Un cutremur cu o magnitudine de moment de 7,9 grade s-a produs vineri, 31 august, în Filipine, informează USGS. O alertă de tsunami a fost emisă pentru acest arhipelag (Filipine), Indonezia, Taiwan, Japonia şi Papua – Noua Guinee, dar şi pentru Insula Guam, în timp ce situaţia era supravegheată, în continuare, pentru Insulele Salomon, Insulele Marshall şi Nauru. Seismul s-a produs la o adâncime de 33 de kilometri. Epicentrul cutremurului a fost localizat la 780 de kilometri de capitala filipineză Manila şi la 145 de kilometri de insula Samar.
Unde evadam in weekend
Distractie la maxim
Vineri, de la ora 19, la Teatrul de Vara din Bacauare loc mega-concertul LaLa Band. Fanii bacauani si nu numai vor avea prilejul sa-si vada pe viu idolii. Organizatorii precizeaza ca accesul in sala de spectacol se va face separat pentru spectatorii care au achizitionat pachetul VIP, prin intrarea laterala, semnalizata VIP.
Tot vineri, in Club Marinarul, PHELIPE impreuna cu band-ul sau te asteapta sa te distrezi pe cele mai cunoscute piese ca Mikaela, Reason for Love, Daca dragostea dispare, One, Addicted (in Paris) si multe altele.
Atelier de arta urbana la Moinesti
Sâmbata, 1 septembrie, in Parcul Tei din municipiul Moinesti se desfasoara a III-a editie a evenimentului Atelier de ArtaUrbana. Initiat în 2010, acest proiect este un manifest cultural înca în stare incipienta, ce se adreseaza iubitorilor de arta contemporana, dependentilor de miscare si de breakdance, dar si pasionatilor de fotografie, din categoria autori sau vizitatori si nu numai.
Program
11.00 Graffiti & Street Art
11.00 Expozitie Foto
15.00 Bbboying warm-up
16.00 Bbboying 2v.2
21.00 After party & Open Mic cu Gluby & Tesla Cilum (Exoteric), Magnum (Sunet Sacru), Pulsar (Spasme) etc.
Premiere la CinemaCity
Eroi de sacrificiu 2 / The Expendables 2. Gen: Actiune. Regia: Simon West. Scenariul: Richard Wenk, Ken Kaufman, Sylvester Stallone. In rolurile principale: Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger, Bruce Willis, Chuck Norris, Dolph Lundgren, Jason Statham, Jet Li. Eroii de sacrificiu s-au întors, si de data aceasta nimic nu le mai sta în cale. Continuarea de succes a filmului Expendables îi aduce din nou împreuna pe cei mai tari eroi de actiune ai tuturor timpurilor. Echipa de soc accepta o noua misiune, aparent usoara, dar care duce în scurt timp la moartea unuia dintre ei. Îndurerati, mercenarii îsi fac o misiune personala din a-i distruge pe ucigasi, într-un teritoriu ostil si cu toti sortii de izbânda împotriva lor.
Mostenirea lui Bourne / The Bourne Legacy. Gen: Actiune. Regia: Tony Gilroy. Scenariul: Tony Gilroy, Dan Gilroy. In rolurile principale: Jeremy Renner, Rachel Weisz, Edward Norton, Albert Finney, Joan Allen, Scott Glenn, Stacy Keach, Oscar Isaac. Arhitectul povestii din spatele seriei Bourne, Tony Gilroy, preia regia urmatorului capitol din franciza de spionaj care a avut un succes enorm si a strâns încasari de aproape 1 miliard de dolari pe plan international: Mostenirea lui Bourne. Scenaristul-regizor dezvolta universul creat de scriitorul Robert Ludlum cu o poveste originala care ne face cunostinta cu un nou erou (Jeremy Renner), a carui supravietuire este pusa în pericol de evenimentele din primele trei filme din serie.
Violatorul fetitei de 5 ani a fost prins
Baiatul de 15 ani, care a abuzat sexual o copila de 5 ani, din comuna Damienesti, a fost prins de oamenii legii. Vineri dimineata a fost prezentat la Serviciul de Medicina Legala din Bacau, acolo unde a fost supus unei expertize psihiatrice, iar medicii au stabilit ca in momentul comiterii faptei avea discernamânt. „Suspectul a fost retinut pentru 24 de ore, a fost prezentat procurorului cu propunere de arestare preventiva care si-a insusit propunerea si va fi dus la instanta”, a spus agentul Raluca Ciobanu, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Magistratii de la Tribunalul Bacau vor fi cei care vor decide daca il vor aresta sau nu pentru infractiunea de viol. Reamintim ca, acesta a luat copila din fata portii si a dus-o pe un câmp de la marginea localitatii acolo unde a batjocorit-o. Micuta a fost internata in spital cu leziuni, iar violul a fost confirmat de medicii legisti.
Dubla asigurare a caselor de la 1 septembrie
Bacauanii, la fel ca si alti români, vor trebui sa plateasca doua asigurari de locuinta incepând cu 1 septembrie, conform unui nou ordin al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Practic, cei care au deja o asigurare facultativa vor fi obligati sa incheie si o polita obligatorie, chiar daca acest lucru nu se aplica pâna acum. Motivul? Cineva trebuie sa salveze firmele care au intrat in Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID), de vreme ce bacauanii carora le-au expirat politele nu le-au mai reinnoit.
Practic, se revine la situatia initiala existenta in momentul infiintarii PAID, impunându-se achizitia politei obligatorii pentru locuinta prin lege. Daca initial proprietarii puteau alege intre o asigurare obligatorie si una facultativa, care include de regula mai multe riscuri, de la 1 septembrie nu mai e la fel. Cei care au acum o polita facultativa, trebuie sa incheie si una obligatorie.
In cazul asigurarii obligatorii de locuinta, prima de asigurare este de 20 de euro pentru locuintele de tip A (cele realizate din materiale conventionale), cu o suma maxima asigurata de 20.000 de euro si de 10 euro pentru locuintele de tip B (facute din materiale neconventionale), cu o suma maxima asigurata de 10.000 de euro.
Pentru o asigurare facultativa se plateste o prima de asigurare cuprinsa intre 0,08% si 0,14% din valoarea imobilului care este asigurat.
Alte reguli si la despagubire
In momentul in care locuinta prezinta daune in urma unuia dintre cele trei riscuri acoperite printr-o polita obligatorie, si anume cutremure, inundatii naturale sau alunecari de teren, a caror valoare nu depaseste 20.000 de euro, despagubirile vor fi facute de compania la care este incheiata asigurarea obligatorie. Daca valoarea daunelor este mai mare, diferenta va fi platita de asiguratorul la care s-a incheiat polita facultativa (daca aceasta exista). Obligativitatea incheierii asigurarii obligatorii se aplica si in cazul locuintelor cumparate prin credit. Astfel, dincolo de asigurarea cedata bancii, trebuie incheiata si polita obligatorie a locuintei.
Rata de reinnoire este foarte mica
O confirma asiguratorii, care la un an de la introducerea obligativitatii asigurarii casei, au constatat ca bacauanii nu s-au ingramadit sa isi reinnoiasca polita. „Reinnoirile sunt la jumatate. 80 la suta din cei pe care ii informam ca nu mai au o polita valabila sustin ca vor veni sa o reinnoiasca atunci când vor avea banii necesari”, spune Florin Misaila, directorul unei firme de asigurari bacauane. De altfel, statistica existenta la nivelul lunii iulie 2012, arata ca un numar de 10.080 de bacauani aveau o polita obligatorie pentru locuinta in vigoare, cu circa 6.000 mai putini decât in luna iunie si cu circa 14.000 mai putini fata de luna iulie 2011. De alfel, anul trecut, când s-a facut vâlva pe acest subiect 23.872 de bacauani s-au grabit sa se asigure. O parte din ei s-au temut si de amenzile de la primarii, numai ca acestea nu au mai sosit. Cei din rural sunt mai constiinciosi, circa 7500 din cele peste 10.000 care au polita fiind de la sate. „Nu mi se pare corect ca eu, care platesc polita facultativa, care oricum ma acopera de mai multe riscuri, sa platesc si una obligatorie. Nu este normal, dar ce mai e normal la noi?”, se intreaba retoric Florin Nastase, un bacauan.
Arhitectii bucuresteni au gresit proiectul noii Insule de Agrement
Municipalitatea a anulat licitatia vizând modernizarea Insulei de Agrement. Oficialii Primariei au descoperit ca proiectul realizat de societatea Vila House SRL, din Bucuresti, contine mai multe erori si omisiuni privind cantitatile si dimensiunile lucrarilor. Administratorul public al municipiului da vina pe firma care a facut proiectul, acuzând-o de lipsa de seriozitate. In septembrie 2009, Primaria Bacau a incredintat contractul de proiectare catre SRL-ul amintit prin procedura „negocierii fara anunt de participare”, fara organizarea prealabila a unei licitatii. „Reteta” arhitecturala privitoare la modernizarea Insulei de Agrement a facut obiectul unui concurs de solutii, edilii platind peste 566.000 lei pentru proiectul cu lacune elaborat de Vila House SRL.
Din cauza erorilor si omisiunilor continute in proiectul tehnic, edilii Bacaului au fost constrânsi sa anuleze licitatia vizând reabilitarea Insulei de Agrement. Lansata pe siturile de achizitii publice la inceputul lui august, procedura a fost anulata pe 24 august, municipalitatea mentionând in anuntul de participare ca proiectul contine abateri grave ce fac imposibila incheierea unui contract.
Oficialii Primariei sustin ca principalul vinovat pentru situatia creata ar fi proiectantul. Potrivit administratorului public Leonard Padureanu, greselile de proiectare ar putea fi remediate in aproximativ 2 saptamâni.
„Au avut lipsuri in proiect, iar lista de cantitati nu a fost bine explicitata. Ne-am dat seama in urma solicitarilor de clarificari primite din partea ofertantilor. Proiectantul este de vina. Am chemat proiectantii si eu spun ca in doua saptamâni putem continua procedura. Omul care vine la licitatie trebuie sa stie care sunt cerintele exacte”, a opinat Padureanu.
Au cheltuit miliarde pe un proiect lacunar
In toamna lui 2009, municipalitatea incheia un contract de peste 566.000 lei (fara TVA) cu societatea de arhitectura Vila House din Bucuresti, in vederea realizarii proiectului de modernizare a Insulei de Agrement. Incredintarea contractului s-a facut prin negociere fara anunt de participare, edilii justificând optiunea prin faptul ca proiectul câstigator a rezultat in urma unui concurs de solutii.
Reprezentantii Vila House au afirmat ca nu raspund decât solicitarilor venite pe mail. „Trimiteti-mi un mail cu intrebarile si o sa va raspund la noapte”, a declarat Gabriela Herovanu, unul dintre asociatii Vila House.
Ce firme s-au aratat interesate de contract
Conform informatiilor oficiale existente pe siturile de achizitii publice, mai multe societati din municipiul Bacau, dar si mari companii europene din domeniul constructiilor s-au aratat interesate de modernizarea Insulei de Agrement. Intre acestea se numara Dasricom SRL din Podu Turcului, firma PNL ce a realizat pietonalul din centrul Bacaului, precum si Nortek Trust, un alt SRL cu emblema liberala. Compania Strabag, Instal Design din Bacau, Super A Plus K din Galati, dar si Constructii Hidrotehnice SA din Iasi incheie lista firmelor care si-au manifestat interesul cu privire la licitatia organizata de Primaria Bacau.
INDATORATI
Jumatate din cost, suportata cu bani imprumutati
Proiectul privind modernizarea Insulei de Agrement afiseaza un cost total de peste 52 de milioane lei, cu 8 milioane lei mai mult decât valoarea initiala, stabilita in urma cu 3 ani. Din datele postate de Primarie pe siturile de achizitii publice rezulta ca institutia nu dispune, pe moment, de fondurile necesare cofinantarii proiectului, acesta fiind realizat cu fonduri europene. Contributia pe care municipalitatea trebuie sa o suporte se ridica la peste 25 milioane lei, bani pe care edilii spera sa-i obtina dintr-un imprumut bancar. Termenul de finalizare a proiectului este 2014, insa este foarte probabil ca acesta sa fie depasit, dupa modelul Spitalului Municipal care – teoretic – trebuia finalizat in urma cu 4 ani.
Proiect electoral
Administratia Stavarache i-a momit, in repetate rânduri, pe bacauani cu „fabulosul” proiect de modernizare a Insulei de Agrement. La alegerile din 2008, Insula figura ca si reabilitata pe panourile electorale ale edilului, desi abia in 2009 Primaria a incheiat contractul de proiectare. Aceleasi „brasoave” au fost vehiculate si la localele din acest an, când Stavarache a dat la iveala un almanah electoral in care apareau mai multe imagini prelucrate pe calculator cu Insula de Agrement. Proiectul bate pasul pe loc de cel putin 3 ani. Mai mult, lipsa fondurilor necesare cofinantarii proiectului complica si mai mult existenta acestuia.
Fotbal, Liga a II-a / Asta e Liga „oha”!
Campionatul cadet incepe sâmbata, dar inca nu se stie câte din competitoare se vor alinia la start
Sezonul retragerilor
Liga a II-a a devenit o gluma de campionat. Un fel de liga „oha” a nisipurilor miscatoare in care niciun pas facut nu este sigur si in care echipele se scufunda la tot pasul. Practic, cu doar 24 de ore inainte de prima etapa, nu se stie inca precis câte grupari se vor prezenta la start. Despre numarul celor care vor termina competitia, nici nu mai are rost sa vorbim! In ciuda amânarii startului de sezon si a sistemului „revolutionar” (doua serii a câte 15 echipe), Federatia Româna de Fotbal nu a reusit sa puna ordine intr-un campionat care risca sa intre in istorie drept „unul de criza”. Si, ca intotdeauna când vorbim de criza, pierderile sunt la ordinea zilei. In Seria l, de exemplu, Callatis Mangalia si-a anuntat in mod oficial retragerea, in timp ce CS Buftea si FCM Bacau, adversare directe in etapa de sâmbata, sunt in pragul colapsului. Iar lista poate continua.
FCM Bacau, „meci” cu Steaua
Si daca tot am amintit de FCM Bacau, sa spunem ca in aceasta perioada, cel mai important meci al „galben-albastrilor” este cel disputat la distanta, cu Steaua, in „cazul Baciu”. Desi Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv de la Lausanne i-a dat câstig de cauza in acest litigiu pe data de 18 iulie, FCM Bacau nu a vazut inca niciun cent din cei 800.000 de euro, plus penalitatile aferente, pe care Steaua ii are de platit. Conducerea clubului bacauan s-a saturat sa tot astepte in zadar, acuzând pasivitatea de care FRF se face vinovata in aceasta situatie. „Nu intelegem de ce tot se intârzie punerea in aplicare a acestei decizii. Asteptam ca Federatia sa convoace Comitetul Executiv, iar acest caz sa intre, in sfârsit, pe fagasul normal, adica Steaua sa ne plateasca banii”, a declarat presedintele FCM Bacau, Daniel Scânteie.
„Ros-albastrii” risca depunctarea
Cel mai probabil, Comitetul Executiv al FRF se va intruni saptamâna viitoare, urmând sa faca o notificare catre clubul Steaua referitor la decizia luata de Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv in cazul Baciu. Potrivit regulamentelor in vigoare, in situatia in care va refuza sa plateasca suma pe care o datoreaza catre FCM Bacau, Steaua risca depunctarea cu câte 3 puncte pe etapa. Chiar si in cazul in care va plati suma decisa de TAS, Steaua este departe de a-si fi incheiat conturile gruparea bacauana. Astfel, finantatorul FCM Bacau, Dumitru Sechelariu a anuntat ca va apela si la instantele civile: „Pentru a ne recupera penalitatile ce ni se cuvin conform contractului, noi vom merge si pe linie civila deoarece decizia luata de TAS este doar una pe latura sportiva”.
O competitie lipsita de consistenta
Tergiversarile in „cazul Baciu” ilustreaza cât se poate de bine haosul care domneste in jurul FRF-ului. Iar lipsa de consistenta a campionatului Ligii a II-a este, la rândul sau, un produs al lipsei de fermitate si de competenta manifestate de Federatie in ultima vreme. Un numar impar de echipe repartizate in fiecare din cele doua serii ale esalonului secund si un numar nedefinit inca de formatii care se vor afla sâmbata, de la ora 11.00, pe teren, cu ocazia primei etape, sunt imaginea fidela a unei competitii strâmbe. Odinioara se numea Divizia B si era un campionat respectabil. In ultima vreme, a luat numele de Liga a II-a si a incercat sa mentina cât de cât stacheta ridicata. Mai nou i se spune Liga „oha” si isi pierde credibilitatea la greu. La fel ca si echipele.
„Pasiunile mele sunt muntii si oamenii”
Interviu cu Remus Lupu, presedinte al Clubului de Ecologie, Turism si Arta „Veniti cu noi”, Bacau
– Clubul de turism, educatie ecologica si arta “Veniti cu noi” este unul dintre cele mai vechi din Bacau si din tara, el a fost infiintat in 1987, insa abia in 1992 a fost constituit oficial, cu personalitate juridica. Coincidenta sau nu, zilele acestea, un membru al Clubului a realizat o performanta demna de un record national. Chiar daca presa a consemnat evenimentul, va rog, domnule presedinte, sa spuneti despre ce este vorba.
– Este vorba de parcurgerea crestelor muntilor Fagaras in mai putin de 24 de ore, a fost ambitia unui tânar de la noi din organizatie, Dan Gârleanu, sa faca acest lucru, tocmai pentru a demonstra ca nu numai sportivii bine pregatiti, cu experienta, profesionisti, ar putea sa faca asa ceva, ci si oameni obisnuiti, in momentul in care au vointa si isi doresc acest lucru.
– De ce s-a ales acel traseu?
– Este un traseu de mare dificultate, care implica o pregatire deosebita, o vointa de fier, având diferente de nivel si zone care ii dau ineditul. Au mai fost incercari, el este al saselea sportiv tânar care incearca acest lucru si, dupa cum stiti, a reusit, dupa multe peripetii si un efort extraordinar. De altfel, Dan Gârleanu, un tânar de 30 de ani, vicepresedinte al organizatiei noastre, este hotarât sa incerce la anul sa-si doboare recordul si sa coboare sub 15 ore. Are multa ambitie si predispus sa abordeze proiecte spectaculoase.
– Ambitie a fost, efort de asemenea, dar mai trebuie si bani pentru o asemenea ascensiune.
– Actiunea a avut costuri foarte mari si fara sprijinul unor prieteni ai sportului, ai clubului, colegul nostru, clubul nu ar fi reusit sa duca la capat acest proiect. O parte din costuri au fost suportate de cel impatimit de munti, de sportul montan, iar o parte importanta, care a acoperit costul echipamentului, a transportului, hranei si alte cheltuieli a fost acoperita de sponsori, colaboratori, iar daca nu este prea mult, pot mentiona Global Service, Clubul Dinamo Bacau, IPA (Organizatia Internationala a Politistilor), Sindicatul National al Politistilor…
– Sa spunem ca Dan Gârleanu este politist, specialist in pirotehnica…
– Da, apoi este vorba de sprijin material de la Grafitti Invest, farmaciile Bofarm etc.
– De fapt, nu este singura performanta in premiera, meritorie a unor membri ai Clubului, sa consemnam si Turul lumii pe bicicleta, realizata cu mai multi ani in urma.
– Narcis Oancea a plecat de la Bacau cu 100 de dolari in buzunar, cu o bicicleta Tohan, care a rezistat pâna in India. A ajuns in Australia, a ramas un an, a muncit pentru a face rost de bani de intoarcere, a trecut Oceanul, a ajuns in America de Sud si de acolo, prin Europa, a ajuns acasa.
– De unde a plecat ideea infiintarii acestui club?
– Lucrând in invatamânt, sunt absolvent la ASE, Facultatea de Comert, specializarea Turism, am organizat diferite excursii si drumetii cu tinerii. Mergând pe munte, impreuna cu prietenii, cu profesorul Aurel Stanciu si fratele meu, inginerul George Lupu, am constatat ca pe trasee erau multe cruci, semne ca acolo au fost accidente si am zis ca acest lucru se intâmpla ori din cauza nestiintei ori a vitejiei prostesti. Ne-am hotarât sa facem un club, in care sa instruim tinerii in tainele muntelui. Ideea initiala a fost sa instruim, sa câstigam 4-5 tineri pe an alaturi de ideea noastra, ceea ce inseamna ca vor fi mai putine cruci si mai multi tineri instruiti care sa abordeze muntele. Ulterior, activitatea s-a amplificat, grupul s-a marit, fostii elevi au revenit la Club si dupa finalizarea studiilor, dupa ce s-au angajat in diferite activitati, revin mereu, periodic la club. Acum suntem un grup numeros, eterogen din punct de vedere al preocuparilor, altii in tara, altii in strainatate, dar unit in dragostea pentru sport, pentru natura.
– Deci, in club nu activeaza numai elevi sau studenti.
– Sunt tineri intre 7 si 70 de ani, pastram legatura, eu lucrând ca pedagog la Colegiul National “Ferdinand I” mi-au trecut prin mâna, cum se spune, multi tineri, le-am fost tata si mama la peste 1000 de oameni, in cei 36 de ani de activitate. Sunt multumit, foarte multumit ca atunci când revin acasa trec pe la club, ne ajuta, schimbam impresii, punem la cale alte proiecte.
– Activitatea Clubului “Veniti cu noi” cuprinde trei componente, turismul montan (si nu vorbim de turism cu autocarul), educatie ecologica si activitati culturale, artistice. Detaliati pentru cei interesati câteva din obiectivele fiecarui domeniu.
– Initial ne-am axat numai pe turism montan, ulterior, am intrat in competitie cu alte cluburi de turism din tara, iar dupa ce am tâsnit spre vârfuri au venit si rezultatele. Am devenit unul dintre cele mai cunoscute, mai performante cluburi de profil din tara, având la activ peste 300 de premii si diplome. Genul acesta de competitii ne-a dus si spre arta, spre activitati artistice. Am fost printre initiatorii Campionatului National de Turism, sub auspiciile Federatiei Nationale de Turism Sportiv si, gândind probele pentru aceste competitii, a trebuit sa organizam si ceva pentru iarna, când muntele este inaccesibil pentru multi dintre membrii nostri. Vara, pe teren, iarna in sala, cu expozitii ale creatiilor noastre in domeniul afisului ecologic, caricatura cu tema ecologica, grafica, arta fotografica si, pe vremuri, diasonul. Am ajuns sa avem rezultate remarcabile si in acest domeniu.
– Tot ceea ce faceti, toate actiunile, indiferent ca sunt din sfera ecologizarii unor zone din oras sau din afara lui, de turism sportiv, se bazeaza pe voluntariat. Stim si noi, dar si dumneavoastra, ca, in România voluntariatul nu se prea pliaza pe mentalul nostru, spre deosebire de alte natii, unde voluntariatul are o traditie indelungata.
– Nu-i vorba numai de a fi dezvoltat acest concept, daca ar fi sa intram numai in domeniul ecologic, termeni pe care ii folosim, dar nu ii sustinem in practica. In strainatate, prin natura lucrurilor, pentru a se relaxa, oamenii, sau o buna parte dintre ei, fac si activitate de voluntariat. In România, omul, când are timp liber, se gândeste cum sa mai faca un ban, sa-si rezolve unele treburi prin casa. Nu mai are timp de voluntariat, tocmai din cauza minimului suport financiar. Voluntariatul la noi este sporadic, functie de timp, de placere sau atunci când cineva organizeaza actiuni de acest gen.
– Eu insist asupra acestei activitati: atunci când clubul dumneavoastra, alte institutii, organizeaza, sa zicem, activitati de colectare a deseurilor din plastic, de ecologizare a unui râu, a unui parc, copiii muncesc, iar adultii privesc, uneori chiar si comenteaza.
– Am avut o experienta care chiar m-a revoltat, ceea ce demonstreaza ca aveti ceva dreptate. Eram cu mai multi tineri, in zona de campare de la Slanic Moldova si, pe lânga membrii nostri, am avut si un grup de tineri din Anglia, erau 7 englezoiace. Distrugeam vetre de foc, adunam peturi. La un moment dat, de pe o paturica se ridica un barbat, ia copilul de mâna, ii explica foarte corect ce facem noi acolo, pune copilul sa strânga si el resturi, plastice in general, iar el nu s-a aplecat deloc. Am vazut, apoi, ca dupa ce a plecat, locul unde el a stat a ramas murdar. Facem actiuni de ecologizare in Parcul Gheraiesti, dar strâgem numai plasticul, insa pe mine ma distrug mental cioburile de sticla, am vazut copii care alearga dupa minge si au cazut pe asemenea cioburi. Pot ramâne schiloditi pe viata din cauza neghiobiei unora care arunca in spatiile de joaca, in iarba, pe caile de circulatie asemenea pericole. De aceea, noi când plecam la ecologizare, si o facem des, strângem totul. Mai este un aspect: omul daca gaseste curat si are unde pune gunoiul, ar pastra, dar nu exista inca suficiente asemenea locuri, cosuri, alte dispozitive in locurile aglomerate. Sa nu va mai spun ca este o problema si cu ridicarea acestor deseuri. Dupa ce le strângem, stau acolo zile intregi, sunt iar imprastiate.
– Proiectele Clubului “Veniti cu noi” au idei generoase, un continut fertil pentru noi toti, pentru natura, pentru mediul inconjurator. Am citit despre “Unda Verde”…
– A fost primul program complex de ecologie, inspirat de o tânara care a venit din SUA, prin Corpul Pacii, mi-a sugerat ideea, mi-a placut si am organizat prima actiune impreuna, capatând permanenta in urmatorii ani, devenise deja o obisnuinta, vine perioada de plantare, plecam la plantare, iar astazi vad parcuri, chiar paduri in urma activitatii Clubului nostru, cum sunt cele de la Vârful Sandru din Muntii Nemira, zona Cerdac, in muntii Ciuc sau Tarcau.
– Muntii Nemira – viitor Parc National, Adept Eco sunt alte proiecte devenite traditie a clubului.
– Primul s-a vrut dezvoltarea ariilor protejate, chiar inaintea interventiei Guvernului. Am vrut sa actionam pentru un turism civilizat in zona, protejarea mediului, marcarea traseelor, amenajarea adaposturilor, a zonelor de odihna. In colaborare cu localnicii, cu padurarii, am reusit lucruri frumoase acolo, pe Nemira. Cu toate nemultumirile noastre, cu toate ca mai avem zone infestate, in ultimii 15 ani se vede un progres. Este clar. Este un pas inainte, oamenii au prins ideea, au mai mare grija de gunoiul rezultat, vin cu saculetul, il pun in portbagaj si il duc la pubele. Adept Eco – un nou inceput a avut ca deziderat dezvoltarea ecologismului in Bacau, astfel ca Bacaul sa devina un oras ECO european, un oras frumos, curat, verde, am lansat si o insigna, cu o imagine sugestiva, pe care am distribuit-o in oras, unor persoane cu preocupari in domeniu.
– Printre numeroasele premii pe care le-a primit Clubul, dar si unii membri ai sai, unul mi-a retinut atentia, Premiul Academiei Române si Medalia Jubiliara “M. Elias”.
– Toata lumea stie cine a fost M. Elias, originar din Sascut, care a lasat mostenire un fond, din care s-a construit Spitalul Elias din Bucuresti, s-au dezvoltat niste programe comunitare in Sascut, inclusiv liceul din localitate. Eu am primit acel premiu, insa il consider al Clubului, deoarece noi toti i-am sprijinit pe cei din Sascut sa organizeze cursuri de educatie ecologica, am facut niste expozitii la scoala. Sunt premii de recunoastere a muncii noastre, cum este si Premiul Federatiei Europei de Est de Turism Profesionist, Medalia de Aur si o Diploma de Excelenta.
– Clubul “Veniti cu noi” a participat si la diferite schimburi de experienta in Franta si Austria. Care au fost temele si cu ce ati venit de acolo?
– A fost vorba de o participare la un schimb de experienta pe tema bazinelor de apa si cum la noi se constituise un asemenea comitet pentru Bazinul Siretului, am fost si eu cooptat in acea delegatie, actiune organizata de Directia Apelor Siret, eu fiind reperezentantul organizatiilor neguvernamentale. Au venit ei la noi, ne-au instruit si apoi am mers si noi in Franta, o delegatie mai mare, sa vedem cum fac ei acolo. Acolo m-a socat un lucru: eu nu am avut cu cine sa vorbesc, nu am avut partener, deoarece, mi s-a explicat, ONG-urile de mediu din Franta se activeaza in momentele de criza, in rest sunt pasive. Cum nu era o criza… A fost interesant. In Austria am fost invitati de o organizatie pentru a vedea cum amenajeaza si intretin natura. Am trimis mai multi tineri, care au venit cu impresii extrem de folositoare pentru proiectele noastre viitoare. Se lucreaza pe alte concepte, au o experienta de multi, multi ani. Austriecii au fost impresionati de prezenta noastra, de modul de prezentare a ceea ce facem, fapt ce i-a determinat sa propuna ca unul dintre tinerii nostri sa participe la o sedinta a Clubului de la Roma, unde nu intra oricine.
– Domnule Lupu, atunci când vorbim de ecologie, de actiuni pentru ecologizare, pentru pastrarea naturii inconjuratoare, a ecosistemelor, astfel ca si generatiile viitoare sa se poata bucura de o viata sanatoasa, vorbim doar de activitatea ONG-urilor de profil. Unde sunt institutiile statului, institutiile locale, cele cu atributii in domeniu?
– Partea proasta este ca primeaza principiile economice, financiare, interesul unor lideri care isi vad de problemele lor si se folosesc de fatada ecologiei. Le accepta teoretic, unele ne sunt impuse, stim ca asa este bine, insa este mai greu cu practica. Asa este, inca, in România. Vorbeam cu un coleg neamt, care mi-a explicat cum este cu civilizatia in Germania. Nu s-a ajuns la stadiul de care vorbim, pe care il vedem in Germania decât cu metode coercitive, scurt este vorba de lege si de respectarea ei. Mai intâi a fost amenda si apoi s-a instalat ordinea. Acolo nu se discuta o lege, ea se respecta. La noi nu avem legi clare dar nici cine sa le aplice. Garda de Mediu este abilitata sa actioneze in acest domeniu, insa ea are doar câtiva oameni pe tot judetul. Cine ar mai trebui? Politia statala, Politia locala, insa nu au program de noapte. Jandarmeria? Ii numeri pe degete. Vedeti care este diferenta?
– Ma uit in jur si observ doar camera unde suntem noi, care este si sediu, si birou, si magazie, dar si biroul pedagogului. Sunteti una dintre organizatiile cu prestigiu, cu activitate, nu s-a gasit un sediu si pentru dumneavoastra?
– Sunt mai multe aspecte. Un sediu mai acatarii trebuie intretinut, ma refer la utilitati, la chirii. Noi nu avem bani, noi facem munca patriotica, voluntariat, nu avem bani. Ar fi frumos, insa nu s-a gândit nimeni si la noi, doar Colegiul “Ferdinand I”, cu care am incheiat un contract de comodat pentru acest spatiu, iar când mai avem nevoie mai beneficiem de o alta sala sau chiar de amfiteatru. Avem o buna colaborare, avem un sprijin foarte mare din partea Colegiului. Clubul asta exista pentru ca exista acest sediu, aici este permanent un om, care da relatii, primeste musafirii, acorda consultatii. Oamenii, tinerii vin la club când au timp, unul astazi, altul mâine, aici se intâlnesc, schimba impresii, iau cunostinta de programele noastre.
– Sunteti dumneavoastra ca presedinte, cine mai face parte din conducerea clubului?
– Cum am spus, Dan Gârleanu este vicepresedinte si mai avem un vicepresedinte, un om complex ca pregatire si preocupari, ca pasiuni, este vorba de Dan Mitrut, el este si autorul primului manual de Meteorologie aplicata, pe care l-am editat si l-am oferit gratuit la toate cluburile din tara, cât si bibliotecilor scolare. Dupa aceea avem lideri pe domenii, arta fotografica, grafica, caricatura etc.
– Spuneti-mi, chiar munciti pe degeaba?
– Da. Si eu, si ceilalti. Este o pasiune. Asa cum un pescar cheltuie bani pentru ustensile, si are pasiunea de a da la peste, eu am pasiunea de a lucra cu omul. Si lucrez cu elevii, cu tinerii, cu cei in vârsta pe diferite domenii. Mai luati in calcul si profesia, functia mea la scoala, unde am destul de lucru, iar uneori imi mai bag si singur gâtul la jug. Imi plac lucurile realizate frumos si bine, mai ales bine.
– Organizati periodic actiuni in folosul comunitatii, dar si de petrecere a timpului liber al tinerilor, aveti si sprijinul comunitatii in acest sens? Stiu ca presedintele CJ este un pasionat ciclist. Va ajuta cu bani, cu logistica?
– Da. A fost foarte aproape de noi când am organizat Turul Alpilor pe bicicleta, ne-a sprijinit, am avut un proiect finantat de Consiliul Judetean, insa restrictiile juridice, financiare nu-i dau posibilitatea sa ne ajute pe cât am vrea noi.
– Dar cu sapte numere mai jos, la Primarie, usa este deschisa?
– Este. Nu am fost refuzati verbal niciodata. Verbal. Ca sa fim drepti si Primaria ne-a ajutat atunci când am facut prima amenajare a Parcului Bacovia, dar si cea de anul trecut, am mai primit 25 de milioane pentru un alt proiect. Suntem primul oras din România care are o harta verde, a fost expusa la Primarie, a fost vandalizata, iar acum este expusa la Colegiul Ferdinand, insa exista si pe internet.
– Domnule presedinte, organizarea unor activitati pe munte, a unor expeditii, excursii montane presupune si riscuri. Cine isi asuma aceste riscuri?
– Eu, noi, clubul, dar si fiecare participant. Din cauza unor evenimente nefericite, nu mai discutam cauzele, in situatii de risc ridicat, fiecare sportiv semneaza un document prin care se angajeaza ca se pregateste si isi asuma riscurile competitiei. Eu pun mare accent pe pregatire, cine nu este pregatit la nivelul cerut de o competitie, de a participa la o banala ascensiune, nu primeste girul Clubului.
– Suntem la final, care sunt satisfactiile unui om care lucreaza de 25 de ani in acest domeniu, daca spuneti ca banii nu conteaza, dar nici nu sunt?
– Am reusit sa formez un grup complex, cu oameni pregatiti in diferite domenii, sunt multumit ca Clubul nostru, ca urmare a competitiilor la care am participat in tara si in strainatate, a recordurilor pe care le detinem, Bacaul este bine vazut. Ma bucur ca suntem apreciati de institutiile din Bacau, de oameni, de tineri, iar atunci când deschidem usile, nu plecam cu mâna goala. Suntem seriosi, de cuvânt, profesionisti. Facem parte din comunitate, iar comunitatea ne apreciaza.
– Asadar, Veniti cu noi! Ce le spunem tinerilor, celor care vor sa vina cu dumneavoastra?
– Sa vina. Ii mai sfatui, daca imi permit, sa mai lase internetul, sa socializeze direct, sa mearga pe munte, sa faca sport, le va fi mai bine. Viata asociativa are extrem de multe beneficii, iar noi le oferim ceea ce isi doresc. Daca isi doresc cu adevarat. Numarul mare de tineri care vin la noi demonstreaza acest lucru.
Saraci si datori la magazine
Tot mai multi patroni au inchis „caietelul”
Alimentele cele mai modeste si mai necesare au ajuns un lux pentru multi bacauani. Pentru pâine, cartofi sau o sticla de ulei, acestia ajung sa se roage de patronii magazinelor sa le dea pe datorie. Unii comercianti inca mai lucreaza cu „caietelul”, altii si-au pierdut increderea in cumparatorii nevoiasi. La sate, cumparaturile pe credit inca se practica pe scara larga.
Din cauza saraciei tot mai crunte, procurarea hranei de fiecare zi a ajuns o adevarata lupta pentru multi dintre noi. Pensionari cu venituri de mizerie, someri si salariati cu lefuri minuscule, acestia sunt clientii magazinelor care dau marfa pe datorie. In chioscurile de cartier, caietelul a functionat bine o vreme, dar in ultimul timp, tot mai multi agenti economici nu mai dau marfa decât cu banii jos. Patronii si vânzatorii magazinelor din cartierul Izvoare s-au fript de câteva ori, asa ca si-au schimbat politica. „Sefii nu ne mai permit sa dam marfa pe datorie, ne-a declarat Rodica Popescu, vânzator. Omul e om. Vine azi, ia pe datorie, plateste, apoi ia din nou si nu mai plateste. Mai bine nu dai. A fost aici in zona un magazin de unde se lua pe datorie. Nu si-au mai vazut banii si au fost nevoiti sa-si inchida magazinul.” Si Doru Chirila, patronul unui alt magazin din Izvoare, s-a lecuit de a acorda credit celor amarâti. „Mi-au tras tepe de m-au lasat in paguba. Am pierdut diverse sume, intre 50 si 200 de lei. Cei care-mi datoreaza bani trec acum pe celalalt trotuar, se fac ca nu ma cunosc si merg la alte magazine. Mai sunt clienti care solicita sa plateasca mai târziu. In zona asta este multa lume necajita.”
La cârciumele de cartier, caietul este sfânt
In cartierul Zimbru, patronii de cârciumi termina caietele mai repede decât un elev silitor. Clientii fideli pot cere o tuica si fara sa aiba bani in buzunar. Ei sunt pasuiti pâna la pensie sau salariu insa conditia este ca in ziua in care primeste banii sa-si achite datoria, astfel, prietenia ia sfârsit. „Se stie ca omului care-i place sa bea prefera sa dea banii pe alcool si apoi pe mâncare. Eu am clientii mei si le dau si pe datorie ca altfel nu rezist nici eu. Mi-am mai luat si tepe, dar m-am invatat. Daca stiu ca scot greu banii de la o persoana ii stabilesc o limita”, ne-a spus Marian, un comerciant din zona.
„Trece-ma in caiet!” e salvarea saracilor
In cartierul Serbanesti, magazinele nu mai accepta sa dea produse fara plata pe loc din cauza ca nu reusesc sa obtina banii. „Vânzarile merg mai prost decât anul trecut, afirma angajatul unui magazin alimentar situat pe Calea Romanului. In august, pentru ca au venit italienii, a fost putin mai bine, dar acum iar scad.” Nici batrânii nu vor sa cumpere „pe caiet”, chiar daca au pensii mici, deoarece se tem ca „datoriile se aduna si nu le mai putem plati.” Ai bani manânci, nu ai bani, nu manânci. E mai sigur asa. Nu se intind mai mult decât le permite plapuma. Singurii care ar vrea sa cumpere pe veresie sunt alcoolicii, dar ei nu mai incearca, acum, din cauza ca au fost refuzati sistematic, de toata lumea. „Astia nu au de unde plati, trebuie sa pui bani din buzunar in locul lor”, sustin vânzatorii. La tara, in schimb, metoda „Trece-ma in caiet” e salvarea saracilor. „Aceasta e modalitatea principala de a cumpara alimente, arata Valentin Mârzac, primarul comunei Colonesti. Pentru unii e singura sursa de a-si hrani copiii”.
„Un credit popular”, vechi de când lumea!
Nu pensionarii o duc cel mai greu, „ci persoanele nascute dupa 1965. Foarte multi dintre cei care formeaza segmentul 25-45 de ani nu mai primesc ajutor social, nu au nici pensie, au câte 4-5 copii in intretinere si niciun venit”, arata edilul din Colonesti. Iau pe datorie tot ce se consuma in familie, mai mult sau putin necesar, de la pâine la detergent, de la caiete la sosete, de punguta cu bomboane la bidonul cu bere. „Bautura e alimentul traditional, la tara, din pacate, arata Valentin Mârzac. Cumpara in fiecare zi si platesc la Sfântu Asteapta. Noroc ca mai muncesc cu ziua si atunci se duc iar la caiet, ca sa mai reduca din restante.” Guta Stiuca, primarul comunei Parincea, arata ca a lua pe datorie e un obicei vechi, nu-i de ieri, de azi. „Pâna ia alocatia sau pensia, din ce sa cumpere?” Intrebarea e daca, asa nevoiasi cum sunt, mai reusesc sa achite datoria. „Daca nu le ia banii preotul, inainte, reusesc, daca trec intâi pe la biserca nu mai reusesc, arata edilul. Asta e situatia! E un credit popular, practicat ilegal, dar in ajutorul saracilor!”
„Eu nu iau pe datorie. De ce sa fiu datoare? Daca am cu ce plati, cumpar, daca nu, nu. De ce sa strige dupa mine pe strada? Avem in cartier care iau pe datorie. Sunt care si bautura tot asa o cumpara.” (Axinia Vatamaniuc)
„Eu ma descurc, inca, nu am nevoie sa cumpar pe datorie, dar sunt foarte multi nevoiasi. Asa traiesc, de pe o luna, pe alta. Muncesc pe nimica toata ca sa poata plati ce datoreaza. Asta nu-i viata normala. E cea mai amarâta viata de pe fata pamântului.” (Nicolae Olaru)
Razboi pentru drumul din Tatarasti
Suparati ca inoata in noroaie trei sferturi din an, locuitorii din Tatarasti au vrut sa se organizeze si sa blocheze drumul, dupa moda introdusa de locuitorii din Zemes. Temperati de Petrica Mihaila, consilier judetean PDL, ei s-au multumit, in cele din urma, sa trimita Consiliului Judetean (CJ) un memoriu in care si-au exprimat revolta fata de nepasarea autoritatilor, dar si solicitarea ca, in 2012, sa fie reabilitat tronsonul Corbasca-Tatarasti, care e drum judetean. Asta era la inceputul primaverii. Nu a fost timp, nu au fost bani sau cine stie, poate din cauza ca e la marginea judetului, drumul nu a fost asfaltat. Acum, se apropie toamna si, ingrijorati, oamenii au inceput iar sa se agite. Cum pe ordinea de zi a sedintei CJ se afla si organigrama Serviciului Public Judetean de Drumuri (SPJD), Petrica Mihaila, cel care a fost mesagerul cetatenilor si in primavara, i-a amintit lui Dragos Benea, presedintele CJ, ca exista un memoriu si o problema nerezolvata. Observând in treacat ca organigrama SPJD e cam stufoasa, democrat-liberalul s-a referit apoi la eficienta serviciului. „In martie, am adus in discutia plenului CJ un memoriu semnat de 70-80 de cetateni din comunele Corbasca si Tatarasti, le-a amintit el. Memoriul tragea un semnal de alarma vizavi de situatia dezastruoasa a unor sectoare de drum pietruit din acea zona, devenite impracticabile. Starea lor era accentuata si de caderile masive de zapada din februarie, urmate de topiri. Una peste alta, toamna bate la usa, poate vin si ploile asteptate de toti, dar am dori ca situatia sa nu se repete, la Tatarasti.”
SPJD are „o mâna de oameni”
Petrica Mihaila a recunoscut ca niscavai lucrari s-au facut in luna mai, dar a adaugat ca e insuficient. „Nu atât lipsa balastului e problema acestor sectoare cât lipsa profilului si a santurilor. Pentru ca, la cea mai mica ploaie, oricât de neinsemnata, apa, in loc sa curga prin santuri, curge pe mijlocul drumului, dizloca piatra si drumul devine impracticabil.” Consilierul sustine ca exista drumuri comunale pietruite care se afla in zone mult mai accidentate si care rezista mult mai bine la ploi tocmai pentru ca au indeplinite aceste conditii. El a sugerat ca pâna vor fi bani de asfaltare, santuri si profile pe DJ se pot realiza si acum, cu doi-trei oameni: un buldozerist, un sofer si un muncitor cu o roaba. Dragos Benea a acuzat ca solicitarea lui Petrica Mihaila „este foarte incâlcita” si a luat apararea SPJD Bacau: „Cu acesti oameni de la SPJD, care nu sunt multi, am reusit ca, in toti acesti ani, sa facem investitii de câti bani am avut si de câti am reusit sa atragem pe fonduri europene.” Desi cam toate investitiile de la SPJD au fost contestate fie la licitatie, fie la contractare, „nu a aparut niciun fel de problema majora, afirma Benea. Au fost inclusiv controale ale institutiilor abilitate, incepând cu DNA si terminând Curtea de Conturi. Nu stiu daca putem masura eficienta, dar in privinta corectitudinii implementarii acestor proiecte, de când sunt eu presedintele CJ, la Serviciul de Drumuri s-au intâmplat lucruri normale. Nu lucruri remarcabile, nici lucruri strigatoare la cer. Cu mâna aceasta de oameni, pe care o aveti aici.” El arata ca exista drumuri judetene care necesita investitii, cum sunt cele din Corbasca, Tatarasti, Gura Vaii si Stanisesti, dar si drumuri impecabile, ca DJ 252. In plus, „toate aceste obiective s-au realizat cu angajatii SPJD, nu cu consultante si paraconsultante si nu stiu ce specialisti, angajati de CJ pe structuri paralele!”
Daca am promis, „de ce nu facem?”
Dupa tonul moderat al presedintelui CJ, a venit Ionel Floroiu, PSD, si a turnat gaz pe foc. El a sarit sa apere SPJD sau, mai degraba, sa-l atace pe Petrica Mihaila. Extrem de ironic, Floroiu l-a acuzat pe democrat-liberal ca, dupa opt ani in CJ, nu stie cu se ocupa SPJD: „Cum putem sa facem, la SPJD, lucrari in regie proprie, in conditiile in care SPJD se ocupa cu alte probleme? Sa facem perierea santurilor, curatarea santurilor si altele? De opt ani, de când sunteti in CJ, au mai fost asemenea propuneri din partea unui consilier judetean? Mie mi se par aberante!” Mihaila a prins sagetile si le-a aruncat inapoi: „Oricum, nu as face propuneri ca sa se lucreze cu firma unui consilier judetean! Eu voiam sa ajut SPJD care, in adresa pe care o trimite unui semnatar al memoriului, adresa nr. 15030/23.04.2012, raspunde: «SPJD va efectua in acest an lucrari de intretinere». Nu vreau sa ne facem de râs, noi, cei din Consiliul Judetean! Sa-mi arate omul aceasta adresa si sa ma intrebe, daca am spus ca facem, de ce nu facem?” De ce nu s-a facut drumul explica Valentin Palea, directorul SPJD, care ocoleste disputa: „Nu au fost bani. Noi am incercat sa evitam sa facem lucrari de intretinere care rezista putin si care sunt distruse de prima ploaie. Intentia CJ este de a asfalta acel drum. Chiar daca ne mai injura lumea, vrem sa facem investitii durabile, nu sa aruncam banii. Totusi, in toamna asta, vom incerca sa trimitem un autograder si sa facem minime lucrari de intretinere pe tronsonul Tatarasti-Corbasca. Dar asta si in functie de alocatii.”
Fotbal, Liga a lll-a / Pariaza cineva pe Aerostar?
Aerostar – Sport Club (vineri, ora 18.00, stadion „Aerostar”)
Prima etapa de C, primul derby. Si, probabil, primele trei puncte câstigate de Sport Club in noul sezon. In favoarea oaspetilor pledeaza plusul categoric de valoare al lotului, dar si traditia; in toate cele patru meciuri directe disputate pâna acum la nivel de liga a treia, câstig de cauza a avut numai si numai Sport Club. De ce ar fi altfel acum? Chiar daca oaspetii sunt inca sub socul plecarii antrenorului Viorel Tanase la Otelul Galati, ei au toate argumentele pentru a se impune pe terenul unei formatii cu o medie de vârsta de 19 ani si trei luni precum Aerostarul condus de Fane Apostol. Locul lui Viorel Tanase va fi luat la meciul de azi de Sorin Condurache si Giani Florian. Cei doi asigura insa doar interimatul la nivelul bancii tehnice deoarece sefii SC-ului pregatesc o noua schimbare. De data aceasta, au in plan aducerea unui antrenor din „Generatia de Aur”. La cum au stat lucrurile in ultima perioada, se vede insa treaba ca nu aducerea antrenorilor constituie marea problema a Sport Clubului, ci pastrarea lor. O demonstreaza din plin faptul ca, in decurs unui singur an, echipa Primariei a schimbat nu mai putin de patru antrenori: Ciprian Panait, Cristi Popovici, Marin Barbu si, mai nou, Viorel Tanase. Cam multi, nu?
Debut cu dreptul
CSM Moinesti – Otelul ll Galati (vineri, ora 18.00, stadion „CSM Moinesti”)
Revenita in Liga a lll-a dupa o „carantina” de mai bine de cinci ani, CSM Moinesti va intâlni in prima etapa pe Otelul ll Galati. Un adversar dificil, ce ar putea fi condus din teren de unul din principalii realizatori ai Ligii l din sezoanele trecute: Gabi Paraschiv. „Cu sau fara el in echipa, Otelul ll e o echipa buna, care alearga mult. Noi suntem pregatiti insa pentru un debut cu dreptul in fata propriilor suporteri”, a declarat antrenorul-jucator al Moinestiului, Sorin Trofin, care va avea un sprijin consistent din partea fostului tehnician al FCM Bacau, Gheorghe Poenaru. Principala arma a gazdelor o constituie atacul, care mizeaza pe doi „tunari” eficienti in persoana lui Gabi Darie si Edi Tismanaru.
Aproape de start la „Onesti Motor Show”
Locuitorii municipiului Onesti dar si cei din imprejurimi asteapta cu nerabdare un spectacol automobilistic inedit. Sâmbata, 1 septembrie, in centrul municipiului, pe Bdul Oituz se va da startul la “Onesti Motor Show” – o manifestare la care publicul se va putea bucura de demonstratii cu masini de raliu, drift si stunt moto. Despre acest deosebit prilej de incântare a “incingerii motoarelor” in centrul Onestiului au fost evidentiate mai multe amanunte in cadrul unei conferinte de presa, care s-a desfasurat miercuri, 29 august, la Hotelul Trotus. La aceasta conferinta de presa a participat si primarul municipiului Onesti, Laurentiu Neghina, el adresând o invitatie onestenilor la acest “spectacol incendiar”, despre care a mentionat: “Desi initial era programat a se desfasura odata cu «Festivalul Verii», pentru a gusta si mai mult din frumusetea automobilismului si motociclismului, ne-am gândit ca «Onesti Motor Show» sa aiba loc sâmbata, 1 septembrie. Spectacolul este organizat de catre Primaria Onesti, in colaborare cu Clubul Sportiv «Rally Spirit», organizatorul «Raliului Moldovei» in 2011 si 2012, la care m-am implicat in desfasurarea unei probe speciale”.
Mai multe amanunte despre „Onesti Motor Show” a prezentat Adrian Raspopa, care a declarat: “Sunt la cea de-a III-a astfel de experienta la acest gen de evenimente, dupa cele de la Husi (din 2009) si de la Turda (din 2010). Am vazut ca astfel de spectacole au un mare succes la public si prin prisma locuitorilor municipiului Onesti speram sa fie un lucru deosebit si pentru acestia. Asteptam in jur de 5000 de spectatori, care pot urmari acest show in zona Primariei, pe Bdul Oituz. In spectacol concureaza 4 piloti si 2 motociclisti si mentionam ca vor fi si surprize, una fiind participarea onesteanului Eduard Dan”. De remarcat este si faptul ca la „Onesti Motor Show” se va organiza si o tombola la care „sunt puse la bataie” trei biciclete, un mobilier living, schimburi de ulei si premii surpriza. De asemenea, la aceasta manifestare tinerii de la Asociatia „Onestin” vor face voluntariat pentru desfasurarea in bune conditii, ei fiind concentrati in mai multe puncte pentru securitatea spectatorilor.
Coruptia din administratie ii umple de bani pe europeni
Despre fondurile europene, toti politrucii afirma – de zor – ca ele ar putea fi mijlocul prin care România poate micsora decalajele in raport de Europa „civilizata”. Desi habar n-au ce e cu fondurile in cauza, politrucii au dreptate, insa cu un amendament: fondurile UE ne pot face mai performanti din punct de vedere economic, dar doar daca sunt folosite corect si nu pe post de nutret sau furaj politic.
Politicienii aflati, pe diverse paliere, la timona statului falit numit România au intuit ca singurul mod in care-si mai pot securiza afacerile sunt fondurile europene. In lipsa fondurilor publice (statul fiind cu finantele in plop), banii europenilor reprezinta acum adevarata miza. Aidoma cardistilor, ordonatorii de credit de pe tot cuprinsul tarii incearca, din rasputeri, sa puna mâna pe marele pot.
Dezideratul catalizeaza un intreg scenariu menit a aduce banii europenilor mai aproape de clientela politica: licitatiile se prelungesc aiurea, pâna isi dau seama si ofertantii ca ele sunt „cu dedicatie”; procedurile se „intorc”, astfel incât ofertantii sa renunte dezgustati; firmelor care se tin batoase sau fac nazuri li se cauta nod in papura, astfel incât sa fie – intr-un târziu – descalificate etc.
Prin diferite mijloace, care de care mai obscure, sansa fondurilor europene a ajuns sa fie confiscata de o elita politico-administrativa corupta pâna-n maduva oaselor. In loc ca poporul sa resimta vreun beneficiu direct derivat din accesarea fondurilor europene, asistam la situatia paradoxala in care românii au ajuns sa renege statutul de „cetateni europeni”, membri ai UE; sa conteste asa-zisele binefaceri ce ar insoti prezenta României in Uniune. „Platim mai mult decât primim”, par a spune contribuabilii de la noi.
Europenilor le convin de minune coruptia si clientelismul ce jaloneaza administratia autohtona. Si asta pentru ca, odata descoperite, cele doua – coruptia si clientelismul – sunt un bun pretext pentru a aplica diferite sanctiuni municipalitatilor sau consiliilor judetene care au umblat cu ocaua mica in privinta gestionarii fondurilor europene. Coruptia noastra le readuce europenilor banii in buzunare. Bani de care, din postura de cetateni UE, toti românii au dreptul sa beneficieze.
Bricolaje: Înghitim prea mult zat
Putini sunt oamenii pe care-mi place sa-i urmaresc la emisiunile de televiziune, unde sunt invitati. Unul dintre ei este actorul Dorel Visan, ardelean asezat, cu înfatisare de bun gospodar, om echilibrat, cu un solid bun simt, hâtru si sfatos, totodata. Dorel Visan are o impresionanta cariera, atât pe scena, cât si în film, a fost director de teatru, profesor universitar, în timpul liber care-i mai ramânea scriind poezie. A creat, în cinematografie, personaje memorabile, l-a interpretat magistral pe Ion Creanga, printre altii, desi parerea lui despre filmele românesti nu este una dintre cele mai bune. Actorul e nemultumit de felul în care sunt scrise scenariile, de personajele „liniare, schematice”, în genere de falsul, care în arta, „darâma tot”. Recent, i-am citit un interviu publicat în revista OK!, care m-a pus pe gânduri, pentru ca sunt multe adevaruri triste formulate acolo de un om cu o bogata, complexa experienta. Am gasit lucruri care nu-mi sunt nici mie straine, pentru ca împartasesc multe dintre observatiile aspre, dar exacte ale faimosului actor. Dorel Visan spune, de pilda, ca la noi acum, în România, e o „viata desucheata”. Am batut toata lumea. N-am vazut asa ceva. La noi e foarte mult zat. Mult zat si prea putina cafea. si zatul asta mai e si fiert de trei, patru ori. Iar românul îl înghite. Aici e marea mea întrebare. Cât de usor de manipulat e neamul asta?!” E o întrebare pe care cred ca si-o pun destul de des toti cei care mai au bunul obicei de a-si folosi propria minte. Iar raspunsurile nu sunt, din pacate, decât dezamagitoare. Pentru ca suntem „un neam ciudat, de rascruce de drumuri”, credul, usor de înselat, dupa cum zice maestrul. Dar ce e si mai rau, e faptul ca românii s-au obisnuit sa duca o viata prefacuta, sa nu mai respecte pe nimeni, sa nu mai aiba rusine. La noi, atâta timp cât traiesti, nu esti apreciat. Recunoasterea vine de abia dupa disparitia oamenilor valorosi. Minciuna, falsitatea, distrugerea sunt acum la ordinea zilei. În lume sunt oameni care merg spre sublim, ziditorii, si oameni care merg spre mizerabil, distrugatorii. Cu primii, daca sunt mai puternici, o anumita zona înfloreste, pe când cei din urma nu aduc decât dezastrul. Asa suna constatarile amare ale lui Dorel Visan care, la 75 de ani, sanatos si voinic fiind, spune ca nu e batrân, pentru ca se simte bine. Si pentru ca, oricum, „coordonatele existentiale ale omului se fac prin mental”. Sfatul lui este sa nu te declari bolnav sau batrân, sa zici mereu invers, învingatorii fiind aceia care sunt pregatiti pe plan mental. Întrebat ce anume l-a facut mare în viata, Dorel Visan raspunde simplu: Munca. Credinta într-un ideal. si credinta în iubire. Credinta ca nimic nu se face fara atmosfera de iubire. Cum sa nu ajunga la tine spusele îndragitului actor, sa nu te patrunda, când sunt atât de adevarate? Daca nu vom lua aminte la astfel de vorbe întelepte, vom continua sa înghitim numai zat, fiert de trei, patru ori, si vom da apa la moara distrugatorilor care ne împing spre o zona mizerabila.
Scolile afectate de furtuna au ramas la fel
Cu mai putin de doua saptamâni inainte de inceperea noului an scolar, mai multe unitati de invatamânt din municipiul Bacau, dar si din judet, nu si-au rezolvat problema igienizarii. Sunt situatii in care directorii se roaga ca seceta sa mai persiste pentru ca acoperisurile distruse de furtuna din 15 iulie nu au fost reparate nici acum iar o ploaie le-ar strica planurile. Pâna acum s-au evaluat pagubele si atât.
Asa cum ne-am obisnuit fiecare inceput de an scolar nu poate fi lipsit de probleme. Directorii de scoli nu au bani de igienizare iar la cele unde furtuna din 15 iulie a distrus acoperisuri sau geamuri nu s-a schimbat nimic. Administratia locala sustine ca nu mai poate aloca fonduri ca in alti ani, asa ca directorii si sefii din invatamântul bacauan trebuie sa se descurce. Un consilier local a ridicat, totusi aceasta problema in sedinta de consiliu local. „Sunt unele unitati scolare care au fost afectate de furtuna din iulie si poate se gasesc solutii pentru rezolvarea problemelor, in special cele legate de acoperis”, a spus Florin Lazar, consilier local PDL. „Am trimis o adresa catre prefectura, iar aceasta institutie a trimis alta catre minister si asteptam raspunsul. Sumele necesare pentru reparatii ar trebui sa vina de la Guvern sub forma de ajutor. In ce priveste igienizarile din scoli, am alocat intre 10 si 15 mii de lei, in functie de solicitari. Stiti ca suntem restrânsi in alocarea sumelor pentru investitii si cheltuieli materiale la unitatile de invatamânt”, a explicat Dragos Luchian, viceprimar de Bacau.
La ISJ nu ajung vestile proaste
Inspectorul general de la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau nu stie sa fie vreo problema in scolile din judet si mai spune ca fiecare director trebuie sa scoata bani pentru igienizare din finantarea per capita. Mai mult, verificarea pe teren se va face abia saptamâna viitoare, adica cu doar câteva zile inainte de debutul noului an scolar „Comunitatile locale nu mai pot finanta activitati ce tin de igienizare pentru ca fiecare director a primit un buget din care asigura aceste activitati. Toti inspectorii teritoriali, care nu sunt acum prinsi in alte activitati, au ca tematica pentru saptamâna viitoare sa viziteze fiecare unitate scolara pe care o au in subordine si sa vada care este situatia de fapt. Sunt surprinsa sa aud ca sunt probleme chiar in municipiul Bacau. O sa iau legatura cu domnul viceprimar ca sa ne indice punctual unde sunt. Eu nu am o situatie cu scoli cu probleme”, a spus Theodora Sotcan, inspectorul general al ISJ Bacau. Tot oficialii de la inspectorat recunosc, insa, ca daca vremea frumoasa nu va tine ei, in scolile afectate de furtuna procesul de invatamânt ar putea fi perturbat. „Urmeaza sa se dea o hotarâre de guvern pentru a se aloca fondurile necesare. Nu afecteaza inceperea anului scolar dar, desigur, o vreme ploaiasa ar putea sa produca infiltratii”, spune si Ioan Balcan, inspector general adjunct al ISJ Bacau.
Unii au primit bani
La Scoala „Miron Costin” din Bacau, igienizarea este pe ultima suta de metri. Unitatea de invatamânt se numara printre cele carora Primaria Bacau le-a alocat fonduri in acest sens. „Lucrarile de igienizare la scoala noastra sunt gata in proportie de 92-93 la suta. Practic, suntem pe ultima suta de metri cu mici retusuri pe ici pe colo. Noi am facut din timp demersuri la primarie si ne-a sprijinit cu fonduri pentru achizitionarea materialelor dar mâna de lucru a fost asigurata cu personalul auxiliar al scolii”, spune Anca Herghea, director Scoala „Miron Costin” Bacau.
Chiar daca oficial in finantarea per capita ar fi inclusa si igienizarea in realitate banii primiti nu ajung nici macar de salarii. Asa ca in multe scoli in loc de vopsea s-a apelat la apa si sapun, iar in altele varul a fost diluat, astfel incât sa ajunga pentru mai multe sali de curs. Toate aceste probleme par sa nu ajunga pâna la Inspectoratul Scolar Judetean, acolo unde totul este bine si frumos.
35 de scoli au pagube
In urma furtunii din seara zilei de 15 iulie, potrivit Institutiei Prefectului, la 24 de unitati scolare din municipiul Bacau si alte 16 din Onesti, Letea Veche, Luizi Calugara, Motoseni, Oituz si Strugari, s-au inregistrat pagube insemnate, valoarea totala a acestora fiind de 3,8 milioane de lei.
„Mugurasii” din Agas au participat la Festivalul Vaii Gurghiului
De curând, membrii Ansamblului artistic “Mugurasii” din Agas au participat la Festivalul Vaii Gurghiului, care s-a desfasurat in “satul alegoric” din localitatea Ibanesti (judetul Mures). Despre bucuria de a participa la acest festival, Ecaterina Rata, directorul ansamblului, ne-a declarat: “Dupa ce ne-am intors recent de pe litoral, unde am participat la Festivalul International «Dobroge, mândra gradina», suntem onorati ca am participat si la Festivalul Vaii Gurghiului, unde am prezentat un program de cântece si dansuri autentice, specifice Vaii Muntelui si meleagurilor bacauane”. Prezenta pe scena acestui festival a grupului vocal si a dansatorilor din Agas s-a constituit intr-o surpriza placuta pentru locuitorii orasului Reghin si din satele de pe Valea Gurghiului, ce au urmarit cu interes manifestarea artistica de la Ibanesti. Mesagerii folclorului de pe Valea Trotusului au fost prezentati publicului spectator de catre cunoscuta prezentatoare tv Iuliana Tudor (realizatoare a emisiunii de succes “O data in viata”), ea mentionând faptul ca “membrii Ansamblului «Mugurasii» stiu sa cânte si sa joace intr-un mod deosebit si placut si fac aceste lucruri pastrând traditia si portul popular autentic”.
Programul artistic ce a fost prezentat de Ansamblul “Mugurasii” a incântat spectatorii si s-a bucurat de pretuirea acestora prin aplauzele primite, cântecele si dansurile interpretate de catre artistii din Agas trezind si interesul folcloristilor si invitatilor de onoare ai acestui festival. “Dansatorii s-au sincronizat foarte bine la coregrafie. Ei au venit la acest festival foarte bine pregatiti si, in pofida faptului ca au fost cei mai mici ca vârsta, s-au prezentat la inaltime”, a declarat coregraful Robert Costrovanu, coordonator al grupului dansatorilor Ansamblului “Mugurasul”. Mentionam ca grupul vocal al acestui ansamblu este coordonat de solista de muzica populara Maria Tataru. Dansatorii din Agas au prezentat pe scena festivalului trei suite de dansuri populare, in care s-au regasit dansurile “Floricica”, “Hangul”, “Zdrobuleanca”, “Ciobanasul”.
Copiii saraci din Vaslui au nevoie de carti
Apropierea noului an de invatamânt nu face decât sa sporeasca grijile multor parinti care nu au bani pentru a le asigura copiilor lor cele necesare studiului. Tocmai de aceea o asociatie umanitara a decis ca in cele doua saptamâni care au mai ramas pâna la deschiderea scolilor, dar si ulterior, sa vina in sprijinul celor mai sarace familii din doua localitati aflate in judetul Vaslui. Asociatia si Editura „Derzis Eruditio” a demarat recent o actiune de colectare de rechizite, carti, jocuri etc. pentru copiii de la Gradinita si Scoala cu clasele I-IV Babusa, din judetul amintit. Totodata, initiativa acestei asociatii vizeaza strângerea de carti si pentru adultii institutionalizati in Centrul Medico-Social Bacesti, din acelasi judet. Cei care doresc sa faca astfel de donatii sunt rugati sa acceseze site-ul www.derzis.eruditio@yahoo.com.
Un bagaj suspect a creat panica pe Aeroportul Bacau
S-a intamplat joi dimineata, cand in aerogara a fost gasit un bagaj pe care nu l-a revendicat nimeni. Imediat s-au declansat toate masurile de securitate care se impun in astfel de situatii, iar pasagerii au fost poftiti in afara zonei considerata de pericol. Echipa de genisti a verificat coletul si astfel s-a ajuns la concluzia ca este un bagaj uitat de unul dintre calatori. „Persoana respectiva s-a imbarcat intr-o cursa mai devreme si a uitat geamantanul. Din cauza acestei situatii o cursa catre o destinatie din Italia a plecat cu intarziere de 65 de minute”, ne-a spus Lucian Sion, directorul tehnic al Aeroportul „George Enescu” Bacau. Acest incident este al doilea din aceasta luna. In urma cu trei saptamani un alt pasager, de bucurie ca a ajuns acasa, s-a urcat in taxi fara unul dintre bagaje.
Crima in satul Somusca din comuna Cleja
Un barbat de 32 de ani a fost ucis de fiul iubitei sale. Crima s-a petrecut in noaptea de miercuri spre joi in satul Somusca, din comuna Cleja. Scandalul intre cei doi s-a iscat dupa ce calul din curte a lovit victima cu piciorul. Mai intâi s-au luat la cearta dupa care, tânarul, de 20 de ani, a mers in casa, a luat un cutit si i l-a infipt tatalui vitreg in piept. In urma loviturii acesta nu a reusit decât sa ajunga pâna in fata portii, unde a murit. Medicii ajunsi la fata locului nu au mai putut face nimic altceva decât sa constate decesul. La toata scena a asistat mama baiatului care nu i-a putut desparti. „S-au certat si s-a ajuns la crima. Am incercat sa-i linistesc, dar nu am reusit”, spune Tereza B. Suspectul a fost prins imediat si a fost retinut pentru infractiunea de omor, fapta pentru care risca peste 20 de ani de inchisoare.
Casa in care a copilarit Harry Potter este de vanzare
Fanii lui Harry Potter trebuie să ştie că locuinţa în care s-a născut vrăjitorul este scoasă la vânzare cu 950.000 de lire sterline, potrivit Daily Mail. Pentru familiile care vor să creeze momente magice, această proprietate este locul potrivit. Această locuinţă din secolul al XIV- lea este locul de naştere al lui Harry Potter şi poate fi cumpărată de fani vrăjitorului cu suma de 950.000 de lire sterline. Proprietatea construită în Lavenham, Suffolk, a fost folosită pentru a crea tot satul fictiv al lui Harry Potter, din prima parte a filmului Harry Potter și Talismanele Morții. Diferite fotografii ale casei pitoreşti, denumită „de Vere House”, au fost tăiate pentru a crea tot satul, în care au locuit Harry și directorul Albus Dumbledore.
Sursa: Adevarul.ro
CFR Cluj s-a calificat in grupele Ligii Campionilor
CFR Cluj – FC Basel 1-0
CFR Cluj s-a calificat în grupele Ligii Campionilor la fotbal, după ce a învins pe FC Basel cu scorul de 1-0 (1-0), miercuri seara, pe stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, în manşa a doua a play-off-ului. CFR va evolua pentru a treia oară în grupele competiţiei (primele două ori calificată direct), graţie unui succes adus de atacantul Pantelis Kapetanos (20), cu capul, din centrarea lui Diogo Valente. Totuşi, un moment psihologic s-a consumat în min. 43, când Al. Frei a ratat un penalty. În prima manşă, CFR câştigase cu 2-1 la Basel.
Sursa: Agerpres.ro
