joi, 25 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 439

Sportul Onești a ratat promovarea în Liga a III-a

În 2024, ca în 2022. Pentru a doua oară în istoria sa, Sportul Onești a ratat promovarea în Liga a III-a.

La fel ca în urmă cu doi ani, gruparea de pe Trotuș a pierdut barajul de promovare. De data aceasta, în fața Ceahlăului II Piatra Neamț.

Învinsă cu 0-3 în manșa tur, de la Piatra Neamț, echipa antrenată de Costel Munteanu a obținut doar o victorie de palmares duminică, în returul desfășurat la Onești, scor 2-1.

Astfel, Sportul Onești rămâne în Liga a IV-a, ratând șansa de a fi cea de-a cincea divizionară C a județului, alături de Aerostar, FC Bacău, CSM Bacău și Viitorul Curița. Ceahlăul II, în schimb, va fi unica reprezentantă a Neamțului în ediția 2024-2025 a eșalonului trei ce va porni la drum în luna august.

140 de ani de la inaugurarea Gării Târgu-Ocna

foto: Cătălin Pavel

Pe 24 iunie 2024, se împlinesc 140 de ani de la inaugurarea Gării Târgu-Ocna, o construcție monumentală proiectată de celebrul inginer român Anghel Saligny. Aceasta gară a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale a regiunii, fiind un punct central în infrastructura feroviară din România.

Istoria Gării Târgu-Ocna

Gara Târgu-Ocna a fost inițial concepută ca stație terminus pentru linia ferată dintre Adjud și Târgu-Ocna, cu mai multe proiecte propuse încă din anii anteriori. Proiectul final a fost unul de anvergură, încadrat în categoria „gărilor de imitație”, caracterizat prin elemente decorative elaborate, cum ar fi bosajele, ancadramentele și cornișele. Clădirea gării a fost predominant placată cu cărămidă, un procedeu care avea să devină foarte răspândit în deceniile următoare.

Până în 1899, Gara Târgu-Ocna a avut statutul de cap de linie, servind ca punct final al rutei feroviare, până la prelungirea liniei către Comănești și Ghimeș.

Teledinamicul de la Târgu Ocna

Anghel Saligny nu s-a limitat doar la proiectarea gării, ci a realizat și primul funicular din România, cunoscut sub numele de „Teledinamicul de la Târgu Ocna”, inaugurat în februarie 1885. Acest funicular a funcționat timp de 11 ani, transportând sarea de la magaziile salinei Târgu Ocna până la Halta CFR Salina. În octombrie 1896, acesta a fost înlocuit de o linie de cale ferată industrială, care prelua aceeași funcție.

Dezvoltări ulterioare

Construcția tunelului de la „Cireșoaia” între anii 1897 și 1898 a permis prelungirea liniei ferate până la Comănești și ulterior până la Ghimeș. Aceste lucrări au fost coordonate de un alt inginer de renume, Elie Radu, contribuind astfel la extinderea și modernizarea rețelei feroviare din zonă.

Rolul Gării Târgu-Ocna în Dezvoltarea Regională

De-a lungul timpului, Gara Târgu-Ocna a jucat un rol crucial în dezvoltarea economică a regiunii. Pe Valea Trotușului, gara a facilitat transportul lemnului din pădurile Măgurii, păcurii din Moinești și Lucăcești, cerealelor, fructelor și vitelor, asigurând un flux constant de mărfuri și resurse esențiale pentru comunitățile locale.

În prezent, Halta Saline funcționează doar ca stație de călători, însă moștenirea sa rămâne un testament al importanței istorice și economice a Gării Târgu-Ocna.

La 140 de ani de la inaugurarea sa, Gara Târgu-Ocna rămâne un simbol al ingeniozității și dedicației inginerilor români, precum Anghel Saligny și Elie Radu. De la primele zile de funcționare ca stație terminus, până la extinderea rețelei feroviare și contribuțiile economice semnificative, gara continuă să fie un punct de referință în istoria infrastructurii feroviare din România. Această aniversare marchează nu doar un moment de reflecție asupra trecutului, ci și o celebrare a progresului și inovației în domeniul ingineriei și transporturilor.

Alecsandri, cel botezat

În dimineața zilei de 22 iunie, la Biserica Precista din Bacău (monument istoric ridicat în vremea lui Ștefan cel Mare de fiul său Alexandru și sfințit la 1 ianuarie 1491), ne-am adunat studenți ai Universității Vasile Alecsandri, împreună cu dl conf. univ. dr. Ioan Dănilă, preoți și alți invitați, pentru a celebra 206 ani de la încreștinarea poetului și omului politic Vasile Alecsandri (născut la 14 iunie 1818, în Bacău). Am ajuns cu un sfert academic mai devreme, aşa că am putut face o mică repetiţie pentru partea muzicală a evenimentului: am stabilit solistul (Daria Iliuţă, absolventă a profilului pedagogic la Colegiul Naţional „Ștefan cel Mare” Bacău, care ne-a explicat cât de serioasă a fost proba aptitudinilor muzicale la admitere) şi… acompaniamentul (ceilalţi trebuia să repetăm, ca refren, ultimele două versuri din fiecare strofă). Dl profesor ne-a dat tuturor un fluturaş cu textul poeziei „Bardul de la Mircești”, de Carol Scrob, care începe cu o parte arhicunoscută: „De la Dunăre, la Sena, / Din Carpaţi, la Pirinei, / Ginta nobilă latină / Adună poeţii ei”. Am fost elevi conştiincioşi şi ne-a rămas timp pentru a ne prezenta. Un domn, Dragomir Istrate, l-a întrebat scurt pe dl profesor dacă îşi aminteşte cum s-au cunoscut, în 1990. „E imposibil să uit, dar mai bine povestiţi dv.” Aşa am aflat că în anul centenarului trecerii în eternitate a lui Vasile Alecsandri, pe faţada casei acestuia, din Bacău, trebuia aşezată o placă de marmură cu un text eplicativ. „Eu a continuat dl respectiv tocmai ieşeam din clădirea care era sediul Grădiniţei Nr. 16, cu fetiţa de mână (acum e medic în Bucureşti), când îl văd pe dl profesor cocoţat pe un scaun şi chinuindu-se să agaţe în patru piroane placa aceea, destul de mare. I-am dat imediat o mână de ajutor şi am reuşit să ducem treaba la capăt.” „Dacă nu avea acea placă-semn de identitate, construcţia ar fi fost demolată de o mie de ori!”, adaugă victorios, dar şi cu mâhnire veche, dl Ioan Dănilă, mulţumindu-i din nou făcătorului de bine, după 34 de ani. Dl Ioan Enăşoae, auzind că Andreea Anchidin e din Lipova, rememorează anii când era profesor în Valea Hogii, din aceeaşi comună.

Dar gata cu vorbele! Sosesc preoţii (Constantin Tomozei, Adrian-Constantin Bârdan şi parohul Mihai Tomozei), care săvârşesc un serviciu religios dedicat lui Vasile Alecsandri şi familiei sale. A urmat un moment solemn: domnul profesor Ioan Dănilă a acordat Bisericii Precista medalia Marie G. Bogdan (1857-1937), fiica lui Vasile Alecsandri (1818-1890)”. Se cuvine a aminti că Maria Bogdan a fost singurul descendent al poetului şi că a fost înmormântată la Borzești, locul de naștere al voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt. Dl Mircea-Constantin Jurebie a motivat printr-un catren prezenţa noastră de 22 iunie: La Precista, Prea Sfânta Biserică creştină, / Fusese botezat, sub falduri de lumină, / Un Rege-al poeziei: Vasile-Alecsandri! / Poeţii-l pomenesc când Domnului se-nchină! Andreea Anchidin, din anul al III-lea, a vorbit despre vizita sa în Polonia cu ocazia derulării unui proiect „Erasmus”, care i-a oferit prilejul de a cerceta aspecte mai puțin cunoscute despre numele de familie al Paulinei Lucasiewicz, soția de origine poloneză a poetului. Subiectul este tema lucrării ei de licenţă, coordonată, bineînţeles, de dl Ioan Dănilă.

Finalul a fost marcat de momentul muzical plin de emoție, în care enoriașii din biserică, alături de preoți, profesori și de studentele prezente, au cântat la unison melodia pe versurile lui Carol Scrob. O voce aparte a fost a drei Teodora Plăeşu, preşedinta Asociaţiei Profesorilor de Religie „Sfânta Parascheva” din judeţul Bacău. Remus Lupuleasa ne-a făcut fotografii, iar dl profesor ne-a dat întâlnire în acelaşi loc, peste exact un an.

Stud. Teodora Burz

Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău

 

 

Primăria Municipiului Onești anunță tratament de dezinsecție în perioada 26 iunie – 5 iulie

    Primăria Municipiului Onești informează cetățenii că în perioada 26 iunie – 5 iulie 2024 se va efectua un tratament cu insecticid pe domeniul public al municipiului, având ca scop combaterea țânțarilor, păianjenilor, căpușelor, puricilor și muștelor. Acțiunea va începe pe 26 iunie, la ora 23:00, și se va desfășura zilnic între orele 23:00 și 06:00.

    Zonele Vizate

    Tratamentul va fi aplicat în următoarele locații:

    1. Parcurile:
      • Parcul Municipal
      • Parcul Cașin
      • Parcul George Călinescu
      • Parcul Regina Maria
      • Parcul Nadia Comăneci
      • Parcul Mărășești
    2. Alte spații verzi:
      • Scuarul din fața Policlinicii Spitalului Municipal
      • Aleea Parcului
      • Spații verzi de pe strada Perchiului
      • Spații verzi de pe Bulevardul Oituz
      • Curtea Spitalului Municipal
      • Spațiul verde de pe faleza râului Cașin
      • Baza Sportivă Municipală
      • Terasele “Hotel Trotuș”
      • Scuarul Hotel Trotuș
      • Incintele G-ral Radu R. Rosetti 6-12
      • Spațiul verde din fața Primăriei și Bibliotecii
      • Incintele de pe Bulevardul Republicii – strada Muncii Aleea Plopului
      • Incintele de pe Bulevardul Oituz – strada Poștei strada Muncii
      • Incintele dintre strada G-ral R. Rosetti – Bulevardul Republicii strada Cașinului strada Tineretului
      • Incintele dintre Bulevardul Oituz – Aleea Liliacului
      • Incintele dintre Bulevardul Republicii – strada Păcii – Bulevardul Oituz
    3. Cartiere și alte zone:
      • Cartierul Mal
      • Cartierul Dalas
      • Cartierul TCR
      • Locul de joacă din Slobozia
      • Căminul pentru Persoane Vârstnice de pe strada 8 Martie
      • Spațiile verzi dintre blocurile de pe Calea Industriilor nr. 3
      • Strada Fântânele
      • Locurile de joacă din Cartierul Borzești

    Specificații și Precauții

    • Produse utilizate: Insecticide din grupa III și IV de toxicitate.
    • Condiții meteorologice: În cazul condițiilor meteorologice nefavorabile, activitățile de dezinsecție vor fi decalate. Zonele programate pentru zilele cu precipitații vor fi reprogramate după finalizarea lucrărilor din graficul inițial.

    Primăria Municipiului Onești solicită cetățenilor să ia în considerare aceste informații și să evite zonele unde se desfășoară tratamentele pentru a asigura o desfășurare eficientă și sigură a acestor activități.

    Baza 95 Aeriană „Erou Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu”: Concert aniversar

      Joi, 27 iunie, la ora 19:00, Piața Tricolorului din Municipiul Bacău va fi locul de întâlnire al iubitorilor de muzică și istorie, cu ocazia unui eveniment deosebit: concertul aniversar susținut de Muzica Militară a Garnizoanei Bacău. Sub bagheta talentatului căpitan Valeriu Balan, această seară promite să fie un omagiu adus celor 193 de ani de existență a Muzicilor Militare din România.

      Muzicile Militare au o tradiție îndelungată și prestigioasă în România, reprezentând un simbol al disciplinei, onoarei și culturii militare. De-a lungul anilor, aceste formații au acompaniat numeroase ceremonii oficiale, parade și evenimente culturale, fiind un element esențial al vieții militare și al comunității. Fiecare notă muzicală interpretată de acești muzicieni este o reflecție a devotamentului și profesionalismului lor.

      Concertul aniversar organizat de Baza 95 Aeriană în colaborare cu Muzica Militară a Garnizoanei Bacău este mai mult decât un simplu eveniment muzical. Este o celebrare a istoriei, o recunoaștere a valorii tradițiilor militare și o oportunitate de a aduce comunitatea împreună. Muzica, considerată limbajul universal al omenirii, va răsuna în Piața Tricolorului, unind suflete și aducând un omagiu celor care au servit și servesc patria.

       

      Zilele Bibliotecii Județene „Costache Sturdza” Bacău: „Dor de bibliotecă – 131”

      Pe 27 și 28 iunie sunt marcate, în Bacău, „Zilele Bibliotecii Județene „Costache Sturdza”, la împlinirea a 131 de ani de la înființarea acestei instituții. La 27 iunie 1893, societatea „Cultura” înființa, în clădirea Primăriei, prima bibliotecă publică din Bacău. Printr-un apel semnat de primarul G. Sturza, cetățenii erau invitați să asiste la inaugurarea acestei biblioteci, care avea să poarte numele principalului donator, Costache Sturza. Datorită strădaniei lor, Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” este astăzi cea mai veche instituție de cultură din Bacău.

       

      „Aniversarea, devenită deja o tradiție – spune directorul acestei instituții, Adrian Jicu -, ne oferă un minunat prilej de a-i omagia / onora cum se cuvine pe cei care au înțeles importanța cărții și a culturii. La 131 de ani de la înființarea primei biblioteci publice din Bacău, organizăm, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Bacău și cu ajutorul a numeroși parteneri și prieteni, o nouă ediție a Zilelor Bibliotecii, ediție care cuprinde lansări de carte, dialoguri, conferințe, expoziții, vernisaje, întâlniri profesionale și un concert de gală.

      Ediția din acest an a Zilelor Bibliotecii Județene stă sub semnul dorului. Dorul de carte, de muzică, de frumos și, mai ales, de oameni. Vă invităm la o călătorie culturală, care va avea în prim-plan artiști remarcabili, care vor da glas Dorului, în feluritele sale forme de manifestare.”

       

      Luni, 27 iunie, de la ora 11,00 la bibliotecă Mădălina Rotaru și Noemi Munteanu vor prezenta cartea „Max și pisica înțeleaptă”, de Roxana Neculcea, iar de la ora 12,00 va fi vernisată Expoziția de ii și de costume populare „Ia – patrimoniu românesc și european”, realizată de Ansamblul Folcloric „Busuiocul”. Seara, de la ora 19,00, la Teatrul Bacovia, sub titlul generic „Dor de bibliotecă” Dinu Flămând va susține conferința „Dor și saudade. Afinități româno-portugheze”. Vor urma concertul „Să-ți fie dor!” – cu Ricardo Caria, Paul Edeleni, Monica Opra și Moni Aquastique, Cristina Dăscălescu și Teodor Avram. – și, în foaierul Teatrului, vernisajul Expoziției de artă plastică „De dor”, în care expun Ștefan Derveș, Denisa-Maria Spătaru, Daria-Maria Teriș și Mara-Teodora Lămășanu.

      Vineri, 28 iunie, de la ora 11,00 va avea loc întâlnirea profesională „Biblioteca – hub cultural” (Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Onești), de la ora 12,00 lansarea cărții „DUMNE-ZIUA, Om al Dumnezeu. Povestiri duhovnicești pentru copii”, prezentată de Ionel Rusei, iar de la ora 18,00 va fi lansată cartea lui Ion Fercu „Nietzsche, sihastrul din noi”, prezentată de Carmen Mihalache, de Petre Isachi și de Marius Manta. Seara se va încheia cu un recital de pian, susținut de Theodora Epuran.

       

      Intrarea la manifestări este liberă, în limita locurilor disponibile.

       

      Petru Done

      Avocatul Florentin Grădinaru a preluat conducerea Lions Club „Moldova”

        Mandatul 2024-2025 de președinte al Lions Club „Moldova”, din Bacău, a fost încredințat, vineri, 21 iunie, avocatului și mediatorului Florentin Grădinaru. Mandatul a fost predat de economistul și omul de afaceri Constantin Ivan, care a condus clubul în perioada 2023-2024. Activitatea unui an lionistic începe și se sfârșește, de fiecare dată, la 1 iulie.

         

        Florentin Grădinaru este avocat, membru în Baroul Bacău al Uniunii Naționale a Barourilor din România, este înscris în „Registrul avocaților din alte state” al Uniunii Avocaților din Republica Moldova, mediator autorizat de Consiliul de Mediere și formator debutant în mediere, acreditat de Consiliul de Mediere. Activează în Cabinetul de avocat care îi poartă numele și în Societatea civilă profesională de mediatori „Grădinaru & Asociații – SCPM”. Alte funcții deținute sunt Reprezentant al Corpului Profesional al Mediatorilor de pe Lângă Curtea de Apel Bacău; Președinte al Asociației „Centru de Servicii Juridice, Financiare și Mediere” și Președinte al Asociației profesionale „Centrul Regional de Mediere Bacău”. Este și membru fondator al Asociației „Camera de Comerț și Industrie România-Cehia, Filiala Județeană Bacău”.

         

        În mandatul său, noul președinte își propune să continue tradiția organizării Taberei pentru copiii insulino-dependenți, creată, practic, de Lions Club Moldova. Va fi marcată și Ziua Mondială a Diabetului (o altă tradiție la clubul băcăuan), vor fi organizate acțiuni dedicate protejării Mediului, prin plantarea de arbori în două campanii și prin igienizarea mediului forestier. De asemenea, va continua participarea la Concursul internațional „Afișe pentru pace”, prin atragerea elevilor talentați la desen, iar membrii clubului vor fi și în noua perioadă alături de copiii din zonele defavorizate, pentru care vor pregăti din nou cadouri (rechizite școlare, obiecte de îmbrăcăminte etc.). Florentin Grădinaru nu ocolește nici problema din ultimii ani a cluburilor Lions – întinerirea organizațiilor.

        Noul președinte va avea în echipa sa, în calitate de vicepreședinte, pe mai tânărul Cristian Godea, pe experimentatul membru Lions Romel Guțu – secretar, pe economistul Constantin Cristea – trezorier și pe Constantin Ivan – past-president și coordonator în noi acțiuni. Echipa va supraveghea aplicarea întocmai a devizei mișcării lionistice internaționale „We Serve” (Noi servim), pentru că organizația se pune în slujba voluntariatului în sprijinul comunității. Lions Clubs International are 1,4 milioane de membri și este cea mai mare organizație de servicii voluntare, din peste 200 de țări.

        Florentin Grădinaru: Sunt onorat să preiau conducerea acestui club, primul al mișcării lionistice din județul Bacău – a spus, la ceremonialul de predare-preluare a mandatului, Florentin Grădinaru. Mulțumesc membrilor clubului și, în primul rând past-presidentului Constantin Ivan pentru conducerea sa dedicată și inspirată în anului lionistic 2023-2024. Realizările sale și angajamentul față de comunitate au fost remarcabile și ne oferă, acum, o bază solidă pe care să construim mai departe”.

         

        Probleme pe șantierul de pe Bulevardul Unirii din Bacău

          Recent, șantierul de pe Bulevardul Unirii din Bacău a devenit subiect de controversă și nemulțumiri în rândul cetățenilor. Nicu Chiriac, un localnic, a publicat pe Facebook o serie de acuzații la adresa muncitorilor implicați în proiect, stârnind discuții aprinse în comunitate.

          În postarea sa, Chiriac a criticat aspru echipa de muncitori, acuzându-i de ineficiență și nepăsare față de calitatea lucrărilor. „Au venit cu două utilaje tip macara. S-au făcut că lucrează, s-au chinuit să fixeze băncile. Le-au mutat câțiva centimetri apoi, au plecat. În urma lor un întreg sector de pavele noi, nouțe, montate recent au fost îmbinate de ulei de motor și smoala (catran) de la pista de biciclete încă nefinalizată,” a scris Chiriac.

          Mai mult, acesta a evidențiat faptul că băncile instalate sunt murdărite și, în unele cazuri, fisurate, punând sub semnul întrebării durabilitatea lucrărilor în condițiile unor ploi mai puternice. De asemenea, Chiriac a atras atenția asupra costurilor ridicate ale elementelor de mobilier urban, precizând că un element de bancă, fabricat în Spania, costă peste 1700 de euro.

          „Pavelele montate în zonă sunt pentru trafic pietonal, nu pentru cel greu. Dar ce contează că sunt doar fonduri europene… Sunt curios cum se va face recepția lucrărilor în final. Sau vom vedea filmulețe ale primului gospodar al urbei, făcute de alții care îl dezinformează. Dar ce mai contează… Mai ieșiți din birouri, domnilor edili,” și-a încheiat Chiriac postarea, invitând autoritățile locale să fie mai prezente și să supravegheze îndeaproape desfășurarea lucrărilor.

          În replică, primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu a declarat că băncile ciobite nu vor fi decontate, la fel cum nici pavelele pătate cu ulei sau alte substanțe nu vor fi acceptate în recepția finală a lucrărilor.

          Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile și dacă promisiunile autorităților vor reuși să aducă liniștea și mulțumirea locuitorilor din Bacău.

          Istoria se repetă: rupturile economice și culturale ale Europei

          Există o teorie conform căreia Europa nu a intrat în Evul Mediu odată cu căderea Imperiului Roman de Apus în secolul al V-lea, ci mai degrabă odată cu expansiunea islamică din secolul al VII-lea. Aceasta a rupt legăturile economice și culturale dintre Europa și Mediterană, izolând continentul și marcând începutul unei perioade de sărăcire și decădere.

          În această interpretare, invaziile barbare nu au distrus civilizația romană, ci au transformat-o, menținând în viață multe aspecte ale culturii și economiei romane.
          Barbarii au adoptat multe elemente ale culturii romane, inclusiv sistemul monetar, comerțul, arta, literatura și dreptul roman. Această continuitate culturală a permis civilizației romane să supraviețuiască într-o formă modificată.

          Schimbarea radicală a avut loc odată cu expansiunea rapidă a Islamului în secolul al VII-lea. Cuceririle musulmane au rupt legăturile economice și culturale dintre Europa și Mediterană, izolând continentul de rutele comerciale vitale.
          Această izolare a dus la o fază de sărăcire și decădere, în care au dispărut moneda, comerțul, arta, literatura și dreptul roman. Europa s-a transformat într-o societate agrară și feudală, bazată pe o ierarhie de seniori și vasali.

          În prezent, Europa pare să se confrunte cu o ruptură similară. Economia europeană este în cădere liberă după deconectarea de la sursele ieftine de energie din Rusia. Nivelul de trai începe să scadă vizibil, iar la nivel politic, atmosfera seamănă din ce în ce mai mult cu un război rece – „noi împotriva celorlalți”.

          Contrar opiniilor exprimate de establishment, războiul din Ucraina nu este cauza principală a problemelor europene. Deși conflictul a exacerbat anumite dificultăți, cum ar fi creșterea prețurilor la energie și instabilitatea geopolitică, rădăcinile problemelor Europei sunt mult mai adânci și mai complexe. Ele includ decenii de politici economice și sociale nesustenabile, dependența excesivă de surse de energie externe, inegalități economice și sociale crescânde, precum și o lipsă de coeziune politică și culturală. În plus, provocările demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației și migrația, au contribuit la tensiunile interne și la scăderea competitivității economice.

          Diverse comunități și grupuri, care nu se mai identifică cu valorile și tradițiile europene, doresc să-și impună propriile reguli și stiluri de viață. Această situație duce la formarea unor enclave culturale și juridice autonome, unde legile și normele impuse de statul european sunt ignorate sau respinse. În multe cazuri, aceste grupuri nu doar că refuză să adopte legislația și cutumele Imperiului, dar activează pentru a crea structuri paralele de putere și influență, subminând astfel coeziunea socială și politică.

          Din punct de vedere economic, tensiunile interne contribuie la scăderea nivelului de trai și la exacerbarea inegalităților sociale. Regiunile care se rup de mainstream-ul economic și cultural european devin izolate, suferind de lipsa investițiilor și a oportunităților. În același timp, politica de sancțiuni și tarife impuse de Uniunea Europeană împotriva marilor puteri economice, precum China, riscă să exacerbeze și mai mult situația economică precară. În loc să se concentreze pe dezvoltare și cooperare, Europa este prinsă într-o spirală de măsuri punitive și răspunsuri care duc la stagnare economică și declin.

          Arta și cultura, odinioară pilonii identității europene, devin prizonierele unor norme de corectitudine politică, care subminează autenticitatea și diversitatea expresiei artistice. În încercarea de a promova toleranța și incluziunea, multe creații artistice sunt modificate sau cenzurate pentru a se conforma unor standarde impuse artificial. Această tendință duce la o pierdere a valorilor tradiționale și la o erodare a contextului istoric, creând o disonanță culturală care dezorientează și înstrăinează publicul.

          Ruptura cu trecutul și tradiția nu este ceva nou în istoria Europei. Asemenea schimbări majore, fie că au fost determinate de invazii, de schimbări economice sau de transformări culturale, au avut întotdeauna un impact profund asupra structurii societății europene. Criza actuală pare să fie un alt capitol în această istorie de transformări. Deconectarea de la sursele de energie ieftine și tensiunile politice crescânde ar putea transforma din nou Europa, așa cum a făcut expansiunea islamică în secolul al VII-lea. Această nouă fază de sărăcire și decădere ar putea duce la o reconfigurare a societății europene, trecând de la un sistem bazat pe comerț și tehnologie la unul agrar și feudal, dominat de o ierarhie rigidă de putere.

          De data aceasta, dușmanul nu vine din exterior, ci din interior. În trecut, Europa a fost amenințată de invazii externe, precum cele ale triburilor barbare sau ale armatelor musulmane, care au determinat rupturi economice și culturale semnificative. Astăzi, însă, provocările interne reprezintă cea mai mare amenințare pentru stabilitatea și unitatea continentului.

          Efectul războaielor cu dacii asupra armurilor romane

          Războaiele dintre Imperiul Roman și Regatul Dacilor au fost o serie de conflicte care au avut loc la sfârșitul secolului I și începutul secolului al II-lea d.Hr. Aceste războaie sunt remarcabil ilustrate în arta lui Giuseppe Rava, un ilustrator modern renumit pentru reprezentările sale detaliate și istorice ale bătăliilor antice.

          Un aspect izbitor în ilustrațiile lui Rava ale războaielor dacice este armura suplimentară purtată de legionarii romani. Această protecție suplimentară a fost dezvoltată special în timpul acestor conflicte pentru a contracara eficacitatea mortală a falx-ului dacic, o armă unică și formidabilă care seamănă cu o coasă. Falx-ul putea tăia cu ușurință prin armura standard a romanilor, Lorica segmentata, cauzând răni devastatoare. Pentru a atenua această amenințare, romanii și-au adaptat armura, adăugând benzi metalice de întărire și echipamente de protecție pentru brațe și umeri.

          Războaiele romane-dacice, în special sub conducerea împăratului Traian, au culminat în două campanii majore (101-102 d.Hr. și 105-106 d.Hr.) care au dus în final la cucerirea Daciei și la încorporarea acesteia în Imperiul Roman ca provincie. Aceste războaie au fost semnificative pentru inovațiile militare și rezistența feroce a războinicilor daci. Adaptările în armura romană, așa cum sunt ilustrate de Rava, reflectă natura intensă și brutală a acestor confruntări, subliniind răspunsurile tactice și tehnologice necesare romanilor pentru a obține victoria.

          Arta lui Giuseppe Rava captează cu vividitate intensitatea și inovația războaielor romane-dacice, evidențiind măsurile extraordinare luate de legiunile romane pentru a depăși provocările impuse de forțele dace și de armamentul lor formidabil.

          Sursa: Roman World

          A treia expoziție de ii pictate în Bacău

            La Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, luni, 24 iunie, va fi vernisată ediția a III-a a Expoziției „IA, tradiție și nostalgie”, dedicată Zilei Universale a Iei, marcată în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene. 

            Pe simeze vor fi expuse ii pictate – lucrate într-o manieră originală de elevi ai Școlii Gimnaziale „Alexandru Piru” din Mărgineni, iar expoziția va fi prezentată de criticul de artă Iulian Bucur, care va explica și semnificația și importanța sărbătorii inițiată din anul 2013 ca „Ziua Iei”. Modelele de pe iile pictate sunt reinterpretate prin atașarea tușelor de culoare pe material textil.

            Evenimentul – ne-a informat directoarea Școlii Gimnaziale din Mărgineni, Bogdana-Mihaela Burlăciuc – va debuta la ora 14,00.

            Ia este sărbătorită în noaptea „cerurilor deschise”, de Sânziene. Ziua Universală a Iei celebrează piesa principală a costumului popular românesc, dar și ideea de feminitate, întrucât termenul „ie” este atribuit exclusiv cămășii populare femeiești. Redescoperită permanent, reinvestită cu semnificații, ia a stârnit întotdeauna fascinație.

            La inițiativa comunității online „La Blouse Roumaine” este marcată și Ziua Universală a Iei, preluată cu succes de comunitățile românești din peste 100 de orașe din 48 de țări.

            Două turiste s-au răsturnat cu ATV-ul la Slănic Moldova

            Două turiste, care s-au răsturnat cu ATV-ul într-o vale de lângă un drum forestier din stațiunea Slănic Moldova, au fost salvate, în această după-amiază, de jandarmii montani, salvamontiștii băcăuani și echipajul medical.

            În timp ce se plimbau pe drumul forestier ce duce către Monumentul Cireșoaia din stațiunea Slănic Moldova, cele două tinere din Tecuci s-au răsturnat într-o vale cu ATV-ul.

            Cu ATV-ul erau și părinții acestora și un cunoscător al zonei, care a sunat la apelul unic de urgență 112.

            În urma apelului telefonic, un echipaj din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău, un echipaj al Salvamont Bacău și un echipaj medical au intervenit pentru salvarea celor două turiste.

            Ulterior, persoanele au primit îngrijiri medicale de specialitate, fiind preluate de echipajul medical sosit la fața locului și transportate la UPU Onești.

            Daria Vrînceanu (CSȘ Bacău) și Delia Aștefănoaie (CSM Bacău), campioane naționale Under 18

            Bacăul are două noi campioane naționale la atletism. În acest weekend, la Naționalele de Juniori 2 de la București, Daria Vrînceanu (CSȘ Bacău, antrenor Cristi Nemțeanu) și Delia Aștefănoaie (CSM Bacău, antrenoare Teodora Jercălău) au cucerit aurul la triplusalt, respectiv 400 metri garduri.

            Daria s-a impus în proba de triplusalt cu un rezultat de 12,61 m, echivalent cu baremul pentru Europene U18 de la Banska Bistrica, însă, conform antrenorului său, Cristi Nemțeanu, ea are șanse reale de a-și face și baremul pentru Mondialele U20 din Peru, programate în august:

            „La București, Daria a sărit cu jumătate de talpă în spatele pragului, săritura reală fiind de aproximativ 12,90 m, atât cât este și baremul pentru Mondialele U20. Poate că îl va face peste două săptămâni, la Balcaniada U18 de la Maribor, din Slovenia”. Pe lângă aurul de la triplusalt Daria Vrînceanu (care va avea o vară fierbinte, cu prezențe la Balcaniada U18 de la Maribor, Europenele U18 de la Banska Bistrica și Campionatele Mondiale Școlare din Emiratele Arabe), și-a trecut în cont și titlul de vice-campioana la 200 m, cu timpul 24”95 secunde, de asemeni barem de Europene U18.

            În ceea ce o privește pe Delia Aștefănoaie și aceasta a urcat în două rânduri pe podiumul Naționalelor Under 18.

            Astfel, pe lângă aurul de la 400 metri garduri, obținut grație unui timp foarte bun, 61,35, Delia a cucerit și bronzul cu ștafeta 4×250 metri alături de colegele sale de la CSM Bacău, Diana Aștefănoaie, Carina Cojan (antrenate de Teodora Jercălău) și Mihaela Munteanu (antrenată de Carmina Gorgan). Ștafeta „CSMeoaicelor” a stabilit timpul de 2:23,60, fiind depășită doar de LPS Pitești și LPS P.T. Craiova.

            Seria rezultatelor meritorii obținute de atleții băcăuani la Naționalele U18 derulate în capitală a fost completată de reușitele sportivilor antrenați de Cristi Nemțeanu la CSȘ Bacău. Astfel, deși junioară U16, Amelia Negulescu și-a adjudecat bronzul la 400 m garduri cu un rezultat de 63,75 (la șapte zecimi de baremul pentru Europene), Andrei Mihalache și Alessia Burcă au ocupat locul 5 la triplusalt (13,09m), respectiv 400 m (58,79 sec.), în timp ce Andra Stănică s-a plasat pe poziția a șaptea la triplusalt, cu 11,08m.

            Sânzienele: magie și tradiție

            FOTO: Wikipedia

            Sânzienele, sărbătorite în noaptea de 23 spre 24 iunie, reprezintă una dintre cele mai fascinante și vechi tradiții din folclorul românesc. Acest eveniment plin de magie și misticism își are rădăcinile în străvechi ritualuri păgâne care onorau solstițiul de vară, momentul în care soarele atinge apogeul puterii sale.

            Originea și semnificația Sânzienelor

            Numele „Sânziene” provine din termenul latin „Sanctus Dies Iohannis,” referindu-se la sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, dar tradițiile legate de Sânziene sunt mult mai vechi decât creștinismul. În credința populară, sânzienele sunt zâne bune care apar doar în această noapte, umplând câmpiile cu parfum și magie. Ele sunt considerate a fi protectoare ale recoltelor și aducătoare de rod bogat și sănătate.

            Ritualuri și obiceiuri

            În noaptea de Sânziene, fetele tinere obișnuiesc să împletească coronițe din flori de sânziene, pe care le aruncă pe acoperișurile caselor. Dacă coronița rămâne pe acoperiș, este un semn de noroc și împlinire în dragoste. Alte obiceiuri includ dansuri și cântece ritualice, menite să alunge spiritele rele și să atragă binecuvântările zânelor.

            Un alt ritual este cel al scăldatului în rouă. Fetele se spală în roua adunată în dimineața de Sânziene, crezând că aceasta le va aduce frumusețe și noroc. Totodată, în unele zone, oamenii aprind focuri pe dealuri pentru a purifica și a proteja comunitatea de influențele negative.

            Legende și superstiții

            Sânzienele sunt înconjurate de numeroase legende și superstiții. Se spune că, în această noapte, cerurile se deschid, iar oamenii pot auzi animalele vorbind și pot vedea comori ascunse strălucind în pământ. De asemenea, este o noapte propice pentru a face vrăji de dragoste și pentru a ghici viitorul.

            Una dintre cele mai răspândite legende spune că sânzienele dansează în poieni și, dacă cineva le surprinde, poate rămâne fermecat sau chiar nebun. Pentru a se proteja, oamenii obișnuiesc să își împodobească casele cu flori de sânziene și pelin.

            Sânzienele în cultura modernă

            În ciuda modernizării și a influențelor urbane, tradiția Sânzienelor continuă să fie respectată în multe regiuni rurale din România. În orașe, festivaluri și evenimente culturale reînvie aceste obiceiuri, atrăgând atât localnici, cât și turiști dornici să descopere frumusețea și misterul acestei sărbători.

            În literatură și artă, Sânzienele au inspirat numeroși poeți și pictori, fascinați de magia și simbolismul lor. Lucian Blaga, în poezia sa „Sânziene,” captează perfect atmosfera misterioasă și fermecătoare a acestei nopți speciale.

            Sânzienele reprezintă o îmbinare armonioasă între tradiție, natură și misticism. Această sărbătoare nu doar că păstrează vie o parte esențială a patrimoniului cultural românesc, dar oferă și un prilej de a celebra frumusețea verii și legătura profundă dintre om și natură. În noaptea de Sânziene, magia pare să fie la tot pasul, amintindu-ne de bogăția tradițiilor străvechi și de puterea lor de a aduce împreună comunitățile și de a ne conecta cu esența naturii.

            Doi turiști, atacați și răniți de un urs, în timpul zilei, în stațiunea Slănic Moldova

            Doi turiști din Republica Moldova au fost atacați de un urs duminică dimineaţa, 23 iunie, în apropiere de o unitate de cazare din stațiunea Slănic Moldova, jandarmii intervenind în zonă după un apel la 112.

            În această dimineaţă, la ora 10.54, în urma unui apel la numărul unic de urgenţă 112, un echipaj de jandarmi montani din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău a fost direcţionat în zona unei unități de cazare, unde un bărbat și soția acestuia au fost răniți de un urs.

            Jandarmii s-au deplasat în scurt timp şi i-au găsit pe bărbatul în vârstă de 27 de ani și pe soția sa de 24 de ani în zona unității de cazare a acestora.

            Bărbatul și femeia, care se aflau în plimbare alături și de alți turiști au fost atacați din spate de un urs, iar după câteva momente, aceasta s-a îndepărtat şi a renunţat la intenţiile agresive din cauza zgomotelor făcute de turiști.

            Aceștia erau foarte speriați și au avut nevoie de îngrijiri de specialitate, fiind preluați de un echipaj medical sosit la faţa locului și transportați la UPU Onești.

            Au fost suplimentate efective de jandarmi, care vor rămâne în zonă şi vor patrula, pentru a se asigura că pericolul nu mai este iminent.

            Jandarmii le recomandă cetăţenilor să apeleze numărul unic de urgenţă 112 când văd animale sălbatice în zona aşezărilor umane, deoarece acestea pot reprezenta un real pericol.

            Preotul Vasile Rediu din comuna Buhoci, la 80 de ani

            Preotul Vasile Rediu din comuna Buhoci vine la Deșteptarea Podcast la întâlnirea cu Florin Ștefănescu.

            Din nou liceeni. După jumătate de veac

            Vineri, 21 iunie, Promoția 1974 a Liceului Teoretic nr. 3 Bacău și-a dat întâlnire în Sala de Sport a Liceului cu Program Sportiv, pentru a aniversa 50 de ani de la absolvire

            „Bătrânii sunt niște tineri care au avut noroc”

            Domnul Florinel Popa nu are nimic din rigiditatea unghiulară a unui prof de mate. Dar absolut nimic! Zâmbetul carismatic, eleganța gesturilor și ținuta boemă îl apropie mai degrabă de artiștii plastici de pe malul stâng al Senei. Domnul profesor de matematici Popa Florinel se lasă în scaun cu o detașare suverană pentru a cuprinde cât mai bine cu privirea tabloul monumental ce i se întinde în față azi și aici. Azi, 21 iunie 2024. Aici, în Sala de Sport a Liceului cu Program Sportiv din Bacău. Profesorul surâde: în definitiv, la reușita operei au contribuit și tușele sale impresioniste trasate, în baza unor formule matematice, desigur, în urmă cu jumătate de veac și mai bine. După care se ridică și, de la înălțimea celor 184 de centimetri pe care îi măsoară și a celor 84 spre 85 de ani pe care nu-i arată nicicum, citează din filozofi necunoscuți: „Să știți că nu există bătrâni. Doar tineri. Oamenii bătrâni nu sunt altceva decât niște tineri care au avut noroc”. În fața domnului profesor de matematică Florinel Popa și a doamnei profesoare de limba franceză, Emilia Lungu, azi și aici, se află niște tineri care au avut noroc. Norocul de a-i fi avut ca profesori la Liceul Teoretic nr. 3 din Bacău. Norocul de a fi absolvit o școală precum Liceul Teoretic nr.3 din Bacău. Și norocul de a fi prezenți la aniversarea a 50 de ani de la absolvirea Liceului Teoretic nr.3 din Bacău. Azi și aici.

            1984, fără Orwell. 2024, fără note și extemporale

            „Stimați colegi și dragi colege din toată Promoția 1974 , din clasele A+B+C+D+E, vă invităm cu drag și emoție pe data de 21 iunie 1974, la întâlnirea și agapa cu surprize prilejuite de ANIVERSAREA A 50 ANI de la absolvirea liceului. Atenție: nu sta pe gânduri, că nu se dau extemporale, nu se dau note, dar se pun absențe… de onoare”. Astfel a sunat anunțul dat de organizatorii reunirii, foștii elevi ai clasei a XII-a C, Laurențiu Constantin Sandu și Aurelian Kișlapoși. Ideea a încolțit anul trecut, pe la începutul toamnei. „Noi ne-am reunit o singură dată de la terminarea licelui: la zece ani, în 1984. În acest context, ne-am zis că ar fi obligatoriu să aniversăm- toată promoția- cei 50 de ani de la absolvire”, explică Laur Costel Sandu. Absolvent al Facultății de Industria Lemnului din Brașov, Laur Sandu și-a respectat meseria o dată în plus, netezind din toamna trecută și până la începutul acestei veri muchiile revederii. „Am dat anunțuri, am făcut o pagină de facebook și ulterior un grup de whatsupp pentru a da de urma colegilor și colegelor. Multora le pierdusem urma. Iar cu fetele a fost și mai greu deoarece majoritatea și-au schimbat numele de familie. Din fericire, uite că am reușit să ne strângem aproape 50”, adaugă Relu Kișlapoși.

             

            Fata cu părul blond-argintiu

            Privind-o și ascultând-o pe Lidia Blidariu acum, înțelegi de ce majoritatea băieților din școală erau topiți după ea în urmă cu 50 de ani. „Fata cu părul blond-argintiu”, o complimentează, azi, unul din colegii de ieri. Ei bine, după ce a absolvit, în calitate de premiantă, clasa a XII-a D, profil Real, a Liceului Teoretic nr. 3, „fata cu părul blond argintiu” atrasă de curentul flower power și literatură, de Beatles și Phoenix, și-a luat licența în Psiho-Pedagogie, iar în 1990 a devenit unul dintre primii șase consilieri școlari ai județului, profesând la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, de unde a ieșit la pensie în 2017. Lidia Blidariu face o reverență în fața Liceului Teoretic nr. 3. A profesorilor pe care i-a avut aici încă din gimnaziu. Și a vremurilor. „Eu am făcut și gimnaziul aici. Stăteam în blocul de alături, la etajul patru, iar atunci când se mai întâmpla să întârziem, tata, Dumnezul să-l odihnească, spunea: <Ei fetelor, poate că ar trebui să ne instalăm un funicular>. Am avut șansa unui liceu de prestigiu și a unor profesori admirabili dintre care îi amintesc pe doamnele doamnele Hanariu, Daniela Popa și Emilia Lungu, pe domnii Ciută, Florinel Popa, Neagu și Alexandrescu, pe domnul director Cirimbei… Le datorăm enorm, în condițiile în care ne-au pus baze educaționale temeinice. În plus, acel deceniu 1964-74 a fost unul al deschiderii culturale de care am putut profita din plin”, spune Lidia Blidariu, doamna cu… păr blond-argintiu.

            Un catalog aruncat pe catedră și trei elevi scoși la tablă

            Relu Kișlapoși sau, mai exact, elevul Kișlapoși Aurelian dintr-a XII-a C sună clopoțelul. La propriu. Atrași însă de bucuria revederii, elevii de acum 50 de ani își continuă șueta. Și sunt de înțeles. „Unii dintre noi nu ne-am mai văzut chiar de atunci, de la terminarea liceului. Alții, însă, am păstrat o legătură temeinică. Ba chiar ne-am înrudit. Eu, Laur Sandu, Georgică Tudor și Fabian Niculescu suntem cumetri cu toții. Ne întâlnim deseori la moșia lui Laur, la Luncani”, explică Vasile Țiganceș, care, după ce a absolvit Școala Militară, profilul Finanțe, a urmat cursurile Facultății de Științe Economice de la Iași. „Să trăiți, domnule general!”, e întâmpinat Țiganceș Vasile de unul din foștii colegi dintr-a XII-a C. „Domnul general” zâmbește. Și nu o face doar la auzul salutului: „Îmi amintesc- acum cu amuzament, atunci însă nu era loc decât pentru îngrijorări- de modul în care-și făcea intrarea în clasă domnul profesor Popa Florinel. Arunca încă din pragul ușii catalogul pe catedră, acesta se deschidea la întâmplare, iar cei trei elevi de pe pagina respectivă erau poftiți la tablă. Vă dați seama cu ce emoții stăteam!”. Profesorul de matematici prinde din zbor remarca fostului său elev: „Azi am și eu emoții. Și știi de ce, dragă Vasile? Pentru că vreau să vă mulțumesc eu vouă că mi-ați fost elevi”. Relu Kișlapoși continuă să sune din clopoțel.

            „O zi foarte frumoasă”

            În sfârșit, foștii elevi iau loc pe scaune. Doamna profesoară Emilia Lungu, diriginte la clasa a XII-a A, solicită un moment de reculegere: „Pentru domnii profesori și pentru acei dintre dumneavoastră care nu au mai ajuns să se bucure azi de această revedere”. Nu sunt lacrimi, dar e multă emoție. Emoție întreținută din plin de discursul profesoarei îmbrăcată în ie. Cuvintele curg cald și cadențat. Vin din inimă. Ai impresia că, dintr-un moment în altul, „doamna de franceză” va începe să recite din Verlaine. Sau din Baudelaire. „Souvent, pour s” amuser…”. E, totuși, o altfel de poezie, chiar dacă mătasea și mărăcinii vieții sunt mereu acolo, ca pe puntea de corabie plină de regi ai azurului. „Este o zi foarte frumoasă”,să nu uitați că trebuie să ne dezvoltăm spiritual în permananță”, „singurătatea te apasă”,am trecut și eu printr-un moment foarte greu, în 2007, dar am fost puternică”,mă bucur de copii și de statutul de bunică”, sunt versurile nescrise, dar rostite cu atâta căldură de un dascăl menit să fie dascăl: Emilia Lungu. E rândul profesorului de matematică Florinel Popa să facă aerul să vibreze: „Dumneavoastră sunteți una din generațiile care au contribuit în mod decisiv la formarea mea ca profesor și ca om. Pentru asta țin să vă mulțumesc. Și vreau să-i mulțumim și lui Dumnezeu că ne-a dat anii ce ne permit să ne întâlnim și să ne amintim”.

            „Peste alți 50 de ani promit că…”

            Se deschid cataloagele. Se face prezența. Iar cei prezenți își fac, la cerere, auto-biografia. În mod sumar, tot la cerere: „Să nu ne lungim, vă rugăm, pentru că la ora două trebuie să ajungem la restaurant. Iar acolo vom avea tot timpul să depănăm poveștile”. Și, mereu la cerere: „Vorbiți mai tare și pentru noi, ăștia care nu prea mai auzim bine! Iar restul faceți un pic de liniște”. Nu prea se face liniște deoarece liceenii au rămas… liceeni, adică exuberanți. Așa că se prind doar crîmpeie de biografii. Crâmpeie ale unei jumătăți de secol: „Mă bucur de tot ce este în jur și de toți cei pe care îi am în jur”, „sunt pensionară, bunică a patru nepoți și vă doresc multă sănătate”, „viața mea nu a avut nimic spectaculos”, „vreau să mulțumesc domnilor profesori pentru tot ce ne-au învățat deoarece vedem bine ce diferență este între educația de atunci, de pe vremea noastră, și cea de azi”, „nu am căutat prea departe și m-am căsătorit cu colega de bancă”, „de 20 de ani m-am stabilit cu soțul în Anglia, iar fiul nostru s-a mutat în Germania; am plantat un pom, am făcut un copil și ar mai trebui să sap o fântână”, „ca să respect placa din liceu, pentru azi nu prea m-am pregătit, dar peste alți 50 de ani promit că vin la… mărire”. La 50 de ani de la absolvire, elevii Promoției 1974 a Liceului Teoretic nr.3 din Bacău, deveniți, între timp, părinți, bunici și pensionari, sunt din nou liceeni. Și, mai presus de toate, niște tineri care au avut noroc.

            CINCIZECIMEA, NOU ÎNCEPUT DE IUBIRE

            După calendarul ortodox, Biserica se consideră a fi sub adumbrirea Duhului Sfânt, Cel care susține Legea, dar și Cel care vestește tainele viitoare. Ziua cea Mare, despre care ne vorbește Sfântul Evanghelist Ioan (7, 37), ce încheie ciclul sărbătorilor dedicate activității pământești și istorice a Mântuitorului Iisus Hristos, este praznicul dedicat celei de-a treia Persoane a Sfintei Treimi. Iată, la cincizeci de zile după Învierea Domnului și la zece zile după Înălțarea Sa la Cer, prăznuim minunea Pogorârii Duhului Sfânt peste Apostoli și, de asemenea, ziua întemeierii Bisericii creștine în lume. Nu întâmplător, românii o numesc Cincizecime. Sau Ziua Rusaliilor, în amintirea unei vechi sărbători romane încreștinate în primele veacuri, numărată şi în Constituţiile Apostolice printre cele în care se cuvine a ne elibera de muncile obişnuite.
            Rememorăm în câteva cuvinte evenimentul, așa cum îl istorisește Sfântul Luca în cartea Faptele Apostolilor (capitolul 2). Pe când ucenicii se găseau strânși în rugăciune, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate un tunet din cer. Și Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc pogorând peste ei. Urmarea a fost că dintr-odată Apostolii s-au simțit oameni diferiți. Nu mai erau cei dinainte. A pătruns în ei ceva care i-a schimbat substantial. S-a produs a lor convertire de la frică la curaj, de la neștiință la știință, o schimbare în cunoașterea și înțelegerea Mântuitorului, așa cum nu-L mai pătrunseseră până atunci. Înainte aveau nevoie de tâlcuirea parabolelor și a metaforelor din vorbirea Domnului, acum devin ei înșiși autori de metafore. Cincizecimea i-a transformat din pescari în oratori, scriitori, lingviști, poeți, istorici. Ei biruie neputința, fac minuni, rabdă persecuţiile şi martiriul, pecetluindu-și jertfa de mărturisitori ai Evangheliei. Aceste schimbări i-a uimit pe toți, până la a-i înfricoșa și a-i smeri. Și le-a blocat pornirile de a mai pune întrebări. În afară de una esențială: Ce să facem? Apostolii le-au răspuns: pocăiți-vă, botezați-vă, transformați-vă viețile și veți primi și voi pe Duhul Sfânt, Care lucrează acum prin noi. Va lucra tot așa și prin voi! Și a lucrat. Ei, ascultătorii, convertiții au pus bazele Bisericii atunci, în ziua Cincizecimii. Și același Duh Sfânt lucrează până astăzi prin cei botezați, în Biserica ce este aceeași.
            Să încercăm și noi a ne zidi, dar, inimi apostolești, asemeni unui Rug nears. Pentru a trăi Rusaliile continue ale Ortodoxiei, Biserica Vie și pururea dătătoare de Viață.

            Inspector scolar,
            pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu

            Duminica a XII-a din Timpul de peste An

            Viața noastră pe acest pământ poate fi asemănată cu o călătorie pe mare. În această călătorie, în drum spre destinația finală, viața veșnică, ne dorim să avem parte de vreme bună și de cer senin. Realitatea însă ne face să experimentăm și momente de furtună care, de cele mai multe ori, ne iau prin surprindere și fac ca barca vieții noastre să ajungă în pericol de a se scufunda.
            Și ce facem când apar furtunile în viața noastră? Intrăm în panică? Ne descurajăm? Sau încercăm să preluăm controlul asupra situației pe cont propriu? Sau ne îndreptăm privirea spre Dumnezeu și îl rugăm pe el să preia controlul?
            Fragmentul evanghelic al acestei duminici, relatat din Evanghelia după sfântul Marcu (4,35-41), ne prezintă atitudinea ucenicilor și reacția lui Isus în momentul în care barca ucenicilor este surprinsă de furtună pe mare.
            De-a lungul istoriei, marea fost un subiect care a stârnit o fascinație puternică asupra oamenilor. În Sfânta Scriptură, marea evoca forța misterioasă și incontrolabilă a naturii și era privită ca un loc înspăimântător.
            Comentând fragmentul evanghelic al acestei duminici, Sfinții Părinți au văzut în furtuna care i-a cuprins pe ucenici pe mare o reprezentare a furtunilor cu care se confruntă Biserica lui Cristos din exterior și din interior.
            Această furtună poate simboliza, de asemenea, și furtunile personale care pot apărea în viața noastră. Folosim deseori imaginea furtunii pentru că este o experiență atât de universală.
            Există, cu siguranță, furtuni pe care le trăim în exterior. Dar există, de asemenea, furtuni și la nivel interior, care pot fi provocate de anxietate, depresie sau de pierderea unei persoane dragi. Acestea sunt într-adevăr cele mai periculoase tipuri de furtuni. Indiferent de ceea ce se poate întâmpla în viața noastră, dacă ne păstrăm mintea limpede și sufletul netulburat, putem trece peste orice furtună.
            Dar cum putem face acest lucru? Orice furtună are tendința de a curăța tot ce-i stă în cale. Prin credință, putem vedea furtunile din viața noastră ca fiind momente în care, deși totul pare să se destrame, de fapt totul se reînnoiește.
            Și să nu uităm că Domnul este alături de noi în barcă. Ba mai mult, el este prezent în noi și are puterea de a potoli orice furtună și de a ne dărui liniștea și pacea de care avem nevoie dacă i le cerem cu credință.

            Pr. Octavian Sescu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae”, Bacău

            La mulți ani, profesorului, scriitorului, criticului literar, jurnalistului, Constantin Călin!

            Poate că cei mai mulți dintre băcăuani, tineri sau mai puțin tineri, îl cunosc pe Constantin Călin ca un rebutabil jurnalist, atât în presa scrisă, cu precădere, dar și la catedră. A fost ziarist cultural, mulți ani la revista ATENEU, redactor, redactor șef adjunct, redactor șef, dar și în presa cotidiană, redactor, șef de secție Cultură, coordonator al Suplimetului de cultură SINTEZE la cotidianul DEȘTEPTAREA, fiind la fel de apreciat și la alte ziare băcăuane. Și-a dedicat viața, timpul, eforturile pentru promovarea valorilor și principiilor culturii locale și naționale, semnătura lui Constantin Călin asigurând valoare, onestitate, intransigență față de impostură și incultură. Gazetăria i-a deschis drumul către cunoaștere, studiu, cercetare, cumulate cu o bogată cultură acumulată în amfiteatrele Universității „Al.I. Cuza, în biblioteci, lecturi așezate la îndemnul și exemplul eminenților profesori pe care i-a avut. Cu această zestre, cu cea adusă din Udeștii Sucevei, Constantin Călin a devenit celebru în urbea băcăuană, în mediul literar, al criticilor și istoricilor literari din România, odată cu aparițiile pulbice, editorialelor și cronicilor care îmbrăcau eleganța verbului și epitetului, frumusețea adjectivului, dar și greutatea atributului, cronicile sale literare, teatrale și muzicale, recenziile și eseurile literar-filosofice, cultura și informația academică, cu rezonanțe enciclopedice au făcut și fac istorie în mediul cultural și artistic al Bacăului, al țării. Spuneam că a fost și este cunoscut ca un strălucit gazetar, pe lângă care au crescut și au învățat nu puțini dintre ziariștii de astăzi, însă ilustrul om de cultură este și un talentat scriitor, aspru și obiectiv critic, cercetător al arhivelor și fondurilor speciale ale bibliotecilor, pentru aflarea adevărului și relevarea lui pentru cititori, pentru istoria literară a Bacăului, a Moldovei și a țării, devenind unul dintre exegeții, poate cel mai mare, al vieții și operei lui George Bacovia, debutul fiind marcat la începutul anilor 60, culminând cu fabulosul DOSAR BACOVIA, trei volume, care au schimbat total și definitiv viziunea asupra esenței și frumuseții creației bacoviene, fapt remarcat și apreciat și de Academia Română care, în 2019, îi acordă la Secţiunea I, Filologie şi Literatură, Premiul „Lucian Blaga, pentru „Dosar Bacovia III. Triumful unui marginal (Editura BABEL, Bacău, 2017), premiu care încununează și răsplătește, la fel ca multe alte premii acordate de înalte și prestigioase instituții de cultură, munca lui de peste 60 de ani, pusă la temelia cunoașterii și promovării culturii și spiritualității românești.
            „Cele trei volume (1682 de pagini!) ale «Dosarului Bacovia» sunt cea mai completă exegeză bacoviană «all times», nimeni în critica şi istoria literară românească nu a făcut mai mult decât Constantin Călin pentru cunoaşterea şi promovarea, în amănunt, a poetului, a operei sale şi, implicit, a Bacăului, a ideii de provincie şi a «ţării Bacovia». Prin acest triptic avem, în sfârşit, răspunsul, pertinent şi convingător, la întrebarea fundamentală: De ce Bacovia este Bacovia? (Adrian Jicu, critic literar)
            Am avut privilegiul și șansa să-i fiu în preajmă câțiva ani, la începuturile mele în presa scrisă, m-a bucurat apoi, după ani, de simpatia dumnealui, participând la multe și diverse întâlniri publice, care îmbrăcau de fiecare dată hainele de sărbătoare, o sărbătoare a poeziei, prozei, artei plastice sau teatrale. Mulțumesc domnule profesor, și mă alătur tuturor celor care vă cunosc și vă apreciază, urându-vă și din partea ziariștilor de la cotidianul DEȘTEPTAREA „La mulți ani!, multă, multă sănătate, împreună cu respectul și stima noastră.

            Gustul vieții

            Născut pe 22 iunie 1940, în Udeşti, judeţul Suceava. Școala Generală din Udești (1946-1953), Liceul Militar „Ştefan cel Mare din Iaşi (1953-1956), Şcoala Militară din Braşov (1956-1958). Universitatea „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Facultatea de Filologie (1958-1963). Doctor în filologie „Magna cum laude (la aceeași Universitate), cu teza „Bacovia. Studiu de istorie şi critică literară, coord. prof. univ. Liviu Leonte (iunie 2000).
            După finalizarea studiilor universitare devine preparator și asistent universitar la Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacău (1963-1969). Redactor (din 1964), redactor-şef adjunct (din 1969), redactor-şef (din 1973) și redactor de rubrică (1974-1989) la revista „Ateneu din Bacău. Şef de secţie „Cultură-învăţământ la ziarul băcăuan „Deşteptarea și coordonator al suplimentului săptămânal „Sinteze literare-critice-sociale (1990-1995, 1997-1999). Redactor al paginii „Opinii din „Monitorul de Bacău (1995-1996). Lector universitar asociat (din 1990), lector universitar (din 1996) la Universitatea din Bacău, Facultatea de Litere (a predat Literatură veche, premodernă şi modernă, Istoria criticii literare, Stilistică, Memorialistică și Jurnalism).
            Constantin Călin, în file de reviste
            A debutat în ziarul regional „Steagul roşu, pe 30 decembrie 1963, cu o recenzie la volumul „Pe Valea Bistriţei de Fănică N. Gheorghe.
            A publicat articole de critică și istorie literară, cronici literare, cronici plastice, teatrale și muzicale, memorialistică, eseuri, polemici, traduceri în: „Ateneu, „Acolada, „Antares (literatură & artă), „Baaadul literar, „Bucovina literară, „Cadran cultural, „Caietele Teatrului Bacovia, „Crai nou, „Cronica, „Deşteptarea, „Gazeta literară, „Iaşul literar, „Luceafărul de dimineață, „Meridian 27, „Monitorul de Bacău, „Orizont, „Pagini bucovinene, „Polemici, „Pro Saeculum, „Ramuri, „România literară, „Scriptum, „Sinteze, „Steagul roşu, „Studii şi cercetări ştiinţifice, „Tomisul cultural, „Tribuna, „Tribuna învăţământului, „Vitraliu, „Zargidava, „Ziarul de Bacău, „Zori noi ş.a.

            Cărți pentru raftul de sus: În jurul lui Bacovia

            „Dosarul Bacovia. I. Eseuri despre om şi epocă, Ed. Agora, Bacău, 1999, 484 p.; „Despre şapca şi alte lucruri demodate. Două drumuri la Malmö, Ed. Agora, Bacău, 2001, 584 p.; „Dosarul Bacovia. II. O descriere a operei, glose, jurnal, Ed. Agora, Bacău, 2004, 650 p.; „Gustul vieţii. Varietăţi critice, Ed. Agora, Bacău, 2007, 506 p. „Stăpânirea de sine. Miscelaneu, Ed. Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2010, 664 p.; „În jurul lui Bacovia. Glose şi jurnal, Ed. Babel, Bacău, 2011, 382 p.; „Provinciale. Fragmentarium 1975-1989, Ed. Babel, Bacău, 2012, 476 p.; „Cărţile din ziar. I. Interviurile, Ed. Babel, Bacău, 2013, 716 p.; „Scrisori către un redactor, Vol. I, Ed. Babel, Bacău, 2014, 456 p.; „Cărţile din ziar. II. Pagini de critică literară, Ed. Babel, Bacău, 2015, 614 p.; „Cărţile din ziar. III. Acorduri şi conflicte locale, Ed. Babel, Bacău, 2015, 574 p.; „Dosarul Bacovia. III. Triumful unui «marginal», Ed. Babel, Bacău, 2017, 562 p.; „În plină lumină. Breviar, Ed. Babel, Bacău, 2019, 286 p.; „Centenarul. Lecturi particulare, Ed. Babel, Bacău, 2019, 180 p.; „Zigzaguri. Accente, Jurnal, Ed. Babel, Bacău, 2020, 316 p.; „Eusebiu Camilar. Secvenţe monografice, Ed. Babel, Bacău, 2021, 195 p.; „Pretexte pentru recapitulări. Articole, studii, conferințe, Ed. Babel, Bacău, 2021, 351 p.; „Iarăși Bacovia!… Glose și jurnal, Ed. Babel, Bacău, 2022, 333 p.; „Întoarceri la Alecsandri. Fragmentarium, Ed. Babel, Bacău, 2023, 190 p.; „Scrisori către un redactor, Vol. II, Ed. Babel, Bacău, 2023, 604 p.
            Ediții, antologii. Calistrat Hogaş, „Amintiri dintr-o călătorie, Ed. Minerva, București, 1974; Ed. a II-a, 1980.; Eusebiu Camilar, „Călăreţul orb, Ed. Minerva, București, 1975.; Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Discursuri, Ed. Minerva, București, 1977.; Eusebiu Camilar, „Cartea de piatră, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1981.; Calistrat Hogaş, „Pe drumuri de munte, Ed. Minerva, București, 1983.; George Bacovia, „Opere. Poezie şi proză. Alte scrieri, Ed. Babel, Bacău, 2011.