vineri, 16 ianuarie 2026
type here...
Acasă Blog Pagina 4383

Olanda interzice marijuana pentru straini

    de
    Deșteptarea
    -

    Veşti proaste pentru amatorii de „iarbă legală”. Aproape toate localităţile olandeze au adoptat o lege care interzice accesul cetăţenilor străini şi al minorilor în cafenelele cu marijuana din Olanda. Localurile erau cunoscute drept un paradis pentru consumatorii din întreaga Europă. Patronii cafenelelor atrag atenţia că noua lege nu va aduce niciun beneficiu şi îi va forţa pe mulţi consumatori să apeleze din nou la piaţa neagră pentru a putea face rost de canabis. În plus, va fi afectată industria consumului legal, pentru că mai multe localuri care s-au opus legislaţiei cu fost deja forţate să îşi închidă uşile. „Locul acesta va deveni ca Vestul Sălbatic. Iniţiativa mi se pare de-a dreptul ridicolă în contextul crizei din Europa, pentru că va elimina foarte multe locuri de muncă”, spune un localnic. Pe de altă parte, unii olandezi sunt mulţumiţi că numărul consumatorilor de marijuana ar putea fi redus. Majoritatea cafenelelor s-au aliniat la noile standarde şi nu permit accesul străinilor sau al persoanelor sub vârsta de 18 ani. Cu toate acestea, primăria din Amsterdam a refuzat să pună în aplicare restricţiile pentru turiştii străini, care aduc o contribuţie importantă la buget în fiecare an.

    Sursa: Realitatea

    Trei cutremure au zguduit zona Vrancea in prima zi a anului

      de
      Deșteptarea
      -

      Trei cutremure s-au înregistrat în zona Vrancea în prima zi a anului, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Primul seism a avut loc noaptea, la ora 0.51 şi a avut o magnitudine de 2,5 grade pe scara Richter. După aproximativ o oră, a urmat un nou cutremur de 2,7 grade, iar la ora 13.12 s-a produs şi al treilea seism, acesta având o magnitudine de 2,5 grade.

      Sursa: Mediafax

      Atmosfera inghetata si saracacioasa la „Revelion impreuna”

        de
        Silvia Patrascanu
        -

        Frig, saracie, tristete. Poate acestea au fost ingredientele care au contribuit la lipsa de interes a bacauanilor fata de invitatia autoritatilor locale de a participa la un revelion in aer liber. Un Don Quijote inlocuind un erou autentic. Un simulacru, o copie palida a festivitatilor organizate in marile orase ale tarii. Unii s-au multumit cu atât, altii au preferat linistea si armonia caminului. Cei care si-au permis, au ales eleganta unui restaurant sau a unui club. La ora 22,30, erau prezente sub 200 de persoane in Piata Tricolorului, unde era programat un spectacol muzical si, la miezul noptii, un joc de lasere si un foc de artificii. Pe bulevardul Nicolae Balcescu, câteva perechi, pe str. Mihai Viteazu, alte câteva, aparând din ceata. Anul acesta, avem parte de un ger care iti taie respira]ie, intre -10 si -12 grade, si de o atmosfera „cam saracioasa”, apreciaza un batrânel. In piata sunt doar doua standuri cu vin fiert, unul cu jucarii si altul cu turta dulce, care incearca sa incalzeasca atmosfera. In fata scenei, zgribuliti si dezamagiti, mai putin de 200 de bacauani, dupa aprecierea jandarmilor. Artistele de la Bambi, indurând acelasi frig, se zbuciuma fara folos. „Altadata, aici, era plin, nu aveai pe unde sa treci”, explica un tânar care vinde vin fiert la 3 lei/200 ml si punch cu 4 lei/200 ml, care e tot vin, dar cu feliute de mar si alte ingrediente, mai mult sau mai putin sanatoase. Alti artisti asteptati sa le ridice moralul bacauanilor, la intâlnirea cu noul an, sunt DJ Morris, „Haiducii”, „Narcotic Sound”.

        Noi cu plugul ne-am luat

        de
        -

        Ce poate fi mai frumos si nobil decât sa poti sa aduci multumire celor care o viata au facut acelasi lucru: s-au daruit cu toata priceperea, talentul, profesionalismul si vocatia celui ales sa aduca speranta si fericire semenilor. Mai ales speranta ca doar impreuna, in comunitate, in familie, ne vom gasi drumul, ne vom implini idealurile, iar credinta in mai binele de mâine poate sa ne ridice, din nou, privirea din zgura neputintei. Sa traim azi mai bine ca ieri si mâine ca azi ar putea fi – si este – un mod de a trece cu folos, in libertate, demni, prin aceasta lume ce, de la inceput, ca o suprema incercare ne-a pus indoiala in fata certitudinii si adevarul ca perpetua cautare. Creanga e un pesimist incurabil: “Mai sarac ca anul trecut si ca anul acesta n-am fost de când ma stiu”, iar peste timp, un alt taran, din Maramures de data aceasta, hâtru ca si el, ii da replica: Niciodata n-a fost mai bine ca acum: vaca are pensie, oaia are pensie, pamântul primeste pensie, taranul are pensie, tractorul are pensie, copiii au alocatie, nevolnicii ajutoare, doar eu si vreo câtiva mai iesim pe câmp, de râd tâncii de noi. Unde-i indoiala? Se vede, asadar, ca certitudinea, uneori, poate da nastere si la asemenea fracturi prin mintea si rostul oamenilor. De aceea cred ca verbul a darui, conjugat la toate modurile si timpurile, cu apel la generosul a te darui este mai potrivit modului nostru de a fi si exista. Si, de aceea, prietenii nostri si ai dumneavoastra, carora, la final de an 2012, le-am daruit un strop de dragoste si un premiu: Ion Marius Savin – director Banca Transilvania, Mihai Lupu – managerul unei firme din Buhusi, dr. oftalmolog Cristian Postolache , plt. maj. Mirela Mocanu, plt. Mihaela Roman, Dorina Poinaru – presedinte al Societatii Handicapatilor Fizic Bacau, Razvan Burleanu – presedintele federatiilor române si europene de minifotbal, Ioan Maric – pictor naiv, Gheorghe Frant – artist plastic, manager Galeriile “Velea”, Marioara Popa, presedinte al ASCHN – Centrul „Daniel”, prof. Nicolae Popa, dirijorul Ansamblului folcloric „Privighetorile Zeletinului” Podu Turcului, le-au meritat cu prisosinta, deoarece si-au cladit viata ajutând oamenii, indeplinindu-si destinul prin munca si iubire, ca taranul nostru din Maramures, care mai are incapatânarea de iesi dimineata pe câmp cu plugul: Buna seara, c-a-nserat,/ Noi cu plugul ne-am luat,/ Pe la case, ca si an,/ Cum a zis badea Traian./ La multi ani cu sanatate/ Sa va dea Domnul de toate./ La multi ani sa traiti/ Sa va gasim fericiti.
        Haisa, cea, hais… hais.

        Revelionul la noi si la ei…

          de
          Roxana Neagu
          -

          Revelionul se sarbatoreste, in fiecare an, timp de 13 ore pe intreaga planeta. Primii care vor intra in anul 2013 sunt locuitorii din insulele Kiribati, situate in Oceanul Pacific, pe linia Ecuatorului. Cincisprezece minute mai târziu, adica la ora 12.15 (ora României) locuitorii insulelor din Noua Zeelanda vor bea sampanie, iar australienii se vor imbratisa in 2013 la ora 15.00, ora României. De cealalta parte, ultimii care vor intra in Noul An vor fi cei din Honolulu, Tahiti si cei care locuiesc in Samoa Americana. Ei vor lansa artificiile abia la ora 13.00 – pe 1 ianuarie in România.

          Fiecare popor marcheaza intrarea in Noul An in mod diferit. Traditiile si datinile de sarbatori difera mult de la o cultura la alta. Un lucru este insa clar: in timp ce românii vor bea sampanie, englezii din Londra vor numara fiecare clipa sub Big Ben, iar americanii din New York vor asista la unul dintre cele mai spectaculoase focuri de artificii din lume.

          In Japonia, China si India…

          Aici, Revelionul este putin diferit. Chinezii nu sarbatoresc niciun Revelion pe 31 decembrie. Anul Nou chinezesc este celebrat in fiecare an in primavara cu Festivalul Primaverii, in functie de un calendar vechi de peste 4000 de ani. Japonezii, in schimb, sarbatoresc pe 31 decembrie Shogatsu. In fiecare an, in noaptea dintre 31 decembrie si 1 ianuarie, clopotele templelor budhiste bat de 100 de ori pentru anul vechi si de inca 100 de ori pentru noul an. Este ocazia speciala pentru niponi de a se aduna in temple si a dona bani pentru bunastarea si siguranta viitorului. Si in India, traditiile difera de la o regiune la alta. In nordul Indiei, oamenii se impodobesc cu flori colorate, in sud, mamele pun mâncare si daruri speciale intr-o cutie destinata copiilor, in India centrala, pe fiecare cladire sau casa se arboreaza steaguri portocalii, iar in vestul Indiei, Anul Nou este sarbatorit la sfârsitul lunii octombrie, in acelasi timp cu festivalul Diwali.

          In Europa e altceva

          Revelionul cel mai romantic, mai incitant si mai alternativ se sarbatoreste la Paris. Aternativele sunt multe si satisfac orice exigenta. Daca iti plac localurile trendy atunci Menilmontant este zona perfecta, iar daca preferi o cina clasica de revelion, Parisul este plin de restaurante si cabarete de calitate. Pentru un revelion low cost pietele principale sunt alternativa. Evenimentul principal are loc la Champs Elysees, unde de Noul An se asculta multa muzica, luminile „invadeaza” Turnul Eiffel, iar peste tot sunt focuri de artificii.

          Roma

          Sarbatorirea Revelionului in piata din Roma este o experienta de neuitat. In orase atât de mari precum Roma participarea la un eveniment ca acesta aduce emotii de nedescris: vederea miilor de persoane unite ce sarbatoresc impreuna sosirea Noului An nu are nimic de-a face nici cu cele mai bune petreceri. Piazza del Popolo este locatia principala a Revelionului in Roma. Programul include focuri de artificii, muzica de toate genurile si multa, multa distractie.

          Viena

          Atmosfera Vienei in preajma Anului Nou este romantica precum un vals pe muzica lui Strauss. In 31 decembrie sunt pregatite o serie de scene fara a bloca o singura piata. Este vorba despre Silvesterpfad, adica revelionul in piata la Viena, adica standuri unde se vând bauturi calde, scoli de Waltz ce tin cursuri in strada, fiecare scena prezinta un gen muzical divers: rock, pop, blues si muzica populara. La miezul noptii in Piata Primariei, se da tonul la un vals pe notele Dunarii Albastre de Strauss. Desigur nu lipsesc focurile de artificii.

          Venetia

          Revelionul la Venetia se imbraca in alb si devine „All white”. In Piata San Marco se pregateste o scena decorata cu cristale si oglinzi pe care se prezenta diversi artisti. Muzica, dansuri si multa voie buna in asteptarea orelor 00:00 ce anunta anul 2013 cu un minunat foc de artificii deasupra lagunei sunt „ingredinetele” unei petreceri reusite.

          Obiceiuri si traditii …ciudate

          De Revelion, grecii fac o prajitura traditionala in care pun bani. Persoana care gaseste banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis si in anumite regiuni ale României. Evreii din Israel manânca mere unse cu miere, pentru ca noul an sa fie foarte dulce. Italienii incep cina mâncând o farfurie de linte, iar dupa toastul pentru Noul An se obisnuieste sa se arunce cupa pe fereastra, iar spaniolii manânca 12 boabe de struguri, insemnând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului.

          Capcane la tot pasul pentru pietoni

            de
            Doina Mincu
            -

            Un drum pe trotuarele din municipiul Bacau este o adevarata aventura. Fie ca vorbim despre cele din cartiere sau de cele din zona centrala, se poate spune ca se circula ingrozitor. Pietonii sunt nevoiti sa escaladeze munti de gheata murdara si sa inoate prin zapada amestecata cu antiderapant. Bacauanii se plâng de aceasta situatie si considera ca primaria nu si-a facut treaba nici in aceasta iarna. Desi a trecut ceva timp de la ultima ninsoare, operatiunea de curatare a trotuarelor nu a inceput in Bacau. Doar din loc in loc, proprietarii caselor sau ai unor spatii comerciale au inlaturat zapada si gheata. „Se circula greu, ne-a declarat Ana Anghel. Nu-s curatate deloc trotuarele. Nu cred ca primaria si-a facut treaba.” Veronel Anghel a adaugat ca n-a vazut nicio echipa de la salubritate care sa sparga gheata de pe trotuare. „Am vazut doar utilaje care au mai curatat strazile, dar au aruncat zapada pe trotuar.” Maria Gherasim, care locuieste in cartierul Tache, este nemultumita ca au fost uitati de administratie. „Pe la noi nu trec deloc. Ne dam zapada din poarta si atât. Ce sa facem? Noi i-am ales, ne-am facut datoria. Am zis sa ne fie bine, dar….” Efectele indiferentei primariei fata de pietoni se vad in registrul de la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean. In fiecare zi, medicii acorda ingrijiri bacauanilor care au alunecat pe gheata si au suferit leziuni.

            Taximetristii petrec sarbatorile la volan

              de
              Geta Panaite
              -

              Pentru taximetristi, sarbatorile sunt un prilej de a face mai multi bani decât in restul anului. Clientii care ciocnesc un paharel cu ocazia meselor festive apeleaza la profesionisti pentru deplasari. Numai ca, in ultimii ani multi bacauani au ales mersul pe jos preferând sa ramâna cu banii de taxi in buzunar. Cu toate acestea, taximetristilor le-au iesit binisor socotelile de Craciun, iar unii dintre ei vor fi pe drum si de Revelion. „De Craciun a mers ceva mai bine decât in restul zilelor, ne-a declarat Gheorghita Popa. Sa vedem cum va fi de Revelion. Am de gând sa stau pâna pe la 11 noaptea. Oricum, lumea nu are bani. Se cunoaste.” Chiar daca nu mai au clientii de altadata, taximetristii nu s-ar plânge daca nu ar avea si alte greutati. Printre acestea, strazile proaste, pline de gropi vara si blocate de zapada iarna. „Se circula mai mult zilele acestea, dar si mai greu, ne-a spus Daniel Ciobanu. Traficul este ingrozitor in zona Autogarii si a Liceului Economic. Si ar mai fi strazile dintre blocuri, pe care e jale. Esti tot timpul in pericol sa te izbesti de alte masini.” Unii taximetristi se plâng ca nu mai fac fata darilor si altor cheltuieli. Unii au in plan schimbari mari pentru 2013. „Vreau sa trag tare de sarbatorile astea, sa muncesc pentru a aduna bani, ne-a declarat Gheorghe Antonie. Cu ce strâng o sa-mi platesc toate darile, ca sa-mi pot lichida firma. Vreau sa-mi iau familia si sa plec din tara. Nu se mai poate trai aici. Greutatile oamenilor le simtim si noi, fiindca scade numarul clientilor.” Daca anul 2012 a fost unul greu pentru taximetristi, 2013 se anunta si mai dificil. Scumpirile preconizate pentru lunile urmatoare vor afecta bugetul clientilor, iar acestia vor fi nevoiti sa faca mai mari economii. Când vine vorba de taierea cheltuielilor, drumurile cu taxiul se afla in capul listei.

              Cum a murit capra de la Solont

              de
              -

              Dupa ce am mai crescut, am lasat clopotelul si buhaiul si m-am inscris la Capra. Pregatirile incepeau de la fârsitul lunii noiembrie: se stabileau “posturile”, in cel mai frumos obicei de Anul Nou din sat: cine joaca capra, jucatorul caprei, Capitanul, mirele si mireasa, cavalerii, sanitarul, militianul, baba si mosneagul, vânatorul, caiutii, dansatori in frumoase costume populare, Scaraoschi, soldatii, popa si ceata mascatilor. Era un obicei doar al barbatilor, unul curat, cu origini stravechi. Bataia mare era pe muzicanti, deoarece erau putini prin zona, iar sa tocmesti din alte localitati te costa cam tot ce strângeam noi in noaptea dintre ani. Fiecare “personaj” isi confectiona singur costumul, ajutat de surori, frati, parinti si bunici, dar si de fetele din sat. La mare cinste era Tricolorul, pe care il purtau dansatorii. Adunam tot ce gaseam prin camari, poduri, sacrificam covoare, piei de oaie, franjuri, hârtie creponata, stelute, cutii de conserve, oglinzi, cruci, ciomege, sabii, pusti, pistoale din lemn, pene de curcan sau gâste, câlti, faina alba, smoala, crema de ghete. Cel mai dificil se dovedea confectionarea mastilor: mestesug vechi, pastrat de cei mai in vârsta. Mastile erau emblema fiecarei Capre. Vaduveam vacile si oile de clopote, talangi, lanturi si funii, impleteam bice. Pe lânga taierea porcului, pregatirea Caprei domina zilele de dinainte de sarbatori. Repetitii dupa repetitii. Doi ani la rând, tata s-a angajat sa ne ajute, a amenajat intr-o bucatarie de vara locul pentru adunare. Cum muzicantii nu veneau in fiecare seara la repetitii, tata ne cânta la fluer sârba, hora si batuta, jocul caprei, al “frumosilor” si “urâtilor”, tot programul pe care urma sa-l sustinem la casele oamenilor. Ne invata cântecul Caprei, uratura, strigaturile, cum sa ne deplasam prin sat, sa intram in gospodariile oamenilor, negocierile, prezentarea in fata primarului, confruntarea cu alte Capre din comuna, asa cum a invatat si el de la bunicul Silimon. Rivali ne erau cei din Cucuieti, o Capra mai mare, alai pe masura, cu o galerie de invidiat, formata din cele mai frumoase fete. Porneam pe la 12. Tot satul ne urmarea si ne incuraja, puzderie de copii, gospodari cu nostalgiile in barba. Ne faceam “numarul” la Primarie, dupa un orar riguros, pentru a nu ne intâlni cu celelalte capre. De fata cu seful de post, primeam autorizatie “de functionare” pentru doua zile, indicatii de comportament de la Militie, avertismente. O luam din capul satului, de la sonda cu sulf. Cautam mai ales casele unde erau fete de maritat, cu oameni gospodari, cunostinte, rude, prieteni. Jucam Capra, Nunta, Hora, invitam si gospodarii la joc, fetele, mamicile. Primeam bani, colaci, mere, nuci. Tot satul huia de uratori, buhaie, clopotei, muzici, tobe, pocnet de bice. Tot in acea noapte mergeau si trupe de ursari, Banda Jianului, obiceiul Buhaiului, Plugul cu boi al vârstnicilor, insa Capra era vedeta satului. La miezul noptii faceam un popas mai lung la unul din ceata, mâncam, beam, ne odihneam. Capitanul cetei, care avea drepturi depline asupra noastra, putea lua decizia de excludere din alai si trimiterea acasa a celor care “au tinut cu ursul”. Aveai nevoie de rezistenta, de cumpatare, tentatiile erau mari. Ne incheiam programul a doua zi pe inserat. Casierul scotea banii adunati, aveam contabilitate paralela, plateam muzicantii, iar restul il imparteam frateste. Dar…
              In anul 1969 s-a intâmplat pocinogul. Eram cu Capra pe la mijlocul satului. Sa fi fost ora trei dimineata. Mai multi mascati din ceata s-au luat la harta cu o alta ceata mai mica. Bataie in toata regula. S-au darâmat garduri, s-au spart capete. Cetateanul ramas fara gard a dat fuga la Militie, a facut reclamatie, iar dupa nici jumatate de ora ne-am trezit cu doi militieni care, dupa o cercetare sumara a stricaciunilor, ne-a somat sa ne prezentam la sediul postului. Toti. Capitanul nostru a primit o amenda serioasa, la fel si scandalagii, ne-au confiscat tot “armamentul” din dotare, ne-au retras autorizatia, am fost obligati sa ne scoatem mastile si somati sa mergem fiecare la casele noastre. A fost cea mai mare rusine pe care am patit-o. S-a vorbit multi ani de incident, Capra din Solont nu a mai primit autorizatie anul urmator, drept pedeapsa pentru “incalcarea ordinii si linistii publice”, iar frumosii nebuni care au provocat scandalul, impreuna cu parintii, a doua zi, au refacut gardul cetateanului. Din banii adunati am platit amenda, iar muzicantii i-au platit parintii tuturor celor care au fost in ceata. A fost ultimul an in care m-am dus cu Capra. Pentru mine a murit in acea noapte.

              Prefectura sta cu ochii pe batausii din Oituz

                de
                Silvia Patrascanu
                -

                In fiecare an, la Oituz, tinerii care umbla cu uratul se iau, in final, la bataie. In 2009, un jandarm care incerca sa-i potoleasca a fost ranit la cap si a stat in coma aproape doi ani. Ca sa previna astfel de incidente, Prefectura Bacau a infiintat un comitet operativ in componenta caruia intra reprezentanti ai Gruparii Mobile de Jandarmi, ai Politiei si Primariei Oituz. „Am detasat acolo un numar semnificativ de jandarmi si de politisti, care se vor ocupa de siguranta locuitorilor, dar si de dirijarea traficului pe drumul european”, a declarat Dorin Pocovnicu, subprefectul judetului. Asta din cauza ca unii dintre tineri stationeaza in strada sau opresc masinile. Obiceiul de la Oituz se numeste „Spargerea caprelor”. Flacaii se organizeaza in cete si din 31 decembrie incep sa cânte si sa joace prin sate. Doua zile zile se distreaza, umbla noaptea cu faclii aprinse, iar la sfârsit, in atreia zi, se aduna in centrul comunei si se bat cu ghioagele pâna când se prabusesc lesinati.

                Trecerea in noul an, vegheata de politisti si jandarmi

                  de
                  Geta Panaite
                  -

                  Linistea sfârsitului de an si a primelor zile din anul care sta sa vina va fi asigurata si de aceasta data de politistii si jandarmii care vor fi la datorie. Numai de la Inspectoratul Judetean de Politie Bacau au fost mobilizati peste 200 de agenti si ofiteri, majoritatea de la rutiera si ordine publica, gata sa intervina acolo unde va fi nevoie de ei, dar vor fi intâlniti si pe strazi sau in trafic, rolul lor fiind de prevenire si combatere a faptelor antisociale. „Peste 250 de politisti vor actiona zilnic, in perioada urmatoare, pentru ca trecerea dintre ani sa se desfasoare in conditii de liniste si siguranta. Politistii bacauani sunt pregatiti sa actioneze pentru prevenirea oricaror fapte de natura sa tulbure linistea cetatenilor si sa intervina ori de câte ori sunt sesizati cu privire la savârsirea unor fapte antisociale. Politistii vor actiona atât in mediu rural cât si in cel urban”, a spus insp. Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt la IPJ Bacau. Agentii de politie rutiera vor fi prezenti pe principalele artere rutiere, în punctele cu risc ridicat de accidente si la orele cu trafic intens, si vor actiona pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor rutiere. In aceasta perioada vor fi intensificate controalele si activitatile specifice, pentru limitarea excesului de viteza si pentru depistarea celor care conduc sub influenta bauturilor alcoolice.

                  Prezenti la Revelion

                  Si sa nu credeti ca politistii dorm pe o ureche in aceste zile de sarbatoare. De Craciun acestia au aplicat peste 550 de sanctiuni, dintre care 160 pentru tulburarea ordinii si liniste publice si peste 350 la regimul rutier dar au intocmit si 19 dosare penale. Atât politistii, cât si jandarmii vor fi prezenti la petrecerile care se vor organiza in centrul municipiilor sau oraselor la trecerea dintre ani, iar jandarmii chiar au câteva recomandari pentru cei care vor sa intâmpine noul an in strada. „Sa evite pe cât posibil sa vina sub influenta bauturilor alcoolice, intr-o stare in care sa nu-i mai permita reactia sau sa aiba o reactie nepotrivita la sfaturile sau indrumarile noastre. Sa nu aiba asupra lor sabii, cutite sau alte arme de natura a pune in pericol integritatea lor si a celorlalti si sa asculte de sfaturile noastre pentru ca noi suntem acolo sa-i ajutam si sa avem grija ca petrecerea sa fie una lipsita de evenimente nedorite”, a spus col. Vasile Enache, inspectorul sef al IJJ Bacau. Revelion in aer liber se va organiza in municipiul Bacau, in Onesti si Comanesti.

                  Ion Ghelu Destelnica, Omul

                  de
                  Ion Fercu
                  -

                  Nu despre scriitorul, regizorul, actorul si profesorul de teatru Ion Ghelu Destelnica vreau sa va vorbesc. Mai ales despre Omul Ion Ghelu Destelnica as vrea sa va spun câteva cuvinte. Pe când eram elev, la Liceul Pedagogic, Profesorul a venit la scoala noastra si a realizat o selectie pentru clasa de actorie de la Scoala Populara de Arta. Am avut apoi bucuria de a lucra doi ani cu domnia sa. A fost o provocare fara precedent. Am descoperit, ca adolescent, o alta lume decât aceea a sabloanelor, a inflexibilitatii scolii. Am descoperit o lume posesoare de suflet. Imi amintesc si acum de prima proba a examenului de an. Esti cizmar, mi-a spus Profesorul. N-ai scaun, n-ai calapod, unelte, papuci de reparat; n-ai nimic real, gravid de concretete. Treci la treaba! Demonstreaza-mi, in trei minute, ca esti cizmar… Sigur pe mine, am rezolvat exercitiul. Apoi a venit feed-back-ul Profesorului: „Mi-ai demonstrat excelent ca esti un robot-cizmar. Nu te-ai murdarit/sters de dohot, n-ai fost in pericol sa inghiti un cui, n-ai trait satisfactia cârpirii papucilor; nici macar n-ai mimat o injuratura, o strâmbatura din nas, ca-n viata. Omul nu-i robot; nici actorul…” Ne intreba mereu ce note aveam la scoala, ce necazuri, ce bucurii aveam. Ii spuneam mereu despre notele aiurea de la latina. O, nu! exclama Profesorul. Astea nu-s note, ci pedepse. Omul acesta nu-i profesor, ci inchizitor! Ce Dumnezeu cauta la catedra?… Când a murit colega noastra de grupa, Anda, cea care s-a aruncat in fata trenului, Profesorul a plâns ca un copil: „Era prea sensibila pentru viata; nu avea in ea nimic dintr-o fiara. Nu uitati sa fiti si fiare, atunci când e cazul; altfel sunteti pierduti!” Faceti-mi, ne-a spus altadata, un portret succint, caracterizati-ma, aratati-mi ca va pricepeti la oameni, altfel n-o sa puteti juca pe scena in rolul lor… I-am spus scurt, privindu-i statura impozanta, boema: „Sunteti un grizzli fermecator locuit de un mare suflet!” A râs. Si ce râs… In sezonul 1971-1972, fotbalistii de la U.T.A. reuseau un parcurs de senzatia in U.E.F.A. La caminul-cazarma al Liceului Pedagogic nu exista nici macar un televizor amarât la care sa avem acces. Cum multi dintre cei de la clasa de actorie eram microbisti, aidoma Profesorului, acesta ne-a invitat acasa la el, ca sa vizionam un meci superb, cel in care Domide a marcat un gol miraculos, de pe extrema dreapta. Locuia in centru, intr-un apartament aflat deasupra magazinului „Spicul”. Ce atmosfera boema, dar o boema elevata, de bun simt, era in casa Profesorului… Mi-o aduc aminte pe doamna Ghelu, o blonda superba, afabila, care agrea, probabil, toate toanele sotului, care-si invita si elevii acasa. Cafele, prajituri, sucuri, vorbe alese… Atunci, Profesorul ne-a oferit, cu firescul sau cotidian, inca o lectie de exceptie. Era o lectie despre Suflet. Ne spunea ca daca n-o sa ajungem sa fim actori, avem Marele Nostru Rol de jucat in lume; un rol mai important decât orice altceva.
                  Nu i-am multumit niciodata pentru aceste minunate lectii. L-am intâlnit doar de câteva ori dupa ce-am finalizat cursurile liceale. Isi amintea mereu, cu placere, de portretul acela adolescentin pe care i-l creionasem: „Sunteti un grizzli fermecator locuit de un mare suflet!”… „Grizzli, parca asa ziceai, nu?” „Un grizzli fermecator locuit de un mare suflet, domnule Profesor”, replicam eu. Ma imbratisa si ne desparteam fara nicio vorba, aruncând unul catre altul priviri in care clocotea Sufletul. Zilele trecute s-au implinit niste ani de când Omul Ion Ghelu Destelnica se plimba altfel printre noi. De câte ori trec pe strada Scolii Populare de Arta sau prin preajma fostului magazin „Spicul”, aproape astept, ca un copil bântuit de naivitate, sa se apropie Profesorul de mine si sa ma imbratiseze. Eu n-am indraznit sa-l imbratisez niciodata. O fac acum.

                  Volei feminin / Stiinta are parte de antrenamente la foc-automat pe perioada Sarbatorilor de iarna

                  de
                  Dan Sion
                  -

                  S-au antrenat si pe 30 decembrie

                  Preluari in loc de sarmale, blocaje la fileu pe post de cozonaci si servicii in forta ca alternativa la platourile cu racituri. Acesta este „meniul” de Sarbatori al liderei Diviziei A1 la volei feminin, Stiinta Bacau. Studentele n-au avut prea mult timp la dispozitie nici sa gateasca si nici sa deguste traditionalele preparate culinare care se pun pe masa cu ocazia Craciunului si a Anului Nou. Bacauancele si-au reluat pregatirile in a doua zi de Craciun, urmând sa se antreneze pâna pe 30 decembrie, inclusiv.

                  Doar doua zile de pauza

                  Lidera va avea doar doua zile de pauza: pe 31 decembrie si pe 1 ianuarie. In a doua zi a lui 2013, Herlea si compania vor lua din nou drumul Salii Sporturilor deoarece returul sezonului regulat bate la usa. Pe 12 ianuarie, in Bacau vine CSM Bucuresti, iar Stiinta vizeaza prima victorie a anului. Si cea de-a 12-a la rând in campionat. „Daca vrem sa fim in forma la ora primului joc oficial din 2013, trebuie sa tragem tare la antrenamente. Nu stam, ca ne sta norocul”, a declarat mai in gluma, mai in serios, antrenorul bacauancelor, Florin Grapa.

                  Vizite din Argentina

                  In contextul unui program de antrenamente la foc automat, nici nu s-a pus problema ca argentiniencele Mimi Sosa si Lucia Gaido sa plece acasa, peste Ocean. Pentru a se simti insa ca in familie, cele doua sud-americance au primit vizita mamelor, care vor ramâne in Bacau pâna dupa Revelion. Nici Kremena Kamenova nu va petrece trecerea in noul an acasa, in Bulgaria. Cea mai eficace tragatoare a Stiintei isi continua si ea antrenamentele alaturi de Herlea, Sobo si Miclea-Grigoruta.

                  Fales, imprumutata la Medicina

                  Exista, totusi, o jucatoare care a spus „la revedere” Stiintei. Nu doar pe perioada Sarbatorilor de Iarna, ci pâna la finalul sezonului 2012-2013. Este vorba de centrul Georgiana Fales, care a fost cedata pâna in vara, sub forma de imprumut, Medicinei Târgu-Mures. Antrenorul Florin Grapa ia in calcul aducerea unei ridicatoare si a unei tragatoare secunde in perioada de transferari ce se va incheia pe data de 10 ianuarie. „Mi-as dori sa ne intarim in aceste doua compartimente. Deocamdata, nu avem nimic sigur, mai multe lucruri vom sti dupa 7 ianuarie”, a spus Grapa.

                  Taxele si impozitele raman neschimbate la Onesti

                    de
                    Ion Moraru
                    -

                    Consilierii locali onesteni au stabilit recent nivelul impozitelor si taxelor locale si a unor taxe speciale pentru anul 2013. Daca in alti ani votarea nivelului impozitelor si taxelor locale crea in Consiliul Local Onesti o atmosfera incinsa, fiind necesare si pauze pentru consultarea consilierilor, de aceasta data legislativul onestean a avut o atitudine „palida” in privinta acestor taxe si impozite, fiind semnalate doar câteva puncte de vedere mai aprinse. Astfel, consilierul local Stefan Martin a mentionat ca nu este de acord cu taxa de salubritate-mediu, in valoare de 10 lei pe luna pentru fiecare angajat al unei societati comerciale si a declarat: „Aceasta taxa are mai multe <>, ea nu se refera la institutiile publice, ci numai la societatile comerciale cu capital privat ori cele care au punct de lucru in Onesti”. Consilierul local Gheorghe Ene (democrat-liberal), a atras atentia asupra faptului ca „din trei in trei ani Guvernul României indexeaza taxele si impozitele locale, lucru ce ar aduce o crestere si a taxelor si impozitelor locale”. Asupra acestei atitudini atât majoritatea consilierilor locali onesteni cât si primarul municipiului au dat asigurari ca, „in ciuda faptului ca la posturile de televiziune se vorbeste numai de cresterea taxelor locale, la Onesti ele nu vor creste”. Consilierul local Emil Lemnaru (social-democrat) a declarat: ”Administratia publica locala se sustine cu taxele si impozitele locale. Premierul Guvernului României, Victor Ponta, a propus administratiilor siautoritatilor locale nu cresterea cu 16 la suta a impozitelor si taxelor locale, ci de a se merge cu o crestere pâna la 16 la suta a acestora – care arata descentralizarea si autonomia locala. Faptul ca la Onesti se pastreaza impozitele si taxele locale din anul 2012 este un lucru bun. In privinta taxei de salubritate – mediu, agentii economici care au sansa sa faca profit in municipiul nostru, trebuie ca sa plateasca aceasta taxa, ce este in folosul comunitatii onestene”.

                    Depozit de gunoi pe Castanilor

                      de
                      Doina Mincu
                      -

                      Ocoliti de masinile de salubritate

                      Intr-un bloc de pe strada Castanilor nu miroase a cetina de brad in aceste zile, ci a gunoi. Dupa cum se plâng locatarii, masinile de salubritate nu au mai trecut pe la ghena lor de la inceputul lunii. A fost suficient sa creasca temperatura cu câteva grade pentru ca mirosul resturilor menajere sa devina insuportabil. Au sesizat primaria si Directia de Sanatate Publica, dar fara folos.

                      Pentru locatarii din blocul 4 de pe strada Castanilor, ghena de gunoi este un cosmar. Masina de salubritate a trecut ultima data prin zona pe 2 decembrie. De atunci, resturile aruncate pe toboganul blocului s-au adunat in incaperile ghenei. Una este deja plina, iar a doua se va umple in câteva zile. Locatarii de la parter sunt disperati din cauza mirosului. „De o luna nu a mai trecut masina de gunoi, ne-a declarat Vasile Gorovei, locatar in acest bloc. Am inteles la inceput ca era zapada si nu intrau masinile pe alee. Am chemat eu pe cineva cu plugul sa faca drum pâna la ghena. L-am sunat apoi pe domnul director de la firma de salubritate. Mi-a promis ca trimite masina. N-a venit. Azi l-am sunat din nou, dar mi-a vorbit urât si m-a trimis la tara.” In ghena s-au adunat resturile menajere, iar doua-trei zile mai calduroase au stârnit toate miasmele. Locatarii de la parter ar vrea sa fie desfiintat toboganul de gunoi si sa se amenajeze in zona o platforma cu tomberoane pentru blocurile de pe Castanilor. Nu au gasit, insa, intelegere nici la vecini, nici la autoritati. „Am mai avut probleme cu gunoiul acum câtiva ani, ne-a declarat Vasile Gorovei. Masinile nu puteau ajunge din cauza celor care parcau in dreptul ghenei. S-a afisat un program de ridicare a gunoiului care s-a respectat un timp, dar acum isi bat joc de noi.” Probleme in ridicarea gunoiului nu sunt numai la acest bloc. In toata zona se vad tomberoane din care deseurile se revarsa. Desi aleile sunt acum accesibile pentru masini, cele de salubritate nu-si fac aparitia. Am incercat sa-i contactam pe reprezentantii societatii de salubritate, insa fara succes.

                      Moment de bilant: 2012 a fost un an intre „foarte greu” si „bunisor”

                        de
                        Silvia Patrascanu
                        -

                        Suntem la sfârsit de an, când ne uitam in urma si comparam dorintele cu realizarile, apoi facem un nou plan. In mare parte, suntem raspunzatori de indeplinirea obiectivelor. Totusi, viata noastra depinde de nivelul salariului, de pretul alimentelor, de siguranta orasului in care traim. La ceas de bilant, bacauanii isi doresc sanatate si stabilitate economica.

                        Ne mai desparte putin timp de noaptea Anului Nou si prima zi din 2013. Bacauanii trag linie si fac bilantul. Cei mai multi sustin ca 2012 a fost un an foarte greu. In cel mai bun caz, a fost unul moderat. Din cauza asta, nici nu indraznesc sa viseze prea multe. Nu-si doresc o casa noua, o masina sau excursii in strainatate. Spera doar sa fie sanatosi si sa-si gaseasca o slujba. Francisc Demsa marturiseste ca lucreaza in constructii, „domeniul cel mai grav afectat de criza, momentan. Imi doresc ca in 2013 sa avem sanatate si sa fie un an mai bun, care sa ne aduca fericire in familie.” Cei care au avut realizari in plan personal spun ca anul 2012 a fost de mijloc. Sunt nemultumiti, in schimb, de modul in care s-au implicat autoritatile locale in rezolvarea problemelor orasului. Prea multe gunoaie, prea putine locuri de munca si prea multi câini maidanezi. Pentru 2013, isi dorec un oras mai curat si mai sigur: „A fost un an bunisor, nu foarte bun, multumim lui Dumnezeu!” afirma Constantin Intuneric. Nu i-a lipsit nimic? „Ei, chiar daca mai lipseste luptam sa le adunam gramada.” Isi doreste ca, in 2013, „conducatorii astia, ai nostri, sa se intereseze de curatenia orasului si de câinii vagabonzi, sa-i stringa de pe strada si sa creeze locuri de munca pentru tineret. Asta-i cea mai grea problema, in tara asta!” Pentru Florin Alban, „a fost un an care a avut si bune, si rele, dar balanta este inclinata 80 la suta spre bine. Pe toate planurile, si financiar, si familial, si sentimental, a fost un an moderat.” Pentru vârstnici, in schimb, anul 2012 a fost unul greu. Rasufla usurati ca s-a incheiat, ca si cum ar fi trecut printr-o mare cumpana si privesc inainte agatându-se cu disperare de promisiunile Guvernului: „Speram ca va fi mai bine si poate va inceta frauda din tara, ca prea mult s-a furat! Se lafaiesc in trei-patru vile, de parca nu tot un sicriu iau dincolo, ca fiecare!”

                        Revelion de parlamentar: Va fi un An Nou „de criza si de meditatie”

                          de
                          Silvia Patrascanu
                          -

                          Doua treimi dintre cei alesi de bacauani sa-i reprezinte si sa decida in Parlament in locul lor sunt noi. Au inceput o altfel de viata, in Capitala, si vor petrece primul lor Revelion de deputat sau senator. Spre 2013, privesc cu oarecare ingrijorare: isi doresc sa nu dezamageasca, sa nu-si incalce principiile si sa apere cu succes interesele comunitatilor care i-au ales.
                          Primul Revelion de parlamentar „va fi o copie a celorlalte pentru ca nu am intrat inca in pielea unui deputat. Eu sper ca nu ma voi schimba, ca voi ramâne asa cum sunt acum, voluntara si corecta”, marturiseste Viorica Marcu, precizând ca va petrece Anul Nou alaturi de cei dragi, acasa. Privind spre 2013, fostul consilier judetean este optimist. „Sper ca prezenta mea sa dea o anumita nota Parlamentului pentru ca eu sunt o persoana cu principii si apar principii, a declarat proaspatul deputat. Sper sa fie aparate si interesele comunitatilor in Parlament, mai ales interesele comunitatilor rurale pentru ca am fost aleasa intr-un colegiu cu acest specific.” Lucian Sova, fost director la ARR, fost consilier al ministrului Transporturilor, iar de pe 9 decembrie, deputat PSD, va fi la Bucuresti in noaptea dintre ani: „Nu va fi nimic special! Voi petrece Revelionul la Opera, cu familia si cu niste prieteni.”

                          „Lumea are asteptari foarte mari”

                          Tot oameni suntem, cu griji si indatoriri, „chiar daca ne-am schimbat obiectul de activitate”, afirma Lucian Sova. Pentru 2013 isi doreste lucruri obisnuite in plan personal, iar „in plan profesional, sa fac fata exigentelor legate de atributiile de parlamentar.” Lucian Ciubotaru, PNL, consilier local in doua mandate, iar din iunie 2012, consilier judetean, a câstigat si alegerile parlamentare, fiind acum deputat in Colegiul 3. Desi a activat in CL si CJ, care sunt niste parlamente mai mici, plecarea la Bucuresti nu e chiar comoda. Totusi, „nu conteaza daca e obositor sau nu, câteodata si sa stai degeaba e obositor, important e sa fii folositor. Eu imi doresc sa ramân echilibrat si sa nu dezamagesc. Lumea are asteptari foarte mari de la noi. Ne-a dat toata puterea si acum nu avem niciun motiv sa nu reusim.” Chiar daca 2013 ii aduce si o noua functie, Lucian Ciubotaru va petrece „acasa, cu cei dragi, linistit si decent. E un An Nou de criza si de meditatie!”

                          Bacauanii au luat cu asalt Serviciul de Permise Auto

                            de
                            Geta Panaite
                            -

                            Aglomeratie la Serviciul public comunitar regim permise de conducere si inmatricularea vehiculelor Bacau. De când au auzit ca anul 2013 vine cu un nou Cod Rutier, oamenii parca si-au dat cu totii intâlnire la ghisee. Vor sa-si schimbe permisul mai devreme ca sa nu fie nevoiti sa treaca pe la medic atunci când documentul le va expira. Asa s-a ajuns ca in zilele de 27 si 28 decembrie activitatea de aici sa se dubleze si din 100 – 120 de persoane câte erau intr-o zi normala sa se ajunga la 200 de persoane pe zi. Angajatii de aici mai pun aglomeratia si pe seama zilelor libere care au fost de Craciun. „Aglomeratia se datoreaza partial si faptului ca nu s-a lucrat trei zile, cei care aveau probleme de rezolvat la serviciul nostru au fost nevoiti sa vina zilele acestea. Si sa nu uitam ca mai urmeaza trei zile nelucratoare”, a spus subcomisarul Bogdan Craciun, din cadrul SRCRPCIV Bacau. Dar si noul Cod Rutier i-a facut pe multi sa-si petreaca ultimele zile din an la coada. „Oamenii au crezut ca noul act normativ va intra in vigoare odata cu inceperea noului an si nu cu data de 19 ianuarie. Cei care au venit pentru preschimbarea permisului au venit tocmai in ideea de a evita efectuarea unei noi vizite medicale”, a mai spus Craciun.

                            Schimba permisul cu doi ani mai devreme

                            Domnul Mihai Opinca a venit de la 8 dimineata si s-a asezat la rând pentru a fi sigur ca noul an il va prinde cu un nou document de conducere. Permisul ii expira abia in 2015, dar a gasit oportun sa-l schimbe acum. „Am venit sa-mi schimb permisul deoarece s-a anuntat o facilitate acum. Taxa va fi numai de 70 de lei si fara fisa de medicala. Noi ca românul incercam sa ne mai usuram din cheltuielile anuale. Mie imi expira in 2015 si pentru ca mai ramân doar doi ani si se impune ca sa avem permise europene am zis sa fim in ton cu cerintele actuale”, spune Mihai Opinca. Dânsul spune ca are grija de sanatate sa si ca nu ar pune in pericol viata lui ori a celorlalti. „Eu de obicei sunt la zi cu investigatiile. Este interesul meu sa-mi urmaresc sanatate si sa fiu sigur atunci când ma urc la volan”, a mai spus Opinca. Noul Cod Rutier, care va intra in vigoare la data de 19 ianuarie 2013, prevede obligativitatea efectuarii fisei medicale la schimbarea permisului atunci când expira. Chiar daca vin mai devreme, noul document primeste o valabilitate redusa, astfel incât sa nu se depaseasca cei zece ani cât este valabilitatea unui permis. Pâna acum soferii veneau la ghiseu inainte sa le expire carnetul si primeau un altul pentru urmatorii zece ani fara sa mai fie examinat de un medic.

                            Speriati de taxa auto

                            Aglomeratia a fost zilele acestea si la Biroul de Inmatriculari. O alta veste i-a facut pe alti bacauani sa stea la coada la ghiseele alaturate. S-au speriat ca din ianuarie exista posibilitatea sa se introduca taxa de prima inmatriculare a masinii, pentru care nu s-a mai achitat pâna acum o astfel de taxa, si au venit sa inmatriculeze acum autoturismul. „Este mai aglomerat fata de o alta perioada din an, dar sa nu uitam ca nici nu s-a lucrat zilele trecute. In ceea ce priveste taxa de poluare pentru prima instrainare a masinii, aceasta nu este clara. Abia la inceputul lunii ianuarie Guvernul va lua o decizie in acest sens”, spune cms. sef Claudiu Filimon, seful Biroului Inmatriculari. Functionarii de aici spun ca au avut si persoane care aveau masina adusa din strainatate din luna martie si a inmatriculat-o abia acum, proprietarul asteptând atâtea luni tocmai sa se elimine aceasta taxa. Si aici au fost peste 100 de solicitari pe zi, mult mai multe decât intr-o zi normala de lucru.

                            Obiceiuri de iarna la noi: Plugusorul, Ceata tobosarilor, Capra mare si mascatii

                            de
                            Roxana Neagu
                            -

                            La noi, in Moldova, sarbatorirea Anului Nou ocupa un loc distinct. Urâtul si frumosul, raul si binele se amesteca intr-un vârtej transpus simbolic intr-un carnaval ritmat si bogat colorat de numeroase rituri, ceremoniale, datini si obiceiuri.

                            De Anul Nou se merge cu „Plugusorul”, un obicei stravechi. Pe fondul sonor asigurat de melodia unui fluier si sunetul neacordat al unei tobe, alaturi de „buhai” (care imita mugetul taurului) se rosteste un text in versuri care infatiseaza alegoric munca agricultorului (aratul, semanatul, seceratul, treieratul etc), la care se adauga urari de sanatate si belsug in toate. Acestea sunt insotite de clinchete de clopotei, de chiuituri si pocnete de bici, pentru alungarea a tot ce reprezinta rau si urât. Cu o larga raspândire la sate este si jocul „Caprei mari si a capritelor mici”, dar si traditia „Ceata tobosarilor” ai carei interpreti aduc ritmurile unor dansuri populare de virtuozitate. Din marea varietate a jocurilor cu masti este si „Capra muta” care face parte din tipologia mastilor costum prin care interpretul isi acopera intreg corpul. Scenariul obiceiului are si un moment distinct, reprezentat prin „moartea caprei” si „invierea ei”. Capra este adusa la viata” de „Ceata mascatilor”, un grup de persoane carora li se atribuie denumirea generica de „Urâti”, in contrast cu cea de „Frumosi”, atribuita personajelor costumate in haine de sarbatoare ce manifesta un comportament lipsit de stidente. „Jocul cailor” este un alt obicei ce aminteste de stravechiul cult al fertilitatii, de serbarile procesionale cu animale, ce solicita purtatorilor de masti sa execute diverse miscari si actiuni specifice acestor animale, prin muzica, imagine plastica, dans si pantomima.

                            Jocul cu masti

                            Sunt semnalate peste 100 de obiceiuri de iarna care apartin categoriei „jocurilor cu masti”. Cele mai cunoscute sunt – Jocul Caprei, Jocul Cerbului, Jocul Caiutilor, Jocul Ursului. Majoritatea mastilor sunt antropomorfe – mosnegi, babe, draci, tigani, tiganci, negustori, doctori etc. Protejati de „obrazare” (masti care acopera doar capul) sau de masti costume (ce acopera intreg corpul), personajele din jocul mastilor au rolul de a ironica, de a demasca si satiriza, de a sanctiona tot ceea ce este imperfect de-a lungul anului. Mastile obiceiurilor de iarna sunt confectionate de materiale diverse, de la blana, postav si lâna, pâna la lemn sau arama. Adesea ele sunt impodobite cu materiale stralucitoare (poleiala, margele, hârtie colorata, cioburi de sticla, flori din plastic, pene si altele). Muzica in aceste jocuri este asigurata de folosirea fluierului, a cimpoiului, cobzei, vioarei, tambalului mic, trompetei si tobei.

                            „Respectul fata de traditie si grija pentru forma obiceiurilor au facut ca in satele cu viata traditionala, anumite persoane cu aptitudini si interes sa se specializeze in aceste jocuri. In prezent, scenariile obiceiurilor traditionale sunt, de buna seama, sensibil schimbate. Mai putem vorbi de reminescente arhaice, de unele secvente cu caracter ritual sau de prezenta, pe ici – colo, a unor obiecte si gesturi magice.”
                            Petre Vlase, director Ansamblul Folcloric „Busuiocul”

                            Irezistibile in noaptea dintre ani

                            de
                            Roxana Neagu
                            -

                            Alegeti rochia, coafura si machiajul perfect

                            Pentru ca noaptea dintre ani este una cu adevarat speciala, rochia, coafura si machiajul sunt cele mai importante pentru obtinerea unui look perfect.

                            Specialistii recomanda sa mizati pe rochiile de seara lungi, elegante, cu model tip sirena sau pe rochiile in stil grecesc, usoare. Daca va petreceti seara de Revelion intr-un restaurant de lux este bine sa alegeti rochii lungi negre sau aurii, din dantela sau materiale lucioase. Rochia perfecta insa pentru doamnele si domnisoarele care au adoptat de-a lungul timpului stilul clasic este una eleganta si simpla, dar bine incadrata in tendintele anului, maxi cu fusta lunga pâna in pamânt si corset cu decupaje asimetrice. In mare voga sunt si rochiile de ocazie cu spatele decupat, ce pot fi accesorizate foarte usor cu bratari si cercei colorati, care sa scoata in evidenta tinuta de Revelion. Se poarta in continuare negrul, dar si culorile tari de rosu, albastru, verde.

                            Pentru coafuri – cocuri, impletituri sau bucle lejere

                            Revelionul 2013 cere eleganta si desavârsire si in ceea ce priveste coafura. Se poate opta pentru o coafura eleganta care pune in evidenta trasaturile fete. Alege cocuri, impetituri sau bucle. Se poarta culori solare, de la blond inchis pâna la blond deschis, cu irizatii, cendre-uri si aramiuri, pâna la rosu si cyclamen. „Accentele tari, indraznete, opulente sunt recomandate pentru persoanele nonconformiste. Cocurile sunt geometrice, bine definite, arhitecturale. Bineinteles ca, in continuarea, se poarta si clasicul. Totul depinde de stilul si caracterul fiecaruia”, explica Emma Gradinaru, hair-stylist si colorist specialist la „No Name Center” din Bacau. Daca se opteaza si pentru accesorii de par, la coafurile rock, cu foarte mult volum, se aplica pietre, siraguri si chiar zale, iar pentru cocurile pe ceafa, perlele fine sau flori naturale. La doamnele si domnisoarele cu par scurt se preteaza coafuri aerate, usor ondulate, cu vârfuri libere.

                            Manichiura clasica a unghiei

                            Bineinteles ca nu trebuie uitate nici mâinile si unghiile. Chiar si acum, in noaptea de Revelion, in continuare se poarta modelele clasice de unghii. Manichiura poate fi simpla sau accesorizata in functie de rochie si de pantofi. Se poarta si pictura pe unghii, cu aplicatii de catifea si chiar foite de aur. Alege oja intr-o nuanta seducatoare de rosu, cyclame, argintiu, auriu sau chiar roz, in nuante sidefate sau mate. Atentie! Chiar daca sunteti tentate din diferite motive (unghiile cresc foarte greu sau prezinta imperfectiuni) nu mai apelati la unghiile false. Stilistii nu ni le recomanda pentru ca nu mai sunt la moda. In plus, fac mai mult rau decât bine intrucât deterioreaza unghiile naturale. Se poarta unghiile sanatoase, perfect rotunjite, de marime medie.

                            Machiajul – luminos si rezistent

                            Machiajul de Revelion 2013 se incadreaza in look-urile cu totul speciale, abordate cu ocazia sarbatorilor si petrecerilor de iarna. „In general se poarta tot ce sta bine, in functie de rochii, accesorii, dar, mai ales de personalitatea fiecarei femei. Machiajul in noaptea dintre ani insa trebuie sa fie luminos si rezistent. Trebuie scoasa in evidenta culoarea ochilor, dar pe culori neutre, naturale, tip alb, argintiu, auriu. Recomandam combinatia mat cu iluminat la baza ochiului”, recomanda Liliana Higiu, administrator Centre de estetica si academie «Floarea de colt». Pentru un look feminin se poate apela si la genele false, iar in ceea ce priveste mascara, cea mai recomadata este waterproof. Pentru buze se aleg rujuri sau gloss-uri in nuante de rosu, piersica, roze, iar in cazul unei rochii negre, de exemplu, chiar la cyclamen. „Nu este obligatoriu ca rujul sa fie asortat cu oja. Se poate alege o culoare care sa se potriveasca, de exemplu, cu accesoriile”, mai precizeaza Liliana Higiu.

                            Pantofii, obligatoriu cu toc inalt

                            In ceea ce priveste incaltamintea, sunt recomandati pantofii cu toc inalt, compusi din materiale ecologice, precum si tocul cu aspect de lemn sau tocul invelit in tesutul din propriul material al pantofului. Când alegeti o pereche de pantofi trebuie insa sa aveti in vedere comoditatea lor, pentru a va simti cât mai bine. Culoarea pantofilor se alege dupa culoarea rochiei, dar acest lucru nu este neaparat o regula. De exemplu, daca rochia este albastra cu o centura argintie la talie, puteti alege o pereche de pantofi de culoare argintie. Nu mai ramâne decât sa va distrati la maximum!

                            Box / Mihai Nistor viseaza titlul european in 2013

                            de
                            Dan Sion
                            -

                            Joc de picioare

                            Are un program super-greu. Pe masura categoriei la care boxeaza. Intre un drum acasa, in România, pentru a-si ridica trofeul de cel mai bun sportiv al SCM Bacau in 2012, o sesiune solicitanta de antrenament si un meci in World Series, unde participa sub culorile echipei din Kazahstan, Astana Arlans, „super-greul” Mihai Nistor isi gaseste insa timp si pentru planurile din 2013. Un an in care vrea sa dea bronzul cucerit la Europenele din 2011 pe un titlu continental. Nici mai mult, nici mai putin!

                            Atac frontal

                            Nistor renunta la garda si ataca frontal: „Ce-mi doresc in 2013? Prima competitie importanta a anului e Campionatul European de seniori. Asa ca nu-i greu de ghicit: vreau aurul european si ma voi pregati intens pentru a-l obtine”, spune boxerul legitimat la SCM Bacau. Si Mondialele? „Sa iau mai intâi aurul Europene, dupa care ma voi ocupa si de Mondiale. In calitate de campion european nu am voie sa ma fac de râs la Mondiale, nu?”.

                            Lovituri cu zâmbetul pe buze

                            Nistor zâmbeste, dar nu glumeste. E pus pe fapte mari! Ii sâcâie si acum, la mai bine de jumatate de an distanta, gândul ca a ratat prezenta la Olimpiada londoneza. Pentru Rio 2016 nu e loc insa de ratari. „Voi fi acolo, ascultati ce va spun! Si voi avea un cuvânt greu de spus deoarece nu vreau sa ma intorc din Brazilia fara o medalie la gât. Vreau ca momentul de vârf al carierei mele sa fie la Rio”, loveste in plin multiplul campion national.

                            Ridicare de stacheta

                            Coordonatorul loturilor nationale de box ale României, Relu Auras, merge si el pe mâna lui Mihai Nistor: „Am convingerea ca Nistor va face o figura frumoasa la Europene. Vrem sa ridicam stacheta dupa bronzul de la Ankara, de acum doi ani”. Auras priveste si catre Olimpiada de la Rio de Janeiro: „Intr-adevar, in 2016, Mihai va avea 26 de ani, vârsta optima pentru un super-greu. Ne punem mari sperante in el pentru o medalie olimpica”.

                            1...4.3824.3834.384...5.797Pagina 4.383 din 5.797

                            ULTIMELE ȘTIRI

                            		 ziare & stiri
                            © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.