Acasă Blog Pagina 4310

600 de angajati de la AMURCO in somaj

    de
    Ovidiu Pauliuc
    -

    Administratia Combinatului chimic Amurco Bacau a luat ieri decizia trimiterii in somaj a circa 600 de angajati, urmând sa mai fie pastrati la lucru doar circa 100-150 de oameni pentru conservarea si paza instalatiilor. Sindicatele vor avea zilele acestea o serie de discutii cu administratorul unic Marin Maldareanu si colaboratorii sai pentru a se pune de acord asupra numarului final de disponibilizati. Apoi se va pregati documentatia pentru concediere colectiva si va fi trimisa spre aprobare Adunarii Generale a Actionarilor, care se intruneste pe 15 mai, dupa cum a declarat liderul sindical Gheorghe David. Se pare insa ca astazi urmeaza sa soseasca la Bacau chiar patronul Grupului Interagro, Ioan Niculae, care ar putea transa mai rapid soarta combinatului si a angajatilor. Surse din interiorul combinatului bacauan sustin ca a aparut speranta ca instalatiile ar putea fi repornite din nou in luna septembrie, dar si ca investitia in capacitatea de cogenerare va fi continuata, ceea ce necesita mai multi oameni pastrati ca angajati, adica 250, dupa cum ar vrea sindicatul. Conform altui zvon, repornirea ar fi urmat sa aiba loc de la 1 mai, dar acest lucru nu s-a intâmplat si nici nu se va intâmpla luna aceasta, dupa cum a spus directorul general Maldareanu

    Nici macar bani de preaviz

    Intentia privind concedierile colective se anunta la Inspectoratul Teritorial de Munca si la Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala cu 30 de zile inainte de intrarea efectiva in somaj. In cele 30 de zile, pâna când incep sa primeasca indemnizatia de somaj de la stat, oamenii ar trebui sa fie retribuiti tot de Amurco. Cum insa nu s-au mai achitat salariile de doua luni, nici sperante pentru plata acestor 30 de zile de preaviz nu exista. Pâna ieri, la cele doua institutii nu a ajuns nici o instiintare oficiala privind o concediere colectiva. Majoritatea angajatilor de la Amurco se afla deja in concedii fara plata. Marti au organizat si un protest pentru a se gasi o solutie la situatia lor, iar cea a somajului a fost agreata de multa lume, mai ales ca muncitorii isi pastreaza si vechimea in munca. Contractul Colectiv de Munca prevede ca salariatii disponibilizati primesc trei salarii medii compensatorii.

     

    Dezbatere de Ziua Europei

      de
      Silvia Patrascanu
      -

      Tinerii, „o categorie defavorizata”!

      Minodora Cliveti, deputat in Parlamentul European, in colaborare cu Dragos Benea, presedintele CJ, a organizat, ieri, o dezbatere cu privire la rolul tinerilor in UE si oferta Europei pentru tânara generatie. La intâlnire au participat directorii unor institutii din Politie, Sanatate, Justitie, Educatie, consilieri judeteni, parlamentari, liceeni si profesori. Dupa ce a citit mesajul lui Hannes Swoboda, liderul grupului Alianta Progresista, destinat participantilor la dezbatere, Minodora Cliveti a descris principalele probleme ale tinerilor. Ea afirmat ca, in ultima vreme, „tinerii au devenit o categorie defavorizata” din perspectiva accesului la educatie, a obtinerii unui job si a unei locuinte. Europa celor mai putin tineri a inteles ca exista o problema si ca aceasta generatie are nevoie de sprijin, motiv pentru care a alocat 6 miliarde de euro unor linii de finantare care ii vor ajuta pe tineri sa urmeze o cariera.

      Realism si nevoia de proiecte

      Dragos Benea, presedintele CJ, a afirmat ca, in perioada 2007 – 2013, România nu a avut o strategie care sa-i vizeze pe tineri: „Exista probleme generate de faptul ca statul nu a reusit sa elaboreze strategii precise, dar si probleme pe care tinerii insisi le-au creat, una dintre acestea fiind consumul de etnobotanice”, a afirmat Benea. Din fericire, in judetul Bacau, ONG si Politia isi fac bine treaba, a adaugat el. Presedintele CJ a vorbit despre paradoxul cu care se confrunta tinerii – chiar daca au 23 de ani, li se cere sa aiba experienta la angajare dar nu se pot angaja ca sa obtina aceasta  experienta – si a propus ca voluntariatul sa fie considerat vechime. In completare, Minodora Cliveti a spus ca si ucecinicia ar trebui remunerata si considerata vechime. S-a vorbit despre saracie, lipsa educatiei si a locurilor de munca. Tinerii s-au plâns ca au probleme de comunicare – cu scoala, familia etc. – si ca invatamântul nu e corelat cu piata muncii. Deputatul Cosmin Necula, PSD, a promis doua initiative legislative, una privind dreptul de vot la 16 ani si alta privind educatia si programele de preventie in domeniul sanatatii. Toti cei prezenti au recunoscut ca invatamântul ar trebui sa fie mai aplicat si sa-i pregateasca mai bine pe tineri pentru viata de adult. Intr-o Europa imbatrânita, „aceasta e generatia pe care trebuie sa ne bazam”, deci trebuie ca PE si guvernele sa faca mai mult pentru tineri.

      „Se vorbeste, in Europa, despre idealul de a avea o piata a muncii unice, cu alte cuvinte, trebuie ca UE sa-si faca un inventar al nevoilor fortei de munca si capitolelor de calificare si sa-i ajute pe tineri sa se pregateasca acolo unde este nevoie de ei. A face o facultate poate fi un lucru bun, dar inseamna 4-5 ani din viata, inseamna bani si la sfârsit te poti trezi cu o diploma care nu are cautare. Ar trebui sa facem mai mult. Exista deja programe europene. Finlanda, de exemplu, a asistat fiecare tânar si nu are rebuturi.” – Minodora Cliveti, europarlamentar

       

      „Poate ar fi momentul potrivit sa ne gândim la un proiect de lege privind voluntariatul, astfel incât acesta sa fie recunoscut ca vechime in cartea de munca, iar acesti tineri sa fie motivati sa participe la cât mai multe actiuni si sa fie ajutati in tentativele lor, corecte, de a se angaja.” – Dragos Benea, presedintele CJ Bacau

      Ceas de bilant la HIT Park Hemeius

        de
        Silvia Patrascanu
        -

        „Am platit statului impozite de un milion de euro!”

        Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, si Adrian Iordache, directorul HIT Park Hemeius, au sustinut, ieri, o conferinta de presa la care au participat si reprezentantii companiei Vimercati East Europe, producator de componente electronice pentru marile companii auto. Pentru ca 9 Mai este Ziua Europei si pentru ca HIT Park Hemeius a fost realizat cu fonduri europene si receptionat tot in luna mai, dar in 2005, autoritatile au facut bilantul acestui proiect demarat in 2003, adica exact acum 10 ani. Chiar daca HIT Park a fost „o minge de ping-pong” pentru politicieni, „s-au realizat câteva din obiectivele propuse la inceput. E adevarat ca nu este Silicon Valley al României, dar asigura aproape 500 de locuri de munca, din care 50 la suta sunt ocupate de tineri”, a afirmat Dragos Benea, incercând sa scoata eticheta de „obiectiv falimentar, care nu si-a atins tintele” de pe HIT Park.

        Hemeius are investitii de 11 milioane de euro

        Aldo Bianchi Vimercati, administratorul companiei, a prezentat istoricul firmei, aratând ca are o cifra de afaceri de 50 de milioane de euro pe an, si a vorbit despre tendinta de delocalizare, care presupune mutarea halelor de productie fie mai aproape de fabrica de automobile, fie in tari cu costuri competitive, cum ar fi România. Vimercati a ales HIT Park din doua motive: unul cultural, aici fiind multe persoane care vorbesc italiana, ceea ce e foarte important in industria electronica, celalalt, economic, costurile cu salariile fiind mai mici. Au stat la aceeasi masa presedintele Dragos Benea, PSD, Constantin Mihaila, PNL, primarul din Hemeius, si Adrian Iordache, PDL, directorul HIT Park. Edilul sef s-a laudat cu prezenta companiei Vimercati, „cel mai mare investitor din comuna”, iar Adrian Iordache a prezentat, câteva date: de la o cifra de afaceri de 6,5 milioane de euro, in 2010, s-a ajuns la 8,9 in 2011 si la peste 15 in 2012. In 2013, se estimeaza 18 milioane de euro. „In 2012, HIT Park a platit statului taxe si impozite in valoare de aproape un milion de euro”, a mai spus Iordache. Investitiile private, realizate de cele 10 firme, au ajuns la 11 milioane de euro, din care 3 milioane sunt constructii, iar restul, linii de productie si echipamente. Astazi, Vimercati East Europe va inaugura o noua investitie, care ocupa 2500 mp si valoreaza  1,5 milioane de euro.

        “Trebuie sa pastram in viata ce am mostenit”

        de
        -

        .interviu cu Florin Zancescu, actor, director al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Bacau

         

        – Dupa o cariera de 30 de ani pe scena, interpretând zeci de roluri, indragit de publicul iubitor de teatru, Florin Zancescu a parasit fascinanta scândura pentru o functie intr-o institutie de cultura. Asadar, de când nu ai mai iesit la rampa in aplauzele spectatorilor?

        – Aici trebuie sa facem o mica corectie, nu am parasit scena pentru functie, eu am revenit de la Constanta, prin transfer, in 2001, la Teatrul Bacovia, dupa opt ani de teatru la FANTASIO si nu am plecat de acolo din motive subiective, ci, pur si simplu, acel teatru s-a desfiintat. M-am reintors in Bacau, era atunci director de teatru Calistrat Costin. Am jucat, m-am reintâlnit cu o parte din fostii colegi. Intre timp, s-a infiintat ceea ce s-a chemat Centrul Judetean de Cultura, care avea trei sectii la vremea aceea: Centrul Judetean de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale, Ansamblul Folcloric „Busuiocul” si Scoala Populara de Arta. Se cauta un director. Am dat concurs, l-am luat si, in acest fel, am devenit SI director al Centrului Judetean de Cultura, urmând ca, in baza a ceea ce se chema cumul de functii, sa joc si pe scena Teatrului Municipal. Asta este explicatia: conjunctura. Chestia asta a durat pâna in 2009, când a aparut o OU a Guvernului Boc, care a interzis cumulul de functii, insa, asa cum s-a intâmplat in mai multe teatre din tara, se putea juca teatru la colaborare. Eu eram actor, vroiam sa joc, aveam roluri, spectatori, aveam experienta. Nu s-a dorit, nu vreau sa-mi mai aduc aminte, este un episod trist din viata mea, n-am crezut niciodata ca se va putea intâmpla asa ceva. De atunci nu am mai calcat pe scena “municipalului”. E drept ca mi s-a facut o propunere, stii si tu, acea propunere când vrei sa scapi de cineva: sa joc in comedia “Un barbat si mai multe femei”, o piesa in doua personaje, cu 50 de lei, pe la alte teatre 50 de lei se da la figuranti. La colaborare, pentru un rol, se acorda de la 150, 200, 250 de lei. O fi criza, insa acea suma era mai mult decât jicnitoare. Asta a fost.

        – Am stat de vorba cu mai multi actori, am citit, in timp ce teatrele de referinta, dar si teatre din provincie, au dus o politica de atragere, de retinere a actorilor profesionisti, chiar daca unii au iesit la pensie, teatrul din Bacau si-a permis “luxul” de a renunta la multi actori de valoare, Geo Popa, Stelian Preda, Florin Zancescu, Tanta Zmeu, ca sa dau doar câteva exemple.

        – Da, exact asta am pus eu acum patru ani intr-un interviu la o televiziune: domnule, are Teatrul Bacovia o trupa atât de puternica , cu performanta, cu mari realizari, incât eu, alti colegi, sa stam pe tusa? Evident ca nu am primit niciun raspuns. Directorul de atunci, Adrian Gazdaru, a recunoscut ca suntem actori buni, dar nu sunt bani. Eu nu stiu care este adevarul. Ce inseamna bani?

        Orice actor viseaza la un Shakespeare in viata

        – Il intrebam si pe Geo, si pe Stelica, in Bacau nu-i loc , nu-i timpul pentru un teatru privat?

        – Este posibil, sunt forte, insa se pune problema banilor. A incercat ceva prietenul meu Geo Balint, “Buzunarul de teatru” se cheama, care este o asociatie culturala, insa lucreaza doar cu tineri aspiranti, elevi, studenti. Acum sunt muuulte-multeee facultati de teatru. Când am dat eu, in 1976, si am intrat primul pe lista, 800 de candidati pe 10 locuri, era o singura facultate in România. Acum sunt facultati de teatru prin toate orasele. Se faceau patru ani de actorie, nu trei ca acum, iar ultimul an este de productie, este asa un fel de calificare la locul de munca. Iti dai seama care este calitatea actului artistic.

        – La ce clasa ai terminat?P1060136

        – Am inceput si am terminat cu “mesterul” Dem Radulescu. Am avut profesori mari actori, mari regizori, Amza Pelea, Octavian Cotescu (Dinu Apetrei, Dumnezeu sa-l ierte, a terminat la clasa lui Octavian Cotescu, Gazdaru la Mircea Albulescu), Marin Moraru, Olga Tudorache, Sanda Manu, Ion Cojar, asistent era Caramitru, numai nume mari. Când ne intâlneam cu vreo unul ne lipeam de ziduri, parca se lua aerul, ne faceam sandvich-uri, nici sa salutam nu mai puteam de emotie. Dar eram cu ei, in preajma lor, sorbeam vorbele, retineam gesturile.

        – Daca tot am ajuns aici, unde ti-ai facut debutul?

        – La Botosani. Am debutat cu un Shakespeare. Orice actor viseaza la un Shakespeare in viata. Am jucat doua roluri in acelasi spectacol: “Negutatorul din Venetia”. Sa revin. Pe atunci mai era o practica, una sanatoasa, multi directori de teatre veneau in Bucuresti si asistau la examenul de licenta. Orasele mari erau inchise. Mi s-a parut tentanta oferta directorului de atunci de la Botosani, Stelian Preda, colegul nostru acum. Eu am jucat Coana Chirita, ca o paranteza am jucat vreo trei Chirite, si dupa spectacolul de la “Casandra” a venit la mine si m-a invitat la masa. Am vorbit, dupa care vine propunerea: daca vii la Botosani, esti angajat din clipa asta si vii din toamna, la inceperea stagiunii, ai si casa imediat. Domnule, asa a fost, un om de cuvânt. Eram casatorit, am stat la hotel doua zile, platit de teatru, dupa care m-am mutat in apartament.

        – Dupa ani, te vad pe afise in Bacau…  

        – Visul meu era sa fac revista, am vrut sa plec la Constanta, nu s-a putut si am venit in Bacau, intre timp Stelian Preda a fost numit director la teatrul bacauan, in locul lui Traian Valeriu. M-a sunat: Florine, vrei sa vii in Bacau? Care-i oferta?, am zis. Ce vrei? Casa si post pentru nevasta. Ma suna peste o luna si imi spune sa vin sa iau cheile, era director adjunct Titi Blanaru, plecat si el dintre noi, un om extraordinar, zice, te duci pe strada cutare, descui si vii sa imi spui daca iti place. Trei camere, decomandate, etajul II. Mi-a placut. Am ramas. Tu stii ca eu sunt din Moinesti, de fapt nascut la Maternitatea din Comanesti, copilarit la Zemes, fiu unic al unor parinti extraordinari.

        Publicul il hraneste pe actor1

        – Florine, esti actor, ai mâncat pâine in culise, pe scenele unor camine culturale, ai transpirat pe scena, ai baut apa din “Fântâna Blanduziei”, in ultimul timp salile, in afara de premiere, sunt goale. Ce se intâmpla?

        – Eu nu mai sunt pe scena, nu mai am pulsul, nu pot sa-ti spun mai multe. Iti voi spune doar câteva gânduri. Eu cred ca trebuie sa faci in asa fel incât sa fii mereu aproape de spectator. Am auzit unele voci care spun ca nu trebuie sa te cobori la nivelul celui din sala, este o prostie, dar actorul pentru ce traieste? Cine il hraneste? Daca sala este goala, eu cu ce ma duc acasa? Nu ma cobor la nivelul publicului? Dar eu unde joc, joc in padure? Joc pentru mine, pentru regizor? Ne satisfacem impreuna, numai pentru o idee regizorala si nu intelege nimeni ce se intâmpla pe scena? Sa faci spectacole numai de dragul de a face experimente, de dragul metaforei? Bune si astea, dar poporul vine la teatru sa vada, sa auda, sa inteleaga, sa se relaxeze, sa râda sau sa plânga, cum ne spuneau maestrii nostri, sa aiba ce povesti acasa, la serviciu. Daca iese si isi face cruce, Phtiu!, ca n-a priceput nimic, mai vine a doua oara? Nu mai vine. I-ati, domnule un sociolog, un psiholog si pune-i sa cerceteze si sa vina cu raspuns la intrebarea “Cui ne adresam?”

        – Conceptia spectacolului, regizorul…

        – Nu numai. Pentru un spectacol, un spectacol bun, iti trebuie trupa, actori de valoare, sa ai toate genurile acoperite, ca la o echipa de fotbal, nu poti sa ai numai fundasi, portar si sa nu ai extreme, atacanti! Dupa aceea, ai nevoie de un regizor bun, cotat la bursa, cu nume, cu opera, de scenograf. Nu putem ocoli ce este mai important: banii? Aici sunt tot felul de discutii, cât da statul, cât vrea sa se implice un sponsor, mai multi, acei mecena de care tot vorbim, de oameni cu suflet, cu dragoste fata de teatru, de spectaol. Depinde de managementul teatrului, de director, de administrator, de actori, de lobby. Nu pica nimic din cer, doar cu munca, cu vointa, cu pasiune. Depinde de ce fel de teatru dorim sa facem in oras, de repertoriu, cum este “Bacovia”, de proiect – aici este mai complicat, sau teatru gazda, cum este Teatrul de Vara. Avem si noi Gala Star, buna, cu participare internationala, cunoscuta, este un eveniment important, Bacaul este pe harta europeana, insa eu ma refer aici la teatru de echipa.

        Teatrul din Bacau este pentru mine o rana inchisa

        – Ce mai vorbim despre teatru, Florine?

        – Eu nu mai vreau sa vorbesc acum despre teatrul din Bacau, este o rana care s-a inchis, se vede inca cicatricea, nu m-am resemnat, nu imi sta in fire, visez inca, sunt tânar, contactul cu publicul nu l-am pierdut, am dese iesiri la unele manifestari, merg prin judet, citesc, ma duc la spectacole. Sunt un om viu, domnule. Am proiectele mele, imi vad de ceea ce mi-am propus. Probabil ca, daca mi s-ar face o oferta serioasa, m-as intoarce, dar…Cum?

        – Sa trecem la “treburile tale”. Cu se ocupa institutia pe care o conduci?

        – Sa raspund ca la carte: coordoneaza, indruma si asigura asistenta de specialitate asezamintelor culturale, ceea ce se cheama mai pe româneste – camine culturale. Ne ocupam de formatii de amatori, nu avem treaba cu formatii de profesionisti. Se mai ocupa de salvgardarea patrimoniului imaterial. Chiar acum lucram la un proiect, la un material foarte serios prin care inventariem ceea ce mai exista in judetul Bacau. Este o paleta larga, pornind de la arta spectacolului, mestesuguri trationale, datini, obiceiuri. Nu este vorba numai de scripte, ci si de documente foto-film. Asadar, pe drumuri, pe drumurile din tot judetul, pentru a culege valorile traditionale, de la Ghimes pâna la Sascut, la Oituz, unde este fieul mesterilor tesetori si olari, Berzunti, Sanduleni, unde avem o traditie in confectionarea mastilor si costumelor populare, este vorba de familia Lungu, mergem peste Siret, unde se mai pastreaza comori ale folclorului si mestesugurilor traditionale.

        – Le arhivam, le punem intr-un spatiu si mor acolo. Imi spunea maestrul Ilie Boca ca un artist, fie el si popular, are nevoie de public, de spectacol, sa-l vada si sa-l aprecieze lumea. Are centrul si asemenea preocupari?

        – Nu moare nimeni si nimic. La nivel judetean, dar si national exista calendare ale activiatilor noastre, unele traditionale, care au o data, o perioada de desfasurare, altele sunt in curs de afirmare, pe care dorim sa le permanetizam. De exemplu, cine este cel mai bun in pictura pe icoane? Este Gheorghe Parascan. Gheorghe Parascan merge la Pitesti, reprezinta la acea manifestare Bacaul. In arta naiva, cine este sau cine sunt cei mai buni? Maric, Catinca Popescu, Salomeea Andronic, Margos, Constantina Voicu etc. Acestia pot merge la saloane, la expozitii nationale sau internationale. Ies la public, se confrunta cu alti creatori, vad ce se intâmpla in domeniu. Acum pleaca o formatie de la Pancesti – Sascut, “Mugurelul”, condus de un invatator, Ghita Popa il cheama, la festivalul “Dobroge mândra gradina”. Este o permanenta miscare, o benefica promovare pentru artisti, dar si pentru localitatile de unde provin. Noi lucram pe baza de parteneriate, nu poti intra in casa omului nepoftit. Am reusit pâna acum sa incheiem asemenea parteneriate cu 20 de localitati, iar lista este deschisa. Aici trebuie sa fac o precizare: pot fi zece centre ca al nostru, o armata de oameni, daca acolo, la sat, nu sunt oameni cu suflet, nu exista vointa si ceva bani, nu se intâmpla nimic.

        Este greu sa tii in viata traditiile si obiceiurile

        – Centrul are specialisti, personal calificat?

        – Toti sunt pregatiti, au experienta. Eu, ca manager am terminat teatrul, Nicolae Radu are conservatorul, Rares Draghici este conservatorist, Daniela Gaftea a terminat artele plastice, Feodosia Rotaru este specialist etnograf, Petrica Vlase specialist in folclor, datini si obiceiuri, Dumitru Patrichi este coregraf, Amedeo Spataru, la imagine, a terminat IATC-ul. Putini, dar buni. Spuneai ca unele datini, obiceiuri, mestesuguri s-au degradat, este posibil, insa noi nu raspundem de artizanat, nu-l incurajam, dar nici nu putem opri fenomenul. Sa va dau un alt exemplu, initiativa noastra, care am denumit-o “Conexiuni” are un impact pozitiv in localitatile rurale, organizam sezatori, simpozioane, dezbateri, lansari de carte de specialitate, intâlniri cu mesteri populari din mai multe localitati, este o treaba serioasa, profesionista si ne tinem de ea. Sa nu neglijam insa impactul modernismului de care spuneai, care prinde la tineri, nu te poti opune in totalitate, ei se uita la televizor, pe internet, vad si aplica… Eu plec de la urmatorul principiu: ca sa refaci suta la suta ce a fost odata, nu se mai poate, dar, Bacaul are trei mari zone etnografice, Bacau, Trotus, Colinele Tutovei, interesul nostru este ca in fiecare zona sa avem doua-trei, doua-trei formatii, obiceiuri, mestesuguri, care sa le reprezinte. Si avem.

        – Nedeea de la Padurareni…

        – Avem Podu Turcului, cu “Privighetorile Zeletinului”, cu prof. Popa la cârma, avem Gaiceana, cu primarul in frunte, Oituzul, Sascutul, cu doua formatii bune, la Hemeiusi, la Saucesti, ce sa mai vorbim de Valea Muntelui. Scopul nostru este pastrarea obiceiului, a formatiilor, dar, mai ales a portului si repretoriului din fiecare zona. Exista, dupa o munca de ceva ani, o initiativa foarte serioasa la Cucuieti – Solont: Nedeea de la Paduraresti, unde sufletul sunt preotul din sat (Irinel Cernat) si consiliul local, este acolo Grupul folcloric “Florile din Cucuieti”. Exista “Ecoul din Vale” de la Faraoani, care este sustinut de un om de afaceri din comuna, Mihai Solomon, care investeste in actul cultural, cum altii investesc in fotbal, in volei. Unde nu am avea cât mai multi asemenea oameni, deoarece, trebuie stiut, si actul cultural costa bani. Despre asta este vorba, daca suntem baieti destepti, putem atrage turisti cu foarte putina investitie, dar ne trebuie drumuri, ne trebuie sali, initiativa si oameni gospodari.

        – Din ce am discutat pâna acum, pot sa inteleg ca sunt sanse, sunt chiar certitudini ca ne putem bucura de frumusetea si bogatia folclorului, a obiceiurilor si mestesugurilor noastre traditionale in continuare si ca vom lasa si urmasilor câte ceva.

        – Nu avem cum sa nu lasam, ca altfel plecam de aici. Trebuie sa pastram in viata ce am mostenit, ce avem si ce am creat.

        – Ultima intrebare, de ce teatru?

        – Asta am dorit de mic. Nu am avut alt gând niciodata. De la patru ani mergeam la film, la club, era un club lânga casa mea, stateam in primul rând si vedeam toate filmele, altele de mai multe ori, si fascinat, probabil, de actori, de artisti, mi-a intrat in cap ca vreau sa ma fac actor. Si m-am facut. Se pare, insa, ca mi-a trecut…! Pam, pam!

         

         

        Europa veche – asa si asa. Europa de astazi – aproape insuportabila. Europa de mâine?

        de
        Nelu Broșteanu
        -

        Criza economica a ridicat brusc si dur mincinosul val pictat ce invaluia Europa aparent unita intr-o uniune ce parea fara cusur, mai ales in discursurile politicienilor. Au fost suficienti trei-patru ani de cadere financiara pentru ca toate slabiciunile sistemului sa iasa la iveala, ascutite pe piatra dura a resentimentelor nationale, devenite nationaliste in mai toate tarile. Cum de s-a ajuns la aceasta situatie, intr-o Uniune ce a pornit la drum dupa Al Doilea Razboi Mondial tocmai ca o organizatie cu precadere economica? Dezlegarea acestui paradox cinic si, in acelasi timp, rusinos pentru Batrânul Constinent va oferi solutia supravietuirii Uniunii, solutie care pare acum de negasit. La dezbaterea organizata, ieri, de europarlamentarul Minodora Cliveti si presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, pe tema rolului tinerilor in UE si a perspectivelor care li se ofera, s-au spus câteva lucruri importante, care merita luate in seama. Ma opresc asupra afirmatiei lui Benea, care a punctat apasat ca Uniunea Europeana nu a gândit si cu atât mai putin a pus in practica proiecte serioase si eficiente pentru tineri. Presedintele CJ s-a declarat partizanul unor alocari importante de fonduri tocmai in acest sector. Nu pot sa-l contrazic, insa imi permit o nuantare importanta. Intr-adevar Europa reunita are obligatia sa se ingrijeasca de generatiile ce acum se formeaza, insa principal sa obligetie este sa-si conceapa foarte repede si foarte urgent propriul proiect pentru urmatorii 20-30 de ani. Altfel, orice investitie in tineri, oricât de generousa, nu este decât o aruncare cu capul inainte intr-un hau unde necunoscutul si pericolele fac o cast mai buna decât “casa noastra comuna”. Din pacate, asa ceva pare imposibil in momentul de fata, având in vedere problemele generale si specific ce afecteaza fiecare tara in parte si pe toate la un loc. Greu de crezut ca Germania, Olanda sau Marea Britanie vor fi incântate sa-si traseze un viitor economic foarte strâns legat de Grecia, Cipru, Spania sau Portugalia. Nici când e vorba despre structurile Uniunii nu stam mai bine, Consiliul, Comisia si Parlamentul Europei nu gasesc un limbaj comun atunci când este vorba despre bugetul pe urmatorii sapte ani, dar sa se inteleaga pentru urmatorii 20! Si sa nu uitam ca la anul au loc alegeri europarlamentare care pot complica si mai mult ecuatia politica Europeana. Suntem obligati sa credem ca Uniunea Europeana este variant cea mai buna, insa si mai mult trebuie sa construim cât mai repede aceasta varianta, iar binele sa fie al tuturor.

        Lectie despre Arta cu Ioan Maric la Colegiul National „Vasile Alecsandri”

          de
          Roxana Neagu
          -

          Elevii de la Colegiul National „Vasile Alecsandri” au avut parte de o adevarata lectie despre arta. In holul mare al liceului a fost organizata o expozitie de pictura a “naivului” Ioan Maric, intitulata „Pe urma mostenirii noastre culturale in Europa”. Initiativa acestei manifestari a apartinut bibliotecarului Maria Cretu. Au fost alaturi de marele nostru pictor si invitatii speciali – Carmen Mihalache, critic de arta – care a vorbit despre lucrarile lui Ioan Maric ca despre „o invitatie la petrecere”, Vasile Craita Mândra – artist plastic, care a pus in valoare „umorul detasat si neintentionat” din tablourile expuse, dar si Catinca Popescu – pictor. La eveniment au fost prezenti elevi ai Colegiului National „Vasile Alecsandri” care au avut astfel ocazia de sa il cunoasca personal pe Ioan Maric, dar si sa-i admire produsele sale artistice. Expozitia va fi deschisa pâna pe 16 mai, când in liceul bacauan va veni o delegatie ampla din mai multe tari europene, intr-un proiect Comenius, pentru ultima reuniune de program. In final, elevii „alecsandrieni” au multumit celor prezenti printr-un spectacol de muzica si dans popular.

          Ziua Europei, la Scoala „Ion Creanga”

            de
            Roxana Neagu
            -

            300 de elevi din clasele I -IV de la „Ion Creanga”, impreuna cu 14 profesori au participat in curtea scolii la o actiune despre tot ce inseamna Ziua Europei, sarbatorita pe 9 mai. S-a facut o scurta informare privind Uniunea Europeana, simbolurile, institutiile si aderarea României la UE. In deschidere, elevii au prezentat un program artistic, iar terenul de sport a fost apoi “ornat” cu banci pe care “stateau la soare” pensoane si acuarele “gata, dispuse si capabile” sa decoreze obiecte din ipsos( fluturi, flori, inimioare, melci etc). Copiii au pictat in “culorile Europei”, albastru si galben, dupa care fiecare clasa si-a ales un cuvânt potrivit temei pe care l-au “scris” cu “micile necuvântatoare” (ex. pace, Europa, oda, imn, EU). In centrul terenului au stat cu mândrie drapelul României si cel al Uniunii Europene. Elevii, parintii si cadrele didactice s-au fotografiat iar la finalul activitatii s-a intonat imnul Europei si s-a organizat un ”mars al bucuriei” in cartier, copiii oferind flori trecatorilor, cetateni europeni.

            Doi copii raniti intr-un accident la Sascut

              de
              Geta Panaite
              -

              Evenimentul rutier s-a petrecut in afara localitatii Sascut. Alexandru E. (26 ani), in timp ce conducea un autoturism a ajuns pe contrasens, a parasit partea carosabila, dupa care s-a rasturnat pe câmp. In urma accidentului, soferul si cei doi minori, de 1 si respectiv 2,5 ani, au suferit leziuni si au fost transportati la o unitate medicala din judetul Vrancea. Pe numele soferului, politistii au intocmit dosar penal pentru vatamare corporala din culpa si fac verificari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a petrecut evenimentul.

              Paruiala intre fete la Colegiul Economic „Ion Ghica”

                de
                Roxana Neagu
                -

                Dupa scandalul accidentului de masina din curtea scolii, produs in urma cu trei saptamâni, imaginea Colegiului Economic „Ion Ghica” este din nou sifonata urmare a unui scandal intre doua eleve. Imediat dupa vacanta de Paste, o clasa a liceului a fost tranformata intr-un ring de box in care protagoniste au fost doua domisoare de a IX-a. Totul a inceput dupa ce intre cele doua a fost un schimb de replici mai dure pe Facebook care aveau subiect principal … un baiat. Pentru ca una dintre eleve s-a simtit lezata in amorul propriu, a ales sa-si faca dreptate cu pumnii si unghiile. A tabarânt pur si simplu intr-o pauza asupra rivalei sale (eleva in alta clasa), fara sa mai tina cont de colegii care nici nu au apucat sa reactioneze, si s-a razbunat. Iar razbunarea s-a lasat cu certificat medico-legal. „Este un incident regretabil. Fata care a sarit la bataie e o eleva problema, care nu este la prima abatere, care a ajuns la noi in liceu pe locurile pentru rromi, care este nesupravegheata si acasa, ambii ei parinti fiind plecati in strainatate. A declarat ca sta doar cu bunica ei, dar la numarul de telefon pe care ni l-a dat nu raspunde nimeni. Este greu sa intervii in fiecare moment, in conditiile in care avem peste 1.900 de elevi”, a declarat prof. Dana Enache, director. Singura masura coercitiva pe care scoala o poate lua impotriva ei este scaderea notei la purtare in urma deciziei Consiliului profesoral. Eleva problema a fost si consiliata, dar fara rezultat. Acum a si disparut de la scoala, dupa incident, iar nimeni nu stie nimic de ea. Nu a fost depusa inca plângere preabalila, insa Politia s-a autosesizat si va face cercetari in acest caz.

                Vasile Botomei sta 29 de zile in arest

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Vasile Botomei va sta pâna pe 6 iunie in spatele gratiilor dupa ce Curtea de Apel Bacau a acceptat, joi seara, cererea procurorilor de retinere pentru 29 de zile. Botomei a declarat ca va face recurs, procesul se va judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie la Bucuresti, cel mai probabil, saptamâna viitoare.

                  Procurorii de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bacau au dispus in cursul zilei de miercuri punerea in miscare a actiunii penale si retinerea lui Vasile Botomei, pentru 24 de ore, pentru savârsirea mai multor infractiuni. „Este vorba despre infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata, exercitarea fara drept a profesiei de avocat, folosirea fara drept a denumirilor Barou, Uniunea Nationala a Barourilor din România si respectiv UNBR, folosind insemne specifice profesiei in alte conditii decât cele prevazute de Legea 51/1995 si pentru infractiunea de inselaciune”, a declarat procurorul Camelia Elisei, purtatorul de cuvânt al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Bacau. Anchetatorii il acuza ca a introdus in circuitul civil inscrisuri cu continut neadevarat, folosind denumiri si insemne, exercitând activitati si acte specifice profesiei de avocat, desi n-ar fi avut aceasta calitate si ca a indus in eroare mai multe parti vatamare dintre care trei s-au constituit parte civila cu un prejudiciu de 9.500 de lei. Procurorii mai spun ca s-a luat masura retinerii pentru ca existau indicii temeinice ca ar fi continuat sa savârseasca infractiunile pentru care era deja anchetat.

                  Inceperea urmaririi penale si punerea in miscare a actiunii penale sunt etape ale procesului penal ce urmaresc crearea unui cadru procesual de administrare a probatoriului, activitate ce nu poate sa infrânga principiul prezumtiei de nevinovatie.

                   

                  Cercetat pentru furt la 73 de ani

                    de
                    Geta Panaite
                    -

                    Este vorba despre un batrân, din comuna Helegiu. Acesta a fost prins de politistii din localitate in timp ce transporta lucerna sustrasa de pe terenul unui consatean, omul fiind cel care i-a si anuntat pe oamenii legii. Prins in flagrant, barbatul de 73 de ani nu a mai avut nicio scuza, fiind cercetat penal pentru furt.

                    Intepat in fund de un vecin

                      de
                      Geta Panaite
                      -

                      Un barbat de 61 de ani, din Onesti, si-a reclamat la politie un vecin care l-ar fi agresat pe el si pe fiica sa. La fata locului s-au deplasat politistii care au stabilit ca intre reclamant, in vârsta de 61 de ani, fiica sa, de 34 de ani, si agresorul de 70 de ani s-a iscat un conflict spontan, în urma caruia acesta din urma cu o unealta de plantat rasadurile, l-a întepat în zona feselor pe barbat si in mâna pe femeie. Cei doi au ajuns la spitalul din Onesti unde au primit ingrijiri medicale, iar politistii au deschis o ancheta pentru lovire sau alte violente.

                      Muscat de sobolan

                        de
                        Doina Mincu
                        -

                        Un tânar in vârsta de 26 de ani, din Bacau, a avut nevoie de ingrijiri medicale dupa ce a fost muscat de un sobolan. La Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean i-a fost curatata plaga si i s-a administrat vaccinul antirabic. Una dintre bolile pe care le risca o persoana care trece printr-o astfel de experienta este febra muscaturii de sobolan. Aceasta se trateaza eficient cu antibiotice, dar cei care nu se prezinta la medic si nu urmeaza tratamentul risca sa dezvolte complicatii ale bolii si chiar decesul.

                        Vaccin antitetanic, cu târâita sau de imprumut

                          de
                          Doina Mincu
                          -

                          Vaccinul antitetanic a ajuns o raritate in spitale. Criza de la nivel national s-a resimtit si in Bacau. Astfel, Spitalul Judetean de Urgenta a fost nevoit sa imprumute la sfârstul saptamânii trecute 10 doze de la Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti. In cursul acestei saptamâni, Spitalul de Urgenta a fost aprovizionat cu 30 de doze. Geanina Pricopie, director de ingrijiri al spitalului, a declarat ca vaccinarea antitetanos poate fi asigurata acum pentru cazurile de urgenta. Pacientii din Bacau sunt, insa, indrumati spre medicii de familie, care ar trebui sa aiba in dulapul de urgenta vaccinul antitetanos. Daca medicul de familie declara in scris ca nu detine vaccinul sau ca nu-l poate administra, pacientul va fi vaccinat la Spitalul Judetean de Urgenta.

                          Fotbal, Liga a lll-a: Fotbal pe pâine. Cu “mezel”?

                          de
                          Dan Sion
                          -

                          Sport Club – Sporting Suceava (azi, ora 18.00, stadion „Municipal”). Pentru Sport Club, promovarea in B este din ce in ce mai aproape. Mai ales dupa ce saptamâna trecuta Moinestiul s-a impiedicat la Dorohoi, iar cuplul Hurdubei- Bogdan Ungureanu a „gaurit” de cinci ori plasa Ceahlaului ll. Lidera si-ar putea majora diferenta fata de a doua clasata, in conditiile in care Dorohoiul nu va câstiga la Roman, in fieful lui Ghita Poenaru. Evident, principala conditie este ca Sport Club sa se impuna azi, contra Sportingului Suceava. O cer deopotriva clasamentul si vecinii de la Aerostar, aflati in lupta directa cu Sporting pentru evitarea retrogradarii.

                          Kosarom Pascani – Aerostar. Un meci intre deziluziile returului. Kosarom a pierdut puncte in nestire si, totodata, teren in lupta pentru o clasare pe podium. Spre deosebire de „mezelari”, Aerostarul traieste cu spaima retrogradarii in suflet. Victoria la scor (4-1) obtinuta in fata contracandidatei Stiinta Miroslava i-a repus pe directie pe „aviatori”, care au insa nevoie si de un rezultat pozitiv in jocul de azi, de la Pascani. „Mâncam terenul la Pascani”, a promis antrenorul Aerostarului, Vali Cioanca. Sa vedem daca meniul zilei va include si ceva…mizel!

                          CSM Moinesti – Bucovina Radauti. Invinsi saptamâna trecuta la Dorohoi si scosi din cursa promovarii, moinestenii vor sa se refaca azi, in meciul de acasa, cu Bucovina. „Trebuie sa jucam din nou un fotbal de calitate deoarece nu ne simtim bine pe locul 3”, a declarat antrenorul-jucator al gazdelor, Sorin Trofin. CSM Moinesti nu va putea conta pe Rares Marin (suspendat), dar are ca obiectiv (in afara revenirii locului secund, fireste), promovarea a inca doi tineri din propria pepiniera: portarul Ailoaie si mijlocasul Corban.

                          Programul complet al etapei a 23-a: Young Stars Panciu – Ceahlaul ll, Sport Club – Sporting Suceava, Petrotub Roman – FCM Dorohoi, CSM Moinesti – Bucovina Radauti, Kosarom Pascani – Aerostar, Otelul ll Galati- Stiinta Miroslava.

                          Handbal feminin/ Divizia A: Esec scontat

                            de
                            Dan Sion
                            -

                            Handbalistele Stiintei Bacau au cedat cu 25-19 partida sustinuta miercuri, pe teren propriu, in compania Unirii Slobozia. Meciul, disputat in cadrul etapei a 24-a a Diviziei A, a fost dominat de formatia oaspete, cu exceptia primelor zece minute, in care Stiinta a reusit sa tina pasul cu adversara. Intrata cu un avans de patru goluri la cabine (13-9), Unirea Slobozia a condus ostilitatile si in partea secunda, adjudecindu-si o victorie care o mentine pe locul secund si, implicit, in cursa pentru promovare. Bacauancele, in schimb, continua sa fie tintuite in cea de-a doua jumatate a clasamentului. In runda urmatoare, penultima a campionatului, programata pe 15 mai, Stiinta se va deplasa la Plopeni, pentru confruntarea cu Activ, din localitate.

                            Stiinta: Anghelescu – Tocu (8 goluri), Cilici (4), Vâlcu (3), Cârligeanu (3), Tat (1), Ciurariu, Rosu, Vrabie, Ababei.

                            Medicii refuza munca de birocrat

                              de
                              Doina Mincu
                              -

                              Medicii de familie refuza sa se implice in distribuirea cardului de asigurat. Ca urmare, reprezentantii acestora au depus la Camera Deputatilor un memoriu pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 35/2012 si solicita initierea unor consultari intre medicii de familie si reprezentantii Ministerului Sanatatii si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Medicii au atras atentia ca datele introduse pe cipul cardului de sanatate se vor regasi si in dosarul electronic al pacientului, care va deveni operational in ianuarie 2014. Potrivit medicilor, obligatia distribuirii cardului de asigurat, document similar unui act de identitate, ar trebui sa cada in sarcina unor institutii ale statului, nu a unor furnizori privati de servicii medicale.

                              Milioane de euro pentru fermele de familie

                                de
                                Silvia Patrascanu
                                -

                                Incepând din luna iunie, bacauanii care au ferme de familie vor putea sa acceseze fonduri in cadrul Masurii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”, derulata prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Ferma de familie este cea care produce pentru consumul propriu si comercializeaza surplusul, activitatile fiind realizate, in principal, de catre membrii familiei. MADR vrea sa ajute micile ferme „sa creasca si sa produca mai mult pentru piata, asigurând astfel un venit din ce in ce mai mare membrilor familiei care traiesc din agricultura”, a precizat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, adaugând ca „fermele de familie pot avea o contributie esentiala la dezvoltarea satului românesc.” In cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 de milioane de euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maxima eligibila a proiectului de 125.000 euro, din care pâna la 50.000 euro sprijin nerambursabil. Pentru a veni in sprijinul fermierilor, Ministerul Agriculturii le va pune la dispoziţie, gratuit, proiecte model pentru ferme de legume in câmp si in spatii protejate, ferme de vaci de lapte, ferme de porci şi gaini ouatoare. Informatii suplimentare privind conditiile si punctajele de selecte pot fi gasite site-urile MADR (www.madr.ro) şi APDRP (www.apdrp.ro), precum si la sediul OJPDRP Bacau, str. G. Bacovia.

                                Peste 100 de locuri de munca in Uniunea Europeana

                                  de
                                  Elena Țintaru
                                  -

                                  In Norvegia sunt asteptati sa vina din România pentru a se angaja 40 de ghizi turistici, cerinta principala pentru ei fiind cunoasterea limbilor engleza, germana sau spaniola. Ei vor fi retribuiti cu 23 euro brut/ora iar CV-urile pot fi depuse pâna in data de 7 mai 2013. Tot in Norvegia mai sunt disponibile pâna in 30 iunie 2 locuri de muncitor constructor, cei care vor fi angajati urmând sa primeasca pentru munca prestata 21-28 euro brut/ora. Si pentru cei care au terminat o facultate sunt acum oferte destul de tentante. Danemarca are nevoie de nu mai putin de 21 de medici specialisti, dintre care 5 radiologi si câte 2 de radiologie mamara, patologie neurologica, nefrologie, endocrinologie, gastroenterologie, pulmonologie si medicina interna. Salariul brut pentru cei care vor fi angajati pe astfel de posturi va fi intre 6.000 si 7.000 euro, in functie de specializare si performanta profesionala. Suedia, la rândul ei, are disponibile 1 post de specialist endocrinolog/diabet zaharat si 1 de reumatolog. Oferta este valabila pâna in data de 20 mai. Dar sanse pentru angajarea intr-un stat comunitar au si cei cu un nivel de instructie mai scazut. Lituania are libere 30 de locuri de lucrator de canalizare, candidatii trebuind sa aiba cunostinte minime de rusa sau engleza. Pentru munca prestata cei care vor fi angajati vor primi 1.000-1.500 litas (0,2896 euro/1 litas) brut/luna, inscrierile putând fi facute pana in 2 mai 2013. Doar studii gimnaziale li se cer si celor care vor sa lucreze in Slovacia ca lucratori cu masini de cusut, oferta constând din 6 locuri si fiind valabila pâna in 31.08.2013. Salariul este destul de modest (337,7 euro), dar angajatorul suporta cazarea si masa.

                                  Pregatiri intense in scoli si licee

                                    de
                                    Roxana Neagu
                                    -

                                    Simulari la examenele nationale

                                    Pentru ca examenele nationale bat deja la usa, iar de luna viitoare, atât elevii care vor finaliza cursurile de gimnaziu, cât si cei care vor absolvi liceul vor intra in focul examenelor, scolile si liceele bacauane organizeaza in aceasta perioada simulari de testari, pentru verificarea cunostintelor, dar si pentru a obisnui elevii cu atmosfera de examen. Chiar daca este vorba doar de o simulare, multi dintre candidati s-au aratat emotionati, la fel ca in cazul unui examen real. La Colegiul National „Vasile Alecsandri”, unde aceste simulari sunt in plina desfasurare, vor sustine Evaluarea Nationala 32 de elevi de clasa a VIII-a, iar Bacalaureatul – 226 de liceeni de clasa a XII-a. „Am emotii, e normal, e primul meu examen din viata. Ma pregatesc mult, fac si meditatii supllimentare, pentru a avea o medie de admitere buna. Vreau cel putin 8-9. La matematica e mai greu, dar sunt increzatoare”, ne-a declarat Bianca Rusu, eleva in clasa a VIII-a.

                                    Organizare ca la un examen real

                                    La ambele testari, atât pe gimnaziu, cât si pe liceu, simularea de examen s-a organizat exact in salile de curs in care vor avea loc testarile reale, intr-un program de doua ore la clasa a VIII-a si trei ore la clasa a XII-a, cu profesori supraveghetori la clasa, cu modele de subiecte care respecta metodologia, insa cei care corecteaza lucrarile sunt profesorii din scoala. Si la nivel liceal, elevii s-au aratat incântati de acest ajutor si chiar au cerut ca aceste simulari sa fie repetate, pentru a fi cât mai bine pregatiti in fata examenului maturitatii. „E bine ca sunt aceste simulari. Nu stiu cât de pregatiti suntem, abia s-a terminat de predat materia, dar acum vedem care este nivelul nostru real si mai putem face anumite corectii. Am recapitulat in linii mari si ne testam. Eu am emotii la Economie, dar sper ca va fi bine pâna la urma”, ne-a spus si Bogdan Petrea, elev in clasa a XII-a. Notele obtinute de fiecare elev vor fi analizate la clasa pentru a se corecta anumite goluri, dar, pentru ca e vorba doar de o testare finala, nu vor fi trecute in catalog.

                                    Examenul de Evaluare Nationala pe care il vor sustine absolventii claselor a VIII-a va incepe pe 25 iunie, iar Bacalaureatul, pentru absolventii de liceu, pe 10 iunie. In Bacau vor sustine Evaluarea Nationala in jur de 5.800 de elevi inscrisi in clasa a VIII-a. Alti aproximativ 6.300 de elevi din clasele a XII-a sunt asteptati la examenul de Bacalaureat.

                                    1...4.3094.3104.311...5.855Pagina 4.310 din 5.855

                                    ULTIMELE ȘTIRI