Doi medici de la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau au fost ridicati, ieri, de procurori si mascati si dusi la audieri. Acestia sunt acuzati ca cereau mita pentru a se facilita obtinerea certificatelor de handicap dar si pentru a primi asistenta medicale cuvenita. Alte persoane sunt acuzate de dare de mita.

Procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau au descins, ieri dupa amiaza, la mai multe adrese din oras, dar si la Sectia de Pediatrie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Zilele trecute au primit un denunt cu privire la faptul ca medicii din comisiile de incadrare in grad de handicap cer bani de la cei care vor sa fie infirmi si in acte. Doi medici, dr. Costel Salbatecu, de la Unitatea de Primiri Urgenta si sef al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, si dr. Elena Munteanu, de la Centrul de sanatate mintala din cadrul Sectiei de Pediatrie, sotia directorului de la Finante, au fost dusi la parchet sa dea declaratii. „In total s-au efectuat noua perchezitii, dupa ce se incepuse deja urmarirea penala fata de mai multe persoane sub acuzatiile de luare si dare de mita. Doua persoane au calitate de medic si, se pare, conditionau actul medical solicitand anumite sume de bani. La locuintele perchezitionate s-au gasit importante sume de bani, dar s-au ridicat si inscrisuri ce vor fi verificate. Cel mai probabil unii suspecti vor fi retinuti in aceasta noapte (noaptea de luni spre marti – n.r.)”, a spus Felix Banila, prim-procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Oamenii legii spun ca numai ieri au ridicat din locuintele controlate peste 1 miliard de lei vechi, dar ca vor stabili cuantumul mitei abia dupa audierea tuturor celor implicati. Oficialii de la Spitalul Judetean Bacau s-au ferit sa faca prea multe declaratii. „Noi nu stim despre ce este vorba si nu putem comenta. Conducerea spitalului a fost contactata de un reprezentant al Parchetului sa puna la dispozitie pe cineva care sa participe la o actiune organizata de aceasta institutie la Pediatrie”, a spus Mirela Romanet, purtatorul de cuvant al SJU Bacau. Audierile au durat pana tarziu in noapte.

„Vor sa puna monopol pe gunoi”

La sfarsitul lui martie, in sala mare a Palatului Administrativ, era semnat ultimul contract din megaproiectul “Sistem integrat de management al deseurilor solide in judetul Bacau”, finantat prin POS Mediu. Erau de fata reprezentantii CJ, ai Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) si ai consortiului Triplast, care castigase licitatia pentru furnizarea pubelelor si containerelor. Conferinta de presa, cu laude, promisiuni, intrebari, a fost urmata de prezentarea catorva recipiente, aduse la fosta Biblioteca Judeteana. Frumos, nimic de zis, proiectul aduce 44 de milioane de euro in judet, din care 27 de la UE si 6 de la Guvern. Problema e ca a trecut o jumatate de an, de atunci, si nicio pubela nu a ajuns in localitatile din Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubrizare (ADIS). Care e motivul? Edilii sustin ca e vina ADIS, care vrea sa puna monopol pe gunoi, sau a CJ, care cere “o groaza de hartii”: liste de inventar, lista bunurilor de retur, caietul de sarcini, procese verbale etc. “Noi suntem in termen”, se apara specialistii de la UIP, adaugand ca “Bacaul e cel mai avansat din regiune, in derularea proiectului”, iar daca sunt unele dificultati, acestea sunt provocate tocmai de primarii. Cele mai mari probleme le-ar ridica edilul din Comanesti, Viorel Miron, eternul razvratit impotriva CJ. “Primaria Comanesti, care are un proiect Phare pe deseuri, nu si-a definitivat cadrul institutional, in sensul ca nu si-a infiintat un ADI mai mic” – o asociatie de dezvoltare intercomunitara – impreuna cu primariile rurale partenere in proiect, explica Nina Chiper, specialist in cadrul UIP. “Ne-am saturat cate adrese i-am trimis, e o institutie cu mari probleme”, adauga ea.

Nu e vorba de pubele, ci de putere!

Viorel Miron, edilul din Comanesti, sustine ca “astea sunt gaselnite! Cand am intrat in ADIS nu ne-a pus nimeni nicio conditie! Orasul Comanesti a intrat in ADIS, si nu o ipotetica asociatie, deci orasul Comanesti trebuie sa primeasca pubele!” Viorel Miron declara ca nu e vorba nici de procedura, nici de cadrul institutional, ci de incercarea de a controla serviciile de salubrizare din judet. “Noi avem o societate de colectare, infiintata de CL care deruleaza proiectul Phare. Cica trebuie sa facem ADI ca sa intram in legalitate, dar societatea noastra este legala! Daca nu era legala nu eram avizati de ANRSC!” Bogdan Seto, directorul ADIS, afirma ca asa prevede HG 855/2008, iar legea trebuie respectata: “Nici ADIS, nici CJ Bacau nu au dorit sa apara o zona alba pe harta judetului. Nu exista pozitii de forta sau solicitari ilegale. Interesul Comanestiului este privit in mod egal, in cadrul ADIS, cu cel al Agasului, Asaului sau al altei unitati administrative.” Bogdan Seto precizeaza ca orasul Comanesti si cele sapte comune “vor da inapoi banii Phare daca nu se asociaza”. Apoi, unde vor depozita deseurile? “Finalitatea proiectului lor, care e demarat in perioada de preaderare si care este o reusita, se afla in master planul ADIS”, a precizat Bogdan Seto.

Intre operator si Garda de Mediu!

Si alte primarii au probleme. E vorba de cele care au contracte cu un operator si au pubele, dar nu destule. Caci in judet exista trei categorii de beneficiari: 12 consilii locale care deja au operator si vor primi pubele dupa sedinta CJ, alte 23 care vor primi prin ISPA, intre care si CL Bacau, si alte 58 care nu au, inca, operator. Primarii din judet sustin ca au fost intre ciocan si nicovala. Au fost obligati de UE sa inchida gropile de gunoi din comuna si sa incheie contract cu un operator care sa aduca deseurile la depozitul din Bacau. In caz contrar, erau amendati de Garda de Mediu. Dar operatori dispusi sa plimbe gunoaiele 50-80 km nu prea existau. Iar daca au gasit unul au fost siliti sa accepte conditiile puse de acesta. Unii au ales sa plateasca amenzi, altii au incheiat contracte proaste, pe termen lung, fara clauza de reziliere, iar acum sunt in impas. “Operatorii s-au angajat ca le aduc pubele dar nu s-au tinut de cuvant, iar ADIS nu le poate da din cauza ca proiectul nu permite! S-ar considera ajutor social”, arata Nina Chiper. Sunt 12 primarii care au contract cu o firma si pot primi recipiente de la ADIS, in completare, cu o conditie: ca firma sa-si fi onorat obligatiile. CJ Bacau a cerut celor 12 sa trimita caietul de sarcini si procesul verbal de predare semnat de cetateni. In sedinta din octombrie, va fi aprobata darea in administrare a recipientelor. Dragos Benea a fost categoric: “Facem hotarare de CJ pentru cei care au trimis documentele. Nu putem sa amanam pentru sedinta din noiembrie!” Ceilalti vor primi pubele in ianuarie, februarie sau mai tarziu, cand se vor invrednici sa-si rezolve problemele cu operatorul.

Viorel Miron e convins ca va primi recipientele si nu are de gand sa cedeze: “Ce vor face cu pubelele? Le vor tine in depozit? Aici e vorba de a pune monopol, nu e vorba despre pubele. Vor sa puna monopol pe tot ce inseamna gunoi in judet! Pe noi ne-au scapat din mana si nu le place! Daca vom face ADI vom fi la mana lor. Acum, eu pot sa-l chem pe directorul firmei si sa-i spun «De sarbatori, ridici gunoiul de trei ori pe zi». Daca vom avea ADI, va zice «Imi pare rau, dar am alti sefi, alte sarcini». Eu vreau eficienta si vreau ca acest oras sa fie curat!”

Edilii sustin ca nu au avut de ales atunci cand au incheiat contract cu prestatorul: “Am organizat de doua ori licitatie. Au venit, s-au interesat, dar au zis ca nu le convine sa intre pe toate ulitele”, explica Ionel Galatanu, primarul din Odobesti. S-a inscris o singura firma, iar aceasta “nu mi-a adus mai multe containere pentru ca nu a avut. La fiecare intersectie ar trebui trei, nu unul. Daca am avea un buget mai bun am cumpara noi. Am facut, totusi, tarcuri din plasa pentru PET-uri”, arata edilul.

Putini stiu ca pe langa Tribunalul Bacau functioneaza un serviciu care ii are in supraveghere pe cei care au savarsit infractiuni dar pe care instanta ii lasa in libertate cu anumite obligatii. Este vorba despre Serviciul de Probatiune acolo unde o persoana care a incalcat legea nu este nici jignita, nici respinsa ci sustinuta in demersurile de reabilitare.

Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Bacau s-a infiintat in anul 2001. O mana de oameni, pregatiti in Drept, Asistenta Sociala, Sociologie sau Psihologie au grija ca cei care au savarsit o fapta penala, dar pe care instanta de judecata i-a condamnat la o pedeapsa cu suspendare, in libertate si sub supraveghere, sa-si respecte obligatiile pe care le au din noua postura. Sunt oameni pregatiti de Ministerul de Justitie iar unii dintre ei au avut ocazia sa se specializeze in Marea Britanie si in alte state membre UE. Ei sunt specialistii care au grija ca acei condamnati, dar lasati in libertate cu anumite obligatii sa le si respecte. Au grija ca acesti oameni sa realizeze ce au facut, sa se indrepte, sa nu mai repete greseala, sa fie recuperati si sa faca parte din societatea „nepatata”. Misiunea consilierilor de aici incepe de fapt mult mai devreme, mai ales in cazul minorilor. „Noi suntem cei care intocmim referatele de evaluare la solicitarea procurorilor si a judecatorilor inainte de a se pronunta intr-un caz cu minori. Acest lucru se poate face si in cazul persoanelor majore, dar la cerere, nu este obligatoriu. Cand vine vorba de minori, nicio sentinta nu se poate da fara acel referat. Practic noi prezentam situatia minorului in ansamblu, cu mediul in care traieste, cu pregatirea pe care o are, astfel incat judecatorul sa poata da o sentinta avand toate aceste notiuni cunoscute”, explica Radu Cristian Ghedeon, seful Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Bacau.

In libertate, dar cu obligatii

Dupa o condamnare cu suspendare si supraveghere, consilierii de probatiune si persoana condamnata vor trebui sa colaboreze pe toata perioada pedepsei. Practic, persoana care a primit o sentinta trebuie sa anunte unde lucreaza, ce venit are si daca paraseste localitatea. „Exista situatii in care pe langa supraveghere mai este obligat sa urmeze un curs de formare profesionala, sa participe la un program de lucru, sa mearga la scoala sau la unul de dezintoxicare in cazul in care vorbim de un consumator de droguri sau de alcool. Dupa prima intalnire stabilim si termenele la care se va prezenta la serviciul nostru. Poate veni o data pe luna, la cateva luni sau chiar saptamanal daca situatia impune. Sunt persoane care au plecat sa munceasca in strainatate cu acte legale. Vin mai rar, dar periodic ne transmit documente din cae sa reiasa ca sunt angajati si ca au un venit. Ce dispune instanta trebuie respectat pentru ca in caz contrar masura poate fi revocata si se poate aplica o pedeapsa cu inchisoarea. De exemplu, am avut o situatie cand i s-a cerut sa reia cursurile scolare. Avea doar doua clase si trebuia sa faca patru. A facut un an de scoala, dar pe al doilea nu a mai putut pentru ca a trebuit sa munceasca. S-a sesizat instanta de executare atunci cand nu s-a mai putut face ceva pentru a respecta obligatia, dar pentru ca supravegheatul a avut un comportament bun și a respectat toate celelalte masuri, nu s-a dispus revocarea suspendarii, persoana ramanand pană la finalizarea termenului de încercare în supravegherea serviciului nostru”, mai explica Ghedeon.

Aproape 400 de persoane supravegheate

Dar libertatea se poate schimba in stare de detentie foarte usor daca nu se intelege ca nu dispun de o libertate deplina. Cei care nu sunt de gasit sunt sanctionati cu doua avertismente si daca nici dupa aceste avertismente nu raspund solicitarilor atunci este instiintata instanta care poate revoca hotararea judecatoreasca. Sunt si cazuri in care judecatorii obliga la munca in folosul comunitatii. „De regula lucreaza in cadrul primariilor la Spatii Verzi sau Salubritate. In ultimii doi ani am avut 48 de astfel de sentinte, atat pentru minor cat si pentru majori, iar acum mai avem in derulare vreo 4. Pe durata supravegherii noi incercam sa-i motivam sa se angajeze, sa urmeze cursuri, sa participe la programele noastre. In acelasi timp beneficiaza si de consiliere psihologica”, a mai spus Radu Ghedeon.
De la inceputul acestui an si pana in prezent, Servicul de Probatiune Bacau a intocmit 183 de referate de evaluare a minorilor si majorilor si au avut in supraveghere 389 de peroane, dintre care au mai ramas 361 de persoane. Peste 20 au cerut sa fie inclusi in programe care sa-i ajute sa se reabiliteze ca oameni. Din statistica serviciului reiese ca doar 6% dintre ei ajung sa savarseasca o noua fapta si ca majoritatea sunt oameni care nu vor sa mai greseasca a doua oara. Termenul maxim de supraveghere a unui individ este de 9 ani.

Probatiunea in Romania

Probatiunea a aparut in Romania in 1997, atunci cand a fost infiintat primul centru pilot la Arad. La inceputul anului 2000 erau deja 12 centre pilot iar rezultatele acestora au facut ca un an mai tarziu sa se infiinteze 28 de centre la nivelul tarii.

Programe de lucru in Bacau

Persoanele care ajung in supravegherea consilierilor de probatiune au la dispozitie trei programe de lucru. Stop! Gandeste-te si schimba, Dezvoltarea Abilitatilor Sociale (programe de consiliere in grup) si One to One (consiliere individuala). In cadrul acestora sunt sprijiniti sa se angajeze sau sunt consiliati sa ia decizii bune pentru viata lor.

Regulamente pentru elevi

O tinuta vestimentara decenta si o tunsoare adecvata. Prezenta obligatorie la ore, cu motivarea absentelor doar urmare a unor conditii obiective si indeplinirea constiincioasa a sarcinilor de serviciu. Sa nu distruga documentele scolare, bunurile din unitatea de invatamant, sa nu detina si sa nu consume in perimetrul scolii droguri, bauturi alcoolice si tigari, sa nu participe la jocuri de noroc. Sunt doar cateva din obligatiile elevilor, introduse in fiecare institutie de invatamant in regulamentele interne.

In orice scoala, colegiu sau liceu din Bacau exista un Regulament de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar (ROFUIP), care este modificat la nevoie. Un regulament ce impune norme pentru elevi, cadre didactice, personal auxiliar, necesare pentru bunul mers al activitatilor scolare. “Acest ROFUIP este practic un act normativ intern, o totalitate de reguli care ne ajuta sa asiguram disciplina in scoala. Este altceva decat Regulamentul scolar. In ultimul timp nu am aplicat sanctiunile existente in acest regulament pentru elevi, pentru ca pornind de la o experienta pe care o avem privind abaterile unor elevi am incercat mereu sa luam o masura punitiva. Pentru fumat aplicam mai des sanctiunile, insa in rest nu am prea avut probleme”, a declarat prof. Dana Enache, directorul Colegiului Economic “Ion Ghica” Bacau. Acest regulament este anual validat de Consilul profesoral si, ulterior, aprobat de Consiliul de Administratie din scoala. “Acest regulament vine ca o completare a celorlalte legi care exista in invatamantul preuniversitar. Sunt trecute atributiile elevilor, drepturile lor, sarcinile elevilor de serviciu, sunt si indatoriri specifice pe care le au elevii legat de portul ecusoanelor de exemplu, ca mijloc de identificare. Regulamentul este prelucrat la inceputul fiecarui an scolar de catre diriginti la fiecare clasa, dar si parintilor la prima sedinta. Toate pentru a putea sa ne desfasuram activitatea in conditii normale”, a explicat si prof. Marian Popa, directorul adjunct al Colegiului National “Gh. Vranceanu” Bacau.

Ce prevad regulamentele

In general regulamentele pentru elevi prevad obligatii, recompensari (cu burse / premii / diplome / medalii) si sanctiuni. Iar daca la indatoriri se vorbeste despre respectarea legilor de functionare a unitatilor de invatamant, obligativitatea de a frecventa cursurile, de a avea o tinuta decenta si o tunsoare adecvata, la capitolul “Nu au voie” se inscriu urmatoarele: sa distruga cataloagele, carnetele de elevi, foile matricole, sa deterioreze bunurile din patrimoniul scolii, sa aduca si sa difuzeze, in institutia scolara, materiale care, prin continutul lor, cultiva violenta si intoleranta, sa organizeze si sa participe la actiuni de protest, sa detina si sa consume, in perimetrul scolii si in afara acestuia droguri, bauturi alcoolice si tigari, sa participe la jocuri de noroc, sa introduca, in perimetrul unitatii, orice tipuri de arme sau alte instrumente, care prin actiunea lor pot afecta integritatea fizica si psihica a colectivului de elevi si a personalului colegiului, sa introduca spray-uri colorante, lacrimogene, paralizante, materiale pirotehnice care ar pune in pericol sanatatea celorlalti si integritatea corporala, sa posede si sa difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic, sa utilizeze telefoanele celulare in timpul orelor de curs, al examenelor si al concursurilor, sa aduca jigniri si sa manifeste agresivitate in limbaj si in comportament fata de colegi si fata de personalul unitatii de invatamant, sa fure, sa deterioreze manualele etc.

Sanctiuni

Nerespectarea acestor norme interne atrag insa santiuni drastice care pornesc de la observatia individuala, mustrarea in fata clasei, mustrare scrisa, pana la eliminarea de la cursuri pentru o perioada de 3-5 zile, scaderea notei la purtare, mutarea disciplinara la o alta unitate de invatamant si chiar exmatriculare. De exemplu, intarzierea la ore in mod repetat se sanctioneaza cu absente nemotivate, implicarea în conflicte verbale violente, bataie atrage scaderea notei la purtare cu 1-2 puncte, suspendarea de la cursuri 3 zile si chiar exmatriculare (in functie de gravitatea faptei), iar fumatul – scaderea notei la purtare (2 puncte), munca sociala de 2 ore in incinta scolii, amenda si chiar exmatriculare. Cea mai grava masura este legata de implicarea in actiuni care aduc atingere bunului renume al unitatii scolare care se pedepseste cu mutarea disciplinara la o alta institutie de invatamant. Sanctiunile difera de la un liceu la altul.

„Avem un regulament intern in scoala, iar noi il respectam. Insa nu stiu exact care sunt aceste reguli. Stiu ca nu avem voie sa fumam in curtea scolii, de exemplu si daca distrug ceva, ca trebuie sa platesc.”
Madalin Pisca, elev in clasa a X-a

„Cred ca este o idee buna acest regulament. Suntem cu totii de acord cu el pentru ca se refera strict la binele nostru, al elevilor. Sunt cam drastice masurile legate de iesirea din curtea scolii, dar in rest e bine.”
Liviu Gabor, elev in clasa a XI-a

„Eu nu stiu ce regulament avem. Stiu ca exista, dar nu stiu exact ce trebuie sa fac. Nu am fost sanctionat asa ca… Oricum, consider ca e normal sa fie o norma de respectat, sa nu fim asa liberi, ca pe strada.”
Valentin Rau, elev in clasa a X-a