Sunt cuvintele Irinei Petrescu, pe care am avut bucuria sa o cunosc si dincolo de filme si spectacole. Am stat alaturi de ea o saptamâna, acum vreo trei ani, când am facut parte dintr-un juriu al unui festival de teatru de la Buzau. Ea prezida acel juriu si era extrem de serioasa, de corecta, notându-si tot ce vedea, pentru ca sa discute apoi cu noi, ceilalti jurati, pentru a face punctaje, departajari, si, in final, a hotari premiile. Mi-o amintesc cum aparea in fiecare zi la teatru, distinsa, eleganta, de fiecare data imbracata in negru, dar si cu un accent de alb, o bluza, un guleras, un baticut, un mic accesoriu, acolo. Si cu nelipsitele ei pandantive, coliere, si bratari mari. „Ma imbrac in negru, dar, pe dinauntru, il refuz”, spunea Irina, care, dând atunci, la Buzau, un interviu unei doamne critic de teatru (o prietena comuna) recunostea ca e fericita, „un om norocos, iubit de Dumnezeu, de parinti, de bunici, de prieteni …si de iubiti”. Era si greu sa n-o indragesti pe Irina cea frumoasa, gratioasa, inteligenta, delicata, plina de amabilitate, de caldura pentru cei din preajma ei. Mai ales ca era si foarte modesta, nefacând deloc mare caz de talentul si de meritele ei. Dimpotriva, ea considera ca nu este „o actrita pur sânge”, si ca marele ei dar era acela de a sti sa asculte pe scena, sa-si asculte atent partenerul. Asa ca nu a s-a luptat sa obtina roluri, nu a intrat in competitie cu altii, nu a avut invidii profesionale, multumindu-se cu ce i se oferea. Si a avut norocul sa joace in film si in teatru roluri importante, la cei mai mari regizori ai momentului. Spunea, printre altele, ca a invatat de la profesorul ei, maestrul Sahighian, ca teatrul este, in egala masura, „a arata si a ascunde, tot ce e misterios atragând interesul si nevoia de a gasi mijlocul de a-l descifra”.
Imi placea sa vorbesc cu Irina Petrescu despre orice, nu numai despre teatru si film. Era si o mare cititoare, iubea mult cartile, lectura, si ne-am intâlnit in câteva preferinte pentru anumiti scriitori. Avea luciditate si multa masura in comentariile, in judecatile sale. Detesta vulgaritatea, si n-o atrageau, de pilda, noile curente din arta, mizerabilismul, fenomenul underground-ul. Dar ii privea cu atentie si mare simpatie pe actorii tineri, care practica un astfel de teatru, desi ii si compatimea pentru ca nu au mari sanse sa-si gaseasca de lucru, puzderia de scoli de teatru fiind o adevarata nenorocire pentru acestia.
Ii intelegea insa pe tinerii care-si doresc cu tot dinadinsul sa devina actori, pentru ca, „teatrul te ajuta sa traiesti si daca nu mai ai nimic altceva”.
Mi-e greu sa ma impac cu gândul disparitiei acestei minunate doamne a teatrului românesc. Ii voi pastra multa vreme in memorie nobletea chipului si a tinutei, eleganta innascuta, discretia firii, rafinamentul, si o sa-mi amintesc mereu vorbele ei: „Imi place sa descopar partea luminoasa a unei existente, imi face mie bine. N-o fac pentru placerea altcuiva”. Pentru ca si eu gândesc la fel.
„Ma imbrac in negru, dar, pe dinauntru, il refuz“
Fondul de risc a incheiat anul 2012 pe plus
Anul trecut, ignorarea normelor de sanatate si securitate in munca de catre angajatori si salariati a dus la nu mai putin de 58 de accidente petrecute in timpul lucrului. Dar si mai cumplit este faptul ca in urma accidentului din timpul muncii sapte salariati au murit iar trei au ramas invalizi pentru toata viata. Aceasta a determinat ca sumele cheltuite pentru sustinerea financiara a celor invalizi ori a urmasilor celor care au murit la locul de munca sa fie destul de mari in 2012. Anul trecut, aproape 2 milioane lei au reprezentat-o pensiile de invaliditate si de urmas, acordate ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. Alte 332.500 lei o reprezinta sumele alocate pentru concediile medicale ale celor aflati in incapacitate temporara de munca, datorata unui accident in timpul lucrului ori unei boli profesionale, iar 83.500 lei constituie suma acordata ca ajutor de deces. Dar, chiar daca sumele cheltuite din bugetul pentru accidente de munca si boli profesionale au crescut in 2012, la acest fond se inregistreaza in continuare un excedent considerabil. Anul trecut la fondul de risc, cum mai este denumit bugetul amintit, s-au adunat de la agentii economici din judet 2.985.404 lei. Din aceasta suma s-au cheltuit, in total, 2.343.276 lei, astfel ca au ramas neconsumati 642.122 lei, care au fost preluati la bugetul statului. Excedent la fondul de risc se inregistreaza, de altfel, in fiecare an. In 2011, numai in primele noua luni, la acest fond s-au adunat de la agentii economici 2.169.265 lei. In aceeasi perioada s-au cheltuit 1.587.979 lei, astfel ca a fost un excedent de 581.286 lei. Si aceasta in conditiile in care contributia la fond, datorata de catre angajatori, este foarte mica, respectiv de 0,15-0,85 la suta, in functie de clasa de risc.
Bacaul, sub cod portocaliu de vant
Potrivit Administratiei Nationale de Meteorologie, un cod portocaliu de vânt a intrat in vigoare de la ora 10. Este valabil pentru Moldova: judetele Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Bacau, Vaslui, Galati, Vrancea, Braila, Tulcea si pentru unele zone din judetele Buzau, Prahova, Dâmbovita, Arges, Vâlcea si Gorj.
Meteorologii au emis o atentionare cod galben de intensificari ale vântului, ninsori viscolite si racire accentuata, care este valabila de vineri, ora 8.00, pâna sâmbata, la aceeasi ora, in toate judetele tarii. In judetul nostru a fost reactivat Coamndamentul Operativ. Sunt monitorizate râurile, chiar daca se estimeaza ca nu vor cadea cantitati importante de ploaie. Fenomenele extreme se vor intensifica spre seara.
Limbajul vegetalului in Europa
Centrul International de Arta si Cultura “George Apostu” Bacau gazduieste in perioada 21-23 martie 2013 doua dintre cele mai importante evenimente culturale din acest inceput de an. Este vorba, in primul rând, de cea de-a doua editie a intâlnirii transnationale de lucru din cadrul Proiectului European GRUNDTVIG (invatare pe tot parcursul vietii) Langages du vegetal en Europe (limbajul vegetal in Europa), al carui coordonator este Aline Rutily – Franta, care se va incheia, dupa trei zile de lucru, cu editia a XXII-a a Salonului de Primavara al Artei Naive.
La programul gazuit de Bacau participa noua institutii din sase tari europene: Franta, Spania, Italia, Portugalia, Belgia si România. Parteneri ai Centrului “George Apostu” sunt Inspectoratul Scolar, Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, Centrul Judetean pentru Conservarea si promovarea Culturii Traditionale, Ansamblul “Busuiocul”, Consiliul Local si Primaria Gioseni.
“Este un program de cunostere, de intâlniri care pun in valoare culturile tarilor participante. Este un proiect care doreste sa discute imaginea simbolurilor vegetale pe diferite teme: mitologice, stiintifice, culturale, vegetalul in arta populara româneasca”, ne-a declarat Geo Popa, director al Centrului Cultural “George Apostu”.
Au onorat cu prezenta primarul Romeoa Stavarache si vicepresedintele Consiliului Judetean, Ionel Floroiu.
“Ma bucur ca sunteti astazi aici, in Bacau, la derularea acestui proiect, care reuneste fericit tari prietene din Europa. Noi avem in comun originea limbilor nationale, dar si multe alte lucruri din istoria mai veche sau mai recenta a continetului. Sunt convins ca acest proiect va face posibil sa ne cunoastem mai bine, ca oameni si comunitati, vom invata impreuna sa iubim si sa protejam mai bine natura. Am convingerea, de asemenea, ca dupa reuniune, fiecare dintre dumneavoastra va dori sa revina in Bacau. Va doresc un sincer bun venit si succes in demersul dumneavoastra”, le-a spus Romeo Stavarache participantilor.
Participantii vor avea in aceste zile activitati pe ateliere si domenii, vizite de lucru in judetul Suceava si o activitate practica la Scoala din comuna Gioseni, iar sâmbata, invitatii straini vor participa la deschiderea Salonului Artei Naive, aspecte asupra carora vom reveni in editiile urmatoare ale ziarului nostru.
Expozitie de gravuri la Casa „Nicu Enea”
Elevii claselor a XI-a si a XII-a din cadrul Colegiului National de Arta „George Apostu” din Bacau isi vor prezenta lucrarile in Casa memoriala „Nicu Enea”. Vor expune artistii Amalia Alban, Lorena Antal, Anamaria Breahna, Emilian Ciobanu, Ionut Ciuchi, Raluca Cojocaru, Bogdan Diaconu, Eduard Felegeanu, Robert Grosu, Andreea Harabagiu, Oana Herciu, Oana Marian, Diana Puscalarga, Iulian Sabau, Ioana Muntele, coordonati de prof. Luminita Radu. Vernisajul expozitiei „Gravura colorata” va avea loc astazi, de la orele 11, insa lucrarile de grafica vor ramâne la Casa „Nicu Enea” pâna pe 15 aprilie.
Lucrarile la podul de la Narcisa, amânate
Traficul pe pasarela de la Narcisa se va desfasura normal inca o saptamâna. Lucrarile de modernizare a podului, care ar fi trebuit sa inceapa astazi, 22 martie, au fost amânate din cauza conditiilor meteo. “La sfârsitul acestei saptamâni, pentru judetul Bacau, a fost emis un cod galben de ploi, vânt puternic si chiar lapovita si ninsoare. Din acest motiv, lucrarile de modernizare la Pasarela de la Narcisa se vor amâna cu o saptamâna. Vorbim de data de 29 martie, data la care circulatia pe pasarela va fi restrictionata”, a spus Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau. Lucrarile de modernizare vor dura zece luni si in tot acest timp pe pod se va circula pe un singur sens de mers.
Taxa la externare
Intre 5 si 10 lei iesirea din spitalele publice
De la 1 aprilie, si nu este o pacaleala, pacientii vor plati, la externarea din spitale, o taxa. Aceasta va fi modica, dar va permite unitatilor sanitare sa-si rotunjeasca veniturile. Prevederile privind coplata au fost introduse in Contractul cadru de acordare a asistentei medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Recent aprobat, contractul aduce si ale noutati pentru pacienti si furnizorii de servicii medicale.
Guvernul a aprobat miercuri Contractul-cadru de acordare a asistentei medicale in sistemul asigurarilor sociale de stat. Acesta vine cu noutati fata de contractul vechi, valabil in anii 2011 si 2012. Una dintre acestea este coplata, o taxa pe care fiecare pacient o va plati la externarea din spitalele publice. Cuantumul taxei va fi stabilit de fiecare unitate sanitara, dar nu poate fi mai mic de 5 lei si nici mai mare de 10 lei. Bacauanii au pareri diferite despre noua taxa pe boala.
Coplata se va percepe pentru serviciile medicale acordate in regim de spitalizare continua. Nu se va plati taxa la externare pentru serviciile medicale acordate in compartimentele de ingrijiri paliative si nici pentru internarile obligatorii in cazul unor categorii de bolnavi psihic. Nici pacientii care au afectiuni pentru care se impune internare mai lunga de 1 an nu vor suporta coplata. Sunt exceptate, de asemenea, serviciile medicale acordate pacientilor internati in urgenta. Ministrul Sanatatii a justificat introducerea coplatii prin intentia de a-i determina pe pacienti sa fie mai responsabili si sa nu se interneze nejustificat in spitale. Suma este, insa, prea mica pentru a se atinge acest scop. Mai grav este ca ii va afecta, totusi, pe pacientii foarte saraci, pentru care chiar plata a numai 5 lei la externare reprezinta un efort financiar. Alte noutati ii vizeaza pe medicii de familie. Acestia vor primi 50 la suma din suma lunara de la Casa de Asigurari pentru pacientii inscrisi pe lista si 50% pentru serviciile medicale acordate. O alta schimbare este obligarea spitalelor private sa plateasca serviciile pentru pacientii pe care ii transfera la spitalele publice. Urmeaza publicarea normelor de aplicare a Contractului-cadru de acordare a asistentei medicale.
Ministerul Sanatatii a incercat anul trecut sa introduca un alt fel de coplata, intre 4 si 250 de lei, in functie de serviciul medical primit de pacient. Bolnavii ar fi trebuit sa scoata bani din buzunar incepând de la vizita la medicul de familie. Tariful urma sa se majoreze proportional cu complexitatea serviciilor medicale acordate.
Spitalul Judetean de Urgenta a avut anul trecut 56.830 de externari. Daca fiecare pacient ar fi platit tariful maxim la externare, spitalul si-ar fi completat veniturile cu 568.300 de lei.
„De unde sa dea pacientii necajiti? Eu sunt de acord sa dau. Si asa scot bani din buzunar când ajung la spital. Daca stiu cei de acolo ca platim spitalului, poate ne vad mai bine.”
Alexandru Breahna„Sistemul sanitar lasa de dorit. Nu stiu daca va fi mai bine pentru pacienti sa dea taxa asta. Poate vor folosi spitalele banii la igienizare. Acum vin de la spital si e un miros de nu stii cum sa pleci mai repede.”
Rodica Ojog
Petru Cimpoesu a refuzat sa participe la o dezbatere moderata de Eugen Simion, la Salonul de Carte de la Paris
Bacaul, la Salonul de Carte de la Paris, 22-25 martie 2013
Vineri se deschide oficial cea de-a 33-a editie a Salonului de Carte de la Paris, la care România este pentru prima data invitata de onoare. Acest eveniment international, ce reuneste in capitala Frantei, in perioada 22-25 martie, scriitori, editori, bibliotecari si librari din 45 de tari, se va desfasura sub sloganul „Lettres roumaines à l’honneur“. Organizatori ai editiei din 2013 sunt Centre National du Livre Paris, Institutul Francez si Institutul Cultural Român. Programul autorilor invitati la Salon include mese rotunde, ateliere, recitaluri, sesiuni de autografe.
Prozatorul bacauan Petru Cimpoesu, aflat pe lista oficiala a invitatilor la Salonul de Carte de la Paris, a cerut sa fie scos din programul unei dezbateri ce va avea loc vineri, 22 martie, la Pavilionul României. Intrunirea la care scriitorul din Bacau refuza sa participe este o masa rotunda cu tema “Cum se reflecta criza societatii in literatura româna contemporana?”, organizata de Institutul Cultural Român si moderata de criticul si istoricul literar Eugen Simion. Petru Cimpoesu isi motiveaza decizia spunând, in primul rând, ca tema aleasa de organizatori pentru dezbatere este “aiuristica”. “M-a sunat Horia Gârbea (vicepresedintele ICR Bucuresti, n.n.) sa ma intrebe daca voi veni la Salon. I-am spus ca voi fi prezent dar ca nu voi lua parte la aceasta dezbatere. De ce? Nu vreau. Nu-mi place compania. La acea masa rotunda participa printre altii Bogdan Teodorescu, un ideolog, analist politic, pe care eu nu-l consider scriitor, nu stiu ce cauta acolo, si care in urma cu trei-patru luni suferea ingrozitor pe la Realitatea TV si pe la Antena 3, impreuna cu Rares Bogdan si cu altii, din cauza ca Mircea Cartarescu cheltuieste banii pensionarilor cu turismul cultural in strainatate, cu traduceri inutile s.a.m.d. Si acum se duce el acolo, la Paris, pe banii acelorasi pensionari sarmani, nu?, ca sa ne vorbeasca despre literatura româna. Dar cine este el sa ne vorbeasca despre literatura româna? Despre ce sa vorbesc eu cu Bogdan Teodorescu? Eu nu am ce vorbi cu Bogdan Teodorescu despre literatura. Nu pot sa cer sa fie dat el afara. Ma retrag eu”, a declarat prozatorul din Bacau. Petru Cimpoesu a confirmat insa participarea la dezbaterea “Rire de tout”, organizata de Centre National du Livre Paris, sâmbata, 23 martie, de la ora 18.00.
„Simion liftnicul“, tradus si in limba franceza
Prezenta scriitorului Petru Cimpoesu la Salonul de Carte de la Paris de anul acesta se datoreaza si traducerii in limba franceza al celui mai de succes roman al sau, “Simion liftnicul”. Dupa ce a fost publicata pe rând in Cehia, Italia, Spania, Croatia si Bulgaria, cartea va aparea la Editura Gingko, din Paris, sub numele “Saint Siméon l’Ascenseurite”, in traducerea lui Dominique Ilea, românca stabilita in Franta. Spre nemultumirea autorului, insa, versiunea in limba franceza a romanului nu a aparut de sub tipar pâna la acest moment, desi editorii promiteau publicarea cartii pâna la Salon. “Eu as fi vrut sa fac o lansare sau o prezentare a cartii acolo. In momentul in care am aflat ca nu se va face asa ceva am zis ca n-are rost sa mai merg. Ce sa fac acolo? Asta a fost de la inceput retinerea mea”, a declarat Petru Cimpoesu. Totusi, scriitorul este programat de organizatori la o sesiune de autografe, care va avea loc in cadrul Salonului, vineri, 22 martie, de la ora 13.00.
„Ma duc cu gândul sa ajung cu bine acasa“
Desi recunoaste oportunitatea de promovare a culturii române pe care o ofera tarii noastre prezenta ca invitat de onoare la Salonul de Carte de la Paris, scriitorul Petru Cimpoesu crede ca, personal, participarea la acest eveniment nu-i va folosi la nimic. “Ma duc cu gândul sa ajung cu bine acasa, n-am niciun obiectiv. Ma duc pentru ca niste oameni au insistat foarte mult sa merg. Si pentru a nu face pe interesantul, pentru ca, vezi bine, eu nu vreau sa ma duc. E un exercitiu de modestie, de penitenta. Nu ma intereseaza, n-am niciun interes particular aici. Nu e prima oara când merg la un salon de carte si stiu cum e. Am fost la Frankfurt, am fost la Viena, am fost la Leipzig, la Ierusalim, la Torino, la Madrid. Nu se intâmpla nimic de fapt”, a spus Petru Cimpoesu. In opinia sa, pentru ca literatura româna sa patrunda realmente pe piata de carte internationala este nevoie de campanii de promovare puternice, pe care nici editurile si nici scriitorii nu si le permit. “Singurii autori care se vând bine sunt autorii americani, in toata lumea. Ca regula asta este situatia. Concurenta pe piata cartii este ingrozitor de mare. Si afara sunt campanii de promovare puternice, ca doar americanii de asta sunt cum sunt tradusi. Au campanii de promovare si de imagine, facute in principal de edituri si de agentii literare. In România nu avem agenti literari, in afara de Simona Kessler, care lucreaza in principal cu autori straini. Iar editurile noastre n-au putere sa se promoveze nici pe ele”, a declarat prozatorul din Bacau. Deplasarea sa la Paris si cazarea in capitala Frantei sunt acoperite financiar de Centre National du Livre, institutie organizatoare care le va acorda autorilor români invitati si diurna pe perioada prezentei lor la Salon.
„Ce mi-a oferit mie Bacaul?“
Dintre scriitorii români a caror biografie este legata de judetul Bacau se mai afla pe lista invitatilor la Salonul de Carte de la Paris din acest an, in afara de Petru Cimpoesu, Eugen Uricaru (nascut in orasul Buhusi), Gabriela Adamesteanu (nascuta in orasul Târgu Ocna), selectatti de Centre National du Livre, si Solomon Marcus si Magda Cârneci, invitati de Institutul Cultural Român. Chiar daca locuieste in judetul Bacau de multi ani si aici si-a scris cartile, prozatorul Petru Cimpoesu nu se regaseste in sintagma “scriitor bacauan” si spune ca prezenta sa la Salonul de Carte de la Paris este aceea a unui scriitor român, nu a unui scriitor bacauan. “Ce mi-a oferit mie Bacaul?”, isi sintetiteaza scriitorul punctul de vedere cu privire la acest subiect.
Laura Huiban
Intensificare a activitatii seismice in zona Bacau
In ultimele sapte zile, Bacaul a fost in mijlocul a ceea ce specialistii numesc „un roi de seisme“. Cele mai puternice au avut magnitudinea de 3,6, respectiv 3,8 grade pe scara Richter, urmate de mai multe replici mai slabe. Epicentrul seismelor a fost lânga Sascut, o zona mai putin cunoscuta ca activa din punct de vedere seismic. Directorul stiintific al Institutului National de Fizica Pamântului, Mircea Radulian, a declarat ca Bacaul este asezat pe un sistem de falii active de suprafata, din zona seismica a Podisului Bârladului, care poate genera si cutremure mai puternice.
In zona Bacau s-au resimtit in ultima saptamâna doua seisme moderate. Unul a avut loc pe data de 16 martie, la o adâncime de 15 kilometri si a avut o magnitudine de 3,8 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost in zona Sascut, la 16 km de Adjud, 20 km de Onesti, 34 km de Târgu Ocna, 39 km de Marasesti, 41 km de Bacau.
Miercuri, 20 martie, in aceeasi zona a mai avut loc un seism, care conform Institutului National de Fizica Pamântului a avut loc la o adâncime de 14 kilometri si a avut o magnitudine de 3,6 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost tot lânga Sascut, la 13 km de Adjud, la 23 km de Onesti, 34 km de Marasesti, 36 km de Târgu Ocna, 44 km de Tecuci.
Cele doua cutremure sunt singurele inregistrate in zona din 2008 incoace, de când exista date accesibile pe site-ul Institutului National de Fizica Pamântului (INFP).
Directorul stiintific al INFP, Mircea Radulian, a declarat pentru ziarul “Desteptarea” ca intr-adevar s-a remarcat o intensificare a activitatii seismice din zona Bacau. “Vorbim despre zona seismica din Depresiunea Bârlad, unde exista un sistem de falii active de suprafata Acum s-a produs ceea ce stiintific se numeste un «roi de seisme», adica mai multe cutremure moderate, urmate de mai multe replici de mica intensitate, in jur de 2 grade”, a declarat directorul Radulian. Acesta a mai precizat ca zona poate produce si seisme de magnitudine mai mare, dar ca evenimentele din ultimele zile au importanta doar din punct de vedere stiintific si mai putin pentru populatie.
„Omul se duce unde crede ca este mai bine“
Interviu cu Orhan Sayin, cetatean turc, om de afaceri in Bacau
– Eu am vrut sa scriu ca esti patron. De ce nu esti de acord cu aceasta formula?
– Patron! Eu nu sunt patron, patroni sunt cei care au fabrici, complexe comerciale, afaceri de milioane si miliarde de lei, sute de angajati. Eu am un restaurant cu specific turcesc, cu trei angajati. Sunt om de afaceri, asa stim noi.
– De mai multi ani, milioane de români isi cauta de lucru in alte tari, in Italia, Germania, Spania, Anglia, Franta si chiar Turcia, peste trei milioane de români…
– Mai mult, mai mult, nu i-a numarat cineva…
– In acelas timp, alti cetateni straini vin sa lucreze in România. Care crezi ca este explicatia?
– Circulatia libera. Omul se duce unde este mai bine. Noi asa gândeam acum 10 ani. Eu si fratele meu aduceam marfa in România, o vindeam si ne duceam dupa alta. Asta faceam. Asta era afacerea nostru, nu lucram angajati undeva, la români. Asa am facut ceva bani, impreuna cu fratele meu. O mers o perioada, o mers bine, dupa ce o venit crize, s-o darâmat. Eu am venit in 2006, o mers 2007 si 2008. Criza a venit in 2008, in august, pe 20, 28, nu stiu exact. Intr-o zi o venit. Acum, ca sa stam picioare, aducem din Turcia bani.
– Dupa aceea ai luat restaurantul?
– Nu, m-am lasat de comert si un an nu am lucrat. Am stat deoparte, nici afacere nu merge, nu puteam pierde toti banii.
– Când te-ai gândit sa infiintezi un restaurant cu specific turcesc?
– Acum trei luni. Am avut niste bani, am dotat cu ce a trebuit, am construit un cuptor penntru pâine, noi facem altfel pâinea. Am inchiriat spatiul si am pornit la treaba.
– Turcia, dupa câte stiu eu, are acum cel mai mare ritm de dezvoltare din Europa, nu sunt posibilitati acolo de a te afirma?
– Nu mai merge. La noi se spune ca daca pleci undeva si faci o afacere este la noi un rusine, când intorci cu mâna goala este doi rusine. Intelegeti? De aceea oamenii nu pot intoarce inapoi. Când ai plecat, ai rupt legaturile, când te intorci le refaci greu. Cât stai tu aici, acolo se schimba. Eu faceam legume si fructe, mergea bine in România, vindeam en-gros, dupa un timp s-a rupt ceva, nu stiu de ce, s-a intâmplat ceva. Asa am zis la inceput, mergem in alta parte, poate merge bine. Mi-am facut relatii aici, ma intelegeam bine.
– Cum sunt românii in afaceri?
– Oamenii, ca oamenii. Trebuie sa ai grija, se pot intâmpla multe.
– Ai luat vreo teapa, cum se spune la noi?
– Asa spune si la noi. Am luat, cum sa nu. Cine n-a luat!
– Tu cunosti legislatia de la noi, stii ce spun legile in acest domeniu al alimentatiei publice?
– La inceput nu prea stiam, fratele meu stia, am mai invatat si eu, am contabil.
– De ce Bacau? Lumea-i mare?
– V-am spus, fratele meu era aici, am venit dupa el. El este la locul lui, are un magazin de covoare, vinde covoare. Eu am zis sa incerc cu crâsma, sa vad cum merge, insa nici crâsma nu prea merge.
– La intrare scrie restaurant cu specific turcesc. Totul este turcesc?
– Facem mâncare ca la Turcia, sunt retete, cu deosebire ca noi nu mâncam carne de porc, noi oaie, pasare, vita. Nu facem saorma, este restaurant, nu saormerie, aia se vinde la geam.
– Ai clienti turci, stiu ca sunt peste 40 de turci in Bacau.
– Nu prea. O parte ii cunosc, alta parte nu, o parte vine la mine, altii se duc nu stiu unde. Oamenii sunt liberi, se duc unde vor, fac ce vrea. Poate nu are bani, poate fi o problema. La mine vin si români si turci, poate sunt si de alte nationalitati, nu-i stiu pe toti. Mai este un restaurant libanez in Bacau. Eu am fost si bucatar, eu nu mergeam niciodata la restaurant. Am facut doi ani de scoala si 12 ani am lucrat ca bucatar in Turcia. Aveam un prieten, avea un local, faceam saorma, kebach. N-a mai mers, v-am spus. La noi criza a venit in 2001, inainte ca la voi. A fost criza mare. A facut dolarul dublu, a pierdut multa lume bani. Un dolar era 3-3,5 lire, atunci s-a facut 8 lire. Va dati seam’? Am facut faliment. Am câstigat, am pierdut, comerciant te numesti. Nu asa se spune si la voi? Asa.
– Am vazut ca tu esti patron, dar lucrezi alaturi de salariati. La noi patronul nu lucreaza, el sta la birou, are trei masini la scara, da ordine, merge in tari straine.
– La voi am vazut, la noi daca nu baga patronul mâna lui inauntru, nu poate scoate banii. Noi trebuie sa muncim, asa-i in Turcia. Este restaurant cu specific turcesc, trebuie bucatar care stie meserie, nu pui românul la bucatarie, a muncit un an undeva si gata, ii bucatar. Eu stiu ce si cum sa fac mâncare turceasca, salariatii iau comanda, servesc. Ajutorul meu invata usor, usor, peste 2-3 ani iese si el bucatar.
– Eu stiu ca sarmalele isi au originea in Turcia, la fel si micii. Se fac cu carne de porc.
– Fiecare face cum stie, noi facem sarmale cu carne, sarmale fara carne. Ies altfel, sunt foarte bune, sunt sanatoase, noi folosim foarte mult ulei de masline. Micii se fac altfel, uitati in galantar, sunt ca frigaruile la voi, carne de vita cu oaie. Are o denumire, dar nu stii tu turceste.
– Bauturi specifice?
– Rachiu turcesc, se face din struguri si anason. Cum se face nu stiu, face fabrica. La noi nu se face bautura acasa, la voi este meserie, la noi nu este meserie. Noi nu prea bem ca voi. Femeile, 90 la suta nu bea, barbatii, 60-70 la suta nu bea, daca bea, o face seara, nu fiecare ora, fiecare zi.
– Vrei sa-mi spui ca la voi nu vezi oameni beti pe strada?
– Nu, nu prea. Cel putin in zona de unde sunt eu, la 130 de kilometri de granita cu Siria. Sunt, oriunde sunt, dar nu ca in alte tari, cum este si la voi. La noi, seara, la un prieten, la un eveniment, stam, bem un rachiu. Am spus de Siria, acolo este probleme, mai vine si la noi o bomba, au venit multi sirieni la noi, trebuie sa ajutam. Este razboi acolo.
– La nunta cum este, Orhan?
– La noi, nunta, inainte este cerere, se intelege parte barbat, parte fata, fata zice atâta aur vreau, asa si asa, se face intelegere, dupa aceea se pune inel pentru logodna, si la voi nu este traditie asta, inainte de nunta se face petrecere, la fata se pune vopsea la degete, e greu de spus la mine, se danseaza, se petrece, nu cu mâncare, nu cu bautura, trei ore se petrece, iar la urma, cine vrea sa-i ajute pe tineri, da un bratar, un cercel, 100 de dolari, cât poate fiecare, alte rude care au bani, baga mai multi.
– Tu ai facut nunta in Bacau? Sotia este bacauanca?
– Este românca. Eu eram aicia si am zis ca ce sa ma duc in Turcia, era greu, fratii mei erau aicia, am facut intre noi, cu ceva prieteni. Am vrut sa chem mama, era bolnava, nu mai stiu, am zis, asta e, imi pare rau, intelegeti? La casatorie am facut ca la noi, am luat bratari, cercei, una-alta. Sunt acum aproape bacauan. A fost bine. Si fratele meu este casatorit cu românca.
– Sotia cu ce se ocupa?
– Acum avem copil mic, este acasa. Nu a facut inca trei ani, când face trei ani, dam la gradinita, iar sotia merge la locul ei, este frizerita, coafeza, vrea sa munceste, daca nu, nu.
– Tu câstigi incât sa-ti tii casa, familia?
– Sotia are apartament, a ramas de la parinti, nu platim chirie, rest câstig eu. Scot cheltuiala. Supravietuim, atâta. Acuma este greu, nu sunt bani, poate mai târziu.
– Te mai duci in Turcia?
– Ma duc, când am timp, când trebuie, ma duc. Vorbim la telefon, pe skype, pe internet. Mai am trei frati acasa, eu sunt numarul doi, al doilea. E greu si in Turcia, s-a facut greu si in România.
– Controale, Sanepid, Garda, Veterinara…
– Vin, cum sa nu, dat amenda, platit, asta e. Dar intelege oamenii, sunt intelegatori. Trebuie sa ne intelegem, n-ai cum, ce sa facem, inchidem toti, nu se poate, ce se face oamenii, trebuie de lucru. Afacerea asta este pretentie, trebuie curat, foarte curat, eu lupt cu oamenii sa fie curat, sa fie curat peste tot, sa fie ei curat. Eu tin mult la asta. Eu asa invatat la scoala, asa invatat la restaurant, asa acasa. Este vorba de stil, nu trebuie sa miroasa urât, oamenii sunt deranjati, nu-i asa si la voi?
– Am vazut ca plata pentru consumatie se face altfel…
– Este, la noi, alt stil. Totul este pe calculator, comenzi, pe mese, plata se face la patron, la administrator, cine este acolo. Daca vrea sa lase un bacsis, este un rest, este cutie speciala, se pune acolo, iar seara, la inchidere, impartim.
– Cu religia cum este? Tu esti musulman, nu?
– Da. Nu conteaza unde esti, trebuie facut rugaciune, aici nu este moschei, faci rugaciune unde poti, la birou, acasa. De cinci ori pe zi. Eu stiu ora, ma retrag si ma rog.
– Copilul cum l-ai botezat?
– Nu, nu este. La noi nu boteaza. Sotia a fost de acord asa cum este la noi. I-am pus numele Yusuf. Nu are si nume românesc, dupa aia incurcam viata la el. Dau la scoala aici, tot carte invata, matematica este aceea peste tot, si fizica, si chimia. Eu il invat si turca, daca merge in Turcia, sa stie, poate face acolo facultate, da examene, vede el. Acum este peste tot la fel, in toata Europa. Nu? Vazut la Germania la fel, am fost in Austria – la fel. Stie româna, stie turca, invata engleza – este avantaj. Doctor, inginer masina, electrician este scoala la fel. Ajuta tata si mama la copil. Eu am 35 de ani, am facut liceu de istorie, invatat engleza.
– Ai facut istorie. Ce stii despre relatiile dintre turci si români?
(Suna telefonul: o comanda pentru 10 persoane: pui, kebach, vita, salata, orez, pâine turceasca, rachiu, bere.)
– Noroc. Zece comenzi pentru diseara.
– Acasa cine face mâncare?
– Sotia. Stie, invatat de la mine si face tot ce trebuie. Este gospodina buna, imi place la ea ca a vrut sa invete.
– Ai cerut cetatenia româna?
– Deocamdata stau.
– Ce iti place la noi, in România?
– La România imi place vremea, aerul, aerul curat, peste tot padure. La România nu mai functioneaza nici fabrici, nu mai este poluare. Eu am crescut intr-un oras, nu la tara, cum ziceti voi.
– Nu mi-ai spus ce stii tu despre noi, românii, despre relatiile dintre turci, moldoveni, munteni.
– Stiu, cum nu (râde copios). Ce vrei sa-ti spun? La istoria nostru nu este trecut România, noi, de la Dunare in sus, pâna la Ungaria spunem Eflak Bogdan. Noi am venit, acum 1000 de ani din Asia si ne-am dus pâna la Viena. Am intrat prin Malatya, noi am facut acolo razboi si am facut Turcia la 1453, am luat tot Bizant si am facut Istanbul. Am fost razboinici, placut intr-un loc ramas, apoi plecat mai departe. Era mult, mult imperiu. Aia a fost afacere. Noi am stat la razboiul, eram slabi, apoi am dat afara englezi si in 1923 maiorul Kemal Ataturk a facut Turcie moderna. Este socotit parintele nostru. Sultanii au lasat Turcia slabita, in mizerie. Sper ca ai inteles ceva, nu avem timp sa vorbim, ar fi interesant, vad ca si tu stii istorie. Eu nu am putut face facultate, am facut afacere, daca puneam capul la facultate ieseam avocat. Banii m-a pacalit la mine, câstigam bani acolo, intr-o zi buna faceam 500 de dolari. Am fost un pic smecher. Am zis ca daca faceam asa bani, in cinci ani cumpar casa, ma insor. Calcul gresit. A aparut supermarketuri, noi, cei mici, am cazut. Am vrut sa merg la Germania, insa nu mai este bine nici la ei, nu mai e ca in 1948, când turcii construiau Europa. Cine era meserias, mergea in Germania, acum sunt foarte multi turci acolo. Au platit cu marci, a dat drepturi, au dus si familiile. Au trecut 64 de ani, dar s-a stricat si la ei treaba.
– Speri sa-ti pui afacerea bine pe picioare aici?
– Sa dea Domnul. Vine vara, poate se duce criza si oamenii are mai multi bani. Suntem trei frati aici, ne mai sfatuim, mai vorbim, avem prieteni, este mai bine când esti mai multi. Nu toate problemele se rezolva cu bani, este si inima, si suflet, iubire.
– In incheiere, m-au rugat colegii sa le duc o reteta de mâncare turceasca. Poti sa-mi scrii una?
– Noi facem tot specific turceasca. Avem meniu zilnic. Eu fac personal aprovizionarea, carne proaspata, tânara sau mai batrâna, depinde de ce vreau sa fac, cumpar legume, vin la restaurant, curat bine carnea, scot liniile de grasime si ma apuc de preparat, meniul sau la comanda. Facem pâinea nostru. Putin si proaspat. Mâncare sanatoasa. Noi stim asa: carnea de porc nu este sanatoasa, are grasime, deranjeaza oamenii. Eu stiu traditii la voi, este frumos la Craciun, dar…atât. Sunt de sase ani in România si ma simt bine, imi place, am invatat româneste, vad ca mai zâmbesti cum vorbesc eu, stiu sa scriu, sa citesc.
– Bine, dar vreau sa prepar si eu acasa un fel de mâncare turceasca.
– Meseria nu se vinde, nu se spune. Este secret, secret turcesc. Vine oamenii la restaurant si comanda. Eu fac de toate. Nu spun la tine reteta.
– Sunt carti cu retete, am sa iau de acolo…
– Acolo este gresit. Nu este reteta adevarata. Niciodata.
– M-ai afumat aici, intr-o ora ai fumat vreo cinci tigari. Nu-i prea mult?
– Fumez ca turcul, asa spuneti voi, nu?
Ambasadorul Israelului s-a intâlnit cu afaceristii bacauani
Ambasadorul statului Israel in România, Dan Ben-Eliezer, se afla in Bacau. Excelenta Sa va sta trei zile in orasul nostru, fiind invitat sa participe la deschiderea oficiala a programului de formare continua „Holocaustul, combaterea rasismului si discriminarii”, organizat de Institutul National pentru studierea Holocaustului din România in parteneriat cu Casa Corpului Didactic. Joi dupa amiaza a fost invitat la Centrul de Afaceri si Expozitii Bacau unde s-a intâlnit cu edilii municipiului, consilierii locali, reprezentanti ai mediului academic, dar si cu mai multi oameni de afaceri. „Sunt convins ca aceste trei zile vor face ca relatiile dintre statul Israel, dintre oamenii de cultura, de afaceri si celelalte domenii sa poata sa aduca in viitor o conlucrare pe mai multe domenii. Sunteti intr-un oras in care puteti sa va considerati ca aveti prieteni si speram sa avem o colaborare cu avantaje de ambele parti”, a spus Romeo Stavarache, primarul Bacaului. „Ma bucur ca am fost invitat aici si prin aceasta vizita sper sa putem consolida legaturile dintre Bacau si Israel”, a declarat Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului in România. Autoritatile locale au tinut sa aiba aceasta intâlnire sperând astfel sa se identifice noi oportunitati de colaborare intre societatile din Bacau si cele din Israel. In momentul de fata, potrivit datelor prezentate de seful Camerei de Comert si Industrie Bacau, in judetul nostru sunt 12 firme cu patronat israelian, dintre care doar 7 sunt active, având un capital social de 1,4 milioane de Euro si cu o cifra de afaceri de 18,5 milioane de euro. In cadrul acestora lucreaza circa 400 de salariati.
Artistii si Puterea
Ca toti oamenii, si artistii sunt sub vremi. Pentru ei, insa, incercarile sunt mult mai dure, mai cu seama in timpuri de dictatura, când libertatea de creatie le este dramatic ingradita. Cum sa te exprimi cu adevarat, sa dai frâu liber imaginatiei, eului creator, când trebuie sa te supui directivelor partidului unic, sa ilustrezi „maretele realizari si idealuri comuniste”, sa respecti „indicatiile pretioase” venite de sus? Sunt lucruri greu de inteles astazi pentru generatia tânara, intr-un timp al unei libertati neingradite, al lipsei totale de cenzura ideologica. M-am uitat atenta la cei câtiva liceeni prezenti la vernisajul expozitiei „Arta proletcultista” de la Galeriile Alfa, si am avut impresia ca nu pricep mai nimic din ce se intâmpla acolo, ceea ce este si firesc, intr-un fel, ei netraind acele vremuri. Dar e bine sa afle (iar expunerea doctorului in istorie Anton Cosa a fost una binevenita, temeinica, bine documentata, pertinenta) si sa stie câteva lucruri esentiale despre un timp potrivnic oamenilor, tendintelor naturale ale sufletului omenesc. Pentru ca numai neuitarea ne fereste de repetarea trecutului. Regimul comunist a fost unul dezgustator, oribil, intemeiat pe teroare si santaj, cerând imperativ inregimentarea, servirea idealului comun prin eficienta propagandistica. De aceea, omul platea mult pentru autorul, creatorul din el. Dar putea el oare sa renunte sa existe, sa se manifeste intr-o forma sau alta? Desigur, nu, dar pentru fiecare, epoca dictaturii rosii a fost o teribila incercare, multi facând pactul cu diavolul. Artisti de mare renume au facut compromisuri, au dat cerberului halca de carne pentru a-si trece opera. Sunt ei de condamnat? Nu cred, si nu iau acum in discutie cazurile unor indivizi infernali, turnatori josnici, delatori de profesie, profitori abjecti ai unui regim discretionar. Ma gândesc doar la cei care faceau eforturi supraomenesti ca sa reziste, sa se compromita cât mai putin, pentru ei, suprema arta fiind adaptarea la realitate, limitarea raului, cât era cu putinta, evitarea sinuciderii intelectuale sau chiar fizice. Captivi ai timpului lor, artistii erau obligati sa traiasca in relativ si nu in absolut, fiind marcati, stigmatizati de un sistem care corupea moral. Dar au existat, neindoielnic, diferite grade ale cedarilor din perioada „ciumei rosii”. Si, cert este, artistii autentici s-au salvat. Chiar când au executat lucrari „pe linie”, la comanda, facând arta angajata, cu mesaj militantist, pe teme impuse, ei nu au abdicat de la cerintele profesiei, nu si-au tradat talentul. Ceea ce este vizibil in expozitia de la Galerile Alfa, cu lucrari din patrimoniul Muzeului de Arta Bacau. Dincolo de teme (peisaje industriale, fabrici, uzine, cooperative agricole, scene de lupta cu partizani, greve, portrete de conducatori, de lideri politici ai momentului, precum Gheorghe Gheorghiu Dej, de muncitori si muncitoare fruntase, etc.) din lucrarile de pictura, grafica, sculptura semnate de Nicolae Darascu, Nicu Enea, Vasile Gorduz, Dan Hatmanu, Iacob Lazar, Ion Musceleanu, Bradut Covaliu, Marcel Chirnoaga, Olimpia Alexandru Rusu, Ion Burdujoc, Ilie Boca, Stefan Pristavu si altii, ceea ce ramâne este puterea artei, talentul si stilul artistului, capabile de a transmite mesaje, emotii. Care infrunta „dintele vremii”, crustându-ne memoria afectiva cu marturii personale din lupta artistului cu Puterea.
S-au deschis târgurile “Expoconstruct” si “Expo Mediu”
La Central Plaza Bacau au fost inaugurate ieri târgurile „Expoconstruct” si „Expo Mediu” 2013. Participa, in calitate de expozanti, peste 35 de agenti economici din zece judete si municipiul Bucuresti. Oferta este din domeniile: materiale si utilaje de constructii; scari, balustrade; confectii si structuri metalice; usi, ferestre, pardoseli; seminee, cosuri de fum; izolatii, vopsele, lacuri; usi de garaj, automatizari; case din lemn; transformatoare si cabluri electrice; mobilier de gradina; sisteme energetice ecologice; managementul deseurilor, instalatii tratate ape industriale uzate; sisteme solare fotovoltaice; fose septice; filtre de apa; consultanta privind protectia mediului.
Specialistii au ocazia sa participe gratuit la un amplu program de activitati conexe. Joi a avut loc prezentarea proiectului „Plan de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu”, de catre Agentia pentru Protectia Mediului Bacau. De asemenea, au avut loc expunerea „Calitatea mediului natural, intre dezvoltarea economica si cea sociala a comunitatilor umane”, prezentarea proiectului „Promovarea produselor verzi – Green Pro” si expunerea Programe de educatie ecologica in scolile din judetul Bacau – „Patrula de reciclare”.
Vineri, 22 martie, la Sala de Conferinte Central Plaza Bacau are loc, de la ora 11.30, seminarul in cadrul proiectului Life+, Green Pro cu tema „Produse de consum etichetate ecologic”, in prezentarea Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau. Expozitiile sunt deschise pâna pe 24 martie, intre orele 10-18, iar accesul publicului este gratuit.
Handbal masculin / Liga Nationala: „Studentii“ s-au impus in fata ultimei clasate
Stiinta Bacau – Universitatea Transilvania Cluj 34-27 (15-11)
Stiinta MD Bacau s-a impus miercuri seara in fata “lanternei” Universitatea Transilvania Cluj, care a bifat astfel a noua infrângere consecutiva. Meciul, contând pentru cea de-a XIX-a etapa a Ligii Nationale de handbal masculine, a fost unul presarat cu multe momente de joc neplacut, dupa cum avea sa declare la final antrenorul “studentilor”, Eliodor Voica. Oricum, in urma acestei victorii, Stiinta MD Bacau si-a consolidat pozitia secunda in clasamentul Ligii Nationale.
In prima repriza, elevii lui Eliodor Voica, fara a practica un joc spectaculos, si-au creat destule ocazii, dar ceva parca nu a mers. Totusi, la finalul primelor 30 de minute, “studentii” aveau un avantaj de patru goluri, scor 15-11.
Au inceput sa lege
In partea a doua a partidei, bacauanilor a inceput sa le iasa jocul, astfel ca Stiinta s-a impus cu 34-27 pe fondul evolutiilor bune ale lui Iancu, Ramba, Ghita si Bogdan Voica.
“A fost un meci de la care ne asteptam sa fie dificil, având anumite particularitati. Cred ca merita felicitata echipa Clujului pentru modul in care astazi a venit si si-a aparat sansele. In egala masura trebuie felicitati si jucatorii nostri pentru modul in care au reusit sa faca fata situatiei din teren”, a precizat Eliodor Voica dupa incheierea partidei. Pentru bacauani urmeaza ultima confruntare din actuala editie a Cupei EHF, partida care se va disputa duminica, de la ora 18, pe teren propriu, contra SC Magdeburg. Meciul va fi transmis in direct la Digi Sport 1.
Stiinta MD Bacau: Grigoras, Tamas, Tevzadze – Ghita (7), Ramba (5), Moya (4), Bujor (4), Rotaru (3), Novanc (3), Dospinescu (3), Voica (3), Bondar (1), Da Silva (1), Iancu. Antrenor: Eliodor Voica.
U Transilvania Cluj: Szopka – Irimias (9), Somlea (9), Draia (3), Fazakas (2), Petrus (2), Miroiu (1), Dezso (1), Ursu. Antrenor: Lucian Baciu.
„Apa si sanatate“ la CT „Ion Borcea“ Buhusi
In cadrul celei de-a doua editii a proiectului interdisciplinar „Apa si sanatate“, care se deruleaza in perioada 15 martie – 6 aprilie, elevii Colegiului Tehnic „Ion Borcea“ din Buhusi sarbatoresc vineri, 22 martie, Ziua Mondiala a Apei. Proiectul, avizat de ISJ Bacau, are drept parteneri primariile Buhusi si Hemeius, Administratia Bazinala a Apelor Siret, Liceul Tehnologic Hemeius si Scoala „Mihail Andrei“ Buhusi.
Activitati din acest proiect vor avea loc in toate unitatile scolare partenere, sub coordonarea echipelor manageriale ale institutiilor de invatamânt respective si indrumarea profesorilor Cecilia Olaru, Alina Vasiluta, Camelia Tânculescu si Anton Andrei Baciu.
Proiectul „Apa si sanatate“ isi propune desfasurarea unor activitati preventiv-educative de atentionare a comunitatii asupra problemei globale a epuizarii resurselor de apa potabila si legatura dintre sanatatea oamenilor si calitatea lichidului vital, dar totodata se incearca sensibilizarea elevilor in legatura cu pastrarea si protejarea calitatii apei, precum si dezvoltarea interesului acestora pentru circuitul apei in viata comunitatii din care fac parte. Totodata, vor avea loc si acvtivitati practice in care vor fi utilizate truse de analize fizico-chimice ale apei din dotarea CT „Ion Borcea“, dar si sesiuni de referate, prezentari de documentare, expozitie de desene si afise tematice.
Dans si pictura de Ziua Mondiala a Apei
Central Plaza gazduieste in aceste zile Târgul Expo Mediu si Expo Energia Verde. In cadrul expozitiei, Directia de Sanatate Publica este prezenta cu un stand cu materiale informative despre importanta apei de calitate in viata noastra. Reprezentantii institutiei au prezentat publicului informatii despre resursele de apa ale planetei, despre efectele poluarii acestora si despre rolul populatiei in mentinerea unui mediu inconjurator sanatos. „Campania de azi face parte din manifestarile dedicare Zilei Mondiale a Apei, care din 1993 este marcata pe 22 martie, ne-a declarat dr. Cristina Matanie, coordonatorul compartimentului Promovarea Sanatatii de la DSP Bacau. In acest an, se desfasoara sub sloganul «Apa inseamna viata. Sa o pretuim si sa o gestionam in mod responsabil impreuna!»”. In parteneriat cu DSP, elevi de la Scoala gimnaziala Sascut au prezentat un flashmob tematic. „Avem de trei ani astfel de actiuni cu DSP, ne-a declarat si prof. Nicoleta Filote, de la Scoala gimnaziala Sascut. Datorita acestor programe, copiii nostri au devenit mai atenti la ce beau si la ce manânca.” La standul Directiei de Sanatate Publica, publicul care a vizitiat expozitia a putut admira desene tematice. Acestea au fost realizate de elevi ai scolilor „Spiru Haret” si „Alecu Russo” din Bacau, precum si de colegii lor de la Scoala gimnaziala Sascut.
Amenzi la casele de schimb valutar
Comisarii de la Protectia Consumatorilor Bacau le-au batut in geam reprezentantilor de la casele de schimb valutar care au fost depistati cu nereguli. La finalul controalelor, acestia au aplicat amenzi in valoare de 24.000 de lei.
Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Bacau a avut pe lista de control din luna februarie si casele de schimb valutar. Au verificat 21 de operatori economici, iar in urma neregulilor gasite 6 dintre ei s-au ales cu avertismente si 11 cu amenzi, cuantumul sanctiunilor ridicându-se la 24.000 de lei. Pe lânga amenda au primit si masuri de indreptare a neregulilor, iar cei care nu se conformeaza vor fi din nou sanctionati. „Amenda este pentru abatere repetata iar daca abaterea este cu rea-credinta sau mai grava se poate ajunge si la inchiderea unitatii respective”, a spus Alin Nastasa, cms. sef CJPC Bacau.
Ofilicialii de la Protectia Consumatorilor spun ca administratorii caselor de schimb sunt obligati sa afiseze corect cursul la zi si sa-i prezinte clientului formularul de acceptare a tranzactiei. La controalele efectutate s-a constatat lipsa afisarii in exterior si interior a informatiilor privind cursul de schimb valutar, lipsa formularului de acceptare a tranzactiei pe format A 4 si lipsa unei proceduri privind anularea tranzactiei. „Ei sunt obligati sa prezinte acest formular de acceptare a tranzactiei si trebuie sa aiba si o procedura de anulare a ei daca se doreste acest lucru. Clientul trebuie sa ia la cunostinta de tranzactia respectiva”, a mai spus Nastasa.
Accident pe drumul european 85
S-a intâmplat in interiorul localitatii Racaciuni, acolo unde Elena L. (38 ani) a efectuat viraj la stânga pentru a intra pe un drum lateral si i-a taiat calea unui alt autoturism condus regulamentar din sens opus. In urma impactului, conducatorul masinii lovite s-a ales cu mai multe leziuni si a fost transportat la spital unde a primit ingrijiri medicale de urgenta si a ramas internat. Politistii de la Rutiera fac cercetari in acest caz penru infractiunea de vatamare corporala din culpa.
Facut la buzunare in Piata Centrala
Un barbat din comuna Parava a fost lasat fara telefonul mobil in timp ce se afla in Piata Centrala din Bacau. Omul a facut plângere la Politie si in urma verificarilor s-a stabilit ca cea care i-a bagat mâna in buzunar este Zina S. (33 ani), din Buhusi. Aceasta a incercat sa vânda telefonul, dar aparitia politistilor i-a stricat planurile. Mobilul a fost recuperat, suspecta fiind cercetata penal pentru furt calificat.
Politistii au verificat paza societatilor
Politistii de la Sectiei 5 Rurala Racaciuni au organizat o ampla actiune in comunele Parava, Orbeni, Sascut si Valea Seaca, pentru a verifica modul in care sunt pazite societatile comerciale din aceste localitati. Au fost verificate 26 astfel de obiective, iar in urma neregulilor constatate au fost aplicate 7 sanctiuni contraventionale, in valoare totala de 8.000 lei. In acelasi timp, 4 administratori au fost atentionati cu privire la sistemul de alarma neomologat si li s-a pus in vedere ca in termen de 14 zile sa remedieze deficientele constatate.
