Cele doua universitati din Bacau vor organiza in aceasta primavara alegeri pentru noi rectori. In cazul Universitatii "George Bacovia" noul rector va fi ales pe 25 ianuarie, prin votul cadrelor didactice si al reprezentantilor studentilor. Actualul rector, prof.univ.dr. Dumitru Bontas, nu va mai candida pentru aceasta functie pentru ca a indeplinit vârsta de pensionare. Anul acesta se vor schimba si decanii facultatilor, dar ei vor fi desemnati prin concurs public organizat de recotr la nivelul fiecarei facultati. La universitatea de stat, alegerile pentru functia cea mai inalta se vor organiza in martie. (Andreea G.)

Fondurile realizate de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau au fost in 2011 de 880.794 de lei. Cei mai multi bani au provenit din consultanta tehnica de specialitate acordata la cerere de angajatii agentiei. Acestea au facut referire la procedurile de reglementare, continutul documentatiilor sau ale probleme specifice, pentru care tertii au platit, in total, circa 817.000 lei. O alta sursa de venit au constituit-o analizele facute de laborator. Pentru ca acesta a achizitionat noi echipamente de analiza si recoltare, domeniile de investigatii s-au diversificat, iar cererea a crescut. In total, de pe urma clientilor care au cerut analize in laborator s-a strâns suma de 34.898 lei. Autorizarea transporturilor de deseuri periculoase si aprobarile Planurilor de eliminare a condensatorilor au constituit sursa de realizare a 27.216 lei. In fine, alti 5.000 de lei s-au strâns in urma emiterii de autorizatii de vânatoare. (A. Gavrila)

La ultima sedinta publica de repartizare a unor posturi ramase libere in urma demisiei sau intrarii in concedii, din cele sase posturi scoase la concurs s-a ocupat unul singur. Este vorba de un post la Scoala "Ionita Sandu Sturdza" din Saucesti. Alte cinci posturi au ramas nerepartizate, urmând a fi organizate concursuri de catre conducerile unitatilor de invatamânt. Unul este la Gradinita cu Program Prelungit nr. 29 Bacau, iar celalalte sunt in mediul rural, la scolile Vultureni, Zemes si Cotofanesti. Consiile de administratie din aceste scoli sunt abilitate, conform legii, sa organizeze si sa desfasoare individual, in consortii scolare sau in asocieri temporare la nivel local, concursuri de suplinire pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, cu probe scrise si practice/orale in profilul postului sau la limba de predare, cu personal didactic calificat, respectiv testari cu personal fara studii corespunzatoare postului. (A. Gavrila)

Abdulaly A., in vârsta de 50 de ani, originar din Azerbaidjan, dar cu domiciliul in Germania, a fost prins si incatusat de politistii bacauani de la Serviciul de Investigatii Criminale. Barbatul detinea un mandat de arestare european, eliberat de autoritatile germane, pentru infractiuni economice. Prinderea lui s-a realizat in urma schimbului de date si informatii prin intermediul Biroului Sirene, din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române. Acesta este acuzat de tainuire calificata în banda a impozitului si sustragerea de la plata impozitului. “Barbatul a fost prezentat procurorilor din cadrul Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Bacau care au emis ordonanta de retinere pentru 24 de ore, urmând ca în cursul zilei de astazi sa fie prezentat Curtii de Apel Bacau, în vederea arestarii preventive”, a declarat inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al IPJ Bacau. (Geta P.)

Agitatie mare de la primele ore ale diminetii, pentru pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau. Un autoturism a fost cuprins de flacari intr-o parcare de pe strada Mihai Eminescu. Militarii s-au grabit sa ajunga la eveniment, iar când au sosit la fata locului au gasit incendiul lichidat de cetateni. Au facut verificari si cred ca focul s-a iscat de un scurtcircuit produs la instalatia electrica. Flacarile au distrus mai multe parti componente ale masinii. (G.P.)

Miercuri, alesii buhuseni au aprobat reteaua scolara a orasului, pentru anul scolar viitor. În noua configuratie a retelei, Colegiul „Ion Borcea”, scolile „Mihai Eminescu”, „Stefan cel Mare” si „Mihail Andrei” vor avea personalitate juridica, în vreme ce gradinitele vor deveni structuri ale scolilor gimnaziale, unde vor fi organizate si cursurile claselor 0. Scoala Nr. 2 si Scoala Nr. 3 sunt structuri ale scolilor, „Stefan cel mare”, respectiv „Mihail Andrei”. Noua retea scolara are si avizul ISJ Bacau. Argumentele restructurarii vizeaza aspecte de îmbunatatire a calitatii manageriale si instructiv-educative, dar si utilizarea eficienta a resurselor financiare, materiale si umane. „În functie de evolutia numarului de elevi/copii la fiecare unitate de învatamânt, vom putea schimba, de câte ori va fi nevoie, structura retelei scolare. Urmarim calitatea activitatii, dar si optimizarea utilizarii resurselor. Calitatea va avea însa mereu prioritate” , ne-a spus primarul Ionel Turcea.
În aceeasi sedinta a fost aprobata utilizarea definitiva a excedentului bugetar, la nivel de oras, provenit din anii precedenti, pentru sectiunea dezvoltare (cheltuieli de capital). (I. Fercu)

Protectie si paza pe nimic

Fosti angajati bacauani ai unei firme de paza si protectie din Iasi se plâng ca au muncit degeaba la aceasta. Pentru a obtine de la firma drepturile salariale ce li se cuvin, s-au adresat si Inspectoratului de Munca Iasi, dar banii tot nu i-au primit.

Doi fosti angajati ai unei firme iesene de paza si protectie se zbat de luni de zile sa obtina de la aceasta drepturile salariale care, spun ei, li se cuvin, dar nu le-au fost achitate. Firma respectiva are puncte de lucru in mai multe orase din tara, printre care se numara si municipiul Bacau. Unii dintre fostii salariati ai punctului de lucru din Bacau i s-au adresat si Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Iasi, dar tot nu au vazut niciun leu in mâna. Viorel B., unul dintre cei care au fost angajati cu contract de munca la firma in cauza, ne sesizeaza: "Eu am muncit doua luni, adica in septembrie si octombrie, la punctul de lucru din Bacau al firmei de paza FGM Security Iasi. Am avut carte de munca, dar nu mi-au dat niciun leu pentru orele lucrate. In contractul de munca era prevazut ca ne platesc cu un tarif pe ora. Nu am vazut banii nici macar pe o ora lucrata. Firma are sa-mi dea cel putin o mie de lei noi. Pe mine toate documentele cerute la angajare m-au costat 150 de lei. Nici macar acesti bani nu i-am recuperat". La rândul lui si Emilian H. se plânge de aceeasi problema: "Eu am lucrat la aceeasi firma din data de 23 iunie si pâna in 5 septembrie. Mie trebuie sa-mi achite peste 750 de ore lucrate. Este vorba de 1.800 lei. Dar in situatia noastra sunt multi alti fosti colegi de serviciu".

Inspectoratul de Munca Iasi confirma sesizarea

In speranta ca astfel vor determina societatea comerciala la care au lucrat sa isi onoreze obligatiile fata de ei, cei doi au inaintat o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Munca Iasi, firma fiind in aria de competenta a acesteia. ITM Iasi le-a raspuns ca a efectuat control la SC FGM Security SRL Iasi si "s-au dispus masuri si termene fixe in vederea remedierii deficientelor constatate, printre acestea numarându-se si neplata drepturilor salariale". In aceeasi adresa trimisa celor doi reclamanti, ITM Iasi mai precizeaza: "Refuzul angajatorului de a duce la indeplinire masurile, obligatorii, constituie contraventie, potrivit Legii 108/1999". Dar in urma controlului ITM Iasi, firma nu le-a dat niciun semn fostilor angajati. "Ne-am adresat si domnului Vasile Mihaila, directorul zonal Bacau, dar tot in zadar. Ne-a spus ca daca nu ne convine, sa ne dam demisia", mai declara Viorel B. si Emilian H.

„Nimeni nu are rea vointa”. Oare?

Contactat telefonic, directorul zonal Bacau neaga ca i-ar fi indemnat pe cei doi sa-si dea demisia. "Nu-i adevarat aceasta. Ei nu au mai vrut sa lucreze", ne-a spus Vasile Mihaila, directorul zonal. Despre revendicarile salariale ale celor doi fosti angajati s-a ferit sa ne vorbeasca, dar, in cele din urma, a tinut sa precizeze: "Probabil ca acesta este motivul pentru care nu au mai vrut sa lucreze. Isi vor lua banii când acestia vor fi trimisi de la Iasi. Nimeni nu are rea vointa. Este o situatie economica grea, firma are si ea de recuperat sume importante de la beneficiarii serviciilor prestate. Dar, pâna la urma, oamenii isi vor lua banii". Cei doi, insa, isi mai pun speranta doar in instanta.
Elena Tintaru

Numarul inspectorilor sociali de la nivelul judetului Bacau s-a triplat in aceasta luna. In acest compartiment, care face parte de la 1 ianuarie 2012 din structura Agentiei Judetene de Plati si Inspectie Sociala (fosta Agentie Judeteana de Prestatii Sociale, pâna la sfârsitul anului trecut), lucreaza in prezent sase inspectori fata de doi. Cei doi erau la Inspectoratul Teritorial de Munca si au trecut de aici la compartimentul agentiei, alaturi de ceilalti patru. Astfel, personalul agentiei a crescut de la 29 angajati la 35. Dar suplimentarea cu acest numar de posturi a fost decisa de catre Ministerul Muncii fara a afecta la nivelul lui structura de personal. Cresterea numarului de angajati al agentiei judetene s-a facut prin redistribuirea la aceasta a celor doi inspectori existenti si a inca patru angajati de la Inspectoratul Teritorial de Munca. Activitatea celor sase inspectori sociali va consta, in principal, in verificarea modului in care sunt acordate prestatiile sociale de catre primarii. Totodata, inspectorii vor intreprinde controale si la furnizorii de servicii sociale. (Elena T.)

La solicitarea unui grup de cetateni, primarul Ionel Turcea a aprobat organizarea unor manifestatii pasnice, în centrul orasului, în perioada 19-22 ianuarie 2012, între orele 16- 20. Pe afisele care au împânzit orasul se precizeaza ca ar fi de dorit sa participe „un numar cât mai mare de cetateni la aceste manifestatii pasnice, pentru a ne alatura cetatenilor din întreaga tara”. Primarul ne-a spus: „Cei care au solicitat organizarea manifestatiilor sunt cetateni pasnici, dar amarâti, plini de nevoi. Exprimarea opiniei este un drept fundamental al cetateanului. Desi suntem siguri ca manifestatiile vor fi pasnice, am luat si masurile de ordine necesare”. Ieri, organizatorii, mai ales pensionari, erau cuprinsi de febra creatiei: scriau de zor texte pentru lozinci. (I.F.)

Zapada care a cazut in municipiu in noaptea de marti spre miercuri nu a cauzat blocaje. "Am lucrat cu cinci utilaje de imprastiat material antiderapant. Am operat in special pe arterele principale, dar am intrat si in cartiere. La schimbul intâi am avut si 120 de lucratori ai Directiei care au iesit la curatat trotuarele", a precizat Viorica Marcu, director al Directiei de Servicii Publice din cadrul Primariei Bacau. Aceasta reaminteste proprietarilor de spatii comerciale ca au obligatia legala de a degaja zapada din fata magazinelor. Directia este pregatita sa intervina si in zilele urmatoare, in cazul in care va mai ninge. "Prognoza este favorabila. Ceva ninsori sunt anuntate in weekend, apoi se va incalzi din nou. Oricum, noi suntem pregatiti", a mai spus Marcu. Nici in judet ninsorile nu au fost semnificative incât sa inchida vreo cale de acces. (A. Gavrila)

Un barbat din Bacau, lasat fara caldura dupa ce nu a achitat factura la gaze, a gasit rapid o metoda ca sa nu inghete de frig in casa. Dupa ce angajatii de la firma de distributie a gazelor naturale le-au taiat de la conducta, omul a mers si s-a bransat ilegal cu un furtun. Ion G. (62 de ani) a fost reclamat la politie, iar acum este cercetat penal pentru furt calificat. (G.P.)

Sindicatele au refuzat sa participe la reuniunea Consiliului National Tripartit de Dialog Social. Ele au mai multe revendicari de a caror rezolvare depinde prezenta lor la dialogul social. Din judetul Bacau, doar un lider de sindicat a participat la Comisia Judeteana de Dialog Social.

Convocat intempestiv de catre guvern, marti, 17 ianuarie, dupa patru zile de proteste in intreaga tara, Consiliul National Tripartit de Dialog Social (CNTDS) nu a intrunit conditiile de desfasurare. Si aceasta deoarece confederatiile sindicale reprezentative din tara au refuzat sa participe la reuniunea consiliului. Intr-o scrisoare deschisa transmisa mass-media, liderii confederatiilor principale isi motiveaza decizia printr-o serie de argumente. Mai intâi ei invoca faptul ca sedinta de CNTDS de marti nu a avut nicio ordine de zi. Apoi, arata ca la baza refuzului stau si numeroasele solicitari ale miscarii sindicale care nu au fost rezolvate. In scrisoarea deschisa se mentioneaza ca nu a fost convocat Consiliul Economic si Social extraordinar pentru a readuce regulamentul la forma tripartita, in vederea inlocuirii partii guvernamentale cu reprezentanti ai societatii civile, consiliu la care sa patrticipe toti reprezentantii confederatiilor sindicale si ai confederatiilor patronale reprezentative la nivel national. Se mai motiveaza prin aceea ca la modificarea Codului Muncii si a legislatiei care decurge din acesta nu s-a tinut cont de acordul dintre toate confederatiile sindicale si cele patronale, structurate in federatii profesionale, ceea ce a avut ca efect si eliminarea Contractului colectiv de munca unic la nivel national. Totodata, sindicatele au cerut sa fie respectat Acordul National din 2008 privind evolutia salariului minim din România, dar nu s-a luat in seama doleanta lor. Aceasta a condus la acordarea unui salariu minim garantat in plata pe anul 2012 nejustificat de mic. Nemultumirea confederatiilor sindicale este generata si de disponibilizarile colective din toate sectoarele de activitate fara a se lua masuri concrete prin care sa se creeze noi locuri de munca. Lista cu nemultumiri continua cu lipsa politicilor de conservare a locurilor de munca din economie, precum si cu neaplicarea somajului tehnic in 2011 si 2012. Dar si actuala lege a pensiilor constituie un motiv de nemultumire pentru sindicalisti, prin aceea ca ea nu respecta drepturile lucratorilor care au muncit in conditii grele. Nu in ultimul rând refuzul de a fi prezente la dialogul social este justificat de catre confederatii prin "denigrarea si incercarea de distrugere a miscarii sindicale, inclusiv prin restrictionarea dreptului la greva sau nerespectarea prevederii de incasare a cotizatiilor sindicale in sectorul bugetar". Reprezentantii confederatiilor sindicale sunt dispuse sa reia dialogul social doar daca guvernul va organiza reuniunea Consiliului Economic si Social pentru a readuce regulamentul la forma ceruta de ele si daca se va conveni asupra unui calendar al intâlnirilor CNTDS in cadrul caruia sa fie dezbatute si solutionate toate celelalte revendicari.

Aceeasi decizie si la nivel judetean

Referindu-se la decizia liderilor confederatiilor sindicale, Gheorghe Huluta, presedinte al CNSLR-Fratia, Filiala Bacau, ne-a declarat: "Refuzul reprezentantilor nostri de a participa la Consiliul National Tripartit este pe deplin indreptatit. De peste un an noi cerem un Consiliu Economic si Social! Cel mai grav este ca s-a eliminat Contractul Colectiv la Nivel National care le dadea o anumita stabilitate salariatilor." Asadar, si sindicatele din teritoriu subscriu la ceea ce au decis conducerile confederatiilor. Dovada sta si faptul ca tot marti, 17 ianuarie, numai unul dintre lideri a participat la Comisia Judeteana de Dialog Social, convocata pentru ora 13.00, din aceeasi zi.
Elena Tintaru

Graziela H. (52 de ani), din Bacau, a primit o amenda de 1.000 de lei de la politistii care au descins in Piata Centrala. Au gasit asupra ei zece pachete de tigari aduse din Republica Moldova si pentru care nu detinea acte de provenienta. Marfa i-a fost confiscata si a fost avertizata. (G.P.)

Liderii Sindicatului Liber din Invatamânt (SLI) Bacau au depus o cerere de autorizare a acestor proteste si estimeaza ca in fiecare zi vor fi in fata Prefecturii Bacau circa 250 de manifestanti. Demisia ministrului Educatiei este deja o chestiune de bun simt, spun acestia.

Profesorii ar putea intra chiar in greva generala, daca se strâng suficiente semnaturi in acest sens. "Acum lucram la tabelele pentru strângerea semnaturilor. Nu cred insa ca avem timpul necesar pâna pe 23 ianuarie, cum s-a anuntat initial, sa declansam greva. Obtinerea unui numar cât mai mare de oameni depinde de modul cum ii vom informa", sustine liderul bacauan al cadrelor didactice, Manole Chiriac.

Vor scanda in fiecare zi

Deocamdata, sindicalistii din invatamânt au de gând sa faca tabara in fata Prefecturii Bacau unde vor protesta in fiecare zi incepând din aceasta saptmâna si pâna pe 15 februarie. "Am cerut autorizarea protestelor intre orele 17-21. Estimam ca in fiecare zi se vor aduna circa 250 de persoane. Exista o mare aderenta la aceasta forma de protest. Oamenii pur si simplu s-au saturat de minciuni. Cred ca au inteles si politicienii ca de acum sunt atent monitorizati de public", a mai spus Chiriac. Cadrele didactice au o lista lunga de nemultumiri, pornind de la faptul ca nici in acest an nu se acorda o majorare a salariilor personalului din invatamânt, s-a amânat plata drepturilor salariale câstigate in instanta si pâna la prevederile noii Legi a Educatiei si nealocarea a 6 la suta din PIB invatamântului. "Demisia ministrului Daniel Funeriu este deja o chestiune de bun simt", a conchis Manole Chiriac. Acesta sustine si ca in proteste vor fi sustinuti de breasla actorilor sau a angajatilor din muzee sau alte institutii de cultura.

Alte sindicate nu vor iesi in strada

Celelate confederatii sindicale nu au in plan adunarea de semnaturi pentru o eventuala greva sau proteste in strada. "Suntem alaturi de cei care protesteaza, dar nu vom iesi intr-o actiune separat. Am recomandat membrilor nostri sa se alature societatii civile, dar in proteste pasnice", a explicat Martin Fartade, liderul bacauan al Cartel Alfa. Aceeasi atitudine au adoptat-o si cei din sindicatul CNSLR Fratia. "Suntem solidari cu protestatarii, dar nu vom iesi in strada. In plus, de luni bune noi nu am mai participat la comisiile de dialog social. De doi ani, dialogul social este pur formal! Niciun amendament cerut de noi nu a fost luat in seama", spune Gheorghe Huluta, presedinte al filialei Bacau.
Andreea Gavrila

Boc vrea intensificarea dialogului social

Dupa luni bune in care nu a mai convocat Comitetul Economic si Social, in lumina ultimelor evenimente, premierul Boc a cerut ieri prefecturilor intensificarea dialogului social. Acesta doreste sa primeasca informari periodice in legatura cu concluziile acestor consultari.

In România, toata lumea se lamenteaza ca ne pierdem medicii. Este adevarat ca multi au fost atrasi de mirajul strainatatii. Unii s-au intors. Câtiva, dar foarte buni. Au rezistat tentatiilor financiare si au decis ca au o profesie care trebuie sa fie din nou respectata in tara lor. S-au intors acasa cu noi cunostinte, cu o mentalitate sanatoasa, cu ambitie dar si cu cerinte. Sunt tineri si hotarâti sa dea tot ce pot spre binele pacientului. Cu o conditie: sa li se asigure resursele de care au nevoie.

Cu ani in urma, Europa si-a deschis portile pentru medicii români. Foarte multi au profitat de aceasta oportunitate. Au gasit in strainatate alte conditii de munca, respect si recompensa financiara. Unii dintre tinerii medici au ales sa se intoarca in tara care i-a format. Dr. Adorian Biro, medic neurolog, s-a specializat la spitalul universitar din Oxford. „Am mers acolo cu sotia, dar ea era in alta localitate, la 200 de mile distanta. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care nu am ramas in Marea Britanie, desi am avut oferte. Apoi, acolo este greu sa ai viata sociala, sa legi prietenii. Am acumulat experienta, am invatat lucruri noi si ne-am intors acasa.” Dr. Biro a admirat sistemul sanitar englezesc, foarte bine organizat, in care fiecare angajat are responsabilitati clare si se bucura de respect din partea pacientilor si a statului.

„Lucrurile se vor schimba si la noi”

Unii medici au plecat de la inceput cu gândul de a reveni acasa. Stiau ca ii asteapta conditii de lucru mai dificile, pe bani mai putini, dar sunt gata sa infrunte provocarea. „Eu am privit plecarea ca pe un lucru temporar, ne-a marturisit dr. Irena Galinescu, medic anestezie-terapie intensiva (ATI), specializata la un spital din Luton, Marea Britanie. Familia mea ramasese in tara. Pot sa spun ca sistemul sanitar englezesc seamana cu al nostru: are nevoie de oameni. Diferenta este ca ei reusesc sa ii atraga. Pentru a sublinia o diferenta, gânditi-va ca intr-un spital englezesc, o asistenta de la ATI se ocupa de un singur bolnav, iar la noi chiar si de sase. Eu am incredere ca lucrurile se vor schimba si la noi.”

Se impune o grefa de mentalitate

Tinerii medici care s-au specializat in spitale din strainatate privesc acum sistemul sanitar cu luciditate. Nu se multumesc sa-l critice. Sunt decisi sa se implice pentru a aduce schimbarea in bine. Dr. Alexandru Anghelus, medic urolog, s-a specializat in Franta. I s-a oferit o prelungire de contract. „Nu am vrut. Aveam un contract cu Spitalul Judetean Bacau. Planurile mele de viitor includ acest spital. Este important sa ai o experienta in strainatate in orice moment al formarii tale ca doctor, ca student, rezident sau specialist. Sunt foarte multi specialisti români care lucreaza in strainatate. Daca s-ar intoarce mai multi, in toate domeniile, cu alta mentalitate, cu alt ritm de lucru, s-ar schimba multe si mai repede la noi.”

Ne zgârcim si pierdem

Dr. Anghelus a constatat ca sistemul sanitar francez stie unde sa faca economie. „Trebuia sa pun o sonda unui pacient. Am rugat o asistenta sa ma ajute. M-am dus in salon, am vazut ca nu este la patul bolnavului.” Medicul a crezut ca asistenta il refuza fiindca este român. A folosit pentru dezinfectie o picatura-doua de betadina, cum stia din tara, si a pus sonda. A intrat si asistenta, purtând pe brate o tava plina cu materiale sanitare. „S-a mirat ca am pus sonda. Acolo se foloseste foarte mult dezinfectant, se utilizeaza materiale de unica folosinta si de buna calitate, pe când noi suntem invatati sa facem economie. In schimb, acolo pacientii nu fac infectie. La noi, dupa ce-i pui sonda bolnavului, ii dai obligatoriu antibiotice. In Franta nu s-a auzit de asa ceva. Noi facem economie, dar pierdem: apar complicatii, pacientul sufera, revine la spital, il internezi, il operezi. Numai fiindca te zgârcesti la materiale sanitare.”

Tot un strain ramâi

Chiar si tineri medici care au plecat cu familia in strainatate au luat hotarârea de a se intoarce in Bacau. „Eu am facut o specializare de doi ani in Belgia, iar sotul meu de 3 ani, plus un an in Franta, ne-a declarat dr. Daniela Ceuca, medic anestezist pediatrie. Am avut o colaborare excelenta in Belgia. Sunt primitori si atenti. Este uimitor sa te strige profesorul doctor pe numele mic din prima zi. M-am intors pentru familie si pentru a face ceva bun in folosul copiilor nostri. Apoi, oricât de bine te-ai simti acolo, tot un strain ramâi. Majoritatea colegilor mei au ramas din motive financiare, fiindca munca iti este platita. Nu cred ca pleaca cineva sa lucreze printre straini daca nu este nevoit.”
Doina Mincu

„In spitalul din Anglia mi-a atras atentia un afis cu un arbitru care arata cartonasul rosu pacientilor. Mesajul era ca daca agresezi in vreun fel personalul, esti pedepsit. Iar pedeapsa era externarea.”
Dr. Adorian Biro, medic neurolog

„Criza de medici exista in toata Europa. Era o cifra care spunea ca 10.000 de medici români au plecat in strainatate. Ne bucuram ca medici foarte bine pregatiti s-au intors in spitalul nostru. As vrea sa cred ca au facut-o si fiindca in ultimii ani Consiliul judetean si managementul spitalului a investit foarte mult in aparatura moderna.”
Dan Stoica, manager SJU Bacau

Parinti in salile de clasa, printre copii. Povesti de viata ale oamenilor de lânga noi. Ale celor care, indiferent de vârsta, au luat-o de la capat. Sunt exemple de viata pentru multi dintre noi. Oameni simpli, curajosi, siguri pe ei si pe tot ceea ce fac pentru viitorul lor. Sunt cei care, multi alaturi de copiii lor, s-au asezat timid in banci si isi continua studiile, dupa ani de pauza. La seral sau la frecventa redusa, in liceele bacauane. Sunt povesti de viata, la fel ca alte sute.

Au invins prejudecatile, si-au luat inima in dinti, au cântarit bine ce este mai bine pentru viitorul lor si s-au hotarât sa o ia de la capat. Sau sa mearga mai departe de acolo de unde, odata, au pus punct. Au pus punct cursurilor de la scoala si au intrat in viata. Au muncit, unii s-au si casatorit, altii au devenit si parinti. Acum, peste ani, alaturi de copii lor, merg la scoala. Cei mai multi. Altii, inca tineri, repara greseala "nebuniei" vârstei de 14-15 ani, când s-au multumit doar cu 8 clase. Tumultul vietii a venit peste ei si au decis ca e timpul sa urmeze un alt drum. In banca de scoala, unde invata cot la cot cu elevii de liceu, unde dau teze si examene in fata profesorilor, unde vor sa se califice intr-o anumita meserie. Unii chiar si la 45 de ani.

Eleva in aceeasi clasa cu baiatul ei

Mihaela Rontu are 35 de ani. Este din Bacau. E mama a doi copii si eleva in aceeasi clasa cu fiul cel mare, Constantin, la acelasi liceu. In clasa a X-a, la "Karpen". Am gasit-o la ore, intr-o dupa-amiaza de luni, in jurul orei 17.00. Era in fata unui calculator si invata programul de editare Word. "Sunt la profilul Matematica-Informatica. Am revenit la scoala dupa 16 ani. In 2009 m-am inscris la Colegiul Tehnic «N.V. Karpen», la insistentele baiatului", a spus zâmbitoare. A absolvit doar scoala profesionala, in anii ’90. Era pe atunci specialist in blanarie. Avea doar 15 ani. Imediat s-a angajat, la Fabrica de confectii, unde lucra si mama ei. A facut acolo cursuri de croitorie si a tinut "pasul cu vremea". Era insa muncitor necalificat. La 19 ani s-a casatorit si imediat a venit pe lume primul ei copil. "Inca de pe atunci mi-am dorit sa-mi continui studiile, dar nu am reusit. Financiar, nu mi-am permis. Nu puteam sa ma duc la scoala si sa nu aduc bani in casa. Asa ca dupa concediul de crestere a copilului am reintrat in câmpul muncii. A fost greu. Mai ales dupa anul 2000, când toti care ma auzeau ca am doar «profesionala» strâmbau din nas la angajare", isi aduce aminte. Asa ca s-a hotarât sa-si reia studiile. De pe internet a aflat de locurile de la seral, si-a luat inima in dinti si s-a inscris. "La inceput mi-era frica in fiecare zi ca nu o sa tin pasul. Dar nu am vrut sa pierd sansa asta. Vreau sa invat, sa nu-mi fac copiii de rusine. Acum invat cot la cot cu baiatul meu", a completat. De doi ani mai are si o fetita, dar asta nu a oprit-o sa-si duca visul mai departe. A lucrat in paralel si, pâna mai ieri, avea si un salariu. Intre timp a ramas fara loc de munca. "Dar nu ma descurajez. Vad altfel lucrurile acum. Am mai mult timp pentru scoala. Nu am bani, dar vreau sa-mi fac un viitor", spune hotarât. Ar vrea sa ajunga si in bancile unei facultati, dar inca nu stie ce va fi."Daca o sa-mi permit financiar, voi fi si studenta. Nu stiu acum. Stiu doar ca baiatul meu va fi student. Deja primeste bursa de performanta la scoala", a conchis fericita mamica, o eleva sârguincioasa chiar si la cei 35 de ani ai sai.

La ore, direct de la serviciu

Mihai Lucian Seinaj a venit la ore imediat dupa ce a terminat serviciul. Era in salopeta de lucru, cu o caciula pe cap, obosit, dar mândru ca la 30 de ani a gasit puterea de a invata din nou in bancile unui liceu. A absolvit doar opt clase, la fosta Scoala nr. 8 din Bacau, acum "Domnita Maria". Lucreaza ca operator comanda numerica la Aerostar. Vrea sa aiba in mâna si o diploma de bacalaureat. "Am deja un an de când am reinceput scoala, zice sigur pe el. Nu mi-e rusine. Sa inveti nu e nicio rusine, indiferent de ce vârsta ai." Intre 2003 si 2009 a lucrat in Italia. "Am plecat pentru bani. In Bacau am fost angajat la un italian. I-a placut mult de mine si dupa ce si-a inchis afacerea aici, s-a dus inapoi la el in tara si m-a luat si pe mine cu el. De la el am invatat meseria de operator. In acest timp mi-am cunoscut si viitoarea sotie, care e tot din Bacau. M-am casatorit cu ea in 2008, iar in 2010 am devenit si tatic", povesteste. In 2009, când a revenit in tara s-a inscris la "frecventa redusa" (FR), dar a abandonat atunci cartea. A plecat din nou in Italia, de data aceasta impreuna cu sotia lui, dar acolo nu a mai gasit ce a lasat. "Erau alti oameni. Nu mi-a placut. Asa ca am revenit in tara si mi-am cautat aici de munca". Pâna va termina liceul, va continua sa si lucreze in paralel, chiar daca pe un salariu de "necalificat". "Nu conteaza, adauga. Mi-am impus sa-mi termin si studiile, pentru ca stiu ca pot mai mult. Si voi merge pâna la capat. Sunt si fortat de imprejurari, mai ales ca acum am si o familie."

La 20 de ani, in clasa a IX-a

La 20 de ani, Tereza Geanina Diac este in clasa a IX-a. Vine in fiecare zi in Bacau, din satul Lespezi, comuna Girleni, pentru a invata. Vrea sa devina specialist, sa promoveze cei cinci ani de cursuri la FR si apoi sa mearga la Bucuresti, la universitate. "Sunt tânara, am timp", spune din "startul" discutiei noastre. La 14 ani a absolvit 8 clase, la scoala din sat. Era in anul 2005. Parintii au fost cei care nu au lasat-o sa "vina la oras." "S-au speriat. Ca sunt fata, ca trebuie sa fac naveta, ca voi sta la internat. Si nu m-au mai lasat la scoala. Mai am un frate care are tot 8 clase, dar el nu a vrut sa mai continue studiile. Dar eu mi-am dorit foarte mult. Insa eram prea mica. Atunci nici nu am dat importanta necesara si am ramas pe lânga ai mei. Dar acum regret foarte mult. Insa timpul nu e pierdut. Voiam sa ajung la Liceul de Arta, ca imi place sa pictez. Insa pictura a ramas pentru mine doar un hobby", ne-a declarat. Visul ei s-a naruit. A plâns zile in sir. Nu a mai gasit si puterea sa lupte. Frumoasa, subtirica si acum pare un copil. Un copil mai mare, care si-a convins parintii ca viata ei nu poate sa ramâna la tara. Asa ca in vara lui 2011 s-a inscris la cursurile de hair-styling si manichiura in Bacau. La "N.V. Karpen". "Asa am aflat si de sansa mea de a-mi continua cursurile. Cu parintii nu am mai avut probleme, pentru ca si-au dat seama ca si ei au gresit in privinta mea. Acum chiar ma sustin. Nu am resentimente. Imi doresc numai sa termin liceul si apoi sa fac si o facultate. E prea devreme sa ma gândesc spre ce meserie sa ma indrept, dar le voi face pe toate la timpul lor. Chiar daca pentru mine timpul a stat putin in loc".

La seral in clasa a XII-a, cu doi copii la liceu

Are un baiat de 18 ani in clasa a XII-a la Colegiul Tehnic "A.Saligny" si o fata de 15 ani, in clasa a IX-a la Colegiul Tehnic "D.Mangeron", iar el va urma, din semestrul II, cursurile de seral la Colegiul Tehnic "Letea". Numele lui este Gheorghe Arinton, are 42 de ani si este din Marasti – Filipeni. Lucreaza la o firma de reesapat cauciucuri, iar dupa programul de lucru "ma intorc la carte". Si-a dat toate diferentele si va urma cursurile clasei a XII-a, specializarea electromecanica, ruta progresiva. In 1988 a terminat Scoala post-liceala de constructii in Bacau. "Fiind tânar, m-am multumit cu atât. Asa ca imediat am intrat in câmpul muncii, la sectia de productie industriala de prefabricate la fostul Combinat Industrial Chimic. Dupa un an, am plecat in armata. Apoi m-am apucat de agricultura, pe cont propriu in sat. In 1992 m-am casatorit. Am si doi copii. Pâna acum cinci ani am lucrat. Mai mult in constructii. Dar vreau sa le demostrez copiilor mei ca si eu pot sa am un liceu si o diploma de bacalaureat. Au tinut neaparat sa ma apuc din nou de scoala, mai ales ca au crescut si altfel vorbesc cu ei. In plus, conteaza mult si la locul de munca sa ai studii liceale. Altfel, nimeni nu te mai baga in seama in ziua de azi", ne-a spus barbatul, usor timid, dar senin si sigur pe ceea ce vrea sa faca. Este pregatit. "Trebuie!", continua. Deja se gândeste chiar si la o facultate. Nu spune "nu" inca, pentru ca "acum am si chef de invatat. Cine stie? S-ar putea. Ca ma imping copiii de la spate."

Din Anglia, in bancile de la Colegiul Tehnic „Letea”

Ionut are 31 de ani. A fost elev al Scolii nr. 16, acum "Alecu Russo", unde a absolvit ciclul gimnazial la 14 ani. Inca un an a urmat clasa a IX-a la fostul liceu IRAV, actualul Colegiu "Henri Coanda". Apoi a abandonat scoala. "Deh, nebunia tineretii. Sunt singur la parinti, am fost un copil alintat. Aveam bani, de la ei. Nu stiam ce fac", spune. La 20 de ani a plecat din tara. Mai intâi in Italia, unde a lucrat "de toate". De la sofer, la "carat saci de ciment" in constructii. "Cheltuiam tot ce câstigam. Asa gândeam atunci". A incercat apoi in Anglia, ajutat de un prieten stabilit in Londra. Acolo a lucrat ca alpinist utilitar. S-a distrat, si-a trait din plin tineretea. Anii au trecut si a devenit mai responsabil. Mai ales dupa ce a venit pe lume fiul sau, Ianis, acum de 5 anisori. "Cred ca atunci s-a produs si declicul. De atunci am inceput sa vad altfel viata. Asa ca am revenit acasa si m-am pus din nou pe invatat", povesteste. I-a fost greu. Drept dovada e faptul ca a reusit sa termine inca o clasa, a X-a, intre anii 2009-2010. Apoi a luat iar o pauza. S-a intors in Anglia, dar acum e in bancile de le Colegiul Tehnic "Letea", unde studiaza pe ruta directa, profilul protectia mediului. "Sper ca de data asta sa duc scoala pâna la capat. Mi-am dat seama ca am gresit. Acum ma gândesc si la baietelul meu. Vreau sa fie mândru de tatal lui."

Povesti de viata

"Multi dintre ei lucreaza, de aceea mai comasam clasele pe cursurile care se preteaza la asa ceva. Sunt oameni care au avut sansa de a urma o scoala, dar care nu au facut-o la vremea ei. Acum societatea le impune si vin din nou in fata noastra. Important este ca multi merg pâna la capat. In primul an mai sunt abandonuri, dar apoi, cine ramâne si termina. Sunt oameni de admirat", ne-a declarat si prof. Danut Dumitrascu, care preda la seral instruirea pe calculator. Cinci elevi, cinci destine. Doar o mica parte din povestile de viata ale oamenilor de lânga noi. A celor care, indiferent de vârsta, au luat-o de la capat. Sunt exemple de viata pentru multi dintre noi. Oameni simpli, curajosi, siguri pe ei si pe tot ceea ce fac pentru viitorul lor. Cinci oameni, cinci destine, cinci elevi, cinci chipuri zâmbitoare. Doar cinci, din alte sute, la fel ca ei.
Roxana Neagu

Dosarul de inscriere la invatamântul seral/cu frecventa redusa trebuie sa contina:
– cererea de inscriere
– certificatul de nastere/cartea de identitate/ certificat casatorie (daca e cazul)
– adeverinta cu notele si media generala obtinute la examenul de la sfârsitul clasei a VIII-a
– foaia matricola pentru clasele V-VIII (cu media generala)
fisa medicala

Unitatile de invatamânt din Bacau in care se desfasoara cursuri la seral/frecventa redusa:
– Colegiul Economic "Ion Ghica"
– Colegiul Tehnic de Comunicatii "N.V. Karpen"
– Colegiul Tehnic "Letea"
– Colegiul Tehnic "Anghel Saligny"

„Noi avem o singura clasa de a XI-a la seral, in care sunt 27 de elevi si trei clase la invatamânt cu frecventa redusa, respectiv o clasa de a XII-a cu 35 de elevi si doua clase de a XIII-a cu 55 de elevi. Toti sunt pregatiti pe acelasi profil, respectiv tehnician in activitati economice. La seral sunt numai cursuri de zi, organizate de luni pâna vineri, insa numai dupa-amiaza, iar la FR sunt cursuri doar o luna pe semestru, cu evaluare prin lucrare. Sunt elevi cu vârste cuprinse intre 20 si 45 de ani.” – prof. Neculai Terente, dir. CE "Ion Ghica"

„In acest an scolar avem 400 de elevi la seral. Ei sunt distribuiti in trei clase pe ruta directa si in alte 15 clase pe ruta progresiva, toti pe diferite nivele de studiu. La ruta directa avem clase de a XI-a si a XII-a, iar pe ruta progresiva, clase de a XI-a, a XII-a, a XIII-a si a XIV-a. Este invatamânt normal, cu frecventa normala, numai ca orele se tin dupa-amiaza de la 16.00 la 20.30.” – prof. Viorel Coseraru, dir. CT „Letea”

„Cu totii sunt absolventi ai scolilor profesionale, scolilor de arte si meserii sau care au absolvit invatamânt de 8 sau 10 clase. Noi avem 9 clase cu 265 de elevi. Trei clase de a IX-a, patru clase de a X-a si doua clase de a XI-a. Dupa scolarizare primesc calificativul de nivel III tehnician. Cine intra in clasa a IX-a urmeaza cursuri timp de cinci ani – 2 ani pe ciclul inferior si alti trei pe cel superior, iar apoi se pot prezenta la examenul de bacalaureat. Anul trecut, din 100 de absolventi de la acest nivel, au promovat doar 8 sau 9 elevi.” – prof. Remus Cazacu, dir. CTC „N.V. Karpen”

„Noi avem doar o singura clasa, la seral. Urmeaza in acest moment cursurile colegiului 22 de elevi, in clasa a XIV-a, profil tehnician mecanic intretinere si reparatii. Patru dintre acesti elevi sunt casatoriti.” – prof. Adrian Fuioaga, dir. CT „A. Saligny”

Soferii bacauani platesc, de altfel ca tot românul, taxe peste taxe pentru privilegiul de a circula pe drumurile publice. Peste toate, mai cotizeaza din greu si la magazinele de piese auto, fiind nevoiti sa-si repare frecvent masinile. Aceasta, deoarece gropile din asfalt vin de hac oricarui autoturism. Edilii au un obicei de la care nu se abat: impart banii la firmele de asfaltari, dar nu mai verifica si calitatea lucrarilor.

In Bacau s-a lucrat din greu in vara si toamna anului trecut la cosmetizarea strazilor. S-au turnat covoare de asfalt, s-au montat dale chiar si pe trotuare betonate aflate inca in stare buna. S-a bifat lucrarea, s-au facturat sume uriase, dar echipele de muncitori au lasat in urma adevarate capcane pentru soferi si pietoni. Capacele de canalizare si cele de la aerisirile de gaze au ramas mult sub nivelul strazilor si al trotuarelor. Soferii risca sa-si strice masinile prin gropi, iar pietonii, sa ajunga la Urgente cu luxatii sau chiar fracturi. „Peste tot este plin de gropi, pe toate strazile, ne-a declarat Mihai Popovici. Chiar daca circul toata ziua prin oras si sunt obisnuit cu strazile, nu am cum le ocoli. Scap de una, dau de alta si masina mea sufera. Stiu ca as putea sa ma indrept impotriva primariei pentru pagube, dar nu am eu bani de instanta.” Ion Baltaru, un taximetrist bacauan, spune ca strazile din oras sunt „moartea masinilor”. Când gropile sunt cu apa sau cu zapada este imposibil sa nu le ia in plin cu rotile. „Si uite asa, luna de luna, merg in service. Se duce bucsaraia, se duc amortizoarele, poti sa ramâi si fara roti in trafic. Ce sa facem? Asa se lucreaza tot timpul la noi. Iar noi, taximetristii, tragem toata ziua pentru ceva lei si ii dam pe reparatii” Ioan Cioristeanu, un alt bacauan care circula cu masina, incearca sa gaseasca explicatii pentru a aceasta situatie absurda. „Poate nu s-a prevazut in contract sa se ridice si canalele, nu stiu. Depinde cum s-au inteles la licitatie, dar nu este normal sa se circule asa. Ma deranjeaza ca sofer.” Soferii sunt indignati si de faptul ca lucrarile derulate anul trecut in marea graba specific electorala au blocat circulatia prin oras. Au indurat cozi nesfârste, au pierdut timp si bani pe rute ocolitoare, si-au tocit nervii. Drept rasplata, in urma constructorilor au ramas lucrari de mântuiala, care le pun bacauanilor masinile pe chituci.
Doina Mincu

Fostii "puristi" Romeo Stavarache si Gabriel Berca sunt mai dispusi ca oricând sa faca un compromis politic. Pretextul acestui compromis il constituie transarea unui buget de peste 30 de milioane de lei, pe care Consiliul Judetean (CJ) trebuie sa-l imparta celor 93 de unitati administrativ teritoriale din judet. Pentru PDL, impartirea banilor este cruciala, partidul având inregimentat cel mai mare grup de primari din judetul Bacau – 45 la numar. Ca sa obtina votul consilierilor PNL, in plenul CJ, pedelistii au avansat si o suma – peste 7,6 milioane de lei. Aceasta este alocarea bugetara pe care o va primi municipalitatea condusa de Stavarache, daca penelistii vor fi de acord ca impartirea banilor CJ sa se realizeze pornind de la criteriul populatiei. Primarul Bacaului si-a dat deja acordul.

Compromisul politic agreat de Stavarache si Berca vizeaza, in principiu, impuscarea a doi iepuri dintr-o lovitura. Pe de o parte, PDL isi "rezolva" grupul de primari, cu alocari bugetare mai mult decât echitabile (asa cum nu s-a intâmplat in 2011); pe de alta parte edilul Bacaului – care a angrenat bugetul municipalitatii in proiecte administrative extrem de costisitoare (sala polivalenta, spital municipal, borduriada etc) – ar primi o felie consistenta, de aproape 2 milioane de euro, din "tortul" bugetar judetean. In plus, PNL-ul lui Stavarache nu mai are, in judet, reteaua electorala rezultata in urma localelor din 2008, 15 primari liberali "dezertând" in tabara PDL. Edilul bacauan a negociat, cu alte cuvinte, doar pentru sine neavând, in propriul partid, guri de hranit.
Tehnic, daca intelegerea Stavarache – Berca va sta in picioare, bugetul judetului va fi transat in sensul agreat de cei doi. PNL si PDL au 20 de consilieri judeteni, raportul de forte in "alianta" de conjunctura fiind de 11 la 9 in favoarea liberalilor.

USL, puncte de rupere in judet

Surse apropiate organizatiei judetene a PNL au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca in interiorul partidului primarul Bacaului nu vede cu ochi buni existenta USL. De altfel, pe parcursul anului trecut Stavarache s-a pronuntat de mai multe ori impotriva unei aliante cu liderii PSD Bacau, acuzându-i pe acestia ca ar face parte dintr-un obscur grup mafiot local. La sedintele organizatiei pe care o patroneaza, edilul a avut repetate luari de pozitie impotriva aliantei cu PSD. In interiorul PNL exista, de asemenea, mai multe voci care dezavueaza ipoteza unei relatii politice cu PSD. Viorel Miron (PNL), primarul Comanestiului, este pe picior de razboi cu social-democratii din orasul sau, in timp ce Mihaela Badic – edilul comunei Helegiu, dar si vicepresedinte al PNL Bacau – si-a anuntat deja intentia de a candida la functia de primar al municipiului Onesti. In ultimele luni, aceasta din urma a criticat dur relatia de presupusa colaborare dintre PSD si PNL, de la Onesti, apreciind ca liberalismul a capitulat in fata "socialismului cu fata umana" predicat, in municipiul de pe Trotus, de primarul Emil Lemnaru.
Cu o istorie cel putin la fel de complicata si in municipiul de resedinta, USL are – la prima vedere – putine sanse de materializare in judetul Bacau. Stavarache e mai tentat sa o "dea la pace" cu fostii colegi din PUR, acum ajunsi sefi la PDL Bacau, decât sa se alieze cu "fantomele" cocotate pe panouri electorale, pe care le denigra in campania de la localele din 2008.

Pregatiti sa puna candidat agreat de Stavarache

In tabara PDL exista un cor de voci care militeaza insistent pentru o alianta, deocamdata informala, cu primarul Bacaului. Intelegerea ar putea merge atât de departe, incât PDL sa nominalizeze un candidat la presedintia CJ agreat de Stavarache. Calculul vizeaza obtinerea aportului electoral al municipiului de resedinta, cel mai important in ecuatia parlamentarelor din toamna. Pe fondul picajului inregistrat de principalul partid de guvernamânt, liderii PDL Bacau nu mai par dispusi sa-si asume candidaturi la alegerile locale (n.r. – presedintia CJ, primaria de resedinta etc), astfel incât Stavarache are mâna libera sa actioneze in plan local in conformitate cu bunul sau plac.

PSD, balastul aruncat peste bord?

PSD Bacau se afla intr-o situatie politica cel putin ingrata. Liderii partidului au mizat, aproape neconditionat, pe alianta cu Stavarache, acceptând cu stoicism injuriile formulate de acesta pe parcursul anului trecut. Colaborarea dintre cele doua tabere, confiscata de alianta administrativa Stavarache – Benea, a transformat PSD intr-o remorca a edilului bacauan. Consilierii locali PSD voteaza, fara nicio rezerva, proiectele propuse de Stavarache, sub prezumtia ca partidul va prezerva, in temeiul existentei USL, functia de presedinte al CJ Bacau.
In realitate, social-democratii n-au nicio garantie in ceea ce priveste destinul politic al USL Bacau. Nici azi nu se cunoaste, de exemplu, daca Stavarache va onora cu prezenta sa listele electorale ale USL sau daca pesedistii vor fi nevoiti sa caute o solutie de avarie pentru municipiul de resedinta.
De cealalta parte, un eventual proiect politic subteran realizat de Stavarache si Berca s-ar dovedi, mai mult ca sigur, câstigator. PDL are in judet 45 de primari, la care s-ar adauga municipiul de resedinta (Stavarache), dar si 9 primari ai UNPR.
Pusa la lucru, o asemenea masinarie politica ar trimite PSD direct in cartile de istorie, dupa mai bine de 20 de ani de hegemonie in judetul Bacau. Aceasta pare sa fie, de fapt, marea miza a alegerilor locale din toamna.

Care e marja de negociere a lui Benea

Necunoscutele privitoare la votul exprimat pe bugetul CJ Bacau graviteaza in jurul "fidelitatii" consilierilor PNL. Unii dintre acestia – vezi cazul medicului Mihai Ichim – detin functii "puse la dispozitie" de conducerea CJ Bacau (n.r. – Ichim este presedintele Consiliului de Administratie de la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau). Daniela Biri – consilier judetean din Comanesti – ar putea sa "intoarca" votul spre PSD, cunoscuta fiind antipatia dintre primarul Comanestiului si liderul PNL Bacau, Romeo Stavarache.
Votul e nesigur si in tabara PDL, unde consilieri precum Silviu Bondor sau Gheorghe Pricopie sunt asteptati sa voteze in conformitate cu "sugestia" presedintelui CJ, Dragos Benea.

“Am stabilit cu Stavarache un lucru foarte simplu: ca alocarea de bani pe comune sa se faca in functie de numarul de populatie. Am avut o intâlnire si am stabilit principiul asta cu el. Sa vedem daca se tine de cuvânt. A fost de acord si am stabilit ca 20 e mai mare ca 17.”
Gabriel Berca, presedintele PDL Bacau
Lucian Bogdanel