În zorii zilei de sâmbătă, 21 septembrie, Profesorul Anamia Gireadă a trecut la cele veșnice, după un an și jumătate de suferință nemeritată. Colegiul Național „Vasile Alecsandri” și învățământul băcăuan au fost astfel sărăcite de încă un dascăl excepțional, al cărui destin s-a legat strâns de ceea ce s-a numit performanță în domeniul Astronomiei și Astrofizicii în ultimii ani.

„Principiul pe care l-am aplicat în mod constant în profesia de dascăl a fost să obţin maximul cu elementele pe care le am la îndemână”, afirma însăși prof. Anamia Gireadă, de aceea, generațiile de elevi și colegii de cancelarie și-o amintesc ca pe un adevărat profesionist, care nu a precupețit niciun efort în încercarea de a transmite pasiunea pentru Astronomie și de a încuraja performanța în acest domeniu pe care îl iubea.

Profesorul de fizică Anamia Gireadă a devenit o constantă a corpului didactic de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” în anul 1988. De atunci și până în anul 2012, pasiunea sa pentru știință și cercetare s-a extins către Astronomie și Astrofizică, iar entuziasmul său a condus la rezultatele remarcabile obținute de elevii pe care i-a îndrumat, atât la olimpiadele școlare locale, naționale și internaționale, cât și la concursuri girate de NASA. Aceste reușite sunt cu atât mai impresionante, cu cât ele sunt obținute la o disciplină care nu se află printre cele care definesc programa școlară preuniversitară din învățământul românesc.

Forța pasiunii desăvârșește mințile curioase

Continua dorință de autoperfecționare a fost dovedită și prin faptul că la vârsta maturității a avut curajul, determinarea și puterea de a se apuca din nou de studiat, absolvind cu nota 10 un Masterat în domeniu. Având în vedere activitatea științifică, profesionalismul și rezultatele muncii sale, prof. Anamia Gireadă a deținut vreme îndelungată funcția de șef al Catedrei de fizică în cadrul Colegiului Național „V. Alecsandri”, a fost unul dintre reputații dascăli ai Centrului Județean de Excelență Bacău, metodist al Casei Corpului Didactic Bacău, iar în perioada 2007-2012 a fost unul dintre profesorii care au pregătit, la Călimănești, lotul olimpic lărgit al României pentru participarea la Olimpiada Internațională de Astronomie.

Elevii colegiului au putut beneficia de expertiza profesorului Anamia Gireadă în cadrul unui opțional pe care aceasta l-a propus și predat la clase, dar și prin intermediul Astroclubului „Orionidele”, pe care l-a înființat în școală și pe care îl frecventau nu doar elevii de la profilul real.

Cum succesul școlar necesită și mijloace didactice pe măsură, prof. Anamia Gireadă s-a luptat să doteze laboratorul cu aparatură și soft-uri specifice, cea mai importantă achiziție fiind un telescop performant, pentru obținerea căruia a avut sprijinul direcțiunii colegiului. Sunt notorii sesiunile de observații astronomice pe care le organiza în curtea școlii atunci când aveau loc fenomene astronomice importante, la aceste activități fiind invitați să participe atât elevii, cât și profesorii colegiului.

Monografia colegiului, realizată de prof. Marin Al. Preda, reține explicația succesului profesorului Anamia Gireadă, în viziune proprie. „Reţeta reuşitelor mele este următoarea: se ia o pătrime pasiune pentru fizică deşteptată încă de la vârsta de 12 ani, de un profesor de fizică preocupat de experimente, se condimentează cu sprijinul familiei, cu dorinţa de a «pătrunde tainele necuprinsului ascuns în adâncimi de întuneric…», se presară cu dăruirea unor dascăli din facultate, se adaugă interesul pentru domeniu manifestat de unii dintre elevii mei şi se amestecă timp de 25 de ani… restul vine de la sine!”

Pe aripile amintirilor

Vestea stingerii profesorului Anamia Gireadă le-a provocat o tristețe profundă tuturor celor de la „Alecsandri”, fie ei membri ai corpului profesoral, membri ai personalului nedidactic sau elevi.
Evocând imaginea colegei sale de catedră, prof. Liliana Aflorei, directorul Colegiului Național „V. Alecsandri”, evidențiază faptul că prof. Anamia Gireadă „a fost un adevărat profesionist, dar și un om sufletist, dedicat școlii, muncii sale și elevilor, un dascăl model, care și-a câștigat un loc binemeritat în elita învățământului băcăuan”.

„Vestea plecării dintre noi a doamnei profesoare Anamia Gireadă a căzut ca un trăznet. Bineînțeles, știam că este bolnavă, dar, am sperat că va câștiga și lupta aceasta, așa cum câștigase atâtea altele”, ne-a spus prof. Loredana Ghelasă, dir. adj. al CNVA. „Ce am admirat la ea a fost energia și sinceritatea care o însoțeau mereu. Nu stătea o clipă, mereu găsea noi posibilități de a-i capta pe elevii pe care i-a iubit atât de mult! A fost un profesor adevărat, care a știut să-i facă pe tineri să îndrăgească disciplina pe care a predat-o cu atâta dragoste.”

Prof. Vasile Cautiș, fostul director al CNVA, își amintește atât de spiritul combativ, cât și continua implicare în viața școlii a prof. Anamia Gireadă, considerând că aceasta „a fost o mare luptătoare, un om de acțiune și de echipă, iute la mânie, dar de fiecare dată a știut să lase loc de «buna ziua»”.
„Profesorul Anamia Gireadă ne-a impresionat cu tenacitatea, cu inteligența și cultura ei, cu verticalitatea umană și profesională, dar mai ales prin puterea cu care a înfruntat toate încercările vieții. N-am văzut om mai pozitiv, mai curajos și mai demn în lupta cu boala”, afirmă Daniela Harasemciuc, profesor de matematică în cadrul CNVA.

Prof. Eugen Elisei, îndelungată vreme coleg de catedră, își amintește de prof. Anamia Gireadă ca de „un om şi un profesor deosebit, iubită de elevi, colegi şi de cei care au cunoscut-o. Avea o inteligenţă ascuţită, pasiune pentru nou, umor şi o ironie fină. Ştia să spună o vorba bună, să îşi exprime sentimentele astfel încât să nu supere pe nimeni, şi să-i împace pe toţi. Ospitalieră, primitoare cu cei care o vizitau, sociabilă şi oricând gata să ajute pe oricine ar fi apelat la ea, şi-a atras de-a lungul timpului, numeroşi prieteni. Toţi aceştia îi vor duce lipsa, îi vor simţi absenţa, îşi vor aminti de ea de multe ori şi vor suspina în adâncul inimii lor, pentru că au pierdut pe cineva drag.”

„Doamna Anamia Gireada era o ființă plină de viață și energie, pusă mereu pe înfăptuiri și proiecte mari, un suflet tare, care nu se clătina ușor, cu o voință care mergea clar spre țelul propus, o profesionistă care nu se mulțumea cu puțin și căreia îi plăcea să guste împreună cu elevii ei aerul tare al vârfurilor educației. Felul ei înfocat, direct de a afirma un punct de vedere, curajul de a spune NU atunci când credea de cuviință, capacitatea de a accepta confruntarea directă asumându-și riscuri, dar și modul incandescent de a se bucura de momentele calde, sociale, mai vii ale colectivului, toate aceste culori sufletești ale colegei noastre ne vor lipsi. Pasiunea ei pentru stele, pentru astronomie a predat-o elevilor într-un mod în care i-a molipsit de iubire pentru Cosmos și tainele sale. Știu elevi care o venerau. Cu ei și prin ei, Anamia a privit, nu numai prin telescop, mereu mai sus, mereu mai departe”, susține prof. psihopedagog Lidia Blidariu.

Florența Popa, profesor de limba engleză la CNVA consideră că „Anamia Gireadă este acum în tot ce ceea ce a făcut pentru generații de tineri cărora le-a fost profesoară. Pentru că profesori ca ea, care au știut să investească în caracterul și în cunoștințele elevilor, nu mor niciodată. Ei durează în timp, rămân în actul creator al generațiilor ce-și urmează călătoria. Anamia rămâne printre noi, așa cum a fost: puternică, încrezătoare, iubitoare de adevăr, întotdeauna gata să ia atitudine împotriva imposturii intelectuale. În lecțiile ei, a demonstrat și cum să trăiești omenește până la sfârșit, în ciuda suferințelor supraomenești.”

Prof. Tatiana Rizan, care i-a fost colegă de cancelarie timp de 23 de ani, și-o amintește pe prof. Anamia Gireadă ca pe „un om care a reușit în viață numai prin muncă, o fire temperamentală care s-a impus printr-o pregătire deosebită, prin cinste și respect. Perfecționistă, ambițioasă, a vrut mereu să fie prima și a fost. Prin tot ce a făcut, a crescut prestigiul școlii românești. Un Om minunat, cu un caracter frumos, o prietenă adevărată, care avea pentru fiecare un cuvânt și un gând bun în momentele dificile. Greutățile nu au ocolit-o, dar nu s-a plâns. A trecut cu demnitate peste toate”.

Pentru prof. bibl. Maria Crețu, Anamia Gireadă va rămâne mereu o persoană „cordială, tonică, vitală, cu o minte iscoditoare și organizată, dăruită cu forță analitică și cu discurs incisiv, seducător, cu har de profesor capabil să împărtășească generos din zestrea ei de cunoaștere, cu voce respectată în CNVA”.
Peste toate cele ale vieții se așterne liniștea, iar în sufletele celor care au cunoscut-o, iubit-o și respectat-o pe Anamia Gireadă va dăinui amintirea ei.

Dragostea pe care le-a purtat-o tainelor Universului îmi aduce în minte câteva versuri eminesciene din poemul „La steaua”, atât de potrivite să descrie spiritul celei care a fost profesorul Anamia Gireadă: „Icoana stelei ce-a murit / Încet pe cer se suie; / Era pe când nu s-a zărit, / Azi o vedem, și nu e.”
Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace!

Prof. Ramona Mocanu, consilier educativ la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Bacău

Peste 100 de jandarmi, de la Gruparea de Jandarmi Mobila Bacau sunt, în continuare, in judetul Galati acolo unde, alaturi de celelalte forte, ii ajuta pe localnicii carora viitura le-a luat tot.

Militarii bacauani au continuat activitatea de descarcare si distribuire a ajutoarelor umanitare.

Pâna acum au transferat peste 25 de tone de apa, 28 de tone de alimente, 3.000 de saci de dormit, peste 100 de paturi, 500 de saltele si produse de menaj.

Dupa ce au descarcat ajutoarele, au pus mâna pe lopeti si au scos mâlul din locuintele, anexele si dependintele din localitatile Pechea, Cuza Voda, Maciseni, Roscani, Baneasa si Slobozia Conachi.

Cateva zeci de bacauani s-au adunat duminica seara in fata Prefecturii Bacau pentru a protesta fata de proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana.

SC Bacau a fost infranta cu 1-0 de Rapid Bucuresti.

Unicul gol al meciului, reusit de Gherasim.

Cinci calugarite, preotul manastirii, trei copii si un barbat au ajuns la Spitalul Judetean Bacau dupa ce au mancat ciuperci la Manastirea Rachitoasa.

Cipercile au fost culese din padure de barbat si de cei trei copii. Ei si-au pastrat o parte din ciuperci si pe restul le-au dus la manstire, unde au fost gatite.

Dupa un timp au inceput sa acuze greturi, varsaturi si alte simptome si au ajuns la Spitalul din Podu Turcului. De aici, sase persoane au fost transportate la Spitalul Judetean Bacau iar restul au venit cu o masina.

Toate persoanele intoxicate sunt, acum, in afara oricarui pericol, insa au ramas internate in spital.

FOTO: http://rachitoasa.clbc.ro/

Elevii care frecventeaza cercurile Palatului Copiilor din Bacau au oferit, astazi, un spectacol in fata Prefecturii, cu ocazia deschiderii noului an scolar.

Elevii scolilor si liceelor din oras au sarbatorit, prin muzica si poezie, aniversarea poetului George Bacovia.

Zeci de parinti si copii au asistat, astazi, in fata Prefecturii Bacau, la ceremonia de deschinere a anului scolar la Palatul Copiilor.

In aceasta dupa-amiaza, preotul Penitenciarului Bacau, un agent din cadrul unitatii de detentie, doua persoane deja inchise in alte cauze si sotia unuia dintre ei, au fost arestati preventiv pentru 29 de zile de catre Tribunalul Bacau.

Acestia sunt acuzati de procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau ca au introdus telefoane in spatele gratiilor.

Dupa pronuntarea sentintei, toti au declarat recurs.

Reamintim ca, vineri dimineata, anchetatorii au descins in Penitenciar iar in urma unor perchezitii au gasit asupra preotului si in masina acestuia patru telefoane pe care, spun cei care intrumenteaza cazul, le-ar fi primit de la rudele celor inchisi ca sa le introduca in unitate.

Angajatii inchisorii erau monitorizati de mai multa vreme.

Dacă se poate vorbi despre începutul epocii moderne, atunci acesta coincide cu zorii zilei de 21 mai 1489 când Vasco da Gama şi echipajul său au ajuns la Calcutta, după prima călătorie pe mare din Europa spre Asia.

Acest moment marchează sfârşitul izolării continentului european de tumultul vieţii comerciale, intelectuale şi cosmopolitane din Asia. La debarcarea pe ţărm europenii au strigat „Slavă lui Hristos şi mirodeniilor!”

Deoarece Calcutta reprezenta centrul comerţului cu mirodenii, de aici a pornit o reţea de rute marine şi antrepozite care va supravieţui de-a lungul secolelor – cele mai vechi rădăcini „aromatice” ale comerţului internaţional.

Cu mii de ani înainte de sosirea lui da Gama şi sute de ani după plecarea acestuia, secretul succesului comerţului cu mirodenii a fost simplu: cerere mare şi un control strâns asupra negoţului cu mirodenii (Anne Iburg, 2006).

Există dovezi încă din anul 2600 î.Ch. care atestă faptul că egiptenii cumpărau mirodenii din Asia pentru a le da putere sclavilor care construiau piramida lui Kheops. Europenii au descoperit şi ei condimentele şi le utilizau deja cu mult înainte de crearea cetăţii Romei.

Dintre toate popoarele, pentru europeni condimentele au devenit o necesitate stringentă, deoarece adesea se confruntau cu lipsa de alimente în urma unor recolte sărace, iar în iernile geroase numai carnea sărată şi piperată i-au salvat de la inaniţie.

În Evul Mediu, ciuma a contribuit şi ea la creşterea cererii de mirodenii pentru uz medicinal; o inscripţie germană de preţuri datând din secolul al-XIV-lea stabilea preţul de vânzare al nucşoarei la 6 boi mari.

De asemenea, în acea perioadă, o afacere profitabilă era şi “închirierea de piper”. În 1980 când au fost recuperate de pe fundul oceanului rămăşiţele vasului englez Mary Rose, scufundat în 1545, s-a descoperit că toţi oamenii din echipajul acelui vas au purtat cu ei boabe de piper – singura avere care era portabilă.

Cei care au profitat cel mai mult de marea cerere de condimente din Europa au fost arabii. Era nevoie de zeci de intermediari pentru ca mirodeniile să ajungă de la sursă în Europa, valoarea acestora crescând după fiecare tranzacţie, deoarece arabii erau comercianţi foarte buni. Pentru a prelungi cât mai mult această situaţie, ei au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca să învăluie în obscuritate originile mirodeniilor.

Conform observaţiilor medicinei tradiţionale chinezeşti plantele medicinale aromatice şi condimentare au energie caldă şi mireasmă picantă, putând induce o senzaţie de încălzire în regiunea abdominală şi să îmbunătăţească activitatea rinichilor, a vezicii urinare şi a stomacului.

Cei care suferă de dureri provocate de hernia intestinului subţire pot prepara ceai din aceste plante . Pentru cei ce suferă de lumbago – împiedicându-le mişcările de răsucire dreapta-stânga – ca şi pentru stările de oboseală avansată, se recomandă băi de cimbru călduţe.

Statisticile arată un procent de 89% cazuri vindecate! În plus, plantele medicinale aromatice şi condimentare activează splina şi, în mod deosebit, funcţia renală. Mestecând aceste plante poţi îndepărta mirosul neplăcut degajat din gură, mai ales după ce mănânci ceapă sau usturoi.

Cei cărora le lipseşte pofta de mâncare pot să bea un ceai din aceste plante 2-3 căni pe zi. O asemenea băutură poate îndepărta discomfortul gastric – provocat de o indigestie – reducând, totodată, aciditatea gastrică.

Avem, deci, toate motivele să privim cu mai mult respect plantele medicinale aromatice şi condimentare din bucătăria noastră, nu numai pentru minunatele arome pe care le pot conferi preparatelor culinare, dar şi pentru incontestabilele lor calităţi tămăduitoare.

Importanţa uleiurilor eterice din plantele medicinale aromatice şi condimentare

Uleiurile eterice sunt produse naturale ale plantelor care se acumulează în structuri specializate. Uleiurile eterice se bucură în primul rând de proprietăţi antiseptice, având o acţiune microbicidă, care variază de la un ulei la altul şi care se datorează în special substanţelor de natură fenolică ce intră în compoziţia lor; pe lângă această acţiune, unele dintre aceste uleiuri mai sunt înzestrate şi cu alte activităţi farmacologice.

Uleiul de cimbru este mult utilizat şi în arome pentru paste de dinţi, produse de igienă bucală, precum şi în industria alimentară. S-a găsit că uleiul, datorită conţinutului ridicat în timol, are o acţiune puternic bactericidă, fiind utilizat în multe preparate farmaceutice. Acelaşi compus conferă uleiului şi proprietăţi coleretice şi colagoge. În aromaterapie este utilizat în principal ca antiseptic intestinal şi pulmonar. O mare parte a uleiului se foloseşte şi în aromatizarea pastelor de dinţi.

Uleiul de cimbrişor, pentru calităţile antiseptice şi bactericide, se foloseşte în pasta de dinţi şi loţiuni capilare. În medicina populară, se utilizează la tratarea unor boli reumatice şi nevralgice, având şi proprietăţi carminative şi expectorante.

Busuiocul reprezintă o sursă importantă de uleiuri esenţiale extrase prin distilare din frunze şi din florile de la partea superioară a plantei. Utilizarea uleiului de busuioc în aromaterapie este restricţionată datorită prezenţei în concentraţii mari a metichavicolului, substanţă cu potenţial cancerigen. Uleiului de busuioc i se recunosc proprietăţi bacteriostatice şi bactericide. Cercetătorii indieni au descoperit că uleiul de busuioc omoară bacteriile atunci când este aplicat pe piele şi de asemenea este utilizat în tratarea acneei . Uleiul de busuioc omoară paraziţii intestinali, ceea ce îi confirmă utilizarea tradiţională în Malaezia, precum şi în tratamentul unor afecţiuni intestinale.

Uleiul de jaleş (salvie) se regăseşte în compoziţii pentru produse cosmetice (creme, loţiuni, deodorante, after shave-uri, şampoane, săpunuri şi detergenţi). Extractele de salvie se folosesc ca antioxidante, datorită mai ales conţinutului în acid ursolic. Uleiul de salvie are o proprietate unică – reduce transpiraţia. Câteva studii arată că salvia reduce transpiraţia cu aprox. 50%, cu efect maxim după două ore de la ingestie. Acest efect explică faptul că salvia este folosită în tratarea febrei cu transpiraţie abundentă. Uleiul de salvie are un efect relaxant asupra muşchilor netezi ai tractului digestiv, iar împreună cu bitter-ul, stimulează apetitul şi îmbunătăţeşte digestia.

Prea puţin folosite în bucătăria românească, ierburile medicinale aromatice îşi completează proprietăţile de a da savoare mâncărurilor cu acelea terapeutice. Aceste mirodenii au efecte antioxidante foarte puternice, luptând astfel împotriva atât de periculoşilor radicali liberi, responsabili pentru numeroase boli şi procese degenerative ce accelerează îmbătrânirea.

Pe măsura înaintării în vârstă, organismul îşi pierde tonusul muscular şi apare depunerea de grăsime mai ales în zona abdominală, pe picioare şi pe braţe; excesul acesta de grăsime este condiţionat pe de o parte de pierderea sensibilităţii la insulină şi pe de alta de creşterea nivelului de cortizol (numit şi „hormonul morţii”), în paralel cu scăderea secreţiei „hormonilor tinereţii” (testosteron, estrogen, hormonul de creştere etc.). Or, mirodeniile prezintă proprietăţi unice care măresc sensibilitatea la insulină, încetinesc îmbătrânirea.

Plante cu dubla actiune: condiment si medicament

Condimentul-Farmacia Naturii este un medicament. Plantele din compozitie au uleiuri volatile, taninuri, vitaminele A, C, B1, B6, acid folic, calciu, fier, magneziu si potasiu, mucilagii, celuloza. Folosit in mancare te scapa fara probleme de infectii usoare. Este diuretic, ajuta la digestie si previne balonarile.

Echilibrarea greutăţii

Atât prin proprietăţile lor farmacologice, cât şi prin favorizarea unei diversificări alimentare, condimentele pot contribui la echilibrarea greutăţii. Un studiu clinic efectuat la femei supraponderale, care au fost supuse unui consum de condimente, timp de opt săptămâni, a arătat o scădere semnificativă a greutăţii.. Persoanele supraponderale acceptă mai uşor trecerea de la produse grase şi hipercalorice la produse mai sărace energetic, cum ar fi legumele, dacă acestea sunt condimentate.

Bogăţie de antioxidanţi

De mai bine de 20 de ani savanţii au stabilit o relaţie dintre unele boli degenerative (ateroscleroză, diabet) şi acţiunea unor molecule distructive numite radicali liberi, contra cărora s-au dezvoltat aşa-numiţii antioxidanţi. Cercetătorii americani au realizat un test numit ORAC, care indică gradul de protecţie oferit de un antioxidant. Contrar celor afirmate de către industria alimentară, că cei mai bogaţi antioxidanţi (la 100 g produs) s-ar găsi în fructele roşii, cercetările au dovedit că de fapt condimentele sunt de departe mult mai bogate în antioxidanţi. Este drept că omul consumă zilnic cantităţi foarte mici din aceste mirodenii. Se consideră, însă, că ele pot avea un rol prin diminuarea consumului de sare, ceea ce ar conduce la scăderea semnificativă a numărului de accidente vasculare cerebrale şi a unor maladii cardiovasculare grave.

Dr. Ing Iuliana Barbu
Fitoterapeut
FarmaciaNaturii
Erou Gh Rusu nr.4 (spate casa de cultura)
Energiei 32
www.farmacianaturii.ro
0234/537346