Interviu cu Constantin Topala, presedinte al Pro Democratia Bacau
– Domnule Topala, sunteti de mai multi ani, prin Asociatia Pro democratia, o voce a societatii civile din judetul Bacau. Care sunt obiectivele acestei asociatii si, implicit, daca ar fi sa facem un bilant, rezultatele?
– Sunt liderul Asociatiei Pro Democratia – Club Bacau din 1992, cu o intrerupere de cinci ani, când a trebuit, din diferite motive, sa-mi dau demisia. Am revenit, ca asa a fost necesar, nu pentru ca mi-am dorit neaparat acasta functie. Trebuie sa precizez ca suntem Club cu personalitate juridica, cu o independenta de 90 la suta fata de Asociatia de la Bucuresti, subordonarea este doar pe câteva chestiuni organizatorice. Avem programe si proiecte in conformitate cu legislatia in vigoare, cu problemele specifice judetului, având grija sa nu intram in conflict cu prevedeile noastre interne, care sunt Statutul si Regulamentul de organizare si functionare. Misiunea asociatiei este intarirea democratiei, consolidarea democratiei si a statului de drept, prin participare civica activa. Asociatia noastra a fost si este implicata serios in toate domeniile, in tot ceea ce presupune manifestarea democratiei. Ca o concluzie al ultimilor ani putea sa spun ca se observa o tot mai mica participare a cetatenilor la infaptuirea actului democratic. Nu avem suficienti activisti voluntari, care sa contribuie la realizarea obiectivelor noastre, pentru ca activitatea se bazeaza exclusiv pe voluntariat. De altfel, acest lucru se intâmpla peste tot, mai ales atunci când sunt probleme economice si sociale. Atunci când ai o populatie saracita, cu greu mai gasesti voluntari. De altfel si in tarile bogate, voluntarii sunt dintre cei bogati, fara probleme materiale, care nu au nevoie si de un al doilea job pentru a se descurca.
– Voluntariatul in România nu are o traditie, nu este sustinut si stimulat, asa cum se intâmpla in multe tari din Europa, unde voluntarii beneficiaza si de anumite facilitati fiscale.
– Este adevarat, insa in România nu este inca posibil acest lucru. Mai este un lucru demn de retinut: in aceste tari, la angajare, pentru anumite slujbe, daca in CV ai trecut si voluntariat, ai sanse mai mari sa treci de “furcile caudine” ale unui asemenea demers, angajatorul poate concluziona ca ai initiativa, principii, independenta si esti dispus la efort si riscuri. La noi, Legea voluntariatului este prea putin atractiva si prevede foarte putine stimulente pentru cei care vor si pot sa participe voluntar la anumite actiuni, de scurta sau de mai lunga durata. Si mai este un aspect, oamenii, societatile, institutiile sunt tot mai putin dispuse sa sprijine material, sa sponsorizeze cum spunem noi asemenea activitati, deoarece voluntariat nu inseamna numai a te angaja intr-o activitate, ci sa si sprijini material aceasta activitate, bani foarte importanti, necesari pentru comunicatii, birotica, transport etc., nu pentru salarii cum s-ar putea intelege. Apetitul pentru asemenea donatii este tot mai slab, evident ca si din cauza problemelor economice.
In primul rând trebuie sa pornim de la cetatean, care nu mai are incredere in unele institutii ale statului, dar si ale comunitatii, ca urmare a experientelor negative pe care le-au avut.
– Spuneati cu alta ocazie ca societatea civila, spiritul civic, in general, in ultimii ani, cunosc o oarecare lentoare, chiar un dezinteres fata de problemele reale, in raport – sa zicem – cu puterea executiva sau legislativa de la nivel local, atât al asociatiilor de profil, dar si al cetateanului. Din experienta dumneavoastra, care ar fi cauzele?
– Implicarea lor in actvitatea societatii civile, dar si in guvernarea locala nu au avut vreun efect, chiar si atunci când s-au organizat – destul de rar- dezbateri publice. Ei au venit, cum si eu am fost mereu prezent, au participat efectiv, au prezentat propuneri, cu argumente, s-au zbatut, iar la urma consilierii, administratia nu au retinut nici macar una dintre propunerile facute de cetateni. Cu alte cuvine, daca asa se procedeaza, pentru ce sa mai merg, pentru ce sa ma mai chinui, daca totul a fost o formalitate, de ochii lumii. Participarea la sedintele CL, interventiile pe lânga consilieri nu au niciun rezultat. Parerea mea, nu a Asociatiei pe care o conduc, este ca, in România, din 1990 incoace nu am avut o democratie reala. Suntem la inceput si, in loc sa avansam, afundam si mai mult principiile democratiei. Sa luam tot un exemplu de lânga noi. Dupa alegerile din iunie trecut, aproape toti primarii au avut grija sa-si asigure o majoritate in CL, una confortabila, si-au subordonat acel consiliu, iar conducerea locala nu este a CL, ci a primarului. Consiliile locale au devenit o forma fara fond, nimeni nu misca in front. Tocmai de aceea noi, si aici vorbesc de Ordinul Cavalerilor Echitatii si nu de Pro Democratia, deoarece, ar putea sa va surprinda, Ordinul este mai activ decât Pro Democratia Club Bacau, am avut initiativa lansarii Programului “Implicarea activa a societatii civile in guvernarea comunitatii”, al carui prim proiect este infiintarea Consiliului Civic Local. Nu este primul Consiliu Civic care ar urma sa se infiinteze, din 2004 functioneaza la Cluj, dar si la Arad, cu rezultate foarte bune, formate din oameni seriosi, neimplicati politic, care rezista, se implica in viata comunitatii. Succesul lor are la baza sustinerea comunitatii, de resurse umane si materiale.
– Ajungem si la aceasta initiativa. Eu mai constat un aspect extrem de important: consultarea populatiei, informarea ei cu activitatea CL este aproape nula, se publica proiectele pe site, se afiseaza pe panourile din fata Primariei. Este suficient?
– Nu, este aproape nula cum ati spus. Nu-i suficient si am spus-o de fiecare data când m-am intâlnit cu primarul Bacaului, cu presedintele CJ. Pe mine nu ma intereseaza cine este primar sau presedinte, ma intereseaza sa guverneze in folosul comunitatii locale, in conformitate cu programul prezentat in campaniile electorale, in conformitate cu legile si hotarârile proprii. Nu toata lumea are calculator, mai ales in mediul rural. Sau, câti cetateni primesc raspuns la sugestiile, la reclamatiile trimise pe site-ul “domnule primar.ro”? Câti cetateni participa la sedintele CL? Iata, asadar, un alt argument pentru infiintarea Consiliului Civic Local.
Pentru a-l face activ si eficient avem nevoie de resurse, resurse umane de calitate, dar si resurse financiare, consistente si legale. Toata activitatea noastra va fi transparenta.
– Din cine va fi format Consiliul Civic Local si care va fi modul de lucru?
– Mai precizez ca acest consiliu este o alternativa la Consiliul Local ales. Noi vom lucra cu sugestii, propunri si critici constructive. Nu ne intereseaza culoarea ochilor a unui primar sau consilier. In consiliul nostru nu vor fi admisi membri de partid cu functii, doar simpli membri de partid, daca vor fi acceptati de cei care vor avea drept de vot, insa doar cu statut de experti, cum vor fi si altii pe care ii vom solicita. Totul se va hotari prin vot, deoarece vom avea un Statut, un Regulament, negociate de cei care vor face parte din acest Proiect. Vom lucra in sedinte, ne vom deplasa in teren, vom organiza diferite intâlniri cu cetatenii, invitam cetatenii sa ne scrie, sa foloseasca telefoanele, emailurile. Nu excludem posibilitatea organizarii unui referendum, pentru acele proiecte foarte importante, cum este, de exemplu, relocarea stadionului municipal. Foarte important pentru noi va fi colaborarea cu presa, fie scrisa, audio sau video, acea presa onesta, independenta, care este dedicata informarii cetatenilor corect si la timp. Si fiindca a venit vorba de presa, fara presa nu exista democratie, constat doua aspecte, ambele la fel de grave. Unele ziare au fost aservite intereselor unor partide, iar altele sunt sistematic carotate, aproape desfiintate, socotite ca fiind in opozitie. La nivelul Asociatiei am discutat serios aceasta problema, vom trimite si la Bucuresti o informare. Cum Programul si Proiectul sunt inca in lucru, vom mai avea timp sa vorbim, sa prezentam in detaliu tot ceea ce dorim sa facem pentru bacauani. Mesajul nostru este sa ajutam CL, administratia, sa guverneze mai eficient, sa cheltuie banul public cu mare grija si sa puna pe primul loc interesele reale, reale, ale bacauanilor.
– Când considerati ca acest Consiliu, Programul, Regulamentul vor fi finalizate si vor trece efectiv la treaba?
– Ne-am propus, insa nu depinde doar de mine, ne-am propus ca totul sa fie gata pe 9 mai, de Ziua Europei. Nu ne grabim, vrem sa facem o treaba serioasa, bine organizata, temeinica, care sa devina ceea ce scrie in titulatura, un Consiliu Civic Local.
„Am venit aici pe o colaborare cu Universitatea Bacau si Univeristatea de Politehnica. Suntem aici pentru a tine seminarii pe ingineria mediului. Studentii sunt interesati de a cunoaste experienta italiana, studiile noastre, diferenta intre invatamântul nostru si cel din România.”
„Din ce am constatat pâna acum, intre noi sunt diferente foarte mari in invatamânt. Aici programale se bazeaza foarte mult pe teorie, la noi, pe practica. In Italia, practica se face in timpul laboratoarelor, in timp ce este pregatita si teoria, in timp ce se studiaza. Apoi, in Italia, seminariile sunt mult mai complexe. Practic, cursurile se fac direct in laborator, in timpul in care se lucreaza pe teze de studiu si chiar de licente sau doctorat.”
