In aceasta dimineata, incepând cu ora 10.00, in Parcul Cancicov din Bacau incep activitatile dedicate celei de-a 11 editii a Saptamânii Mobilitatii Europene, ce se marcheaza anul acesta in perioada 16-22 septembrie. “Ziua se va desfasura sub deviza: «În oras fara masina!», când scolile, institutiile publice, cetatenii sunt invitati sa foloseasca mijloace alternative de transport si sa desfasoare diverse activitati referitoare la tema”, a precizat cons. Maria Ionos, purtator de cuvânt ARPM Bacau. Cei care vor sa participe la activitati sunt asteptati la fântâna arteziana din Parcul Cancicov. Aici vor fi prezente mai multe grupuri de elevi ai scolulor bacauane. Intre orele 10.00-12.00 participantii se vor intrece in competitiile sportive organizate de reprezentantii ARPM Bacau: alergari, intreceri cu rolele, jocuri in aer liber. De la ora 12.00, incepe concursul de desene pe asfalt. Câstigatorii competitiilor vor fi recompensati cu diplome.
Incendiile din judet le-au dat de furca pompierilor
S-au jucat cu focul
Doi copii in vârsta de 4, respectiv 8 ani din localitatea Strugari i-au „pus pe jar” pe pompieri. Miercuri, in jurul orei 15:00, un echipaj din cadrul Detasamentului de Pompieri Moinesti a fost solicitat sa intervina pentru a stinge un incendiu in gospodaria in care locuiesc cei mici. „La sosirea la fata locului s-a constatat ca incendiul se manifesta la o anexa, cu destinatia spatiu de locuit, construita din bârne din lemn si cu acoperia de tabla. Din informatiile furnizate de martori, cauza probabila de producere a incendiului a fost jocul copiilor cu focul”, a declarat lt. Andrei Grecu, purtator de cuvânt al ISU Bacau. Desi incendiul a fost lichidat in scurt timp, flacarile au distrus o suprafata de 10 mp din anexa, usa si doua saltele.
A ramas sub cerul liber
Un bacauan din satul Vladnic, comuna Parincea, va indura frigul de afara in perioada ce urmeaza, dupa ce un incendiu i-a mistuit acoperisul casei. Joi noaptea, pompierii bacauani s-au deplasat la fata locului pentru a lichida incendiul. Acesta se manifesta in casa de locuit a barbatului in vârsta de 47 de ani, locuinta având peretii de paianta si acoperisul din lemn si invelitoare din tabla. „În urma incendiului, care a avut drept cauza probabila efectul termic al unui burlan metalic neprotejat termic fata de materiale combustibile, au ars circa 40 mp din acoperisul locuintei”, a declarat lt. Andrei Grecu, purtator de cuvânt al ISU Bacau. Mai mult, la fata locului a venit si un echipaj SMURD pentru a-i acorda primul ajutor barbatului. Acesta a suferit un atac de panica si a fost transportat la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, unde a primit ingrijiri medicale.
A dat foc la cablurile electrice
Un barbat in vârsta de 42 de ani a ajuns la sectia de politie dupa ce a fost prins dând foc unor cabluri de electricitate. Un echipaj din cadrul Detasamentului de Pompieri Bacau s-a deplasat miercuri pe Bdul Unirii din bacau pentru a stinge un incendiu produs lânga o cladire dezafectata. In urma cercetarilor s-a stabilit ca barbatul „a aprins izolatia unor cabluri electrice. În urma incendiului au ars circa 10 kg deseuri de cabluri. Numitul S.P. a fost preluat de un echipaj de politie”, a afirmat lt. Andrei Grecu, purtator de cuvânt al ISU Bacau.
Incendiu la o societate din Onesti
Un incendiu de vegetatie uscata a izbucnit la mijlocul acestei saptamâni pe un teren ce apatine unei societati comerciale din municipiul Onesti. Un echipaj de pompieri s-a deplasat la fata locului pentru a stinge flacarile care s-au extins si pe un teren viran din apropierea firmei onestene. „În urma incendiului, care a avut drept cauza probabila utilizarea focului în spatii deschise, au ars circa 400 mp vegetatie uscata – 200 mp în curtea societatii si 200 mp pe terenul viran”, a precizat lt. Andrei Grecu, purtator de cuvânt al ISU Bacau. Mai mult, unul dintre angajatii societatii comerciale a fost amendat de reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau. „Pentru nerespectarea prevederilor legale privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor, numitul P.B., în vârsta de 56 de ani, angajat al societatii comerciale din municipiul Onesti, a fost sanctionat cu amenda contraventionala în cuantum de 2.000 lei”, a mai adaugat lt. Andrei Grecu.
Insula de Agrement, muzeul dezastrelor
La mai bine de doua luni de la furtuna care a provocat pagube insemnate in Bacau, Insula de Agrement poarta inca semnele dezastrului. Trunchiurile copacilor pusi la pamânt de furia naturii au ramas, insa, in acelasi loc. Cei care administreaza locatia sustin ca nu au utilajele necesare pentru a le ridica.
„Atentie, cad crengi!”, este avertizarea instalata de reprezentantii municipalitatii pe mai multi copaci de la insula. Trecatorii sunt astfel informati ca o plimbare se poate transforma intr-o aventura periculoasa pentru cei care nu sunt atenti.
Furtuna din 15 iulie a pus la pamânt chiar si cei mai batrâni dintre arbori. Radacinile sunt acum la suprafata. Numai ca, in afara de a strânge crengile cazute si a pune laolalta copacii mai mici, autoritatile locale nu prea au mai facut altceva. Nu este din dezinteres, spun reprezentantii Directiei Sport care administreaza acest loc de agrement. „Cea mai mare parte din arborii care trebuiau degajati au fost strânsi. Am avut mai mult de 70 de copaci pusi la pamânt in urma acelei furtuni”, sustine Gabi Lupu, seful acestei directii din Primaria Bacau. „Problema este ca pentru a ridica trunchiurile mari de copaci avem nevoie de un utilaj special, de o marime considerabila, care sa le ridice”.
„Nu e pericol!”
Deocamdata, singurele mijloace de transport pe care le au la indemâna angajatii Primariei Bacau sunt cele puse la dispozitie de Directia Servicii Publice. „Acestia solicita in fiecare zi un mijloc de transport: o masina mai mare, un tractor, dar ei decid unde sa intervina. Ce-i drept, acestea sunt utilajele pe care le avem in garaj in acest moment si nu prea le sunt de ajutor”, recunoaste Viorica Marcu, sefa directiei.
De fapt, s-au achizitionat deja si alte tipuri de utilaje pe care sa le foloseasca muncitorii pentru a executa lucrari edilitare. „La sfârsitul acestei saptamâni speram sa primim macaraua necesara si vom interveni pentru a ridica arborii”, explica Gabi Lupu. Acestia nu vor fi aruncati la groapa de gunoi, ci se incearca valorificarea lemnului, „pentru diverse reparatii unde este nevoie de material lemnos, pentru construirea de banci sau scene”.
Intre timp, pentru ca temperaturile au mai scazut, si vizitatorii sunt mai putini pe insula. „Ati vazut deja ca nu mai este un loc foarte frecventat. Din acest motiv, putem spune ca nu mai este un pericol iminent”, a conchis seful Directiei Sport.
Bacauanii asteapta cu nerabdare ca insula sa revina la infatisarea anterioara si arborii sa fie eventual inlocuiti prin noi plantari.
Dupa furtuna din 15 iulie, pompierii au fost solicitati sa intervina in sase misiuni de degajare a arborilor ce blocau caile rutiere de acces si cai feroviare, patru misiuni pentru degajarea elementelor de acoperis de la blocuri de locuinte si institutii ce puneau in pericol cetatenii care tranzitau zonele respective. In municipiul Bacau cele mai mari pagube le-au produs copacii cazuti pe carosabil, in spatiile de joaca, in fata blocului sau pe alei. Pe strazile Ionita Sandu Sturdza, Henri Coanda, Neptun, Calugareni, Izvoare si Aleea Parcului pompierii au intervenit pentru a degaja partea carosabila de crengi sau chiar copaci intregi rupti din radacina. Valoarea estimativa a pagubelor provocate de intemperii, realizata de Prefectura Bacau, este in jurul valorii de 120.000 de lei.
Spectacolul nepasarii
Pe masura peisajului apocaliptic produs de fortele naturii în iulie, în septembrie Insula reproduce imaginea nepasarii oamenilor. În cazul de fata, a administratiei locale. Chiar daca imediat dupa producerea furtunii, accesul bacauanilor pe Insula de Agrement a fost oprit timp de o saptamâna pentru a permite lucrarile, angajatii municipalitatii n-au facut fata, fiind insuficient echipati pentru a ridica arborii enormi. Astfel, Primaria a apelat la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. Dupa ce pompierii au rezolvat ce era mai greu si au plecat, cei de la Directia Sport si-au intrat în ritm… Unul prea lent din pacate dat fiind faptul ca nici pe 20 septembrie treaba nu era gata. Cei care se aventureaza pe aleea din vestul insulei o fac pe propriul risc – arborii inca nu au fost degajati de de crengile rupte, care ameninta sa cada peste trecatori în orice clipa, iar in partea sudica, mormane de vreascuri blocheaza aleile. (Stefan Ionescu)
„Criminalistul este condamnat sa afle adevarul”
Interviu cu Eugen Goldan, comisar sef, expert criminalist, seful Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau
– In tinerete eram un pasionat cititor de literatura politista, de la Rodica Ojog Brasoveanu la Agatha Christie, de la Ion Tipsie (fost politist) la Connan Doyle, de la autori americani la cei francezi. Imi placea la englezi argumentatia analizelor, la francezi intuitia si frumusetea desfasurarii anchetelor, iar la români rigoarea si munca in echipa, politist, medic legist, procuror. Era literatura, politistul, comisarul, detectivul ieseau mereu invingatori. Lucrati la Serviciul de Criminalistica de multi ani, cum este in realitate?
– Realitatea nu este departe de ceea ce ati citit sau citim in romane, in care, pe lânga partea de fictiune, exista si mult adevar. Multe cazuri din romane se bazeaza pe realitati. Autorii, in cele mai multe subiecte au anticipat sau au cunoscut munca politistului, a procurorului sau comisarului, depinde de tara unde se petrece actiunea. Cât priveste observatiile dumneavoastra cu privire la activitatea de investigatii criminalistice, intotdeauna se face in echipa. Pe lânga cei nominalizati, am mai putea adauga lucratorii de la investigatii criminale, de la ordine publica, circulatie, procuror, medic legist, alti specialisti, in functie de natura si gravitatea infractiunilor. Pe lânga cercetarea la fata locului, extrem de complexa, laborioasa, urmeaza o cercetare, o munca de laborator, unde are loc evaluarea si prelucrarea probelor, coroborarea lor, urmate de expertize pe baze stiintifice.
– Spuneam ca autorii mei preferati ii conduceau pe anchetatori spre un final asteptat: depistarea, prinderea si arestarea infractorului…
– Aici realitatea este putin diferita. Pot afirma ca, pâna la urma, infractorul este descoperit, mai repede sau mai târziu. Dupa cum stiti nu exista infractiune fara a lasa urme. In interactiunea dintre prezumtivul autor si mediul inconjurator, in mod natural ramân urme, depinde de pasiunea, priceperea si profesionalismul celor care lucreaza de a le vedea, de a le identifica, analiza si exploata in vederea identificarii autorului. Depinde de mai multi factori, de imprejurari, de conditii si, de ce sa nu o spunem, depinde si de inteligenta autorului, de «experienta» lui, sa nu credeti ca avem de a face numai cu incepatori, numai cu novici. In munca noastra am avut de a face cu infractori versati, recidivisti, care cunosc bine legile, procedurile.
– Si dumneavoastra, si opinia publica stie ca in municipiul Bacau sunt câteva cazuri de omor, de crime ai caror autori nu au fost depistati, nu sunt cunoscuti.
– Da. Nu stiu daca sunt mai multe sau mai putine, insa ele exista, si nu numai la noi, in tara, oriunde in lumea asta sunt infractiuni in care, la un moment dat, exista doar indicii, in altele cercetarile, din punctul nostru de vedere, nu au fost finalizate. Investigatia noastra este pur tehnica, in ceea ce priveste mersul anchetelor nu as putea sa va spun mai multe, deoarece ele sunt intr-un anumit stadiu de cercetare, sunt date, probe care urmeaza sa fie exploatate. Acest lucru depinde de cel care conduce ancheta.
– Omorul ca infractiune se prescrie?
– Da, dupa 15 ani.
– Imi vorbeati de o larga colaborare in rezolvarea unor infractiuni, insa, concret, cu ce se ocupa Serviciul Criminalistic, care este, ca sa spunem asa, obiectul de activitate?
– Sunt doua mari activitati pe care le desfasuram: cercetarea la fata locului, in infractiuni care tin de competenta politiei, activitate care consta in stabilirea starii de fapt, a imprejurarilor in care s-a comis infractiunea, se procedeaza la prelevarea urmelor de la fata locului, se ambaleaza si se trece la evaluare. Urmeaza apoi exploatarea acelor urme prin expertize si constatari tehnice criminalistice, este vorba de criminalistica clasica. Probele biologice sunt trimise la Institutul National de Criminalistica, la fel se procedeaza si cu expertizele chimice, fizice, noi valorificam – cu preponderenta – urme papilare, urme lasate de obiecte, inscrisuri. Cercetarea este coordonata de procuror, sunt cercetari care se efectueaza de catre politie, iar altele de catre parchet (omoruri, tâlharii etc.) Ati vazut ca la unele infractiuni cercetarea se extinde pe un timp indelungat, folosind partea stiintifica a politiei. Va dau ca exemplu un accident de circulatie. Cine merge la fata locului? Structura specializata, Politia Rutiera si criminalistul, intervine apoi expertul tehnic, este foarte complicat si nu are rost sa detaliem. Fara a da nume, la Onesti s-a produs un accident de circulatie, victima a decedat pe partea carosabila, autorul a disparut, insa la fata locului a ramas un fragment de plastic. In colaborare cu specialisti din domeniul auto am incercat sa aflam de la ce tip de masina provine acel fragment, am identificat marca masinii, coroborata cu urmele de la fata locului am stabilit dinamica producerii accidentului, apoi colegii de la Circulatie si alte forte au plecat la identificarea, pe zona respectiva, a autovehiculului si a posesorului si apoi a autorului infractiunii. Fragmentul de plastic provenea de la autovehiculul depistat.
– In acceptia mea, criminalistul se ocupa doar de omoruri, lovituri cauzatoare de moarte, fapte extrem de grave, dumneavoastra imi spuneti acum de accidente de circulatie…
– Este adevarat, munca noastra se extinde de la furturi, spargeri, distrugeri, accidente de circulatie, omoruri, tâlharii etc., la toate infractiunile unde ramân urme, pe baza carora se pot stabili imprejurarile si autorii. Repet, tot ceea ce inseamna tehnica si stiinta ne apartine noua. Criminalistica este una dintre primele stiinte moderne de granita care s-a conturat ca stiinta a procesului judiciar la finele secolului XIX, gratie intelepciunii magistratului si pedagogului austriac Hans Gross – autor al «Manualului judecatorului de instructie in sistemul criminalisticii» – oferind astfel justitiei instrumentele desprinse din totalitatea cunostintelor, bazate pe descoperiri stiintifice care sunt in masura sa contribuie in mod eficient la aflarea adevaului indiferent in favoarea cui este stabilit. Noi avem specialisti in criminalistica clasica, restul probelor si analizelor merg la Institutul National de Criminalistica.
– Cum ajunge un politist la Criminalistica?
– Acum organizarea este alta la nivelul Academiei de Politie, insa la timpul meu am terminat profilul, primi doi ani au fost de studiu general, iar ultimul an de specialitate. Mi-a placut foarte mult tehnica, am o pasiune pentru tehnica, criminalistica este diversa, nu faci mereu acelasi lucru, niciodata nu vei avea doua infractiuni identice. Este exclusa monotonia in munca unui criminalist. Stiinta avanseaza, mereu trebuie sa fii la curent cu noutatile, cum, normal, evolueaza si modurile de operare, tipurile de infractiuni. Sa va dau un alt exemplu: furturile din bancomate, modul de operare presupune stiinta, nu? Normal ca si politistul trebuie sa avanseze, sa apeleze la noi tehnici de cercetare. Dar nu-i de-ajuns, nu-i suficient sa vezi, trebuie sa cercetezi, sa faci legaturi cauzale, sa pleci de la un efect si ajungi la cauze.
– Ancheta s-a terminat, ce urmeaza?
– Nu facem anchete, noi facem investigatii, colectam probele si le trimitem catre anchetator, care poate dispune asupra lor. Noi identificam persoana care a creat urmele, a-l pune in postura de autor al infractiunii nu este de competenta noastra, ci a organului de cercetare penala, care procedeaza la cercetarea altor probe, audieri de martori, expertize etc., dupa care situeaza acea persoana in postura de prezumtiv autor. Stiti ca pâna la condamnarea definitiva nu poate fi autor, doar instanta dispune.
– Trei proceduri stârnesc interesul publicului in desfasurarea unor investigtii: portretul robot, reconstituirea si testul ADN.
– Portretul robot este folosit de foarte mult timp. El se finalizeaza dupa descrierile victimelor, martorilor, iar specialistul, artistul grafic, il creioneaza dupa acele informatii (avem asemenea specialisti, acum sunt si softuri specializate) si se face public sau nu. Politia apeleaza des la sprijinul populatiei in identificarea unor persoane banuite a fi prezumtivi autori, martori etc. ADN-ul, o descoperire de data recenta, foarte controversata la vremea ei, este o analiza care conduce la probarea ca persoana respectiva a fost prezenta la fata locului, a luat contact cu anumite obiecte din câmpul de cercetare.
– AND-ul este o proba indubitabila, indestructibila.
– Nu exista niciodata o regina a probelor. Toate probele au importanta lor, depinde de anchetator, de investigator sa le puna in ordinea fireasca, sa le exploateze corespunzator. Nu exista o proba «cea mai…». Nu pot lua ADN-ul si sa spun X este autorul infractiunii. Sunt probe directe, indirecte, pro si contra. Toate trebuie sa conduca la stabilirea adevarului. Nu asta este menirea noastra? Mai este si testul poligraf, care nu este obligatoriu, se face doar cu acordul persoanei, nu poti sa-l legi fortat de aparat, aici este vorba de emotii, de starea psihica, de relaxare. Un test poligraf este un indiciu in plus, raportul specialistului este mijloc material de proba. Cât priveste reconstituirea, este o procedura uzuala, decisa de organul de cercetare penala, care vrea sa-si explice conditiile si alte imprejurari in care s-a comis fapta: de ce, cum, mai ales cum, se verifica anumite ipoteze. Sunt persoane care isi iau pe propria raspundere comitrea unor fapte, simpla recunoastere nu este o proba, ea trebuie verificata din toate unghiurile, coroborata cu o multitudine de alte probe. Revin si spun ca nu exista o regina a probelor, cine crede asta inseamna ca nu are ce cauta in aceste structuri.
– Domnule comisar sef, sunteti in Politie de multi ani…
– Din 1985…
– Spuneti-mi ceva despre primul dumeavoastra caz la care ati participat, unul important.
– Noi nu impartim evenimentele, cauzele in importante sau mai putin importante. Au fost multe. Sa incerc. Dintr-o localitate din judetul Bacau, am primit o sesizare ca o persoana a fost gasita decedata prin spânzurare. Ne-am deplasat la fata locului, era o casa pe un deal, nu avea lumina electrica, era seara, am folosit luminile de la masina, victima era spânzurata cu un ciorap de un suport al fumoarului, nu erau urme de ravasire, am miscat victima si am vazut pe o caldare plina cu porumb o urma de sânge, care, la prima vedere, nu avea ce cauta acolo. Examinând cadavrul, am gasit intre degete câteva fire de par scurte, care nu erau ale victimei. Am mai descoperit ca doua degete de la o mâna, aratatorul si inelarul erau despicate, cu acea leziune nu putea sa-si puna streangul de gât. Au intervenit suspiciunile, am prelevat urme, am investigat si s-a ajuns la concluzia ca nu putea fi vorba de sinucidere. Prin analiza firelor de par, am identificat si autorul, un nepot al victimei. In urma unui conflict spontan de la pamânt, batrâna a cazut cu mâna pe marginea caldarii, probabil a lesinat in urma unor lovituri, a decedat si autorul a vrut sa duca in eroare modalitatea de deces a batrânei si a spânzurat-o. Un alt caz interesant, destul de complicat, a pornit de la un prezumtiv omor si s-a ajuns la sinucidere. Am gasit victima intr-o balta de sânge, intinsa pe jos, avea gâtul taiat. Parea o crima. In casa, niciun cutit. Undeva in curte, câteva urme de sânge pâna la un cutit. Era imposibil, ne-am zis, ca omul sa-si taie gâtul si apoi sa mai si arunce cutitul la câtiva metri. Pe o masa era o piatra de polizor, iar pe jos urme de la ascutirea cutitului. Totul ne ducea cu gândul la sinucidere. Impreuna cu cei de la Judiciar, cu alti investigatori am stabilit, dupa câteva zile, ca sotia lui l-a surprins chiar in momentul când se sinucidea, i-a luat cutitul si, din pragul usii, l-a aruncat in curte. Prea târziu. Caz inchis, rezolvat.
– Ati gresit vreodata, domnule comisar sef?
– Depinde de cine apreciaza. Pentru unii poate fi o greseala, pentru altii nu. Greseala? Mereu trebuie sa te raportezi la ceva. Sa ne lamurim, eu nu stabilesc autori, eu stabilesc autorul urmei, al urmelor. Daca ai elemente te pronunti, daca nu ai nu te pronunti. Este posibil sa se comita greseli, poate nu neaparat greseli, omisiuni este posibil. Vorbeam de pregatire, de experienta, de folosirea tuturor posibilitatilor pe care le ai la indemâna in investigarea probelor. Se fac primele investigatii, se evalueaza si, daca este necesar, se poate reveni la fata locului, la cauze, la persoane pâna ce se inchide cercul.
– Criminalistul este un om discret, nu iese toata ziua in presa, la televizor. De ce? Uneori, tacerea, lipsa de informatii pot naste indoieli, suspiciuni.
– Noi suntem tehnicieni, ne facem treaba, iar legatura cu presa, cu comunitatea o tin cei in drept, care conduc institutia.
– Exista o presiune publica, un interes fata de un eveniment, de un caz, exista obligatia de a informa opinia publica privind mersul unor anchete, mai ales daca a trecut ceva timp de la producerea evenimentului. Este important pentru comunitate, dar foarte important este pentru familii.
– O simtim si noi, la diferite nivele. Informarea se face prin intermediul celui care ancheteaza cazul, fie el politist sau procuror. Noi nu lucram cu publicul.
– Vorbeam de pregatire, de continuarea pregatirii personalului. Cum se face concret?
– Exista literatura de specialitate, reviste, internet, exista cazuistica si mai exista centre zonale de pregatire a criminalistilor. Eu sunt seful Centrului de Pregatire pe zona Moldovei.
– Exista in folclor o zicala: toti gainarii sunt arestati, iar criminalii umbla liberi. Cum comentati?
– Nu comentez, insa pot sa emit o parere: «gainarii», cum le spuneti dumeavoastra, poate nu au suficiente cunostinte pentru a ascunde fapta, «profesionistii» au in spate tehnica, experienta, bani. Este doar o parere, insa este putin probabil ca vinovatii sa nu ajunga in instanta, sa primeasca o pedeapsa, ca este mai mare sau mai mica. Nu pot sa ma pronunt. Judecatorul este cel care apreciaza, stabileste.
– Se vorbeste tot mai mult in ultimul timp despre reintroducerea pedepsei cu moartea pentru fapte extrem de grave. Ce parere aveti?
– Este complicat sa te pronunti, insa ne uitam in jur si vedem ca aceasta pedeapsa a fost scoasa din aproape toate legislatiile europene. Putem comenta, putem aprecia, insa nu putem elimina greselile din justitie. Ce ne facem atunci când este condamnat un nevinovat? Suntem atât de perfecti incât sa nu comitem greseli? Apreciati si dumneavoastra! Noi trebuie sa tindem catre perfectiune ca sa aplicam pedeapsa cu moartea. Cum nu exista perfectiune, nu ne putem lua o asemenea raspundere. Este opinia unui om care lucreaza de câtiva ani in acest domeniu.
– Toate serviciile, toate structurile, birourile, fiecare politist isi au importanta lor in sistem, ce are, totusi, in plus politistul de la criminalistica?
– In primul rând, pasiunea. Un criminalist, daca il iei si il duci la un alt serviciu se adapteaza mai usor, invers este mai greu. Aici lucreaza, muncesc doar cei care au pasiune pentru aceasta munca, este exclusa rutina.
– Dormiti linistit?
– Da.
– Vorbim de mai bine de o ora si n-am spus cine este Eugen Goldan?
– Sunt absolventul Scolii Militare de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne, a Facultatii de Drept, am cursurile postuniversitare in domeniul Circulatiei si Master in management. Sunt posesorul unui brevet de invetie. O echipa, nu numai eu, a lucrat la un soft de comparare a scrisului de mâna pentru a identifica persoana care a efectuat acel inscris. A venit criza si la noi, inventia este intr-o anumita faza si, când vor fi bani, o vom finaliza. Este brevetata si mai trebuie dezvoltata pentru a fi utilizabila. V-am spus ca sunt pasionat de tehnica, de masini, de tehnica fotografica, de ceasuri, citesc foarte mult si imi petrec cu familia putinul timp pe care il mai am la dispozitie. Scriu des articole in revistele de specialitate, sunt expert criminalist si des solicitat in foarte multe cazuri. Acum sa nu credeti ca suntem niste eroi, suntem oameni obisnuiti, insa cu expertiza in acest domeniu, obiectivul nostru fiind stabilirea adevarului. Suntem slujbasii adevarului.
Stanica „Lupu’“, un lup ca ursul din Dâmbovita
„Ati vazut deja ca nu mai este un loc foarte frecventat. Din acest motiv, putem spune ca nu mai este un pericol iminent”. Cu aceasta declaratie absolut halucinanta, Stanica Lupu, seful Directiei Sport din Primarie, si-a pavat drumul spre cartea de istorie a administratiei bacauane. Afirmatia sa, desprinsa parca din filmele cu prosti, tradeaza realitatea dezolanta in care se zbate Insula de “Agrement”.
Locul nu mai este “foarte frecventat”. Cu exceptia teraselor PNL, “ghidonate” din umbra inclusiv de Lupu, insula – altadata un loc al recreatiei si linistii pentru sute de bacauani – a devenit o imensa “fosa” in aer liber. In afara consistentului ciubuc estival, pe care unii sau altii dintre sefi si-l “trag” pe seama chiriilor de pe insula, locul e de toata jena. Si mila.
Renumitul si inca inexistentul proiect vizând modernizarea Insulei cu fonduri de la UE pare, mai degraba, in colaps. Proiectul ba a fost gresit de arhitecti, ba stagneaza din lipsa finantarii europene, blocata pe fondul descoperirii, la nivel national si local, a unor nereguli strigatoare la cer in cheltuirea banilor UE.
La asta se adauga nesimtirea “specifica locului”, impartasita de persoane tip “Stanica Lupu” care, dupa câte se pare, nu-si justifica leafa incasata din banii bacauanilor. Dupa luni bune de la furtuna din iulie, Directia sus-numitului n-a fost in stare sa “toaleteze” – macar de ochii lumii – Insula de “Agrement”. Plopii prabusiti asteapta inca o bruma de “simtire” din partea diriguitorului din Primarie.
Pentru el, insa, dezastrul de pe Insula – precum si riscul ca alti pomi sa se prabuseasca – nu reprezinta o preocupare. Cu gândirea sa aplicata de profesor de sport, ca atâtia altii aciuati prin PNL, Stanica Lupu e un “animal” cel putin la fel de periculos ca ursul ce sperie, de câteva zile, judetul Dâmbovita.
Handbal masculin / Liga Nationala: Debut la ora supei
Stiinta MD Bacau – Energia Pandurii Tg. Jiu (sâmbata, Sala Sporturilor, ora 12.30)
Alta exprimare?
Vice-campioana României, Stiinta MD Bacau revine in fata propriului public cu ocazia unui joc oficial dupa o pauza de trei luni si jumatate, dar si dupa un debut de campionat in surdina. In runda inaugurala a Ligii Nationale, studentii s-au impus la limita, cu 23-22 pe terenul Potaissei Turda, insa evolutia lor a fost prea putin convingatoare. „A fost o catastrofa de meci. Singurul lucru bun a fost ca am câstigat; in rest insa, jocul nu a curs deloc in directia dorita”, a recunoscut Eliodor Voica, antrenorul Stiintei sperând ca echipa sa sa aiba o alta exprimare in partida de sâmbata, cu Energia Pandurii Tg. Jiu.
Numitor comun
Programat la o ora mai putin accesibila publicului si deloc prielnica unui handbal de calitate (12.30), meciul cu Energia Pandurii este tratat cu toata seriozitatea de tehnicianul bacauan. „E clar ca nu vom avea parte de un meci usor. De altfel, nu stiu ce partide mai pot fi considerate facile in acest moment. Noi suferim inca la capitolul relatii de joc, insa am convingerea ca, treptat, lucrurile vor intra pe fagasul normal”, a declarat Voica inaintea partidei cu Pandurii, echipa care a debutat si ea cu o victorie in actuala editie de campionat: 27-25 cu CSM Ploiesti.
Raspuns final
Pâna la ora jocului cu Energia Pandurii, conducerea Stiintei vaprimi si un raspuns definitiv din partea suedezilor de la Ystads IF (adversarii studentilor in turul secund al Cupei EHF) referitor la posibilitatea ca si mansa retur a competitiei continentale sa se joace in Bacau. „Suntem in tratative avansate cu suedezii, sansele ca ambele manse sa aiba loc pe terenul nostru fiind destul de mari. In cursul zilei de vineri, cei de la Ystads ne vor comunica daca accepta sau nu aceasta varianta”, a declarat managerul Stiintei MD Puiu Ciobanu.
Bricolaje: „Asta nu-i capitalism, e animalism”
Domnule Apollo/ care-mi taci acolo/ Nici tu nu vrei sa asculti, tata/ Muzika/ Esti si tu un domn… La umbra adolescentei mele in floare ascultam trupa „Phoenix”, cea mai tare de pe la noi, imi puneam discurile lor si le fredonam apoi cântecele. Nu stiam pe atunci de cine erau scrise versurile, unele haioase de-a binelea, absolut incântatoare si pline de un duh zglobiu. Mai târziu am aflat ca „faptasul” nu era altul decât poetul Serban Foarta, care se imprietenise cu baietii din formatie. In stilul sau inconfundabil, el povesteste cum i-a cunoscut, si cât de „misto” a colaborat cu ei, desi nu era ca phoenicsii om de echipa, si nu traia in „cantonamente” ca acestia. Scrisul presupune concentrare, solitudine, ba chiar insingurare, dupa cum zice sturlubaticul domn Foarta. Cert este ca s-au potrivit de minune, si ca au iesit niste lucruri minunate din conlucrarea lor, acele Cantafabule, fragede, mustoase, picante, unice in felul lor. Dar ce mult timp a trecut de atunci, de la Muzica si muzichia, pentru ca formatia „Phoenix” implineste 50 de ani de la infiintare. Ceea ce mi se pare de-dreptul incredibil când ma gândesc la baietii aceia uschiti, frumosi si pletosi, care ridicau sali si stadioane in picioare! Te luau pe sus cu pofta lor de cântare, te umpleau de bucurie, erau o formidabila pata de culoare si o bomba de energie in vremurile acelea mohorâte in care eram dopati cu ideologia comunista. Citesc un interviu (din „Observator cultural”) a lui Nicu Covaci, fondatorul trupei, si ma incearca o crunta amaraciune. Povesteste acolo prin câte peripetii a trecut aceasta extraordinara formatie, cum au fost ei descoperiti, la un festival studentesc de la Iasi, de entuziastul Cornel Chiriac, membru in juriu, care a lasat deoparte orice protocol si a sarit pe masa juriului, dansând dezlantuit la auzul indracitelor melodii ale phoenicsilor. Oamenii stiau sa se bucure altfel atunci, spune Covaci, publicul cânta odata cu ei, si chiar si acum sunt multi aceia, de la 7 la 70 de ani, care le stiu cântecele „silaba cu silaba”. De iubiti ce erau, au fost interzisi de cenzura, si au fugit din tara, ascunsi in boxele unui camion cu instrumente. Dar Nicu Covaci, un rebel si un luptator, nu vrea sa renunte. S-a intors de mai multe ori in România, vrea sa cânte in continuare, iar acum se zbate sa marcheze cei 50 de ani de aniversare, neavând inca un program stabilit pentru aceasta, sustinerea materiala necesara unui asemenea eveniment. Si Covaci e trist, desi spera macar in sprijinul primarului de Timisoara, acolo macar, de unde au pornit, la ei acasa sa poata face, totusi, sarbatoarea. Mai vorbeste despre eforturile gigantice de a tine o trupa (in timp ce lumea crede ca e o viata de huzur, de staruri cu o multime de gagici, de bani, cu distractie la greu), despre industria muzicala de azi, care „omoara sufletul”. Isi varsa tot naduful, zicând ca trupa are acum mai multe dificultati de infruntat decât pe vremuri. Sunt sapati metodic, li se pun piedici, pentru ca nimeni nu are nevoie de cântece cu mesaj, de patriotism, de românism, iar tineretul de la noi e manipulat si se lasa manipulat. Razvratitul, furiosul de altadata se considera un nefericit, care constata ca: „Am avut probleme cu comunistii, am si mai mari probleme cu cei de azi, care traim in animalism. Asta nu-i capitalism, e animalism”. Cam trista muzichie!
Traficanti de droguri incatusati in Bacau
O retea de traficanti de droguri de mare risc a fost destructurata de procurori si politistii de la Combaterea Crimei Organizate Bacau. Oamenii legii i-au prins pe suspecti in timp ce incercau sa cumpere peste 2.800 de comprimate de Ecstasy. Anchetatorii vorbesc de un prejudiciu de aproape jumatate de milion de euro, dar si de zeci de fapte de tâlharie si furt savârsite de aceeasi retea.
Procurorii de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism Bacau dar si politistii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Bacau au destructurat o retea specializata in savârsirea infractiunilor de trafic international de droguri de mare risc, infractiuni de violenta si contra patrimoniului. Anchetatorii ii acuza pe cei patru suspecti ca in ultimele zece luni au savârsit zeci de tâlharii si furturi pe raza judetului Neamt, dar si de trafic de droguri. De altfel, au fost prinsi in flagrant când intentionau sa cumpere Ecstasy de la un dealer. „În sarcina membrilor gruparii s-a retinut ca, în perioada noiembrie 2011 – august 2012, au comis, pe raza judetului Neamt, peste 50 de infractiuni de tâlharie si furt calificat. Prejudiciul cauzat prin activitatea infractionala este estimat la 500.000 de euro. Patru dintre învinuiti au fost depistati în flagrant delict în timp ce intentionau sa comercializeze cantitatea de aproximativ 3.000 de comprimate tip Ecstasy, continând clorofenilpiperazina (CPP), drog de mare risc”, spun anchetatorii.
Comprimate aduse in folii de plastic
Drogurile proveneau din Olanda si au fost introduse pe teritoriul României în scopul comercializarii catre consumatorii din municipiul Bacau, la inceputul acestei luni. Comprimatele erau ambalate in 34 de folii din plastic autosigilante. Valoarea pe piata a drogurilor de mare risc este de aproximativ 100.000 de Euro. „Ulterior actiunii de prindere în flagrant, politistii au efectuat 6 perchezitii domiciliare, în judetul Neamt, la locuintele membrilor gruparii infractionale. Au fost identificate si ridicate în vederea cercetarilor bunuri provenind din comiterea mai multor infractiuni de furt si tâlharie. Fata de patru suspecti s-a dispus masura retinerii pentru 24 de ore urmând a fi prezentati Tribunalului Bacau cu propunere de arestare preventiva pentru 29 de zile”, mai spun procurorii. Pentru prinderea suspectilor s-a colaborat si cu Inspectoratul de Politie Neamt, jandarmii de la Gruparea Mobila de Jandarmi Bacau si ofiterii de la Serviciul de Operatiuni Speciale Bacau.
Biserica „Sfântul Ioan” – 200 de ani de existenta si rezistenta
Preotul Vlad Ungureanu pastoreste enoriasii din Parohia “Sfântul Ioan” din Bacau de mai bine de 25 de ani. L-am gasit in curtea bisericii, impreuna cu ceilalti preoti care slujesc aici, finalizând pregatirile pentru evenimentul de duminica, 23 septembrie. «Biserica noastra implineste 200 de ani de la prima sfintire, de existenta si de rezistenta. Duminica are loc marcarea acestui eveniment cât si resfintirea bisericii dupa amplele lucrari de reparatii, modernizare si finalizare a picturii interioare si exterioare. Suntem toti fericiti ca am reusit, impreuna cu enoriasii din parohie, dar si cu sprijinul multor alti bacauani, dupa mari eforturi, dupa ani de munca si sacrificii sa incheiem ceea ce inaintasii nostri au inceput acum 200 de ani”, ne-a spus preotul paroh Vlad Ungureanu. 200 de ani sunt foarte putini pentru istorie, pentru oameni, ca timp biologic este mult, iar pentru enoriasii bisericii si mai mult.
Initiatorii
Istoria acestui lacas de cult se imbina cu istoria comunitatii care s-a format si a evoluat la confluenta Bistritei cu Siretul, dar si in raport cu intreaga Moldova, fie ca a fost mai mare sau mai mica, Bacaul fiind târg, vama, punt de referinta intre Nord si Sud. Constructia bisericii incepe in 1802, in conditii istorice, economice si sociale extrem de complicate, Moldova era rupta in doua, rusii luasera partea de nord est, turcii stapâneau pâna la Milcov. In 1802 s-a produs un devastator cutremur. Si totusi… Documentele pastrate in arhive ne amintesc de doi oameni ca initiatori si finantatori ai sfântului lacas si anume, preotul iconom Ioan Moisa si mestesugarul Ioan Mocanu. Legenda ne spune ca acest “om de afaceri”, ar fi avut mare folos la rugaciune si drept multumire, a coborât toate oile sale din Muntii Nemirei, aproximativ 400, le-ar fi vândut in târg la Bacau, bani cu care, alaturi de cei ai preotului, s-a pornit constructia bisericii. Hramul bisericii a fost dat si porneste de la cei doi Ioani, ctitori ai bisericii. Au fost 11 ani de munca. Au fost 11 ani de sacrificiu, de credinta ca dragostea pentru adevar, pentru Bunul Dumnezeu vor invinge, iar istoria se scrie in primul rând prin arta, ca ce poate insemna o lucrare care sa-l apropie pe de Cel de Sus de noi, muritorii? Acum, dupa 200 de ani putem spune ca Biserica Precista si Biserica “Sf. Ioan” sunt primele doua constructii de arhitectura religioasa, integral pastrate pâna in zilele noastre, cu mentiunea ca Biserica “Sf. Ioan” a fost prima si singura biserica deschisa permanent publicului, fiind in acelasi timp lacas de rugaciune, dar si focar de cultura, de invatatura. Intr-o localitate cu doar 1000 de locuitori, sa pornesti o asemenea constructie a fost un act de mare curaj, determinare si convingere, speranta si credinta. Biserica “Sf. Ioan” a fost construita intr-un stil neobizantin, adaptat moldovenesc, având ca ornament la exterior clasicul brâu impletit moldovenesc. Inclusa pe lista monumentelor istorice de Nicolae Iorga, biserica a fost scoasa din lista in anul 1955, pe motiv ca era “lipsita de importanta artistica si culturala”, dar si din motive financiare, dupa cum ne-a explicat preotul paroh, si n-a mai fost inclusa nici pâna astazi. Biserica a trecut de-a lungul anilor prin numeroase momente de cumpana, câtiva ani fiind si inchisa, insa cel mai mult a suferit in perioada comunista, când i s-a luat din terenul aferent pentru construirea unui bloc, sistarea unor lucrari, dar si continua sicanare si incercare de a mai fura din teren pentru a se mai construi un bloc, ceea ce i-ar fi inchis toate perspectivele. A fost nevoie de rezistenta, de lupta cu autoritatile pentru a pastra intacta mostenirea inaintasilor, intemeiata cu sacrificii nebanuite.
Restauratorii
Privita de sus, Biserica “Sf. Ioan” are o structura in forma de cruce. Suprafata initiala a fost de 270 de metri patrati cu o inaltime de 25 de metri. Biserica a fost sfintita in var alb pe interior si a ramas asa, nepictata peste 100 de ani. Pictura interioara a fost desavârsita in 1970, insa un nou cutremur, cel din 1977, distruge mare parte din pictura si structura de rezistenta, refacuta in anii urmatori, desavârsita dupa anul 1991. Doar sapte ani enoriasii s-au bucurat de pictura interioara. Cu sprijinul si binecuvântarea Episcopiei Romanului, in 1993 incep lucrarile de restaurare a picturii interioare si exterioare, finalizate de pictorita Ana Maria Baciu. Mai bine de 20 de ani, la Biserica “Sf. Ioan” continua opera de consolidare, restaurare, modernizare si dotare. “Timp de 200 de ani, ne spune preotul paroh Vlad Ungureanu, fiecare preot, impreuna cu enoriasii au contribuit, fiecare dupa puterile lui, la pastrarea functionala a bisericii, cu toate vitregiile vremurilor si schimbarilor politice si sociale. Cu recunostinta, cu dragoste, noi i-am numit pe toti Restauratorii, in sensul cel mai curat de zidire. Acum, la aceasta sarbatoare, biserica are un lumânarar, o capela mortuara, acoperis nou, tâplarie noua, pavaj si arhitectura peisagistica moderne, un sprijin important primind de la administratia locala. Ministerul Cultelor, in 2010, finanteaza construirea si montarea unei noi catapetesme, din lemn de tei, tot in acel an instalând si o centrala termica pe gaz metan, culminând, in 2012, cu montarea parchetului triplu stratificat. Pentru asemenea lucrari a fost nevoie de pricepere, intelegere, curaj, insistenta, dar si multi bani. Ca de fiecare data, in istoria ei, credinciosii au fost alaturi de noi, de biserica si au daruit din putinul lor si bisericii. Multi dintre donatori vor primi diplome de recunostinta, iar pentru ceilalti noi, slujitorii ne vom ruga neincetat pentru ei, iar sfintirea biserici noastre sa fie buruinta asupra tuturor incercarilor. Doamne ajuta!”
Sarbatoarea biruintei
Astazi la Biserica “Sf. Ioan” din Bacau, alaturi de preotul paroh iconom stravofor Vlad Ungureanu, mai slujesc preotul iconom stravofor Nicolae Popa, preotul Eduard Ungureanu si preotul Marius Popescu.
Manifestarile dedicate implinirii a 200 de ani de la construirea bisericii vor avea loc duminica, 23 septembie, de la ora 8.30, cu primirea inaltilor oaspeti, PS Ioachim Bacauanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, insotit de un sobor de 21 de preoti, apoi Sfintirea Bisericii reinnoite si târnosirea altarului, urmate de Sfânta Liturghie, alocutiuni si conferirea de distinctii.
Fotbal, Liga a III-a / Cu cutitele pe masa?
Sport Club Bacau – CSM Moinesti (vineri, ora 17.00, stadionul „Letea”)
E derby-ul etapei. O spun deopotriva harta si clasamentul Seriei l. Sport Club primeste azi vizita Moinestiului intr-un meci cu cutitele pe masa. Cel putin asa dau asigurari oaspetii, care doresc sa continue lucrurile bune aratate in acest start de campionat. „Sunt convins ca vom face un meci bun si ca nu vom pierde pe . Nu stiu daca ne vom pastra norma de trei goluri marcate, dar stiu sigur ca vom inscrie contra SC-ului”, a anuntat antrenorul Moinestiului, Sorin Trofin. De partea cealalta, Sport Club se prezinta cu moralul sifonat dupa infrângerea suferita in fata „mezelarilor” de la CS Kosarom Pascani, dar cu un nou antrenor, al saselea in decurs de numai un an: Marius Baciu. Noul tehnician, care l-a inlocuit pe „intermediarul” Condurache spera ca echipa sa-si regaseasca intr-un timp cât mai scurt cadenta pentru a-si atinge, in sfârsit, obiectivul propus: promovarea. Sa vedem daca sunt de acord si moinestenii Trofin, Banu sau Tismanaru.
Oaspetii, increzatori
Sporting Suceava – Aerostar
Dupa ce a spart gheata in jocul de saptamâna trecuta, cu Ceahlaul ll, când a obtinut primele trei puncte din actuala editie de campionat, Aerostar se deplaseaza la Suceava in speranta obtinerii unui nou rezultat favorabil. „Victoria si, in special, evolutia din partida cu Ceahlaul ll ne-au insuflat incredere. Daca vom juca la fel, nu cred ca putem pierde la Suceava”, a declarat antrenorul „aviatorilor” Stefan Apostols, care se vede nevoit sa renunte la Gândulescu, suspendat dupa eliminarea din partida cu „satelitul” nemtean.
Inchis pentru conducere fara permis
Politistii din Onesti l-au depistat si dus la penitenciar pe Constantin G. (56 ani), din judetul Bacau, care poseda un mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea. Barbatul avea o condamnare emisa de Judecatoria Sebes de 1,9 ani pentru infractiunea de conducere fara permis. Acesta a fost prins de oamenii legii in timp ce conducea masina, desi permisul sau era anulat.
Scolile afectate de furtuna din vara au ramas la fel
Acoperisuri sparte, tabla smulsa, geamuri facute tandari, copaci pusi la pamânt. Asa si-au primit elevii in noul an scolar o parte dintre scolile din Bacau. Este vorba despre unitatile de invatamânt care au fost afectate de furtuna din luna iulie si care au ramas la fel. Pâna acum s-au evaluat pagubele si… atât. Banii sunt asteptati de la Guvern, sub forma de ajutor de urgenta.
Urmele dezastrului produs de furtuna din 15 iulie se vad si acum in scolile din Bacau. In total sunt 23 de astfel de unitati de invatamânt care si-au primit elevii in noul an scolar cu acoperisuri sparte, tabla smulsa, geamuri facute tandari, copaci pusi la pamânt. Desi ploile din aceasta vara au creat pagube insemnate in urma cu doua luni, nici pâna la aceasta ora nu s-au gasit banii necesari pentru reparatii. S-a facut o evaluare a pagubelor si s-a stabilit suma necesara pentru rezolvarea lor. Dar atât.
Cel mai afectat colegiu
De departe, cel mai afectat a fost Colegiul „Henri Coanda” din zona de sud a orasului. „Avem probleme la acoperisul din corpul A, tabla de pe acoperis si de pe cantina a fost smulsa, terenul de sport este afectat, dar si cartonul de pe caminul pentru elevi. S-a facut o evaluare, la cererea noastra, atât de catre Inspectoratul Scolar, cât si de Primaria Bacau. Nu stiu exact la cât se ridica pagubele, dar suntem cel mai afectat liceu”, ne-a declarat prof. Catalin Gargaun – director.
Au aparut deja infiltratiile
Si Colegiul Tehnic „Letea” a avut de suferit. Acoperisul caminului a fost decopertat in totalitate, pe o suprafata de aproximativ 200 mp, iar daca acesta nu este inlocuit imediat, ploile ar putea distruge camerele de la ultimul etaj al internatului. Deja au aparut infiltratii, la fel ca si la Scoala „Octavian Voicu”, unde actualul director adjunct cunoaste cel mai bine problema pentru ca a facut parte din comisia de evaluare a tuturor pagubelor. „In acea perioada lucram la Inspectoratul Scolar. A fost o comisie mixta din care au facut parte reprezentanti de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, de la Inspectoratul in Constructii si bineinteles, de la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Ne-am deplasat in tot judetul si am evaluat pagubele, s-a facut un raport final. Aici, la Scoala «Octavian Voicu» sunt geamuri sparte termopan la cladirea principala, fatada scolii este afectata, dar si sala sportului unde s-au spart mai multe geamuri simple. La Gradinita 32, structura a scolii, la terasa de la intrare are deslipit cartonul bituminat si s-au spart niste geamuri. O prima estimare arata ca numai la noi e nevoie de 15.000 lei. Daca vin ploile vor fi pentru ca acolo unde s-au spart geamuri invata elevi”, a precizat prof. Eugen Tarasa, acum director adjunct la Scoala „O. Voicu” Bacau.
„Mangeron” are nevoie de 80.000 lei
Un alt liceu afectat de furtuna din iulie este Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, care are nevoie de reparatii in valoare de 80.000 lei. „Pagubele sunt mari. La cladirea principala, corp A, acoperisul este spart pe o suprafata de 200 mp, dar si la camin, tot cartonul a fost desprins in totalitate. Speram sa vina banii si in cel mai scurt timp sa inceapa reparatiile”, a aratat si prof. Mihai Guramulta, directorul colegiului.
Banii vin de la Guvern
In total sunt 34 de astfel de unitati, dintre care 23 numai in Bacau.
Au nevoie urgenta de bani 7 gradinite, respectiv – 21, 23, 24 (acoperis, teren joaca), 27, 31, „Spiru Haret” si „Lizuca”(acoperis), 6 scoli – „Alexandru cel Bun”, „Al.I. Cuza”, „Dimitrie Leonida”, „Octavian Voicu”, „Alecu Russo”, „Spiru Haret” (acoperis) si 10 colegii „Ferdinand I” (tabla acoperis si un burlan), „Vasile Alecsandri” (acoperis camin) , Pedagogic „Stefan cel Mare”, „Letea”, „Gh. Vranceanu”, „Henri Coanda”, „Dumitru Mangeron”, „N.V. Karpen”, „Grigore Antipa” (sala sport), „Mihai Eminescu” – toate din municipiul Bacau, dar si doua scoli din Motoseni, 4 din Oituz si 5 din Strugari. Sumele necesare pentru reparatii ar trebui sa vina de la Guvern, sub forma de ajutor de urgenta.
„In general, in toate unitatile de invatamânt afectate de calamitatile din vara, s-au cerut fonduri de reparatii pentru refacerea acoperisului, a sarpantelor, a fatadelor, invelitoarelor de tigla si pentru inlocuirea de geamuri sparte. Suma totala a pagubelor a fost estimata la 1.475.000 de lei.”
prof. Claudia Merticaru, inspector scolar„Daca vin ploile suntem terminati. In camin deja au aparut infiltratiile si abia am facut igienizarile, cu fonduri proprii. Este o cladire veche, de prin anii ’80, iar daca nu refacem acoperisul se va degrada si mai mult.”
prof. Viorel Coseraru, director CT „Letea”„La noi sarpanta si tabla de pe acoperisul corpului A a fost afectat. Am urcat imediat dupa furtuna si am batut tabla in cuie sa nu cada. In camin sunt probleme pe hidroizolatie. Speram sa nu vina ploile.”
prof. Remus Cazacu, director CTC „N.V. Karpen”„La noi sunt deja probleme cu infiltratiile. Acoperisul a fost spart, iar in salile de clasa de la ultimul etaj deja se degradeaza peretii.”
prof. Constantina Hulea, director Colegiul „Mihai Eminescu”„A fost smuls o parte din acoperis si a intors pe dos terenul de sport artificial.”
Tatiana Mocanu, coordonator Scoala „D. Leonida”
Generatia 18 sau tinerii-parteneri
„Noi putem profesa in diferite domenii, participa la proiecte educationale si ingriji comunitatea noastra. Suntem valorosi” – acesta este mesajul pe care vor sa il transmita tinerii din generatia de 18 ani. In prima zi de scoala acestia au dat startul unei campanii menite sa schimbe parerea adultilor despre tineri.
Georgiana, Anca, Laura si Madalina sunt patru tinere liceene, voluntare ale Centrului Antidrog Bacau care vor sa schimbe parerea pe care adultii o au despre tinerele generatii.
„De ce am luat aceasta initiativa? Noi, toti tinerii, suntem pusi in aceeasi oala, am fost devalorizati din ce in ce mai mult. Odata cu cresterea numarului de consumatori de droguri si ceilalti tineri au inceput sa fie tratati la fel ca ei”, a explicat Anca Boghian.
Intr-o prima faza, voluntarele vor imparti in liceele bacauane un manifest menit sa le stârneasca interesul tinerilor. Acestia il pot semna, daca sunt de acord si doresc sa se alature cauzei. „Tinerii care ne sustin vor putea semna. Isi vor da acordul, prin asta vor spune ca vor lupta alaturi de noi”, a spus si Laura Proca.
Practic, tinerii „vor avea intâlniri informale cu prieteni, colegi, in care le vor povesti despre manifest, ca sunt suparati ca majoritatea adultilor ii desconsidera, dar ca reprezinta un vârf al generatiei si pentru asta se implica. Va exista si o carta in care vor fi cuprinse drepturile, obligatiile tinerilor, solutii la problemele semnalate. Semnalul care se da este ca tinerii sunt parteneri de nadejde ai adultilor”, a explicat Radu Nafornita, director al Centrului Antidrog.
Odata uniti, tinerii vor avea o alta voce si vor fi ascultati in comunitatea locala. Cel putin asta spera ei. Carta va ajunge si la consilierii locali, in ultima etapa a proiectului.
Campania „Manifestul generatiei mele 18” este o initiativa locala. Proiectul se va finaliza pe 17 februarie 2013 si isi propune sa transmita acest mesaj unui grup tinta de circa o mie de tineri. In curând, campania va avea propria pagina de Facebook, asadar cei care sunt de acord cu scopul sau ii pot da un like.
Manifestul grupului de initiativa „Generatia mea 18”
„Noi putem profesa in diferite domenii chiar daca ne petrecm timpul liber in parc cu prietenii. Noi putem participa la proiecte educationale chiar daca nu ratam joggingul de marti seara. Noi putem practica sporturi de performanta chiar daca mergem cu gasca in weekend la cinema. Noi putem fi maestri IT, chiar daca navigam pe Facebook. Noi putem ingriji comunitatea noastra, chiar daca petrecem petrecem pâna in zori. Noi putem arata ca suntem valorosi, chiar daca ceilalti ne desconsidera”.
Volei feminin / Si-au luat revansa
Stiinta Bacau s-a impus ieri, in prima zi a „Cupei Ardealul” de la Târgu-Mures, cu scorul de 3-0 in fata nou promovatei Volei Alba Blaj. Studentele au câstigat primul set cu 25-16, pentru ca urmatoarele doua sa fie transate la limita: 25-23 si 26-24. Antrenorul Florin Grapa a rulat intreg lotul de jucatoare in aceasta partida, care a reprezentat si o revansa pentru infrângerea de saptamâna trecuta, de la Cupa Municipiului Bacau. Vineri dimineata, Stiinta va intâlni gazda turneului, Medicina Târgu-Mures, pentru ca in cursul dupa-amiezii sa joace cu campioana Tomis Constanta. Sâmbata sunt programate, de asemenea, doua partide: cu CSM Sibiu si SCMU Craiova.
S-a spânzurat cu o cravata
O femeie de 48 de ani, din comuna Asau, si-a pus capat zilelor prin spânzurare. Aceasta a fost gasita intr-o magazie din curtea locuintei. Fara sa se cunoasca motivul, femeia s-a spânzurat, cu o cravata barbateasca, de o grinda a anexei gospodaresti. Trupul sau a fost dus la morga pentru efectuarea necropsiei si stabilirea cauzei exacte a mortii.
Forrest Gump din Izvoare
Un bacauan de 58 de ani reprezinta România la Crosul Balcanic de la Izmir
O cutie cu bomboane pusa la pastrare
Daca viata este, cu adevarat, o cutie cu bomboane, atunci Martin Benchea-Joca i-a desfacut folia târziu. Dupa 50 de ani. Dar ce aroma! „Timp de aproape jumatate de veac nu am alergat nici macar o suta de metri. Habar n-aveam cât de sanatos este sportul si ce minunat e sa alergi cinci, zece sau chiar 20 de kilometri”, spune maratonistul bacauan cu nume de atacant portughez. Acum, Martin Benchea-Joca are 58 de ani, câstiga crosuri pe banda rulanta, iar in acest week-end va reprezenta România la Crosul Balcanic din Turcia, de la Izmir, sectiunea veterani.
Nici macar dupa autobuz
Benchea-Joca are o povestioara care l-ar face invidios pe Forrest Gump. „Asa cum v-am mai spus, pâna la 50 de ani, nu alergasem nici macar dupa autobuz”, isi ia avânt omul nostru: „Intr-o zi, in urma cu vreo opt ani, am vazut la mine in cartier, ca eu stau in Izvoare, o fata si un baiat alergând impreuna. Mi-am zis sa tin si eu pasul cu ei”. Ti-o fi placut fata, nene Benchea! „Ba, la drept vorbind, mi-a placut peisajul de pe dig. Necazul a fost insa ca dupa 300 metri am simtit ca lesin. Nu mai aveam suflu”, se opreste maratonistul-veteran.
Niciodata in centru
„Forest Gump din Izvoare” porneste iar: „Incetul cu incetul am prins curaj. Si experienta. Totul, de unul singur, ca eu mi-s autodidact. Am invatat cum se face incalzirea, cum trebuie sa-ti reglezi respiratia si toate celelalte. La curse, iau un start mai degraba lent si am grija sa nu ma plasez niciodata in centru, pentru a evita busculadele”. In plus: „Am renuntat total la alcool, ca inainte mai beam si eu câte un paharel, ba uneori faceam si abuz. Totodata, am grija la alimentatie si la orele de masa. Prânzul, la ora 13.00, iar cina nu mai târziu de 18.30”.
Invingator la „We Run Bucharest”
Si merge? „Oho, totul merge struna, ca nu de pomana m-a selectionat si Federatia pentru Izmir. Tocmai am câstigat Crosul Bucurestiului, unde a venit si Gabi Szabo. Eu m-am impus la categoria peste 55 de ani. Am facut cei zece kiometri in 44 minute si 33 secunde”, sprinteaza Martin Benchea-Joca: „Sper acum sa scot un timp cât mai bun la Crosul Balcanic, unde voi alerga la 5 si 10 kilometri, iar pe 7 octombrie vreau sa dau ce am mai bun la Maratonul International”. Si dupa? „Dupa, voi iesi la pensie. Si voi continua sa alerg”. Pâna la ultima bomboana din cutie.
Accident cu cinci raniti la Glavanesti
Evenimentul rutier s-a petrecut pe drumul judetean, acolo unde Tiberiu P. (42 ani), din Motoseni, in timp ce conducea un autoturism, s-a angajat intr-o depasire si a ajuns pe contrasens. Aici a intrat in coliziune cu o alta masina condusa regulamentar de un barbat din Gaiceana. In urma impactului, cei doi soferi dar si trei pasageri au fost raniti si au ajuns la Spitalul Judetean Bacau pentru ingrijiri medicale. Conducatorul auto care a facut manevra neinspirata s-a ales cu dosar penal pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa.
In biografia bacoviana nu „Merge siasa”
Reamintim: in anii ‘90, intr-o importanta revista de cultura, a aparut un articol cu titlul „Un frate necunoscut al lui George Bacovia”. Istoricul literar – de altminteri cunoscut pentru contributiile sale in domeniu – al carui nume aparea sub acea insemnare il invoca pe Ion Negoitescu si astfel se considera protejat in afirmatiile facute. Trecusera cateva luni de la aparitia ineditei descoperiri, si nimeni nu a contestat/confirmat noutatea biografica. Se afla in Bacau, in acei ani, Gabriel, fiul poetului, la care am apelat pentru a lamuri lucrurile. Contrariat peste masura, m-a indrumat catre Serban Nitescu, nepotul uneia dintre surorile scriitorului. Previzibil: nici profesorul de pe strada Cuza-Voda nu stia despre fantomaticul membru al familiei, dar ne-a sugerat sa-l contactam pe Maximilian Vasiliu, depozitarul cel mai important al memoriei bacoviene. Impreuna cu Gabriel, am mers in zona strazii 9 Mai din Bacau, consemnand o vizita cu adevarat istorica din punctul de vedere al biografiei bacoviene. Nu, Max Vasiliu nu a confirmat existenta acelui frate al poetului, dar ne-a oferit alte date, importante, despre familia sa.
Despre acestea, puteti afla in cuprinsul dialogului cu Florin Vasiliu, doctor in fizica, unul dintre cei doi fii ai lui Max, duminica, 23 septembrie, la ora 9.30, la TV Bacau.
E-Motional Bodies&Cities la Centrul „Apostu”
Centrul de Cultura “George Apostu” Bacau gazduieste ultima etapa din 2012 a programului de rezidenta artistica in dans contemporan ArtistNe(s)t / E-MOTIONAL Bodies & Cities. E vorba despre un program international care a debutat in luna mai, avându-i ca protagonisti pe coregrafa Yuko Kominami din Japonia si muzicianul Tomás Tello, din Peru, in cadrul parteneriatului derulat de Centrul “George Apostu” cu Centre de création chorégraphique Trois C-L, Luxemburg, respectiv, Ana-Maria Costea. Rezidenta oferita in acest an de Centrul de Cultura „G. Apostu” coregrafei Andreea Novac din Bucuresti s-a desfasurat la “Centre de création chorégraphique Trois C-L” din Luxemburg si s-a finalizat pe 3 septembrie cu prezentarea proiectului “Despre tandrete”, Andreea fiind câstigatoarea concursului organizat Centrul “George Apostu”. Rezidentele organizate de Fundatia “Gabriela Tudor” in colaborare cu Centrul de Cultura „George Apostu” se desfasoara in Bacau pe durata lunii septembrie si fac parte din proiectul E-Motional Bodies&Cities, proiect finantat de programul “Cultura 2007-2013” al UE, Administratia Fondului Cultural National si Ministerul Culturii. Rezidentii sunt coregrafa britanica Priya Mistry si coregrafa Özlem Alkis din Turcia, a caror perioada de lucru in România se va incheia la Bucuresti cu o prezentare deschisa publicului, programata pe 28 septembrie, ora 18, la ZonaD – studio Paradis Serial. Priya Mistry va colabora cu actrita bucuresteana Andreea Bibiri, iar in plan local, cu un grup de membre ale Clubului 60+ pentru realizarea proiectului Performing Woman. Proiectul la care va lucra Özlem Alkıs se numeste “Habitus” si va fi realizat in colaborare cu muzicianul Vlaicu Golcea.
MICUTA si BESTIA: Cum se joaca o gorila cu o fetita de un an – VIDEO
Un activist de mediu a testat blândeţea unei gorile de peste 130 de kilograme pe fetiţa sa de doar un an şi jumătate, scrie New York Daily News. Este vorba despre Damian Aspinall, britanicul care a difuzat o înregistrare realizată acum acum 22 de ani, în care fiica sa Tansy, la acea vreme doar un bebeluş, se joacă cu o gorilă. Aspinall nu a avut curajul să difuzeze imaginile filmate în urmă cu mai bine de două decenii într-un parc din Kent, dar a făcut-o acum, cu scopul de a demonstra cât sunt de prietenoase aceste animale. În imagini, se poate vedea că gorila nu a pus în pericol siguranţa copilului, deşi animalele din această specie pot ataca, în anumite cazuri, oamenii. Damian Aspinall conduce o organizaţie care se ocupă cu reintegrarea gorilelor pe cale de dispariţie în sălbăticie.
Sursa: Gandul.info
