentru 14 serii, cuprinse in perioada 7 iulie – 23 septembrie. Sejurul fiecarei serii a fost de sase zile. Pentru prima serie, 41 la suta din bilete i-au fost distribuite Confederatiei Sindicale Democratice din România, 33,7 la suta CNSLR Fratia, 20 la suta Cartelului Alfa, 3,9 la suta Blocului National Sindical si 1,4 la suta Sindicatului Meridian. Pentru urmatoarele serii, 83,7 la suta din bilete au fost alocate acestor confederatii iar 16,3 la suta au fost pastrate de catre Casa de Pensii pentru bugetarii care nu au sindicat. Sindicatele, la rândul lor, au impartit biletele intre ele dupa care le-au repartizat membrilor de sindicat. Pretul unui bilet a fost intre 350 si 500 lei, dar costurile, in realitate, au fost mult mai mari, diferenta fiind acoperita din bugetul asigurarilor sociale. Angajatii din sectorul bugetar ale caror venituri salariale s-au situat sub salariul mediu brut pe economie sau au fost egale cu acesta au suportat, insa, doar 50 la suta din pretul biletului. Pentru copiii scolari, cu vârsta intre 6 si 18 ani, tariful a fost de 50 la suta din contributia parintelui. Bugetarii care au avut venituri salariale brute ce au depasit salariul mediu brut pe economie au suportat integral pretul biletului, dar, oricum, acesta a fost mai mic decât cel real. Prin urmare, bugetarii pierd o facilitate insemnata.
Elena Tintaru

Legea Asistentei Sociale nr. 292/2011, care a intrat in vigoare din acest an, aduce câteva noutati importante, dar nu neaparat dintre cele dorite de asociatiile persoanelor cu handicap sau ale altor beneficiari ai serviciilor sociale. E vorba de institutii nou-aparute, care vor prelua din sarcinile Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS) si ale comisiilor judetene de evaluare a persoanelor cu handicap si ale celor care au ajuns in incapacitate de munca. Astfel, Observatorul Social National va avea rolul de a colecta date privind politicile publice in domeniul muncii, protectiei sociale, justitiei, le va analiza si va propune recomandari privind imbunatatirea programelor. O alta noutate este infiintarea Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca. Va fi singura institutie care va evalua persoanele cu incapacitate sau handicap in vederea incadrarii in "grad de dizabilitate" sau in "grad de invaliditate". Comisiile judetene de evaluare si expertizare vor fi desfiintate, dar specialistii vor fi valorificati, urmând ca cei mai buni dintre ei sa fie preluati de institut. (Silvia P.)