joi, 15 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 4381

Unde evadam in weekend

    Distrractii si petreceri
    Daca petrecerile de sfarsit de an s-au incheiat, timid, se intorc petrecerile de sfarsit de saptamana. Vineri, 4 ianuarie, de la ora 21.00, The Stage va asteapta la primul party Discoteque din 2013, iar Pub S4 va invita de la ora 22.00 la Party with Bob. Sambata, de la 21.00, Pub S4 va ofera primul concert al anului – “Luni la Teatru”, urmat de after party pana spre dimineata. Tot sambata, 5 ianuarie, Club Zebra va invita de la ora 22.00 si pana spre dimineata la party cu Raresh / Praslea / Vincent Iulian.

    Premiera la CinemaCity
    Si CinemaCity aduce noutati la inceput de an, oferindu-va in primul weekend din 2013 o prima premiera: Parinti vs. Bunici. Gen: Actiune. Regia: Andy Fickman. In rolurile principale: Marisa Tomei, Bette Midler. Atunci cand fiica sa pleaca pentru o perioada la munca în alt oras, un bunic se vede pus în situatia de a avea grija de cei trei nepoti ai sai. Desi are la îndemana metode ale secolului XXI de a-i cuminti pe neastamparatii nepotei, el va apela la o metoda veche, dar care da rezultate!
    Alte pelicule in derulare sunt: Categoria grea in actiune; Ho Ho Ho 2; Hobbitul: O calatorie neasteptata; Jack Reacher. Un glont la tinta; Jaf contra cronometru; Mereu in offside; Omul cu pumni de fier; Sapte Psyhopati si un caine; Valul perfect; Viata lui Pi.

    Bricolaje: Secretul e sa nu abandonezi cursa

    Faptul ca a mai trecut un an din viata noastra nu e neaparat in masura sa ne bucure. Pe unii chiar ii apuca rau de tot melancolia, mai ales pe cei care au atins un anumit prag de varsta. Adevarul este insa ca s-au schimbat multe lucruri in felul in care oamenii de azi isi percep varsta, ei considerandu-se tineri multa vreme, dincolo de prejudecatile legate odinioara de numarul anilor. De pilda, multe femei devin acum mame la 40 de ani sau chiar peste aceasta varsta, cand, pe vremuri, erai deja bunica. Asta se intampla acum in foarte multe tari europene, mai cu seama, e o noua tendinta, si e de inteles, din moment ce femeile sunt preocupate de cariera, in primul rand, de asigurarea independentei lor materiale. Si eu cred ca la 40 de ani esti in plina si frumoasa maturitate. Cunosc multi oameni care traiesc si se bucura cu toata fiinta de aceasta etapa a vietii lor, neavand deloc nostalgia tineretii. “Primii 40 de ani de viata ne dau textul, urmatorii ne ofera comentariul”, spunea un filosof foarte pesimist de felul sau, pe nume Schopenhauer. Dar e foarte interesant sa ai ce comenta, zic eu, mai ales in aceste vremuri postmoderne, cand se vorbeste chiar despre o cultura a comentariului. Drept pentru care am parcurs si eu un dosar al “Dilemei vechi” (o revista mereu tanara si proaspata, cu texte interesante, cu sprinteneala de idei) care glosa pe tema varstei de mijloc.
    Am aflat ceea ce stiam, de fapt, si anume ca numerele rotunde nu spun nimic important despre noi, si ca fiecare gandim si ne simtim in felul nostru. Eu chiar ignor, fara buna stiinta, fara sa-mi propun asta, cati ani am, nu sunt obsedata de varsta, nu-mi numar ridurile si nu am spaime majore fata de trecerea timpului. Am insa grija ca timpul pe care-l am de trait sa nu se scurga aiurea. Nu-mi fac niste socoteli stricte, dar imi place sa mai adaug ceva, o pietricica acolo, la mica mea constructie de viata. Daca mi-e teama cu adevarat de ceva, asta s-ar numi irosirea fara rost. Cata vreme mai am dorinte de indeplinit, mai am proiecte, planuri, treaba de facut, nu ma simt inutila. Nu intru intr-o stare vegetativa, pentru ca am oroare de asta. Sunt inca in mers, in miscare, intr-o calatorie in care mai am ce afla si mai gasesc imbolduri de a continua sau de a incepe unele lucruri. De fapt, cred ca asta e secretul, sa nu abandonezi cursa, sa-ti deretici bagajul de voiaj, sa mai arunci ce e nefolositor, sa mai schimbi cate ceva, sa te arunci intr-o noua aventura a existentei tale. Cata vreme iti mai doresti ceva, esti viu. Si nu trebuie sa-ti doresti decat lucruri care-ti fac bine cu adevarat, fara se crezi in ce-ti vand altii la pachet. Fericirea este o chestiune pe cont propriu, nu are reteta universala. Si apoi, asta am inteles (desi o stiam deja) din articolele pe care le-am citit in dosarul de care va pomenisem, ca mult mai important decat a-si face un bilant este de a nu renunta la planuri de perspectiva. Ne tot uram „La multi ani!”, dar esential este ce facem cu ei. Aceasta-i intrebarea, iar raspunsul (alegerea) ne apartine fiecaruia in parte.

    Fiul piroman din Valea lui Ion si-a ucis mama

      In Valea lui Ion – Blagesti, Munteanu Danut (49 de ani) este cunoscut mai ales prin apucaturile sale de piroman. Infratit cu alcoolul, un adevarat om-scandal, el a dat foc la casa parintilor sai, a tras cu arma de vanatoare in casa cu intentia vadita de a face rau, a fost actorul/initiatorul unor conflicte de pomina in sat. Pedepsele pe care le-a primit au fost blande, in acord cu legislatia, fiindca de fiecare data oamenii legii au apreciat ca el n-a comis infractiunile cu premeditare, ci in urma unor „impulsuri” spontane. Acum, Munteanu Danut, divortat, locuia cu mama sa, Munteanu Maria, in varsta de 75 de ani, o femeie linistita, muncitoare, care-l suporta cu un rar stoicism. Are doua fete majore plecate in lume, ca si fosta sa sotie.
      Pe cand nu sosisera zorii primei zile a noului an, beat, Munteanu Danut si-a lovit mama cu un corp contondent in moalele capului; probabil ca obiectul a fost un ciocan, pe care politistii l-au gasit in incaperea care a gazduit sinistra crima. Tot probabil, totul s-a intamplat pe fondul unei „discutii aprinse”, dupa cum spun politistii. Munteanu Danut era maestru in iscarea unor „discutii aprinse” nu doar cu mama sa, careia ii solicita mereu bani pentru bautura, ci si cu alti oameni. Am scris in repetate randuri despre infractiunile acestui om. Chiar si mie, care-l cunosteam de pe vremea cand era mic, mi-a spus, pe un ton amenintator, ca reactie la articolele mele: „Vezi ca eu sunt cam nebun si sunt in stare de…” Cei din Valea lui Ion sunt ingroziti de aceasta crima. „Toata viata l-a suportat mama sa. Era fiul ei, dar el n-a raspuns la dragoste decat cu scandaluri, cu batai”, spune M.N. „Tot juca rolul de nebun si zicea ca el poate face orice, pentru ca daca-i nebun nu-l poate trage nimeni la raspundere”, adauga P.C. „Poate ca avea o doaga lipsa, dar de ce a fost lasat sa-si faca mendrele in halul asta, daca el nu traia decat in scandal, betie si rau?”, intreaba H.V. Toti ne-au rugat sa nu le divulgam identitatea, pentru ca, atunci cand se va intoarce, presupusul criminal (prezumtia de nevinovatie, nu?) este in stare sa-i omoare.
      Dupa ce a comis crima, Munteanu Danut s-a dus la un vecin si a spus simplu: „Am omorat-o pe mama.” Apoi, spun politistii, l-au obligat pe vecin sa-i ofere muzica de petrecere. „Cand politistii si jandarmii au ajuns acolo, la putin timp dupa savarsirea crimei, l-au gasit pe Munteanu Danut ascultand o muzica asurzitoare, data la maximum. El era euforic. A fost anuntat procurorul. M.D. a fost arestat preventiv”, ne-a spus comisarul Mihai Tanase. Conform legii, M.D. risca o condamnare de 20 de ani de inchisoare. Numai ca, daca va beneficia de serviciile unui avocat bun, de vreo amnistie electorala, s-ar putea sa scape mai usor, pentru ca, si de aceasta data, groaznica infractiune n-a fost… premeditata. Crima a fost savarsita in urma unui conflict spontan…

      Agricultorii vor avea pensii ocupationale

        Agricultorii vor beneficia de pensii ocupationale, asa cum se intampla, la ora aceasta, in Franta. E vorba de infiintarea unui pilon care va fi facultativ si se va adresa tuturor locuitorilor din mediul rural. Propunerea de lege exista deja si prevede aplicarea unui sistem combinat care sa contina o contributie platita de agricultor si un ajutor din partea statului. „Daca o persoana care lucreaza la tara se asigura cu 10 lei la fondul de pensii, statul ii mai adauga 10 sau 20 de lei”, a afirmat Mariana Campeanu, ministrul Muncii, adaugand ca „banii se acumuleaza numai la pensie” si ca acest sistem da roade foarte bune in alte tari. „Daca introducem sistemele de pensii pe conturi, s-ar putea ca aceste persoane sa inceapa sa contribuie.” Inainte de a fi pus in practica, proiectul de lege va fi supus dezbaterii publice.

        Edi Tismanaru a renuntat la fotbal pentru a curata peste in Norvegia!

        Golgheterul Seriei I din Liga a III-a si-a pus ghetele in cui la doar 25 de ani

        Criza financiara continua sa faca ravagii in fotbalul romanesc. Nu dispar doar echipe, ci si jucatori. Unii isi atarna ghetele in cui cu mult inainte de vreme. Asa cum e cazul lui Eduard Tismanaru. Golgheterul CSM Moinesti si al Seriei l din Liga a III-a a decis sa renunte la cariera de fotbalist la nici 26 de ani. Tismanaru lasa balta atat fotbalul, cat si Romania, urmand sa plece in Norvegia, unde va curata peste ca angajat temporar al unei fabrici de conserve! Salariul promis? 2000 de euro lunar. Alt standard financiar in comparatie cu cel de la CSM Moinesti, dar si alta munca. Si ce munca!

        Lotul onestenilor

        Edi Tismanaru va parasi Romania cu destinatia Norvegia la inceputul saptamanii viitoare, alaturi de alti 80 de onesteni care isi vor face o ocupatie banoasa din curatatul pestelui in Marea Nordului. Printre acestia se gasesc si alti (de acum fosti) fotbalisti. De la „veteranul” Costel Munteanu la portarii Adrian Pascu si Paul Blagoi, fara a-l uita pe Alexandru Stratulat, considerat in urma cu ceva timp drept marea speranta fotbalistica a Onestiului. Toti acestia vor semna angajamente pe perioade determinate, cuprinse intre trei luni si jumatate de an, salariul lunar fiind conditionat si de realizarea unei anumite norme.

        O despartire anuntata

        Plecarea lui Edi Tismanaru surprinde si nu prea! Atacantul Moinestiului anuntase inca de la finalul turului de campionat ca ia in calcul posibilitatea unei plecari la munca in Norvegia. S-a vorbit mai intai de o imbarcare pe un pescador, apoi de o schimbare de plan si de continuarea activitatii fotbalistice, pentru ca miercuri seara, Tismanaru sa-si anunte apropiatii ca decizia sa este batuta in cuie: „Renunt la fotbal si plec in Norvegia. N-are rost sa mai stau in tara si sa ma chinui. Merg sa castig si eu mai bine”.

        „Putea ajunge in Liga l”

        Sorin Trofin, fostul antrenor al lui Tismanaru la CSM Moinesti regreta decizia golgheterului sau. „Imi pare rau ca a hotarat sa plece, dar il inteleg; fiecare vrea sa-si faca un rost cat mai bun. L-am ajutat pe Edi in aceasta ultima jumatate de an, incercand sa-i relansez cariera, iar el, la randul sau, m-a ajutat pe mine si pe CSM Moinesti facand meciuri foarte bune si marcand goluri importante. Pacat ca s-a lasat de fotbal. Putea ajunge usor din nou in B sau – de ce nu? – chiar in prima liga”, a declarat Trofin.

        Palma data SC-ului

        Nascut la 25 mai 1987, Edi Tismanaru a jucat, printre altele, la FC Onesti, Jiul Petrosani, Otelul Galati, FCM Bacau si Aerostar, remarcandu-se indeosebi gratie vitezei de deplasare, a tehnicii in regim de viteza si a simtului portii. Vara trecuta, atacantul s-a aflat in vederile divizionarei C Sport Club, insa, dupa ce l-a chemat in probe, conducerea echipei finantate de Consiliul Local Bacau i-a intors spatele. Tismanaru s-a revansat din plin, marcand in toamna toate cele patru goluri prin care noua sa echipa, CSM Moinesti a invins Sport Clubul, in deplasare, cu 4-2.

        Este loc de „inapoi”?

        Realizarile fotbalistice ale lui Eduard Tismanaru in sezonul de toamna (locul doi in clasament cu CSM Moinesti si titlul de golgheter al turului de campionat) incheie prematur o cariera care putea cunoaste o alta turnura. Sau – cine stie – poate ca doar o intrerupe! „La cum il cunosc pe Edi, nu-l vad sa reziste prea mult la curatat de peste in Norvegia!” a marturisit un a apropiat al jucatorului, care este convins ca primavara il va prinde acasa, in Romania: „In doua luni e inapoi in tara”. Ramane de vazut daca va fi exista un „inapoi” si in ceea ce priveste fotbalul.

        Patinoar in Bacau, pe strazi si trotuare

          Trotuarele, oglinda delasarii

          Trotuarele din municipiul Bacau s-au transformat in patinoar. Din Narcisa in zona de nord a orasului, din Bistrita-Lac la Gara, tot orasul este o oglinda a indiferentei si delasarii administratiei locale. Dupa ce s-au luptat cu troienele, bacauanii incearca acum sa evite gheata groasa care s-a format in ultimele zile. Suparati pe administratia locala, trecatorii inca mai spera ca sefii din primarie se vor trezi dupa sarbatori. Poate isi vor aminti ca au o obligatie fata de cei care i-au pus in functie si le platesc salariile.

          Inca de la prima zapada s-a vazut in oras lipsa de interes a administratiei pentru modul in care circula pietonii si masinile. Utilajele de deszapezire au iesit foarte tarziu pe strazi, iar pe trotuare nu s-a intervenit deloc. Pietonii au luptat cu mormanele de zapada si au facut poteci cu pasul. Soarele a transformat nametii in gheata, aleile si trotuarele transformandu-se in patinoare. Chiar si in zonele centrale, foarte aglomerate, se circula extrem de greu. Pentru a ajunge la farmaciile din centru, de exemplu, trecatorii care vin de pe strada Razboieni trebuie sa parcurga o strada acoperita de gheata groasa. Se cunoaste ca pe aici nu a intrat toata iarna vreun utilaj de deszapezire sau vreo echipa de salubritate.
          Bacauanii se plang de faptul ca tot orasul este o capcana pentru pietoni. Strazile din toate zonele municipiului sunt acoperite cu gheata. Masinile au format fagasuri pe care este foarte periculos sa mergi. Unii pietoni isi pun viata in pericol la fiecare pas. Este cazul celor care trec podul de la Margineni. Trotuarele sunt acoperite de mormane de zapada, iar oamenii merg printre masini. „Asa am venit pe pod, ne-a declarat Mihai Nacioglu. Daca nu au deszapezit, pe unde sa mergem? Mi-e frica printre masini, dar asta e. Ce face primaria? Numai impozite stiu sa ne ia, bani. In rest, nimic. Asa e in tot orasul.” (Doina Mincu)

          Statii de autobuze blocate de gheata si taxiuri

          Statie-autobuz-AutogaraSi Statiile de autobuz au devenit adevarate pericole pentru calatori, nevoiti sa stea in strada din cauza taxiurilor parcate in zona si a zapezii necuratate din alveole. La Autogara, circulatia este un adevarat cosmar. Pentru ca sunt locuri putine de parcare, mijloacele de transport in comun sunt obligate sa parcheze in strada pentru a prelua calatorii.

          Ambuteiaj si trafic infernal in dreptul Autogarii. Fiind o zona cu circulatie intensa, aici mereu se creaza blocaje. Nici in statia de autobuz nu e mai bine. Zapada inghetata si neridicata practic anuleaza ceea ce este de fapt statie, iar mijlocul de transport in comun este obligat sa opreasca in mijlocul strazii pentru a prelua calatorii. „E greu. Se vede. Aici e placuta ca ar fi statie de autobuz, dar numai statie nu e. Stam in strada si asteptam autobuzul, ca nu avem loc. Fiecare conduce cu vrea si parcheaza cum il duce capul. Sunt taxiuri multe, masini parcate aiurea, zapada e mare si gheata”, ne-a declarat indignat Ioan Fredeles. Oamenii se plang ca asa este in tot orasul. La Piata Centrala stratul de gheata format in alveola statiei nu este curatat, la fel si in zona de sud a orasului. Cu atat mai mult cu cat, din cauza locurilor de parcare putine si taximetristii stationeaza pe unde apuca. „E greu peste tot. Si in Piata Centrala, si in sud, in dreptul Cimitirului Central. Acum e adevarat ca sunt si multe taxiuri, ca si ei trebuie sa parcheze undeva sa castige o paine, dar uite ca noi, calatorii, ne punem viata in pericol”, ne-a spus si Dumitru Chiribis, un pensionar de 86 de ani. „Pai e cam greu, ca nu avem nici noi unde parca. Problema e veche. Sunt locuri de parcare putine. Incercam si noi pe cat putem sa nu blocam statiile de autobuz”, explica si Neculai Cria, taximetrist. Edilii s-au laudat inca de la prima ninsoare ca prioritate la dezapezire au avut statiile de autobuz si strazile principale. Dar de la vorba la fapta este o mare diferenta. (Roxana Neagu)

          Cratere inghetate, santuri in mijlocul soselei, calvar pentru soferi

          Strada-santuri-gheataStrazile din municipiul Bacau s-au transformat intr-o mare de gheata . Daca prin zona centrala se circula cat de cat bine, pe strazile laterale, dintre blocuri, iti trebuie mult curaj ca sa te deplasezi. Si taximetristii au recunoscut ca sunt nevoiti sa anuleze comenzile din unele locatii pentru ca nu pot intra pe arterele secundare. Dopurile de gheata murdara, stratul gros de zapada necuratata si mormanele de omat de pe margine fac imposibila circulatia.

          Toate cartierele Bacaului s-au transformat in calote de gheata. Zeci de strazi au fost acoperite de zapada, iar plugurile care ar fi trebuit sa indeparteaze stratul gros de omat nu au trecut prin unele zone nici macar o data in această iarna. In timp zapada a inghetat si a transformat strazile in adevarate capcane pentru soferi. Acestia sunt extrem de nemulţumiţi de faptul ca drumarii contractati de municipalitate au actionat doar pe strazile mari si au lasat necuratate stradutele dintre blocuri.

          Actiune bifata doar pe hartie

          Strada Iosif Cocea, din zona de nord a orasului, este doar una dintre ele. Zona a fost blocata total luna trecuta de catre Politia Locala, tocmai pentru a fi dezapezite toate strazile laterale. Actiunea insa s-a bifat doar pe hartie, pentru ca pe teren situatia e cu totul alta. „E greu. E foarte greu. Circulam cu viteza intai, ne intelegem intre noi soferii, ca altfel nu se poate. Asa e peste tot. Pe strazile secundare intri numai daca ai nevoie. Daca nu, le ocolesti”, ne-a spus de la volan Cristiana Cenusa. „Problema e alta. Aici a fost blocata toata circulatia, in luna decembrie, aproape de Craciun, pentru a fi deszapezita zona. Nu se mai intra pe nicio strada. Erau masini de la Politia Locala care nu dadeau voie sa intri nici daca locuiai in zona. Unde e acea deszapezire? Acum totul a inghetat si nu se mai poate face nimic”, ne-a spus si mama ei, pasager in dreapta.

          „Toata harta Bacaului e asa…”

          Toate strazile laturalnice sunt la fel. Zefirului, Prieteniei, Calugareni, Tazlaului, Alunului, Neagoe Voda, Slanicului sunt doar cateva din arterele din Nord pe care iti rupi masina in doua. „Sau mai bine puneti toata harta Bacaului, in afara de zona centrala, ca peste tot e la fel”, ne-a mai spus un trecator. Oamenii isi doresc ca macar o mana de sare sa fie aruncata pe strazi, ca sa se poata circula. „Eu sincer, am cazut si mi-am rupt toata dantura. Ies din casa numai de nevoie. Am noroc ca stau aproape de piata. Macar sa arunce cu sare sau cu antiderapant ceva, ca e jale”, a aratat si Mihai Patracescu. Pe toate strazile s-au format santuri care abia pot fi strabatute, insa cu riscul de a derapa sau chiar de a se crea ambuteiaje ori tamponari.
          Din partea autoritatilor locale vine scuza ca interventia utilajelor de deszapezire a fost ingreunata pe strazile inguste, de masini parcate pe ambele sensuri de mers. Si atat. In ciuda nervilor taximetistilor si conducatorilor auto. „Eu abia mi-am schimbat bucsele si iar trebuie sa le inlocuiesc. Nu se mai poate. Nu putem sa ne onoram comenzile pentru ca primaria face numai ce vrea”, a strigat si Ciprian Ionel Gavriliu, de la volanul unui taxi.

          Singura speranta – deszapezirea naturala

          Meteorologii anunta incalzirea vremii. E singura speranta ca zapada murdara si gheata sa se curete. Dar nu de catre cei care sunt platiti din bani publici pentru asta, ci pe cale naturala. Prin dezghetare. (Roxana Neagu)

          „Vreau sa performez in cercetare”

          Interviu cu Laura Manoliu, studenta in anul II la Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, de la Universitatea Politehnica Bucuresti

          – Sefa de promotie in anul 2011 la Colegiul National “Ferdinand” Bacau, acum studenta in anul II la Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei din Bucuresti, o specializare mai degraba pentru baieti. De unde pasiunea pentru tehnica?
          – Pasiunea pentru tehnica! Nu stiu, mi-a placut foarte mult fizica in liceu, am participat mereu la olimpiade nationale, la concursuri de fizica si, imbinata cu matematica, care de asemenea mi-a placut…
          – Din familie, dupa cate stiu.
          – Din familie, da, si asa mi-am ales acest drum. Electronica este de viitor, toate aparatele sunt construite pe modele electronice.
          – De la inceput ai ales ca domeniu cercetarea?
          – Da, imi place foarte mult. Citesc studii, articole, scriu, e drept ca la inceput. Deocamdata nu este obligatie de studiu, nu avem in programa cercetare, poate mai tarziu, insa cu siguranta la master, la doctorat. Mai vad, am timp sa ma orientez.
          – Vorbeam de anii de liceu, de pasiunea pentru fizica. Cine ti-a fost profesor, mentor, care te-a indrumat spre ceea ce faci acum?
          – Doamna profesoara Nicoleta Vascan, o profesoara excelenta, un dascal adevarat, care mi-a fost si diriginta. In gimnaziu am mers si la olimpiade de matematica, la sugestia mamei, care este profesoara de matematica, insa nu mi-a fost profesor la scoala si a fost foarte bine. Matematica devenise prea abstracta, prea teoretizata pentru nivelul meu de atunci, m-am lasat si m-am axat pe fizica. M-a stimulat foarte mult si tata, care este inginer, el m-a atras spre aceasta disciplina. El a lucrat putin la fosta Metalurgie, la Centrul de calcul, iar acum este la o societate de mentenanta a retelelor de transport energie.
          – Inca din anul intai de facultate ai fost cooptata in echipa Xprojects. Vorbeste putin de acest proiect, de proiecte, de obiective.
          – Pe membri acestei echipe i-am intalnit la Targul de carte Gaudeamus, expuneau acolo anumiti roboti, componente, proiecte pe care ei le-au facut. Mi-a placut mediul de acolo, echipa si l-am intrebat pe seful echipei Theodor Milian, cum as putea face parte din echipa. Mi-a spus simplu: trimite un CV. L-am trimis imediat, cu o recomandare foarte buna venita din partea domnului profesor Bararu, de la Constanta, cel care se ocupa de multi ani de elevii cu inclinatie si pasiune pentru fizica. In fiecare an merge cu o echipa, cu proiecte la NASA si de fiecare data se intoarce cu premii, cu medalii. L-am reintalnit la acel targ de carte, m-a recunoscut si m-a recomandat echipei Xprojects, astfel am fost primita mai usor.
          – PrimuLaura-Manoliu-Centrul-Spatial-din-Olandal tau proiect, prima participare a fost la un concurs organizat la NASA. Despre ce a fost vorba?
          – Trebuia sa construim un robotel, care sa sape pamant, sa-l deverseze intr-o cuva, sa se deplaseze peste obstacole, totul simulat intr-un laborator de la NASA. Am fost singura echipa din Romania si din Europa. Cele mai multe proiecte au fost din SUA, Asia, Canada. Eram foarte optimisti, insa ne-am clasat doar printre primele 10 echipe, din cele 30 cate au participat. Ceva nu a mers, nu am avut cred experienta in asemenea competitii. Am fost oarecum dezamagiti de rezultat, insa a fost o buna experienta pentru noi, pentru echipa. A fost frumos. Am cunoscut multi studenti foarte buni, programatori de exceptie. Am ramas impresionata de nivelul, de preocuparile multor studenti din facultatea noastra, de la alte facultati, cum este cea de automatizari-calculatoare. Eu m-am integrat in echipa, m-am ocupat de partea electronica si de site-ul echipei, de pagina de Facebook. Cum se intampla la orice esec, am considerat ca seful este vinovat si…echipa s-a destramat. Nu mai suntem asa uniti.
          – Ce a urmat, eu stiu ca nu te-ai dat batuta…
          – Pasiunea ramane odata ce samburele a incoltit. Impreuna cu alti patru tineri am format o noua echipa si am propus un proiect Agentiei Spatiale Europene. Concursul dureaza doi ani si echivaleaza cu o teza de doctorat. La acest cconcurs au fost sute de aplicatii. Noi am pornit dintr-o joaca. Am vazut anuntul pe site-ul Agentiei Spatiale Europene si am zis sa trimitem si noi o propunere. Tema era sa trimiti un experi­ment, care, daca va fi acceptat va fi trimis cu o racheta in spatiu. Am trimis experimentul nostru care, pe scurt, consta in sudarea unor metale cu laser. Aveam informatii ca rachetele, in spatiu, sufera diferite defectiuni prin lovirea de meteoriti. Procedeul nostru era de lipire in spatiu atunci cand statia spatiala europeana va fi construita. Au mai fost cercetari in aceasta directie, dar nu cu lasere de putere mica, mult mai mica decat este folosita pe Pamant. Am facut calcule si am ajuns la concluzia ca, pentru siguranta persoanelor care il folosesc este nevoie de un laser de cinci wati, dioda-laser. Din sutele de aplicari au selectat sase, iar echipele au fost invitate sa le prezinte in Olanda. Am fost, spre bucuria noastra, printre cele sase. Am facut parte din echipa de patru care a mers in Olanda, unde 14 specialisti in astronautica, cosmologie, electronica, telecomunicatii, materiale speciale au urmarit expunerea noastra, prezentarea proiectului. Eram cei mai mici, toti ceilalti erau doctoranzi, doctori, masteranzi. Acum lucram la proiect, iar pe 18 ianuarie trebuie sa trimitem designul preliminar, apoi mergem in Germania o saptamana, la pregatire si instruire. Este vorba de o cercetare stiintifica, dupa aceea trebuie sa facem proiectul propriu-zis. O parte din proiect este finatat de ei, insa cea mai mare finantare a lor este “sfatul specialistului”, restul este a noastra.
          – Exista loc, preocupari in acest domeniu in Romania? Stie cineva de voi, de preocu­parile voastre?
          – Da. Dupa calificare, dar si inainte, cei de la Institutul National de Fizica, Plasma si Laseri de la Magurele au fost foarte receptivi si amabili,
          ne-au pus la dispozitie tot ce aveam nevoie pentru cercetarile preliminare, ne-au ajutat si indrumat, ne-au pus la dispozitie laboratoarele lor cu laseri.
          – Dar profesorii de la Facultate stiu, cum au reactionat?
          – Deocamdata, multi nu au aflat. Cei care stiu de “joaca” noastra, sunt foarte entuziasmati. Ne sprijina cu profesioalism, cu competenta prof. univ.dr. Mihai Stafe, de la Universitatea Politehnica, doamna Ionelia Voiculescu, tot de la Universitate, cea care ne-a ajutat cu materialele pentru experiment, cat si cercetatorii Dan Dumitras, Ana Maria Bratu si Mihai Virgil Patachia, de la Magurele. Tuturor le multumim din suflet.
          – Sa inteleg ca in facultate, la nivelul universitatii exista preocupare pentru initiativele studenti­lor, observi, simti ca s-a creat o atmosfera de studiu, de cercetare, de finantare a inteligentei roma­nesti? Impresia noastra este ca nu prea se face carte. Care este perceptia ta din interior?
          – Partea negativa, daca ii pot spune asa, este ca sunt prea multi studenti, in special la Politehnica. Noi suntem in an peste 600. Intra 600, termina in jur de 400. Unde vor lucra toti? Sunt atatea locuri de munca, vor fi in urmatorii doi-trei ani? Mai sunt 300 la Automatizari-calculatoare. E adevarat ca multi au venit pentru o diploma, au alte preocupari, nu invata, dar, per ansamblu, majoritatea se pregatesc si sansa noastra, a studentilor este sprijinul, finantarea unor proiecte de Uniunea Europeana. Studentii pot accesa, aplica proiecte europene, pot parti­cipa la concursuri. Exista un potential creator imens in universitatile noastre, trebuie doar bani si initiativa, sprijin si daruire.
          – Dupa patru ani de studiu, doi ani de masterat, unde te vezi, la ce visezi?
          – Este prematur sa ma gandesc, insa visez. Cred ca cercetarea va fi domeniul pe care o sa mi-l aleg. Depinde de oportunitati, de sansa, nu numai de ce iti doresti. Vreau sa merg intr-un centru unde se face multa cercetare. Gandul ma duce spre Germania, sa continui ceea ce imi place: cercetarea. Si, poate, in paralel, profesor la o universitate. Mirajul este Vestul, pentru ca nu am fost acolo, sa stau mai mult, sa studiez, sa vad cum sunt primiti, acceptati strainii.
          – Ce alte pasiuni mai are o studenta la electronica?
          – Imi place sa citesc, imi place sportul, sa inot, sa schiez. In general sunt o persoana sociabila. Am multi prieteni foarte buni, din domeniu, dar si din alte medii.
          – Ai un model, un mentor?
          – Incerc sa iau cat pot de la cei pe care ii intalnesc, de la profesorii mei, dar modelele mele sunt parintii mei.
          – Acum pe primul loc este acest proiect cu Agentia Spatiala Europeana…
          – Da, acum am primit biletul de lansare, cum se spune. Sigur ca proiectul nostru va fi in racheta pentru care suntem planificati, doar daca nu facem vreo prostie, insa eu zic ca este exclus.
          – N-am vorbit de echipa voastra. Cine sunt si de unde?
          – Este o colega de an, Sorina Lupu, apoi un baiat din Bacau, Nelu Ciobanu, a terminat tot la Ferdinand, acum este la doctorat, mai avem un coleg in anul doi la Calculatoare, Claudiu Cherciu si Camil Muresan – Aeronautica. Am uitat sa va spun ca la proiect suntem in parteneriat cu o universitate din Anglia, in Olanda am cunoscut o studenta la aceasta universitate, care este din Bucuresti si studiaza Cosmologia, Ioana Ciuca. Suntem o echipa formidabila, impreuna studiem, aplicam aici pe pamant, comparam apoi sa vedem daca rezultatele sunt corecte. Sper, sunt sigura ca vom fi la lansarea rachetei, in Suedia, deasupra Cercului Polar, cu proiectul nostru.
          – A inceput numaratoarea inversa: 10. 9. 8. 7. 6. 5. 4… Succes, Laura!

          Protest pe Aeroportul Bacau – VIDEO

            Angajatii firmei de paza RBD Protect s-au adunat, ieri, in fata Aeroportului Bacau pentru a protesta impotriva faptului ca Blue Aero le-a ridicat legitimatiile si le-a interzis sa mai intre in post. Nu li s-a prezentat niciun document, acuza fostii angajati. Li s-a spus, doar, ca Blue Aero a reziliat contractul de prestari servicii cu RBD Protect.

            In 2010, Aeroportul Bacau a fost luat in concesiune de Blue Air si dat in administrarea Blue Aero. Dupa nici doi ani, Romstrade, actionarul principal al Blue Air, a intrat in insolventa. O alta firma cu probleme e RBD Protect, care a asigurat paza Aeroportului, dar si a unei autostrazi. Singurii care nu au stiut nimic au fost angajatii, care s-au trezit fara loc de munca. Ieri, la ora 8, ei s-au adunat in fata Aeroportului si au protestat. „Pe data de 1 ianuarie 2013, efectivului nu i s-a permis sa intre in perimetru sub pretextul ca a fost reziliat contractul. L-am intrebat pe directorul securitatii Aeroportului care e temeiul legal si am cerut sa prezinte un act aditional, o decizie, iar el a spus ca nu-mi poate comunica decat verbal”, arata Constantin Grigoras, sef formatie paza. L-a sunat pe Ion Amoraritei, administratorul RBD Protect, care i-a spus ca nu stie nimic despre reziliere si ca cei 19 sunt, inca, angajatii RBD. Grigoras sustine ca firma de paza apartine Romstrade si ca au sediul „fata in fata”. Am incercat si noi sa-l contactam pe Ion Amoraritei, insa nu a raspuns la telefon. Oamenii se tem ca nu vor primi nici macar ajutor de somaj. „Am fost scos abuziv din post, afirma Bogdan Pocovnicu. Trebuia sa ni se arate o hartie!” „Ni s-a ingradit dreptul de a munci, au pus alta firma peste a noastra, nu ne-au dat drepturile salariale”, acuza Ducu Ionel Alistar. Au fost trimisi acasa „fara preaviz, fara o anuntare prealabila! Ni s-a interzis sa intram si ni s-au luat legitimatiile de la gat fortat.”

            „Nu Blue Aero trebuia sa instiinteze”

            Angajatii sunt suparati pe RBD Protect ca nu le-a achitat salariul pe decembrie si 300 de lei pe noiembrie, dar si pe Blue Aero, ca nu i-a instiintati in scris despre reziliere. „Nu Blue Aero trebuia sa-i instiinteze, ci angajatorul, mai exact, RBD Protect”, arata Lucian Sion, directorul tehnic al firmei, adaugand ca Blue Aero nu are datorii catre RBD, lucru confirmat de Oana Chelaru, directorul RA Aeroportul Bacau. „RBD Protect este o firma din Bucuresti, dar nu am cunostinta sa faca parte din grupul de firme in care este actionar Nelu Iordache. Cert e ca nu au niciun punct in Bacau, iar modul in care s-au comportat cu oamenii nu a fost tocmai in regula. Ei au probleme legate de salarii nu de azi, de ieri, ci de la jumatatea lui 2012. Acesta e un conflict de munca pe care trebuie sa-l rezolve cu RBD.” Legat de siguranta obiectivului, nu sunt probleme: „Paza face si Blue Aero, cu efectivul de securitate, exista si politia de frontiera, dar si firma care a inlocuit RBD Protect”, arata Oana Chelaru. Angajatii firmei de paza ameninta ca vor continua protestul: „Vom merge sa pichetam toate institutiile abilitate sa se implice in acest caz: CJ Bacau, Aeroportul, ITM si Politia. Ne vrem drepturile si nimic mai mult”, a anuntat, furios, Constantin Grigoras. In final, Oana Chelaru a reusit sa ia legatura cu administratorul RBD Protect, dar acesta a declarat ca si-a dat demisia si ca firma de paza e in insolventa, la fel ca Romstrade. In situatia asta, e greu de crezut ca angajatii isi vor mai primi drepturile banesti. Exista, insa, o speranta: ca o parte dintre agentii de paza sa fie preluati de societatea care asigura paza incepand cu data de 1 ianuarie.

            Buget subtire la „Cultura”

            Institutiile de cultura aflate in subordinea Consiliului Judetean primesc bani de la buget, din donatii si din fonduri europene. De asemenea, se pot finanta din venituri proprii. Alesii judetului au aprobat deja chiriile si tarifele pentru 2013. Cele mai mari taxe vor fi practicate de Muzeul „Ion Borcea”, iar cele mai mici, de Biblioteca Judeteana.

            Muzeele, Biblioteca Judeteana, Filarmonica „Mihail Jora”, Ansamblul „Busuiocul” si Revista „Ateneu” sunt finantate din subventiile acordate de CJ, din donatii, sponsorizari si din fondurile primite de la Uniunea Europeana. De asemenea, pot obtime venituri proprii din realizarea unor studii, inchirierea de spatii, incasarea unor taxe de intrare etc. In majoritatea cazurilor, sumele se vor majora doar cu indicele preturilor de consum. Astfel, pentru inchierea salii „Ateneu”, Filarmonica „Mihail Jora” va incasa cel mai mult de la societatile comerciale: 2.100 lei peste patru ore si 1.400 lei, sub patru ore. Partidele politice vor da doar 940 de lei, respectiv, 700 de lei, iar unitatile de invatamant 600 de lei peste patru ore si 450 de lei pentru utilizarea salii 1-3 ore. Taxa individuala de intrare la spectacol va fi de 10 lei, iar pentru elevi, studenti, pensionari si grupuri, de 5 lei, la fel ca in 2012. Pentru concertele extraordinare, insa, taxa de intrare se va majora de la 20-40 de lei la 30-50 de lei. Complexul Muzeal de Stiintele Naturii „Ion Borcea” a stabilit taxe intre 2 lei si 2850 de lei. Prima e o taxa de prezentare multimedia pentru minimum 10 persoane, iar cealalta, valoarea unui studiu de evaluare a biodiversitatii. Pentru un memoriu tehnic se va plati 978 lei, iar pentru un bilant de mediu, 1520 lei. E vorba de valorile minime valabile in 2013, taxele putand fi majorate in functie de complexitatea studiilor. Taxa de spectacol la planetariu va fi 3 lei/persoana, cea de expozitie 8 lei/persoana, iar cea de fotografiere sau filmare in muzeu, de 10 lei. Pentru vanzarea in regim de consignatie a unor podoabe din piele, pietre semipretioase, insecte in acril etc., muzeul va incasa 10 la suta din valoarea obiectului. Pentru expozitiile realizate de parteneri, se va percepe 20 la suta din incasari.

            Cea mai saraca e biblioteca!

            Ansamblul Folcloric „Busuiocul”, devenit in urma cu patru ani „institutie de spectacole”, va realiza venituri proprii din organizarea de spectacole, in judet si in tara, in baza unor contracte, si din confectionarea de costume populare, al caror pret va fi intre 730 si 1.010 lei. Complexul „Iulian Antonescu” va inchiria salile pentru sume cuprinse intre 120 si 600 de lei. Vanzarea lucrarilor de arta plastica va aduce 15 la suta din valoarea acestora, iar a obiectelor mestesugaresti, 30 la suta. Cei care vor dori sa realizeze ilustrate, pliante sau brosuri folosind patrimoniul judetului si al muzeului vor plati intre 1 si 7 lei/bucata. In 2013, vor exista taxe si pentru realizarea de calendare, agende, DVD-uri sau pixuri cu imagini din patrimoniul cultural al judetului. Revista „Ateneu” va obtine bani numai din vanzarea publicatiei: 3 lei/exemplar, iar pentru elevi si studenti, 2 lei/exemplar. Cea mai saraca va fi Biblioteca Judeteana „C. Sturdza”, care nu are spatii pe care sa le inchireze sau in care sa fie organizate expozitii sau alte activitati. Singurii bani vor veni din efectuarea de copii dupa carti rare, imprimarea pe hartie a unor informatii din baza de date a institutiei si din penalizarea celor care restituie cartile cu intarziere. Iar asta inseamna 0,2 lei/pagina, in primul caz, si 0,10 lei/volum/zi.

            Sute de amenzi aplicate la trecerea dintre ani

              Petrecerea de Anul Nou nu a fost tocmai lipsita de peripetii pentru unii. Politistii au stat in strada, iar amenzile au curs pentru cei care au facut scandal, dar si pentru cei care au apasat prea tare pedala de acceleratie.

              Timp de patru zile, 270 de politisti din Bacau au fost in strada in orasele si comunele din judet unde i-au urmarit pe cei certati cu legea. Si nu au fost putini, pentru ca la finalul acestor misiuni, oamenii legii au contabilizat peste 800 de sanctiuni. „În cadrul activitatilor desfasurate, politistii au constatat în flagrant 22 de infractiuni si au aplicat 868 de sanctiuni contraventionale în valoare totala de 133.360 lei. Cele mai multe sanctiuni, 634, au fost aplicate pentru încalcarea normelor privind circulatia pe drumurile publice. Politistii rutieri au fost prezenti pe principalele artere ale judetului Bacau pentru a asigura fluenta traficului rutier, pentru prevenirea evenimentelor rutiere si pentru combaterea încalcarii regimului legal de viteza. În urma abaterilor constatate au fost retinute 18 permise de conducere si 7 certificate de înmatriculare”, spune inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Un ucrainean, in varsta de 28 de ani, a fost suprins de aparatul radar in timp ce conducea cu 104 km/h in localitatea Nicolae Balcescu. Pentru ca avea cu mult peste limita legala, soferul a primit o amenda si a ramas si fara permis pentru urmatoarele 90 de zile. Ca el au mai fost si altii, toti fiind acum pietoni. Si agentii de la Ordine Publica au avut destula activitate. Ei au depistat 184 de încalcari ale normelor de convietuire sociala si toate au fost sanctionate. La Buhusi, un barbat de 51 de ani, s-a ales cu dosar penal dupa ce a fost prins ca purta un cutit asupra sa.

              Uzuri si abuzuri

              ▪ De-o vreme, in preajma marilor sarbatori discut la telefon cu universitarul Constantin Calin. Convorbirile sunt de un farmec aparte. Interlocutorul meu tine mereu stacheta conversatiei la nivelul ideilor cu esente tari, cuceritoare. In Ajunul Anului Nou, de pilda, mi-a vorbit despre „abuzul de mult”. Uram, de pilda, intr-o veselie: „multa sanatate”, „multa fericire”… Dar fericirea, de exemplu, nu este decat pur si simplu fericire; nimic altceva. La fel si sanatatea. Un abuz lingvistic, si nu numai, ar fi si urarea prin care i-o adresam unui amic trecut de 80 de ani, caruia ii dorim sa traiasca multi ani, cu toate ca asteptarile firesti ale tuturor, inclusiv ale lui, sunt altele…
              ▪ Un alt universitar, Valentin Muresan, filosoful bucurestean, imi zice: „Pentru ca ne jucam de-a politica (totul e show), noi nu avem politica.” Urmarind si in aceste zile de sarbatoare comportamentul jalnic al politicienilor nostri, as spune ca abuzul de politica ne face sa nu avem politica, dar nici administratie; mai ales administratie. Noi avem can-can politic; atat. Un can-can intretinut voluptuos de unele televiziuni si ziare care numai presa autentica nu fac…
              ▪ Razvan Lucescu, antrenorul, sosit acasa, de sarbatori, a spus ceva foarte interesant: „Avem niste povesti… Dumnezeule, ce-i acolo! In Qatar canta pasarele care nu exista prin copaci. Ne uitam dupa vrabii prin copaci si am constatat ca sunt doar boxe. Arabii au pus la boxe cantece de vrabioare!” Noi, care avem o tara atat de frumoasa (si bogata, dar jefuita), nu stim sa apreciem sa folosim, sa ne bucuram de paradisul natural pe care-l avem. Suedezul acela nepoliticos a spus ca e pacat de faptul ca Romania este locuita. Eu spun altceva: pacat ca este prost locuita…
              ▪ Congresul american a salahorit si in primele trei zile ale anului. Ca sa fim fara echivoc, a muncit si in zilele de 1, 2, 3 ianuarie. Reprezentantii natiei americane au incercat sa rezolve delicata problematica a elaborarii bugetului anului 2013, pentru a evita recesiunea. Primul nostru ministru a declarat ca, de sarbatori, niciun ministru nu va fi in vacanta. I-am vazut insa, pe multi dintre ei, prin varii statiuni de lux sau hahaind indecent la televizor. Atitudinea nu este surprinzatoare. Noi suntem ultimii in Europa, in cele mai multe clasamente, pe cand americanii… Politica noastra, un abuz, e-o golaneala a campaniei electorale eterne. Politica lor, cu toate derapajele firesti provocate de unele decizii aiurea, este un demers responsabil.
              ▪ Aud mereu: „2013 va fi un an greu!” Eu cred altceva: „2013 va fi un an mizerabil!” Va fac un dar care ar putea sa va fie de folos. Este un gand al lui Winston Churchill: „Un pesimist vede doar dificultati in orice oportunitate, in timp ce un optimist vede oportunitatea in orice dificultate”. Uzul de prea mult pesimism este un abuz. Ca si uzul de optimism, de altfel…

              Volei feminin / Florin Grapa: „Vreau titlul national”

              Se schimba traditia?

              2013 poate fi un an cu noroc pentru Stiinta Bacau. Desi ar contrazice intrucatva… cabala, care sustine ca titlul vine in Bacau o data la sapte ani. Voleibalistele Stiintei au devenit campioane nationale pentru prima data in istoria clubului in 1998 si au repetat performanta in 2005. Anul trecut, cand se implineau sapte ani de la ultimul titlu, studentele au ratat rendez-vous cu traditia, pierzand finala cu Tomis Constanta. Se pot revansa insa in 2013. Cu putin… noroc.

              Aceeasi atitudine

              „Poate ca si norocul ne-a lipsit, dar nu e vorba doar de asta. In ultimele editii, in momentele-cheie, noi nu ne-am ridicat la nivelul asteptarilor si al rivalei, Tomis, acesta este adevarul”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care crede ca istoria ar putea avea un alt curs in acest sezon: „Daca vom avea aceeasi atitudine de pana acum si in faza finala a campionatului, cred ca putem iesi campioni. Imi doresc titlul national in 2013”.

              Posturi-cheie

              Pentru ca totul sa mearga brici in acest an, Stiinta si-a reluat pregatirile inca de pe 2 ianuarie. La orizont ar putea aparea si unele intariri de lot. In vizor se afla doua posturi: cel de tragator secund si cel de coordonator de joc. Accidentarea Denisei Rogojinaru pe final de 2012 a aratat ca lotul Stiintei nu ofera prea multe alternative in privinta „secundelor”, in timp ce cabina de regie este asigurata momentan doar de Sabina Miclea- Grigoruta. „Incercam ca pana pe 10 ianuarie, data la care se incheie perioada transferurilor, sa operam unele modificari de lot”.

              Imprumut pana in vara

              Docamdata, singura modificare de componenta este despartirea de Georgiana Fales. „Centrul” a fost cedat pana in vara, sub forma de imprumut, Medicinei Targu-Mures. Si fiindca tot vorbim despre plecari si sosiri, sa notam ca si adversara Stiintei din prima etapa a returului Diviziei A1, CSM Bucuresti si-a schimbat, pentru a doua oara in acest sezon, antrenorul.
              Astfel, Ion Dobre, fostul antrenor al echipei franceze de prima liga Hainaut Volley Valenciennes l-a inlocuit pe Iulian Coiculescu, care preluase formatia bucuresteana in etapa a sasea, dupa plecararea bulgarului Atanas Petrov.

              Lebede adapostite intr-un punct termic din Bacau

                Un punct termic din Bacau este foarte vizitat in ultimele zile de oamenii care locuiesc in zona. Aici au fost adapostie trei lebede si curiosii vin sa le vada. Frumoasele pasari nu se mai dau plecate din incaperea incalzita semn ca gerul de pe timpul noptii, dar si temperaturile destul de scazute de pe timpul zilei, nu sunt deloc pe placul lor. Au fost gasite pe strada de oameni. Erau vizibil slabite si nu mai puteau zbura. Pentru a le salva le-au oferit adapost la centrala termica de cartier, insa vor fi preluate de specialisti din judetul Vrancea care le vor ingriji pana ce acestea isi vor reveni complet si vor putea si eliberate.

                Ultima zi pentru ajutoarele de incalzire cu lemne

                  Vineri, 4 ianuarie 2013, este ultima zi in care primariile mai pot depune situatia cu familiile care au dreptul la ajutor de incalzire cu lemne, pentru ca ele sa beneficieze in cursul acestei luni de suma de bani cuvenita pe decembrie 2012. „Legislatia prevede ca primariile trebuie sa transmita listele cu beneficiarii si necesarul de bani pana in data de cinci a fiecarei luni pentru cea anterioara ca noi sa solicitam in timp util finantarea, ne-a spus Cristina Ciobanu, directorul Agentiei Judetene de Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) Bacau. Cum in aceasta luna data de cinci cade sambata, termenul este de 4 ianuarie. Primariile restante vor putea transmite situatia pe decembrie si dupa 4 ianuarie. Dar familiile din localitatile ai caror primari vor depasi acest termen vor primi ajutorul pe decembrie abia in februarie. Ele nu pierd ajutorul, vor beneficia de el retroactiv.” Exista, totusi, semnale ca vor fi foarte putine primarii care nu vor reusi sa se incadreze in termenul amintit. Joi, 3 ianuarie, la AJPIS Bacau a fost o adevarata avalansa la depunerea situatiei privind ajutoarele de incalzire a locuintei pe baza de lemne, carbune sau combustibil lichid. Prin urmare, cele mai multe familii indreptatite vor lua banii pe decembrie in cursul acestei luni. Tot in ianuarie vor primi ajutorul de incalzire pe luna noiembrie si familiile din nu mai putin de 40 de comune ai caror primari nu au inaintat situatia la AJPIS Bacau pana in data de 5 decembrie 2012. Pentru iarna 2012-2013, adica perioada noiembrie-martie, ajutorul lunar de incalzire pe baza de lemne, carbune sau combustibil lichid este de 16 lei, 20 lei, 26 lei, 30 lei, 34 lei, 39 lei, 44 lei, 48 lei sau 54 lei, in functie de venitul pe fiecare membru de familie. Cei care beneficiaza de ajutor social au dreptul lunar la 58 lei pentru incalzirea locuintei. Prin urmare, cea mai mare suma care se acorda pe toata iarna este de 290 lei.

                  Zeci de bacauani au ajuns de pe strada direct la spital

                    La Spitalul Judetean de Urgenta, mai exact la Unitatea de Primire Urgente, s-au prezentat intr-o garda de 24 de ore nu mai putin de 30 de pacienti care au suferit diverse leziuni si fracturi ca urmare a caderilor pe gheata. Mirela Romanet, purtator de cuvânt al spitalului, ne-a declarat ca un numar foarte mare de astfel de cazuri s-a inregistrat si intre Craciun si Anul Nou. „Am consumat fese gipsate cât pentru doua luni”, a precizat reprezentantul SJU.

                    Bebelus gigant nascut la maternitatea bacauana

                      In maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta Bacau a venit de lume un bebelus care cântarea 5 kilograme la nastere. Mama „uriasului” are doar 16 ani si este din comuna Hemeius. „A fost o nastere delicata, prin cezariana, dar totul a decurs bine, ne-a declarat medicul Vladimir Corneleac. Din fericire a fost o sarcina foarte bine supravegheata. Copilul este perfect sanatos, o frumusete de baiat.”

                      Batrâna din Blagesti ucisa de fiu

                        Sfârsit cumplit pentru o femeie, in vârsta de 78 de ani, din comuna Blagesti. Intr-una din noptile trecute aceasta a fost ucisa in bataie chiar de fiul ei, Danut M. (48 de ani). Se pare ca tot conflictul a pornit de la consumul de alcool in exces. Barbatul a inceput sa o loveasca pe batrâna cu pumnii si picioarele fara mila si nu s-a mai oprit decât când a vazut ca a lesinat. Atunci si-a dat seama de ce a facut si a mers la un vecin sa-l roage sa sune la 112. Un echipaj de la Ambulanta a ajuns la fata locului, dar din pacate pentru femeie era prea târziu. Medicii nu au mai avut altceva de facut decât sa constate decesul. Dupa efectuarea necropsiei, legistii au stabilit ca victima avea mai multe coaste fracturate si rupturi de organe interne. Suspectul a fost incatusat imediat si pe numele sau a fost emis un mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile, pentru omor calificat. Vecinii stiau de certurile dintre cei doi, dar si de cât de violent era barbatul, asa ca nu au avut niciodata curaj sa intervina pentru a aplana vreun conflict. „Spunea mereu ca moartea ei va fi de mâinile lui. Se purta rau cu ea. O batea si de frica fugea pe câmp si dormea prin glugi de ciocani”, spunea o vecina. Daca va fi gasit vinovat, agresorul risca sa petreaca urmatorii 25 de ani dupa gratii.

                        Sedinta extraordinara a Consiliului Local Bacau

                          Pe 4 ianuarie, vineri, incepând cu ora 11.00, Consiliul Local al municipiului Bacau va fi convocat intr-o sedinta extraordinara. Pe ordinea de zi sunt propuse spre dezbatere patru proiecte de hotarâre. Primele doua vizeaza stabilirea impozitelor si taxelor locale, precum si a taxei de salubrizare. Tot in aceeasi sedinta va fi validat mandatul de consilier local al lui Viorel Cojocaru, urmatorul supleant inscris pe lista de candidati USL, urmare a vacantarii postului ocupat de Dragos Luchian (fost consilier local si viceprimar) care acum a ajuns la Senat. Ultimul punct supus in sedinta CL de vineri este legat de modificarea unor hotarâri ale CL din 2009 si 2011 privind situatia patrimoniului la SC CET SA. Sedinta va avea loc la Centrul de Afaceri si Expozitii Bacau.

                          Protest pe Aeroportul Bacau

                            Angajatii firmei de paza RBD Protect s-au adunat, joi, in fata Aeroportului Bacau pentru a protesta impotriva faptului ca Blue Aero le-a ridicat legitimatiile si le-a interzis sa mai intre in post, pe 1 ianuarie. Nu li s-a prezentat niciun document, acuza fostii angajati. Li s-a spus, doar, ca Blue Aero a reziliat contractul de prestari servicii cu firma de paza. In 2010, Aeroportul „George Enescu” a fost luat in concesiune de catre Blue Air si dat spre administrare firmei Blue Aero SRL. Dupa nici doi ani, ROMSTRADE, actionarul principal al Blue Air, a intrat in insolventa. O alta firma care intra in lichidare este RBD Protect, care raspundea de siguranta unor autostrazi, dar si de paza Aeroportului Bacau. Singurii care nu au stiut nimic au fost angajatii, care s-au trezit fara loc de munca.
                            Mai multe detalii in editia de vineri, 4 ianuarie, a cotidianului Desteptarea.

                            A murit Sergiu Nicolaescu

                              Sergiu Nicolaescu, în vârstă de 82 de ani, a murit, joi, la Spitalul Elias, unde era internat din 26 decembrie şi recent fusese operat de peritonită. Regizorul a decedat la ora 8.20, în urma complicaţiilor cardiace şi pulmonare severe, care nu au răspuns la tratamentul intensiv aplicat, a anunţat Spitalul Elias. „În ultimele 48 de ore, în evoluţia domnului Sergiu Nicolaescu au apărut complicaţii cardiace şi pulmonare severe care nu au răspuns la tratamentul intensiv aplicat şi care au condus la deces azi, 3.01.2013, ora 8.20”, se arată în comunicatul de presă transmis de Spitalul Elias.

                              Sursa: Mediafax

                              ULTIMELE ȘTIRI