Noaptea trecuta, un autoturism parcat pe strada Prieteniei, din municipiul Bacau, a fost incendiat. Pompierii militari au intervenit pentru stingerea focului si au stabilit ca cel mai probabil a fost vorba de o actiune intentionata. In urma incendiului a ars aproape 50 la suta din autovehicul. Politistii fac si ei cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul.
Unui hot din Neamt i s-a infundat in Bacau
Un tânar de 26 de ani, din judetul Neamt, a furat un autoturism, parcat pe un drum judetean din Margineni, dar nu a ajuns prea departe. Pentru ca nu era posesor de permis auto a pierdut controlul si s-a infipt cu autoutilitara in zapada de pe marginea drumului. Acolo l-au gasit politistii care l-au dus la audieri si au deschis pe numele sau un dosar penal pentru furt calificat si conducere fara permis. Suspectul a fost retinut pentru 24 de ore.
Un barbat a ars de viu la Balcani
Tragedia s-a petrecut in aceasta dupa-amiaza, in satul Frumoasa, din comuna Balcani. Un barbat, in vârsta de 60 de ani, a ars de viu in locuinta sa. Pompierii au intervenit pentru lichidarea incendiului si din pacate au gasit trupul barbatului in camera cuprinsa de foc. Se pare ca acesta era cunoscut cu probleme locomotorii.
Din purtator de cuvânt, director la DSVSA Bacau
Dr. Gheorghita Vlad, purtator de cuvânt al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau, a devenit directorul acestei institutii. Decizia vine dupa iesirea la pensie a fostului director, Vasile Zaharia. Acesta a condus institutia timp de 17 ani, cu mici pauze, iar pâna la decizia de pensionare, acesta va ramâne ca sef Serviciu Igiena. Dr. Vlad Gheorghita are vârsta de 50 de ani, este doctor in stiinte medicale si cadru didactic la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara.
Unde evadam in weekend
Petreceri si concerte
Avem din nou motive de bucurie. Cu pasi repezi, sfârsitul de saptamâna bate la usa si totodata gândurile de petrecere. Si de aceasta data pub-urile si cluburile se intrec in oferte generoase de party-uri pe gusturile tuturor. Vineri putem alege intre cele doua variante de discoteca de la Subway 4 si The Stage, dar si evenimentul sugerat de Q Lounge&Bar – Silviu Pasca / The Guy, o seara de muzica LIVE cu un band incomparabil, petrecere ce ia startul la ora 23.00. Sâmbata seara poti alege intre „Party till you drop”, cu incepere de la ora 21.00, in The Stage, sau o intâlnire cu Raku live in Pub S4, de la ora 22.00. Pentru seara de duminica trebuie sa amintim de un eveniment interesant ce se produce in The Stage unde va puteti bucura de un concert Adrian Ivanitchi, cu incepere de la ora 20.00.
Premiera la CinemaCity
Cinema City vine si in acest weekend cu o premiera pentru cinefilii bacauani, de aceasta data fiind vorba de o pelicula ce il aduce in prim plan pe Arnold Schwarzenegger intors de curând pe platourile de filmare. Este vorba de filmul Ultima reduta (The Last Stand), un film de actiune in regia lui Jee-woon Kim. Din distributie mai fac parte Jaimie Alexander si Genesis Rodriguez. Last Stand spune povestea lui Ray Owens (Arnold Schwarzenegger), un serif hotarât sa tina piept cu orice pret traficantilor de droguri care-si fac de cap pe teritoriul sau. Ray Owens este un serif aflat în pragul pensionarii, care s-a resemnat sa lupte împotriva infractorilor marunti ce opereaza în micul oras Sommerton Junction, situat la granita Statelor Unite ale Americii cu Mexicul, dupa ce a renuntat la postul pe care l-a ocupat în Departamentul de Politie din Los Angeles.
Animatie si drama la „Bacovia”
Duminica de la ora 11.00 cei mici sunt invitati de catre actorii papusari ai sectiunii
De animatie a Teatrului Bacovia la spectacolul „Punguta cu doi bani”dupa Ion Creanga in regia artistica a lui Radu Popovici. Pe aceesi scena, insa de la ora 18.00, se joaca „O scrisoare pierduta”, de I.L. Caragiale, in regia artistica a lui Dumitru Lazar Fulga.
Bolnavii refuza sa stea in spital pentru dializa
In urma avertizarilor de ninsori si viscol, autoritatile sanitare judetene au dispus masuri speciale pentru unele categorii de persoane care au nevoie de asistenta medicala. Uan dintre acestea o reprezinta bolnavii care fac dializa. Conform planului de masuri pentru situatii speciale, acestia ar trebui sa ramâna internati pe toata perioada in care se asteapta fenomene meteorologice care ar putea impiedica ambulantele sa ii transporte. „Cei mai multi dintre acesti pacienti au refuzat sa ramâna in cele trei spitale, din Bacau, Moinesti si Onesti, in care fac dializa, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica Bacau. Au plecat pe raspunderea lor, cu semnatura.” Ieri au fost transportate la maternitati si gravidele aflate la termenul de nastere, chiar daca nu aveau simptome de travaliu.
Drumuri BLOCATE din cauza ninsorilor abundente
Drumul national DN 11 A Podu Turcului – Adjud – Barlad este închis de la ora 06.00, fara a fi localitati izolate pe raza judetului Bacau. Este inchisa o scoala gimnaziala din localitatea Calugareni, comuna Damienesti, unde invata 315 copii, de la gradinita la clasa a VIII a. La Moinesti, se lucreaza pentru asigurarea alimentarii cu curent electric a 180 de familii care sunt deservite de un transformator care a luat foc din cauza supraalimentarii si pana la orele 14.00 se estimeaza a fi remediata situatia. Dat fiind ca ninsorile vor fi mai abundente pe raza judetului Bacau pana la orele pranzului, iar vantul va bate cu intensitate, judetul Bacau este sub COD PORTOCALIU pana la ora 14.00, si se recomanda evitarea deplasarii, pentru masinile grele, mai mari de 3,5 tone, pe 11 drumuri judetene:
DJ 119Bacau – Sarata
DJ 252D N. Balcescu – Galbeni – Chetris
DJ 206B Racaciuni – Parava
DJ 252D Racaciuni – Pancesti
DJ 119H DN 2 – Faraoani
DJ 119A Sascut – Urechesti
DJ 119A Sascut – Beresti
DJ 206A Podu Turcului – Dealu Morii
DJ 243B Motoseni – Vultureni
DJ 207F Bacau – Saucesti
DJ 241B Glodisoarele – Filipeni
Vantul va sufla slab la moderat din nord-est si va prezenta viteze la rafala de pana 65-70 km/h, spulberand sau viscolind ninsoarea, in judetele Vrancea, Vaslui, Bacau si nordul judetului Galati.
Exista carti care au schimbat lumea? (I)
Am rugat patru personalitati ale vietii noastre cultural-stiintifice sa-mi raspunda la o intrebare: „Care sunt cele cinci carti care au schimbat lumea?” Stiam ca intrebarea va primi si raspunsuri care ma vor „pedepsi” pentru formularea sa atât de imperativ… restrictiva, dar am riscat. Cred ca riscul a meritat… Sa-i ascultam pe invitati… Raspunsurile sunt grozave…
Biblia, principalul, câteodata chiar singurul izvor de intelepciune…
Prof.univ.dr. Ioan Sava, Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau
„M-ati pus la grea incercare pentru ca formularea «cele 5 carti care au schimbat lumea» suna foarte sententios, exclude posibilitati multiple, ca si cum doar 5 carti au schimbat lumea. Eu am interpretat sintagma mai liber (cititi subiectiv) si am enumerat 5 texte (nu sunt toate carti in cea mai stricta definitie) care mi se par mie foarte importante. Mi s-a parut greu si pentru faptul ca, atunci când am terminat, am constatat ca as mai fi trecut vreo nspe titluri. N-am mentionat nici un text de Faulkner (pe care il admir atât de mult) si niciun text de Dostoievski (pe care il admiram amândoi). Probabil ca ei n-au schimbat nimic. Pe de alta parte, sunt carti care din punct de vedere estetic nu spun nimic, dar care au marcat efectiv istoria. Coliba unchiului Tom, aceasta melodrama ieftina din toate privintele, a contribuit in mod real la declansarea razboiului civil american. Ce sa mai spunem de Capitalul sau de Mein Kampf? Aveti optiunile mele in attachment…
1. Biblia. A fost, secole de-a rândul, principalul, câteodata chiar singurul izvor de intelepciune, cel mai important model de discurs poetic, sursa inepuizabila de mituri, teme, motive si simboluri folosite creator in toate ramurile domeniului artistic.
2. Don Quijote de la Mancha, romanul lui Cervantes. A fost prima creatie literara intr-un gen care avea sa devina cel mai prolific, cel mai popular, cel mai analizat si, inevitabil, cel mai criticat: romanul. Este actul de nastere al unuia dintre cele mai cunoscute mituri europene.
3. Hamlet, piesa lui Shakespeare. Tragedia cunoasterii si a identitatii. Cine n-a auzit de «a fi sau a nu fi» sau de «restul e tacere»? A re-inventat arta dramatica si i-a re-adus pe oameni la teatru.
4. Moby Dick, romanul lui Melville. Echipajul balenierei Pequod reprezinta omul in definitia sa esentiala, dincolo de diferentele (rasa, religie, educatie etc.) care au generat, si mai genereaza inca, atâta intoleranta, conflict si suferinta. Ahab are curajul argonautului, inteligenta filosofului si nebunia lui Prometeu. Unii critici il considera „romanul romanelor”.
5. Cursul de Lingvistica generala al lui Ferdinand de Saussure. A pus bazele structuralismului, curent de gândire care, dincolo de limitele sale, a revolutionat efectiv gândirea critica a secolului XX.”
(va urma)
USL ii obliga pe primari sa puna biruri pe popor
Toate primariile care au datorii sunt obligate sa majoreze impozitele. Afirmatia apartine premierului Victor Ponta, care mai preciza ca taxele sunt singura sursa de venituri pentru unitatile administrativ-teritoriale. Mai mult, seful Guvernului a anuntat ca edilii care nu respecta directiva nu vor mai primi niciun leu de la bugetul central. Intre comunele cu arierate se numara Podu Turcului, Odobesti, Asau si Prajesti. Având restante de multe miliarde catre firmele de constructii si stând cu mâna intinsa la Guvern, edilii se tem de urmari. „Consiliul Local trebuie sa se conformeze, arata Eugen Antica, primarul din Prajesti. Daca ne obliga, nu avem incotro!” Datoria totala era, in 2012, de opt miliade de lei vechi, din care au fost achitate doar 800 de milioane. Edilii sustin ca populatia o va duce tot mai greu, iar primariile nu vor scapa de arierate. „Cetatenii sunt saraci si scot greu banul din buzunar. Mai avem de incasat un miliard de anul trecut, la taxe si impozite”, declara Eugen Antica.
Trei sute de milioane „nu e mare scofala”
Primaria Asau a majorat impozitul pe cladiri cu 10 la suta, la curti si alte terenuri din intravilan cu 2 la suta, iar la fânete si paduri, cu 15 la suta. Va câstiga, la buget, 50 de milioane de lei vechi de la cladiri, iar de la celelalte proprietati, inca 50 de milioane de lei. O suta de milioane reprezinta sub 7 la suta din incasarile anului 2012, care au fost de 1,570 de miliarde de lei. Ce inseamna asta fata de cele 9 miliarde pe care CL Asau le mai are de achitat catre Alconep Tg. Ocna? Mai nimic! CL Podu Turcului are restante de circa 10 miliarde de lei vechi, iar CL Odobesti, de aproape 12. Majorarea impozitelor va aduce un plus de 300 de milioane, „ceea ce nu e mare scofala”, arata si edilul Ionel Galateanu. Concluzia primarilor e simpla: majorarea impozitelor „va creste saracia, dar nu va micsora datoria”.
Sapaturi pentru noii stâlpi
Muncitorii Primariei Bacau au putut fi vazuti pe Calea Marasesti sapând la gropile in care urmeaza sa fie ancorati stâlpii noi de iluminat public. Acestia trebuiau montati inca de anul trecut, când au fost finalizate lucrarile de montare a pavelelor pe aceasta artera, dar se pare ca nu a mai fost timp, desi cablurile electrice au fost lasate special la vedere pentru acest scop.
Desi am semnalat acest aspect si in luna noiembrie a anului trecut, se pare ca tot nu s-au luat alte masuri: stâlpii vor fi instalati pe mijlocul pistei pentru biciclisti, asadar acestia vor trebui sa faca slalom printre ei si in nici un caz nu pot lua in calcul sa mai circule pe strada pentru ca risca sa fie amendati de politisti, conform noilor reglementari ale Codului Rutier.
Cum mentionam anterior, pe site-urile de achizitii publice nu a aparut nici un anunt de deschidere a unei licitatii pentru stâlpi de iluminat public, iar purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau nu ne-a oferit un raspuns pe aceasta tema, pâna la inchiderea editiei.
„Am tras cablurile de alimentare pentru iluminatul public pentru a nu mai interveni asupra pavimentului. Pâna in luna decembrie speram sa instalam 45 de stâlpi de iluminat pe aliniamentul care a fost refacut. Achizitia stâlpilor se va face cu respectarea prevederilor legale”, a precizat Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau, pe 19.11.2012.
In 2011, Primaria Bacau a achizitionat prin licitatie publica 28 de stâlpi cu corp de iluminat in valoare de 480.000 lei (fara TVA), de la o firma cu sediul in Suceava. Pentru fiecare stâlp cu bec cumparat, Primaria a platit atunci aproximativ 20.000 de lei (aproape 5.000 de euro bucata), in conditiile in care pretul de piata al unui astfel de produs variaza intre 500 si 1000 de euro.
Bricolaje: Jurnalismul util
Am ramas ce-am fost de multa vreme, o fiinta papivora. Adica devorez hârtie, tiparita, bineinteles, sunt dependenta de carti, reviste, ziare. Si ma preocupa soarta presei, cum e si firesc, din moment ce asta e meseria mea. Stiu ca exista, de pilda, o miscare ce se numeste „Salvati printul!”, la care ader fara nicio ezitare. Spre deosebire de altii, mie nu mi se pare deloc anacronica o astfel de pozitie, acum, in era Internetului, a jurnalismului online. Nu cred nici ca e vorba despre vreo batalie intre vechi si nou, intre cei care sunt partizanii presei tiparite si intre sustinatorii publicatiilor online. E pur si simplu vorba despre optiunea pentru un anume tip de jurnalism. Iar aici e loc de discutii, pentru ca e dificil de spus ceea ce vor oamenii cu adevarat, ce cauta cititorii. Care nu se incadreaza intr-o singura tipologie. Ceea ce nu trebuie uitat este faptul ca ei sunt cei care conteaza. Cel mai important factor din viata unei gazete este cititorul, tin minte ca am citit asta undeva, ca raspuns la intrebarea: ce e mai important la un ziar? Asadar, nu ziaristii, tiparul, hârtia, seriozitatea, patronul, banii pusi in miscare, etc., ci „andrisantul”. Cui ne adresam când scriem, ce vrea, ce asteapta publicul? S-au facut si se fac studii numeroase pe aceasta tema, in incercarea de a afla ce isi doresc cititorii. Dar nimic nu este exact, cica si asemenea studii pornesc de la niste simple presupuneri. Cum ca oamenii nu mai au timp sa citeasca, sunt prea ocupati, mereu pe fuga, si atunci isi arunca doar ochii pe niscaiva articole dintr-un ziar, de preferinta cât mai scurte. Vor fapte diverse, stiri mondene, fapte senzationale, in fine, articole usurele, nu de analiza, de sinteza. Noroc insa ca mai exista si oameni de presa care nu au abandonat cursa si tin steagul sus, militând pentru un jurnalism de calitate, unul util. Sunt oamenii care lupta ca ziarele si revistele sa-si recâstige valoarea prin calitatea continutului, chiar daca multi ii banuiesc sau chiar ii acuza de exces de romantism. „Romanticii” acestia nu sunt insa deloc atât de aerieni pe cât par, ba chiar dovedesc destul de mult simt pragmatic, surprinzându-i pe specialistii in marketing, care mizeaza numai pe incasarile din publicitate. Cele câteva reviste pe care eu le citesc cu mare interes, de fiecare data (n-am sa le dau numele, pentru ca nu le fac publicitate, si pentru ca sunt convinsa ca aveti si dumneavoastra astfel de publicatii favorite), au reportaje, povesti de viata interesante, profiluri de mari personalitati, interviuri consistente, comentarii pertinente pe marginea unor probleme la zi, in fine, au materiale de continut, iar lectura lor imi este, deopotriva, utila si placuta.
Razboiul transportatorilor pe navetistii judetului
Consiliul Judetean e chemat in instanta
Noutatile introduse in programul judetean pe 2013-2019 de catre Consiliul Judetean Bacau i-a nemultumit pe unii transportatori. Operatorii sustin ca din cauza modificarilor vor avea pierderi, ba chiar vor intra in faliment. Vasile Cojan, patronul SC KAM SRL, firma care opereaza in zona Margineni, arata ca traseul 38 a fost desfiintat, ceea ce inseamna ca la viitoarea licitatie nu va mai avea vechime pe traseu, iar vechimea e un criteriu foarte important. In plus, i s-a cerut inlocuirea microbuzelor cu autobuze, in conditiile in care are deja un leasing in derulare. „Ordinul 92 stabileste ca atunci când un traseu se suprapune 50 la suta peste altul, nu il desfiintezi, ci il prelungesti. Daca traseul 37 nu e rentabil, nu desfiintezi traseul 38, ci il prelungesti cu 8 km”, arata Vasile Cojan. Claudiu Nastasa, vicepresedintele CJ, sustine ca modificarile au la baza solicitarile facute de edili: „Eu nu pot sa fac un program fara sa ma consult cu primarii. Ei stiu câti navetisti au, câte autobuze sunt necesare si la ce ore. Inteleg supararea domnului Cojan, dar noi suntem in slujba cetatenilor”, declara vicepresedintele CJ. Vasile Cojan il contrazice, aratând ca schimbarile nu sunt nici in interesul cetatenilor, nici al transportatorilor si ca se va intâmpla ca la N. Balcescu, unde navetistii au blocat E 85.
„Nu am avut nicio sesizare”
„Transportatorii functioneaza pe principiul eficientei”, arata Claudiu Nastasa, adaugând ca ii intelege si ca CJ trebuie sa fie un factor de echilibru intre acestia si beneficiari. Se pare ca, deocamdata, nu reuseste. Sesizarile au fost, in mandatul trecut, de ordinul sutelor. Cele mai cunoscute conflicte dintre transportatori si edili, respectiv, cetateni, sunt cele din N. Balcescu, Margineni, Tg. Ocna. Mai nou, au aparut nemultumiri si la Gioseni. Unele dispute s-au solutionat amiabil, altele, in instanta. CJ Bacau a avut trei procese cu transportatorii: unul câstigat, cu Girueta SRL, si doua in derulare, cu KAM si Grup Atyc. „Eu lucrez de zece ani in zona si nu am avut nicio sesizare, nicio problema, arata Vasile Cojan, KAM SRL. Modificarea asta e indreptata expres impotriva mea!” Firma a facut plângere prealabila, dar CJ Bacau a propus ca in sedinta din 28 ianuarie sa se respinga solicitarea. Razboiul va continua la Tribunal. „Noi am cerut in contencios suspendarea provizorie a HCJ 187, iar CJ era obligat sa o suspende pâna la judecarea pe fond, arata Vasile Cojan. A refuzat. Vom continua actiunea in instanta si sper ca vom câstiga.”
„Am 12 masini nou-noute, luate in leasing, si platesc 150 de milioane de lei pe luna. Stiti ce inseamna asta? Ca pot sa dau faliment din cauza CJ.”
Vasile Cojan, KAM SRL„Usa mea e deschisa in fiecare zi. Toti nemultumitii pot veni sa discutam si sa gasim impreuna o solutie.”
Claudiu Nastasa, vicepresedintele CJ Bacau
Bacauani terorizati de câinii comunitari
Bacauanii care lucreaza in zona strazii Tolstoi se plâng ca nu exista zi in care sa nu fie nevoiti sa ocoleasca sau sa se fereasca de câinii comunitari. Acestia ii terorizeaza, nu doar la figurat. „Sunt haite de 6-7 câini, foarte periculosi. Nu este prima data când sunt atacata. Pur si simplu sar pe noi, chiar daca suntem mai multe”, explica Camelia Jitea. Femeia spune ca de frica a inceput sa apeleze la tot felul de solutii ca sa scape de animale. „Venim câteodata cu pâinea in geanta ca sa le distragem atentia sau ne inarmam cu bete, dar nu este suficient. Sunt prea agresivi!”, povesteste bacauanca. Câinii nu sunt sterilizati, motiv pentru care se inmultesc permanent. Camelia Jitea a observat ca zona nu este singura in care familii intregi de câini si-au facut casa. „Sunt peste tot. Eu locuiesc in apropiere de Parcul Trandafirilor. In fata usii de la bloc, sunt doi câini mereu. Imi este pur si simplu frica sa trec prin fata lor. Este absolut rusinos ce se intâmpla in Bacau!”, se plânge femeia.
In 2012, aproape 2.000 de bacauani au ajuns muscati la Urgente, la Infectioase si Pediatrie. Cel mai grav caz a fost al unei fetite atacate de o haita de câini, in timp ce se intorcea de la scoala, in cartierul Aviatori. Fetita a avut nevoie de consiliere psihologica in urma incidentului.
Chiar daca o mare parte dintre comunitari sunt in adapostul improvizat de la Nicolae Balcescu, la fosta groapa de gunoi, cel putin tot atâtia sunt pe strazile din Bacau. „Am intervenit la solicitarea doamnei. In curtea societatilor sunt destul de multi câini comunitari, dar ii putem ridica doar la solicitarea administratorilor. In medie, reusim sa strângem circa 15 câini pe zi, in cele doua schimburi. Sunt dusi la adapost, unde sunt sterilizati si ramân acolo, nu mai sunt eliberati pe strazi”, ne-a explicat Constantin Mocanu, angajat al Serviciului de Ecarisaj din Primaria Bacau.
„In adapost se afla 2800 de câini comunitari. De fiecare data când curatam o zona, apar alte animale. Efortul trebuie conjugat intre autoritati. Primariile trebuie sa aiba toate servicii de ecarisaj”, a explicat la sfârsitul anului trecut Dragos Luchian, pe atunci viceprimar, in cadrul unei dezbateri organizate de Cartelul Civic.
Conextrust va reabilita Calea Moinesti si Pasarela Margineni
Societatea bacauana a câstigat, prin licitatie publica, contractul de reabilitare si modernizare a Caii Moinesti. Este vorba de o investitie ampla, care presupune si reabilitarea Pasajului Margineni, extinderea podului peste pârâul Trebes si amenajarea intersectiei strada Mioritei, Calea Moinesti, strada Energiei in sistem giratoriu, se vor amenaja parcari, trotuare si va fi refacut iluminatul public. Contractul a fost atribuit in luna noiembrie a anului trecut, contra sumei finale de 24 de milioane de lei, fara TVA. Din anuntul de pe site-ul de licitatie, rezulta ca Primaria Bacau a primit trei oferte pentru acelasi proiect, dar propunerea venita din partea societatii bacauane a fost cea mai avantajoasa din punct de vedere economic. Potrivit proiectului initial, tot pe Calea Moinesti, pe fiecare sens de mers, se vor amenaja piste pentru biciclisti. Pentru reducerea poluarii fonice, se vor monta peste 760 metri panouri fonoabsorbante.
Conextrust va subcontracta o parte din lucrari unor societati care se vor ocupa de devierea instalatiilor in zona caii ferate si a conductelor de gaze. Potrivit specificatiilor din caietul de sarcini, ofertantii nu puteau propune o durata mai mare de executie a lucrarilor de 24 de luni.
Portofoliu impresionant
Conextrust are in derulare lucrari in valoare de 15 milioane de euro la gradinite, scoli, sedii primarii, blocuri de locuinte, instalatii de apa si canalizare, drumuri, reabilitari si consolidari de cladiri. Potrivit portofoliului de lucrari, societatea bacauana a executat in municipiu patru blocuri ANL si imobilul in care se vor instala medicii si personalul de la Spitalul Municipal Bacau, sediul Directiei de Finante Bacau, cel al Muzeului de Stiinte ale Naturii,
s-a ocupat de reabilitarea Maternitatii Bacau, a Directiei pentru Sport, a construit sediul Agentiei de Mediu Bacau, a realizat strapungerea 9 Mai si a ridicat mai multe centre after-school in judet, printre care se numara cele de la Luncani si Dealu Morii.
Contractul de finantare pentru aceasta investitie a fost semnat in aprilie 2012 intre Primaria Bacau si ADR-NE. Valoarea totala a proiectului era estimata la aproape 39 de milioane de lei, din care aproape 30 de milioane de lei era finantare nerambursabila prin POR 2007-2013. Cofinantarea de la bugetul local este de 1,9 milioane de lei, iar TVA-ul de 7,4 milioane de lei. Fata de valoarea estimata initial, in urma licitatiei, valoarea contractului a scazut de la 39 de milioane de lei, cu TVA la aproximativ 30 de milioane de lei, cu TVA.
“Contractul a fost semnat si s-a ordinul de incepere a lucrarilor. A inceput organizarea de santier”, a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau.
Cod PORTOCALIU de viscol in judetul Bacau
Administratia Nationala de Meteorologie a emis o avertizare cod portocaliu valabila pentru ziua de vineri, 25 ianuarie, in intervalul orar 4.00-14.00, când va ninge si se va depune un strat consistent de zapada. Totodata, noptile vor redeveni geroase, la fel si diminetile. Sâmbata si duminica va continua sa ninga, dar nu in cantitati mari.
Prima autostrada din Moldova ocoleste Bacaul la 100 de kilometri
Prima autostrada cu sansele cele mai mari sa fie construita in Moldova ocoleste Bacaul. Este vorba despre ruta Târgu Mures – Iasi, care trece la circa 100 km nord de Bacau, prin judetele Mures, Harghita, Neamt si Iasi. Lucrurile s-au accelerat in privinta constructiei acestei rute, intrucât premierul Ponta l-a mandatat, miercuri, pe ministrul Transporturilor, ieseanul Relu Fenechiu, sa se ocupe de realizarea proiectului. Si cum pentru Bacau nu are cine sa faca un lobby consistent, municipiul de pe Bistrita rateaza, inca o data, sansa de a fi conectat prea curând la viitoarea retea nationala de autostrazi. Si alte proiecte de autostrazi care au trecut pe la Ministerul Transporturilor au ignorat, de asemenea, Bacaul, cum este cazul rutei Bucuresti-Focsani-Albita, cu ocolire prin Vaslui.
Contradictii ministeriale pe tema autostrazii Bacaului
In plus, nici soseaua de centura a Bacaului, lung prilej de promisiuni pentru politicienii locali in ultimii patru-cinci ani, nu se afla printre prioritatile Guvernului. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din România (CNADR) precizeaza nu are in plan nici o autostrada care sa se apropie de Bacau, cu toate ca unele proiecte amplasau Bacaul pe traseul Bucuresti – Siret, aproximativ acelasi cu actualul E85. Singura mentiune a CNADR referitoare la Bacau vizeaza aceeasi controversata sosea de centura, despre care se spune ca se afla in stadiul de “actualizare a documentatiei tehnice finalizate”. Centura ar urma sa aiba o lungime de 30,8 km, in regim de autostrada, la un cost de 179 milioane de euro.
Surpriza apare la termenul de incepe a lucrarilor, fixat pentru primul trimestru al anului 2011. Iar termenul de executie este de 30 de luni de la data la care se da ordinul de incepere a lucrarilor, care pâna acum nu exista. Bizar este ca pe site-ul Ministerului Transporturilor apare un alt termen de incepe a lucrarilor, respectiv 31 martie 2012, dar nici acesta nu a fost respectat. Mult mai avansate sunt lucrurile, de exemplu, la Suceava, unde soseaua de centura este aproape finalizata, sau la Radauti.
Soseaua de centura a ramas la stadiul de promisiune
Cât despre soseaua Bacaului, aceasta a ramas la stadiul de promisiune electorala si pe timpul fostului guvern, si al celui anterior. Anca Boagiu, de exemplu, promitea atunci când era ministru al Transporturilor ca prima autostrada din Moldova va incepe la Bacau, din iunie 2012.
In 2008, pe vremea când era prefect, Gabriel Berca anunta ca Bacaul este inclus in programul national de autostrazi si ii infiera pe cei care erau pesimisti in aceasta privinta. “Atrag din nou atentia ca s-au spus atâtea vizavi de autostrada fara informare, si eu dupa ce nu voi mai fi prefect ma voi informa si asa ar trebui sa facem toti, caci exista mijloace de informare in aceasta tara”, spunea Berca in 2008, pe când era prefect. La rândul sau, Dan Sova, ajuns acum parlamentar USL, spunea in campania electorala ca Bacaul nici nu are nevoie de o autostrada drept ruta ocolitoare, ci doar de o sosea expres, cum este actualul DN2. Declaratia sa exclude, asadar, perspectiva ca Bacaul sa fie in viitor pe traseul unei autostrazi si contrazic proiectele aparute pâna acum, chiar si in stadiu de intentie.
O noua promisiune
O speranta ca Bacaul va avea, totusi, iesire la drumurile de mare viteza, lucru de care se leaga insasi redresarea economica a zonei noastre, este programul de guvernare lansat in decembrie 2012, pentru perioada 2013-2016. La capitolul “Infrastructura”, acesta prevede, printre altele, si realizarea lucrarilor la coridorul IX pan-european Bucuresti-Bacau-Pascani. Lucru de care, insa, CNADR nu pomeneste nici o vorba. Cum viitoarea autostrada anuntata de Guvern nu are nici un fel de documentatie realizata, iar acest lucru necesita mult timp, Bacaul are sanse mari sa se aleaga in loc de autostrada doar cu o noua promisiune neonorata.
„Fostii elevi vin si din Italia sa-mi aduca flori”
Interviu cu prof. Margareta Neacsu, fost director la Colegiul National “Vasile Alecsandri”, femeie de afaceri
– Am fost surprins sa o gasesc pe profesoara Margareta Neacsu, fost director de scoala multi ani la doua licee de prestigiu din Bacau, un dascal recunoscut si apreciat, la un stand din Piata, specializat pe produse naturiste. Ce v-a determinat sa luati o asemenea decizie, sa va apucati de afaceri?
– Nu sunteti primul care imi pune o asemenea intrebare, unii au dezaprobat initiativa mea, altii au apreciat ceea ce fac eu acum. Le-am spus si lor, dar mi-am spus si mie atunci, ca au trecut deja cinci ani de când sunt om de afaceri, cum spuneti dumneavoastra, principalul motiv a fost lipsa de activitate. Imi doream sa fac ceva, ma simteam in putere si vroiam sa fiu o persoana activa, cum am fost toata viata. Pur si simplu ma plictiseam, nu mai incapeam in casa. Bineinteles ca as fi avut sansa sa mai ramân câtiva ani in invatamânt, insa am considerat ca, iesind la pensie, la limita de vârsta, era cazul sa ma retrag onorabil, sa las loc celor tineri si, de ce nu, sa nu fiu la mâna nimanui, pentru a ma umili, si cred ca nu gresesc spunând acest lucru, cerând sa mi se dea si alte ore. Si am mai avut un argument de partea mea, puteam sa-mi valorific niste veleitati, niste cunostinte, acumulate inca de pe timpul când eram la catedra. Ma interesau inca de pe atunci foarte mult produsele naturiste, ba chiar, in ultimii ani, aveam si un curs pe care il predam, se numea chimia naturii. Mai mult decât atât, cred ca am mostenit putin si de la mama, care avea si ea asemenea preocupari. Nu uitati ca sunt profesoara de chimie. Am stat si m-am gândit si am zis ca o pot lua de la capat cu un alt tip de activitate. Din acest punct de vedere, cred ca mi-am gasit locul pe care mi-l doream.
– Dupa cum imi spuneati, sunteti patron, contabil, sofer, faceti aprovizionarea, vindeti direct in stand, oferiti informatii…
– Da, le fac pe toate. Am invatat, am capatat experienta, imi place ceea ce fac. Multi credeau ca eu am personal pentru vânzari, pentru aprovizionare, iar când au auzit ca eu stau la raft, dadeau din cap. Eu nu cred ca este o rusine ceea ce fac. Si am mai invatat un lucru: in aceasta munca este sanatos, profitabil, sa faci totul tu, cap-coada.
„Incerc sa alin suferintele oamenilor si, uneori, sa le infumusetez viata.”
– Care au fost reprosurile, despre care vorbeam la inceput?
– Multi mi-au spus in fata, dar dumneavoastra ati fost profesoara, va cunoaste tot orasul, cum sa faceti asa ceva! Le raspundem tot direct, foarte bine, toate au un inceput, nu este dezonorant in viata daca muncesti, indiferent unde. Eu ma simt mândra de ceea ce fac acolo, ajut oamenii aflati in dificultate, vorbesc cu ei, ma informez, le ofer ce imi cer sau le recomand eu, vin la mine oameni de toate categoriile, de la medici la oameni de la tara, unii instruiti, altii in cautare de informatii, de produse naturiste, suplimente alimentare, cosmetice din produse naturale, oameni in vârsta, dar si multi tineri.
– Merge afacerea, doamna?
– Cum sa va spun, merge pentru mine ca sunt pensionara si pentru ca fac totul singura, nu cheltuiesc cu salarii, transport. Eu lucrez corect, respect toate legile din domeniu, deoarece am avut si tot felul de intâmplari hazlii pe acolo. Eu consider ca daca imi mai ramâne ceva si pentru mine, dupa ce trag linie, este bine. V-am spus ca nu banii au primat in alegerea mea, bani mai aveam, insa de ce sa nu spun ca imi doresc sa fac si bani, daca tot muncesc. Mai vin controale, mai dau amenzi, se mai inchid standurile, ramân uneori singura, eu nu inchid, sunt corecta, asa cum am fost toata viata.
„Toata viata mea a fost munca, presarata cu foarte multe greutati, dar si cu multe impliniri.”
– De la profesor la patron au trecut destui ani, viata dumneavoastra a fost o poveste, mai multe povesti care au facut un roman. De unde a inceput si cum?
– Roman… O viata, cu bune si mai putin bune, cu bucurii si necazuri, ca nu m-au ocolit. Normal ca totul a inceput din copilarie. Sa stiti ca eu am muncit de mica, in familie, alaturi de parinti. Eram scolarita, apoi liceeana, studenta, când veneam acasa faceam tot felul de treburi in gospodarie, pe câmp, nu se putea altfel. Apoi, in cariera mea didactica eu m-am ridicat doar prin munca mea, nu am avut nicodata pe cineva in spate. Cred si acum ca nu mi-am dorit niciodata sa ajung director, mereu a fost un complex de imprejurari, oamenii m-au ales, ei m-au recomandat si sunt mândra pentru acest lucru, eu nu am dat niciodata pe cineva deoparte ca sa ajung director, iar ajunsa acolo experienta, profesionalismul, principiile dupa care m-am ghidat, educatia din familie m-au ajutat sa imi fac datoria. Am plecat ca profesoara la Scoala din Nicolae Balcescu, am ajuns director, apoi director la Liceul de mecanica, acum “Mangeron”, iar din 1995 pâna in 2005 am fost director la Liceul “Vasile Alecsandri”.
– Am vorbit si cu alti profesori, ce inseamna impliniri, in ce sunt materializate, ca, pare o vorba, o expresie, care da bine intr-o conversatie.
– Totul pleaca de la felul in care iti faci meseria de profesor, de dascal. Ceea ce face un profesor nu este o rutina, ceea ce faci azi nu faci si mâine, nu faci acelasi lucru de la o ora la alta, de la o clasa la alta. Munca la clasa, cu elevii, este foarte frumoasa, de mare responsabilitate, ai in fata copii, un aluat in crestere, curiosi, care asteapta de la tine raspunsuri, multe raspunsuri la intrebarile lor rostite sau nerostite. Mereu inveti, mereu trebuie sa te raportezi la materia pe care o ai in fata, iar pentru cine si-a dorit sa devina invatator, profesor, nu se plictiseste niciodata. Eu aveam o vorba când eram director: aprecierea unui cadru didactic sau a unei scoli nu este facuta in functie de cum te califica un director, un inspector de specialitate, ci doar calitatea activitatii tale la clasa, in procesul educational, in scoala, se reflecta asupra rezultatelor copiilor, ale scolii, iar comunitatea si includ aici si parintii percepe si apreciaza unitatea scolara sau profesorul. De aici vin implinirile, multumirile.
– Care au fost pilonii pe care v-ati sprijinit in viata?
– Munca, in primul rând, familia – eu am doi copii. Copiii mei m-au ajutat foarte mult, nu au fost copii dadaciti, sotul avea munca de teren, au fost doi copii care au inteles ca noi muncim, muncim pentru ei, pentru familie si nu ne-au creat greutati. Eu am avut mai bine de jumatate din activitatea mea functia de director, nu ma duceam acasa la 12 sau la ora 13, aveam mereu si alte activitati. Un alt pilon, cum spuneti, au fost colegii mei. Sa va dau doar exemplul de la “Vasile Alecsandri”, in corpul profesoral erau persoane care au fost la rândul lor manageri, directori, inspectori, acesti oameni mi-au fost de nadejde, m-au sprijinit si m-au ajutat. Am lucrat bine cu Consiliul de Administratie, cu cel profesoral, incât am putut face experimente, incercari, care ne-au reusit, astfel ca am reusit sa ducem liceul acolo unde toata lumea isi dorea.
„Sunt fericita ca cei doi copii au reusit sa faca in viata ce si-au dorit.”
– Au fost 35 de ani de activitate didactica si manageriala. Ati muncit si ati trait in doua secole si in doua regimuri social-politice, unde a fost si unde este acum dascalul, isi mai poate indeplini menirea, rolul la aceleasi cote si standarde enuntate de Spiru Haret?
– Auzim tot mai des ca este greu, insa greu a fost intotdeauna, sa nu credeti ca inainte de ’89 a fost mai usor, dar cine a tinut la meseria asta si-a facut-o in conditii de performanta. Eu am un spirit mai novator, am fost mereu aproape de elev, incercam sa-i capacitez, sa le ofer spatiu si timp pentru dialog. Nu am fost intotdeauna inteleasa, insa dupa 1989, am impresia ca s-a profitat de libertatea câstigata, a fost uneori prost inteleasa, mai ales de copii, de familii, dar si de unele cadre didactice. Se observa o bulversare a unor principii, a raporturilor dintre cei trei factori enuntati, care nu imi plac. Se vede un oarecare libertinaj, mai ales din partea unor cadre didactice, se accentueaza partile negative ale elevilor, când, in opinia mea copiii au si un fond bun, sanatos, acela trebuie stimulat. Poate ca eu nu mai am dreptul sa fac aprecieri, nu mai sunt in pragul scolii, tin insa legatura, cum v-am spus, cu fostii colegi, cu fosti elevi, vad, aud, fiica mea este profesoara la acelasi liceu “Alecsandri”, preda chimia ca si mine. Baiatul este economist, lucreaza la Aeroport, intr-un colectiv de oameni tineri, cu perspective. Anul trecut am fost soacra mare, ce-si mai poate dori o mama, decât sa fie sanatoasa, sa se bucure de copii, de nepoti, sunt si bunica, nepotul meu de la fiica este in clasa a VII-a, il iubesc foarte mult si sunt convinsa ca voi mai fi bunica.
– Sa facem un apel la memorie si sa va amintiti de prima ora de curs, de prima intâlnire cu elevii.
– Eu sunt din Orbeni si am fost repartizata la scoala din comuna Nicolae Balcescu. M-am dus cu mult inainte sa vad scoala, nu am avut rabare sa stau pâna pe 1 septembrie. Am gasit o scoala fara garduri, cam prapadita. Am ramas putin deceptionata, dar am pus ca aici trebuie sa muncesc, sa-mi fac meseria. M-am atasat foarte repede de copiii de la clasa, am avut putin noroc deoarece, stiti, chimia se preda din clasa a VII-a, mi-am luat catalogul si am intrat in clasa, m-au pus si diriginta, aveam niste emotii, ce stiam eu atunci! Copiii m-au ajutat sa depasesc acel moment, cu veselia lor, cu curiozitatea lor, cu frumusetea lor. Sa le fi vazut fetisoarele imbujorate, cu mânutele pe sus, ii tin minte pe toti, daca nu pe nume, figurile lor mi-au ramas intiparite. A fost greu, frig, peretii cu fum, faceam naveta, dar n-am fugit de acolo, n-am plecat din invatamânt. Anii au trecut. Vara trecuta am avut o mare surpriza si o mare bucurie. Unul din copiii de atunci a venit la mine in Piata, la magazin, un barbat cu parul carunt, distins, cu sotia: „Uite, Ileana, cine este aici, uite pe cine vad, este doamna noastra diriginta”. Când m-am uitat, i-am recunoscut zâmbetul de copil. Lucreaza in Italia, sta acolo cu familia, iar când vine in tara trece pe la magazin si imi aduce flori. Si nu este singurul fost elev care vine sa ma vada dupa atâtia ani.
„Pe mine viata m-a incercat de multe ori, insa am reusit sa depasesc acele momente.”
– Scoala a avut gard când ati plecat?
– Am fost si director la acea scoala, când am plecat scoala avea gard. Ma mai duc pe acolo, acum au o scoala frumoasa, cu toate conditiile, poate concura cu orice scoala din oras.
– Si ultima ora…
– Ultima a fost la Liceul “Vasile Alecsandri”. Am simtit ca mi se duce pamântul de sub picioare când ma duceam spre sala de curs. Eu hotarâsem ca este ultima ora, ma retrag, n-am spus nimic copiilor, era o clasa de-a XII-a, mi-am facut ora normal, era sfârsitul anului scolar. A urmat dupa câteva zile cursul festiv, s-a tinut la Sala Ateneu, cu aceeasi ocazie s-a anuntat si cine iese la pensie. Mi-au dat cuvântul. Nu-mi amintesc ce am spus insa m-am trezit când toti elevii s-au ridicat in picioare si m-au aplaudat minute bune. A fost cea mai mare multumire, am foarte foarte fericita. S-a dat si la ziar: “Fosta directoare de la «Alecsandri» a fost aplaudata la scena deschisa”. Am ramas insa cu gândul la scoala, la elevii mei, la clipele placute si mai putin placute petrecute in scoala timp de 35 de ani. Eu am un crez…
– Aceasta era urmatoarea mea intrebare.
– Nu-mi place sa-mi pun neimplinirile mele, profesionale, personale, pe umerii altora, sa gasesc tot felul de vinovati pentru ce mi se intâmpla mie. Eu mi-am asumat pâna la urma greselile, neimplinirile mele, dar si realizarile. In viata, daca ti se intâmpla ceva, tu ai rolul hotarâtor, nu astrele, vecinii, colegii.
– Ne apropiem de sfârsitul “romanului” si nu ati vorbit de ceea ce ar fi trebuit sa fie inceputul: povestea de dragoste, povestea dintre doi copii, doi tineri aflati la inceput de viata…
– Domnule Baltatescu, ma duceti intr-un timp pe care vroiam sa-l pastrez doar pentru mine. Va spun doar atât: eu si cu viitorul sot am fost elevi la acelasi liceu, la “Vasile Alecsandri”, el era cu un an mai mare. Ne-am cunoscut, ne-am imprietenit, el a plecat la facultate, l-am urmat si eu, am studiat amândoi la Iasi, insa ne-a unit dragostea si ne-am casatorit in timpul facultatii. A fost o iubire trainica, sincera, stiti cum e, Copou, plimbari, serate, teatru, iar in anul cinci am avut primul copil, fetita de care v-am vorbit. Am foarte fericiti, insa soarta a fost ca el sa plece de lânga noi acum 14 ani, in urma unei boli. Am reusit, impreuna cu cei doi copii, cu prietenii, sa depasesc acel moment, mi-a fost poate mai usor ca eram la scoala, aveam activitate, preocupari. Baiatul meu a facut cred un sacrificiu pentru mine, a ramas sa faca studiile superioare in Bacau, sa fie alaturi de mine. Fiecare dintre copiii mei au hotarât singuri ce vor sa faca, nu m-am implicat prea mult in deciziile lor, s-au casatorit cu cine au dorit, pe cine au iubit, nu sunt o “soacra”, sunt o mama pentru toti. Asa cum eu mi-am ales pe cine am vrut, asa i-am lasat si pe ei sa aleaga, eu doar ma bucur ca ei sunt fericiti.
„Nu-mi ajunge timpul la câte as vrea eu sa fac.”
– Se spune ca dupa o viata de munca, vine vremea, timpul sa te odihnesti, sa ai o batrânete linistita…
– Eu nu vorbesc de batrânete, sunt multumita de ceea ce fac, imi place, dar sa nu credeti ca sunt legata de standul meu, ca fac doar drumul de acasa la Plafar. Daca intr-o zi nu ma pot duce, nu ma duc, nu ma da nimeni afara! Sa stiti ca am calatorit mult in ultimii ani, am fost in multe tari din Europa, când eram tineri aveam alte oferte, alte preocupari, acum mi-am gasit altele. Uitati, am fost cu niste prietene la Revelion, s-a organizat printr-un Club al pensionarilor si ne-am dus si noi. M-am simtit bine, ne-am distrat, am socializat, ne-am ales cu prieteni noi. Acum citesc mult, mereu am o carte in geanta, iar daca am chef sa manânc o inghetata, ma urc in masina, iau doua prietene si ne ducem la Piatra Neamt sa servim o inghetata. Am un catel, pe Misa, il am de când eram la scoala. Suntem buni prieteni, se mai supara el când il mai las singur, dar recuperam când iesim la plimbare. Am pagina pe Facebook, am multi prieteni. Destul de des ma duc la mormintele parintilor, la cel al sotului. Eu am ales sa ma odihnesc activ. Fereasca Domnul de o boala, atunci…
– Cum va spune nepotul?
– Imi zice Bunica, iar când vrea sa ma alinte imi spune Reta. El nu si-a cunoscut bunicii barbati, nu a avut aceasta sansa. M-a impresionat teribil o data. L-am luat cu mine la cimitir, avea patru ani. Era primavara, vroiam sa pun niste flori, sa fac straturi. L-am lasat singur si m-am dus sa aduc o sticla de apa de la o pompa. Când m-am intors, sapa pe mormânt, facuse o groapa destul de mare. Andrei, ce faci?, l-am intrebat. Vreau sa-l vad pe bunicu…
– Mai suna clopotelul, Doamna?
– A mai sunat in vis, insa acum suna ceasul dimineata, sa ma duc la slujba, la afacerea mea.
Intretinere de 7 milioane si jumatate pentru doua camarute
Caldura la CET se plateste la mica intelegere
Ana Leustean locuieste intr-un bloc de pe strada Stadionului. Este proprietara unui apartament mic, insa cheltuielile de incalzire sunt uriase. Pentru luna decembrie datoreaza 744 de lei, adica trei sferturi din pensie. Asociatia de proprietari da vina pe locatara, fiindca nu are centrala proprie. Pe de alta parte, datele din registrele asociatiei sunt diferite de cele din evidenta CET.
Pentru luna noiembrie, Ana Leustean a avut de plata 446 de lei pentru cele doua camere de 30 de metri patrati incalzite (bucataria este debransata). In decembrie, când s-a afisat tabelul de intretinere pentru luna precedenta si a vazut cât are de plata si-a luat adio de la cheltuielile de sarbatori. Dupa cum ne-a declarat plângând, avea in casa 500 de lei. Daca ar fi platit integral intretinerea, nu ar mai fi avut cum supravietui pâna la pensia din ianuarie, asa ca a achitat cu 100 de lei mai putin. Zilele acestea, Ana Leustean a avut parte de o suparare si mai mare: pentru luna decembrie trebuie sa plateasca numai la caldura 744 de lei. La aceasta suma se adauga celelalate cheltuieli de intretinere si restanta din noiembrie. S-au adunat astfel 912 lei de plata. Pentru pensia ei de 1040 de lei este enorm. Locatarei i se pare exagerata suma raportata la sprafata mica a apartamentului. Si nici macar nu „ard” caloriferele, in interiorul locuintei fiind o temperatura de aproximativ 18 grade Celsius. Discutia cu reprezentantii Asociatiei de proprietari 27 nu a fost in masura sa lamureasca problema. Dimpotriva. Administratorul si presedintele asociatiei au promis la inceput ca se va recalcula totul, iar Ana Leustean nu va mai avea atât de mult de plata. Apoi, au dat asigurari ca, in urma conventiei incheiate de locatara cu CET-ul, zilele trecute, aceasta va primi subventie si va scapa de datorie, ceea ce este eronat, fiindca subventia nu se acorda retroactiv depunerii cererii. Din declaratiile administratorului reiese ca nu cunoaste situatia din blocul in care locuieste Ana Leustean. Angajata asociatiei sustine ca suprafata pentru care s-a calculat consumul de caldura este de 37 de metri patrati, in timp ce pe tabelul de intretinere, semnat de administrator, sunt trecuti 30 de metri patrati. Pentru a scapa de reclamatia locatarei, administratorul a amenintat ca va recalcula totul si le va repartiza o suma mare celor cu centrala proprie. Vinovata de situatia in care a ajuns este considerata tot Ana Leustean, care nu si-a montat centrala termica in apartament.
„Pâna la intretinerea pe noiembrie nu am avut niciodata datorii. Asa am fost toata viata mea. Si acum, pentru decembrie, as vrea sa platesc tot, dar este exagerat. Cred ca de asociatie depinde sa se lamureasca. Eu n-am stat cu mâna intinsa, nu am cerut ajutor de caldura, dar acum am incheiat conventie cu CET-ul ca sa mi se faca acolo calculele si sa pot primi subventie.”
Ana Leustean, locatar„O sa le pun celor cu centrala câte 60-70 de lei pentru tevile care le trec prin apartamente si prin subsol. Pâna acum i-am bagat pe cei cu centrala asa, la bunul simt. Oricum, se regleaza. N-am avut timp, ca in decembrie s-a lucrat vreo 20 de zile, au fost liberi si la CET. In 10 zile nu se putea face… Am afisat târziu, dar se regleaza. O sa-i dea subventie pe decembrie.”
Administratorul Asociatiei de proprietari 27„Locatara a depus si la noi o reclamatie. Din situatia pe care o avem noi reiese ca nu ar fi trebuit sa plateasca atât de mult. In evidenta noastra sunt 7 apartamente fara centrala termica, nu 4. In plus, celor care au centrala li s-a repartizat prea putin de plata (2,3 lei de apartament, n.r.), deoarece au coloane serioase, cu suprafata radianta mare. Oricum, este treaba asociatiei ca, impreuna cu seful de scara, sa verifice situatia din apartamente.”
Elena Cirnu, purtator de cuvânt CET Bacau
Pacientii mor si sufera, doctorii nu platesc
Politele de malpraxis, o afacere banoasa si atât
Unitatile cu profil medical si angajatii lor au fost obligati sa incheie prima polita de asigurare pentru malpraxis in 2003. S-a stabilit nivelul sumei asigurate pentru fiecare tip de furnizor medical si categorie de personal. Potrivit acestui barem, nivelul maxim al unei despagubiri poate fi obtinut in cazul in care vina apartine unui spital judetean, regional sau universitar – 500.000 de euro. Suma minima asigurata in cazul spitalelor este de 100.000 de euro, pentru cele comunale si orasenesti sau pentru sanatorii, preventorii si unitati sanitare ambulatorii de recuperare. Pentru serviciile de ambulanta, legiuitorul a stabilit o suma asigurata de 300.000 de euro. Furnizorii de ingrijiri la domiciliu si de dispozitive medicale sunt obligati sa se asigure la suma de 150.000 de euro. Pentru eroarea unui medic de familie, un pacient poate primi o despagubire de cel mult 12.000 de euro, in timp ce un medic de specialitate medicala se asigura pentru 37.000 de euro, la fel ca si dentistii. Cea mai mare suma asigurata pentru medici – 62.000 de euro – s-a stabilit in cazul chirurgilor. Asistentii medicali din spitale sunt asigurati pentru 10.000 de euro, iar cei din cabinetele medicilor de familie, pentru 4.000 de euro. Suma platita pentru polita de fiecare asigurat se negociaza intre acesta si asigurator. Firmele de asigurari au incasat in fiecare an bani de la furnizorii de servicii medicale si de la personalul medico-sanitar, dar despagubirile acordate sunt o raritate, ceea ce face din aceste politie o afacere de aur.
Numai pentru asigurarea de malpraxis a medicilor, Sindicatul SANITAS a platit anul trecut peste 40.000 de lei unei firme de asigurari. Fiecare medic de familie (din cei peste 300 din judet) plateste pentru asigurare in jur de 40 de euro.
Pacientii sau rudele acestora se pot adresa in caz de malpraxis comisiei de specialitate din Directia de Sanatate Publica, Colegiului Medicilor sau instantei. Comisia de la DSP functioneaza de mai multi ani, dar nu a avut pâna acum niciun caz finalizat. La Colegiul Medicilor, durata anchetelor ii descurajeaza pe reclamanti. Sanctiunile care pot fi aplicate sunt: mustrare, avertisment, vot de blam, suspendare temporara a calitatii de membru al Colegiului Medicilor, retragerea calitatii de membru si propunerea catre Ministerul Sanatatii pentru retragerea autorizatiei de practica.
„Am avut o sesizare din partea unui pacient nemultumit de o lucrare dentara. Ar fi trebuit sa plateasca in jur de 3.000 de lei pentru a aduce un expert si a renuntat. Acum avem in cercetare o alta sesizare, din partea unui pacient ca a avut botulism, dar a fost tratat de nevralgie. Sustine ca a ajuns la spital in Tg. Mures, unde a fost diagnosticat corect si salvat. Astazi (miercuri, 23 ianuarie – n.r.) ne intrunim la comisie pentru a analiza cazul.”
Marin Bustuc, director adjunct al DSP Bacau
In alte parti, pacientii sau urmasii acestora au reusit sa obtina despagubiri. Un spital judetean din tara a fost obligat sa plateasca in solidar cu unul dintre medicii sai daune morale de 500.000 de euro.
Asiguratorii sustin ca pretul politelor a ramas neschimbat pentru asistente, medici si doar pentru clinici si spitale s-au mai modificat preturile. „La acest capitol pretul politelor a crescut cu circa 10 la suta fata de 2012”, arata Florin Misaila, directorul unei societati bacauane de asigurari. Daca anumite tipuri de polite pot fi considerate nerentabile de catre asiguratori, nu este si cazul celor de malpraxis. „Nu as putea spune ca nu sunt rentabile. Din punct de vedere al raportului pret – risc, e ok. Oricum, pâna acum nu am avut solicitari de despagubire in baza acestor polite”, a mai spus Misaila. (Andreea Gavrila)
Cortez si Anghel au scapat de inchisoare in dosarul „Aur pentru functionari”
Magistratii de la Curtea de Apel Bacau au decis in urma judecarii recursului ca o parte din pedepsele cu inchisoarea aplicate de Tribunalul Bacau inculpatilor din dosarul „Aur pentru functionari” sa fie suspendate. Este cazul fostului arhitect sef al municipiului, Silvian Cortez, condamnat la doi ani de inchisoare pentru complicitate la dare de mita, si al lui Cristinel Aurel Anghel, fost functionar in Primaria Bacau, condamnat la 1 an de inchisoare pentru complicitate la dare de mita. Lor li s-a suspendat pedepasa si au termen de incercare de 4 ani pentru Cortez si 2 ani pentru Anghel. In ceea ce-i priveste pe Ghiocel Lupu, condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare pentru dare de mita, Nelia Ghervase la 1,6 ani si Solomon Reuven la 1 an de inchisoare, recursurile lor au fost respinse. Aceeasi instanta a decis sa se mentina celelalte dispozitii ale sentintei Tribunalului, mai exact confiscarea sumelor de 11.287 de lei si 20.700 de euro de la Ghiocel Lupu si sa se mentina sechestrul asigurator pus pe un teren al acestuia. Toti cei din dosar mai au o cale de atac, având la dispozitie 10 zile pentru a face recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Avocatii celor condamnati la pedepse cu executare au declarat ca merg in recurs.
Secretarul Popovici – denuntator
Totul a inceput in toamna anului 2009, când acestia au fost acuzati si apoi trimisi in judecata pentru ca au incercat sa mituiasca functionari din Primaria Bacau pentru a li se retroceda terenuri si cladiri, pentru care cumparasera drepturile litigioase. Fostul inspector de la Cadastru, Anghel, si fostul arhitect, Cortez, au intrat la categoria intermediarilor, rolul principal revenindu-i secretarului Ovidiu Popovici, cel care a si facut denuntul la DNA. Le-a spus anchetatorilor ca oamenii de afaceri i-au oferit bani si un kilogram de bijuterii din aur pentru a-i ajuta in demersurile lor. A recunoscut in fata instantei ca a stat trei zile in birou cu punga de aur, dar ca nu a stiut ce este in ea. In acest dosar, pe timpul audierilor in instanta s-a vorbit si de suma de 1 milion de Euro pe care inculpatii ar fi fost dispusi sa o dea cu titlu de mita.
„Luni dimineata, când faceam mapa, am observat sacosa, am desfacut-o si era o caseta cu bijuterii din aur, cred. M-am blocat. L-am chemat pe Cortez la mine si l-am intrebat de unde sunt? A zis ca de la Lupu. L-a chemat, i le-am dat si i-am dat afara din birou”, a spus secretarul Ovidiu Popovici in fata judecatorului.
„Sincer, nu ma asteptam la aceasta decizie. Am muncit mult la acest dosar si nu ma asteptam la asa ceva. Am declarat deja recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.”
avocat Carmen Lepirda – aparator pentru Ghiocel Lupu„Facem recurs. Altceva nu vreau sa comentez.”
avocat Daniel Miclaus – aparator pentru Nelia Ghervase
