Fundatia comunitara Bacau a obtinut finantari de peste 20.000 de lei din fondul “Initiative Comunitare”. Patru proiecte au fost semnate, valoarea individuala a acestora fiind cuprinsa intre 2.500 si 3.700 lei. Proiectul “Bacaul in povete si culoare” este organizat de un grup de initiativa condus de Claudia Munteanu cu sprijinul fundatiei ARAS.

Acesta presupune ca pe aleea principala a parcului Cancicov sa fie desenate câte 10 “file de carte” care sa contina citate sau intrebari de constientizare. Din grupul de artisti fac parte trei pictori, 10 elevi de la Colegiul de Arta, dar si 10 voluntari. Cel de-al doilea proiect, “Sa luminam cerul cu speranta”, apartine Asociatiei Lumina.

Prin acesta se urmareste sensibilizarea actorilor din comunitate ce pot interveni pentru schimbarea in bine a situatiei copiilor si adultilor cu boli incurabile. Asociatia “Un zâmbet”, Bacau a obtinut finantare pentru proiectul “Mâini dibace”.

Acesta doreste dezvoltarea abilitatilor creative a 25 de tineri din mediul rural, din judetul Bacau, care vor participa timp de cinci zile la un atelier de realizare a obiectelor handmade. Cel de-al patrulea proiect se numeste “Hai sa fim mai selectivi!” si apartine asociatiei Vernal.

Activitatile principale care se vor desfasura in cadrul acestuia doresc sa traga un semnal de alarma asupra importantei reciclarii selective.

Madalina Gheta

Municipale Onesti a Partidului Forta Civica. Aceasta are ca presedinte interimar pe Gelu Panfil (candidat independent anul trecut la functia de primar al Onestiului si fost consilier local democrat – liberal in mandatul 2008 – 2012, el demisionând din Consiliul Local si din PDL in anul 2011).

„Municipala partidului va avea o activitate intensa, prin care se urmareste ca aceasta sa fie una foarte puternica la nivelul judetului Bacau . Ma voi canaliza pentru atragerea oamenilor de valoare” – a declarat
Gelu Panfil, presedinte interimar.

Prezenta fostului prim – ministru al României, Mihai Razvan Ungureanu, in municipiul de pe Trotus a adus o unda a prezentarii unor detalii ale vietii politice actuale.

„Pe scena politica româneasca este suficient loc pentru cei care nu s-au implicat deloc in viata politica româneasca. Cred ca neimplicarea in politica nu este o retragere in confort ci o lipsa de incredere in democratie. Institutiile care se bucura de maxima credibilitate sunt cele care ierarhic sunt organizate foarte strict si la ora actuala acestea sunt armata si biserica. Acesta nu este un semn de saracire a democratiei românesti ci arata ca timp de 23 de ani, dupa 1989, clasa politica a fost incapabila sa ofere un program pentru România, in care aceasta sa evolueze. Când am dat o viata noua Fortei Civice am considerat ca acest sacrificiu al nostru nu va fi rasplatit material, el este unul esential pentru ceea ce vrem ca sa se intâmple in România” – spune Mihai Razvan Ungureanu.

Mentionând ca in jurul partidului sau doreste sa aduca in jurul unor principii toata dreapta, despre Forta Civica, Mihai Razvan Ungureanu a mai declarat ca acest partid, infiintat in urma cu un an, este exact ce vor membrii sai, un partid de oameni liberi, construit pe generozitate. Iar finalul i-a apartinut tot lui: „In 2016 dorim ca sa participam la putere, 2014 fiind un an esential in obtinerea acestei victorii”

Mai multi directori de scoli si licee din judetul Bacau urmeaza sa fie schimbati zilele acestea, decizia oficiala urmanad sa fie anuntata pe 1 septembrie.

Relatari inca neconfirmate sustin ca in locul lui Vasile Cautis (foto), iesit la pensie, la conducerea Colegiului National Vasile Alecsandri va fi numita Liliana Aflorei, care va fi secondata, pe postul de director-adjunct, de Loredana Ghelasa.

O alta schimbare care este vehiculata este la Colegiul National Ferdinand I, unde postul de director ar urma sa fie ocupat de Mirela Berza iar cel de director-adjunct, de Otilia Iftimescu.

Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a refuzat, deocamdata, sa comenteze aceste schimbari si a transmis ca va face publice toate modificarile in data de 1 septembrie.

Localitatea bacauana Faraoani a fost lovita, astazi, de grindina.

Martorii oculari sustin ca gheata cazuta peste localitate avea dimensiunea oului de porubel.

Ploaia a tinut circa 15 minute. Inca nu se cunoaste valoarea pagubelor.

Vom reveni cu amanunte si noi imagini.

FOTO: Lucian Antal

Biserica catolica Sfântul Nicolae s-a dovedit astazi a fi neincapatoare pentru toti cei veniti sa-si ia ramas-bun de la Veronica Bulai, mama modelelor Monica si Ramona Gabor.

Desi perimetrul a fost asigurat de o firma de paza, toti cei care au dorit, in afara celor din presa, au putut intra in biserica pentru a-si exprima condoleantele. In jurul orei doua, cortegiul funerar a plecat spre cimititrul Sarata.

A fost nevoie de trei masini: una pentru a transporta multimea de coroane primite, una care a transportat sicriul si una in care au mers surorile Monica, Ramona si Alina Gabor impreuna cu tatal lor.

Trei preoti catolici au oficiat slujba de ingropaciune. Monica Gabor a primit sustinere atât din partea fostului sot, Irinel Columbeanu, cât si din partea unor prieteni precum Catalin Botezatu.

Madalina Gheta

Sistemul postal a ajuns o umbra jalnica a ceea ce cândva purta numele de a patra armata a tarii. Un colos cu picioare tot mai subrede, care se clatina amenintator, gata sa se prabuseasca.

Imagini ale dezastrului ies la iveala la tot pasul in comunele judetului, in toate oficiile postale, mai ales in mediul rural, unde paragina se intinde incet si sigur. Managementul prost, apatia in fata unei concurente tot mai acerbe, inertia specifica societatilor si companiilor de stat aproape ca au demolat intreg sistemul postal.

Compania de Posta se afla in plin sistem de reorganizare, cu scopul final, zice-se, de rentabilizare sau macar de reducere a pierderilor. Vor fi dati afara lucratori postali, ghiseele din mediul rural isi vor reduce activitatea pâna la patru ore pe zi, cele din orase asisderea, altele poate se vor desfiinta de-a binelea. Afectati sunt in primul rând oamenii simpli, care uneori asteapta de la postas o veste buna inchisa intr-o scrisoare, ori pensia, ori o factura.

Insa fara sa mai astepte finalul procesului de reorganizare, multi postasi au inceput deja sa paraseasca sistemul, mai ales din cauza salariilor mici, de 9-10 milioane de lei vechi. Sunt zone unde pur si simplu nu mai are cine imparti pensiile, cine duce facturile, iar batrânii, gârboviti de suferinte, trebuie sa bata kilometri intregi pâna la ghiseu ca sa isi ia banii luna de luna.

Postasii din Podu Turcului au dat bir cu fugitii

O asemenea situatie am inâlnit la Podu Turcului. Un oficiu postal din dosul unui bloc, ascuns in balarii, greu de vazut de la strada, cu vitrine pline cu abtibilduri decolorate, lipite in vremuri imemoriale. Aspectul interiorului te transpune in vremurile de dinainte de 1989, fiindca nimic nu pare schimbat. O masa masiva din lemn, trei cabine telefonice din care lipsesc tocmai telefoanele si un ghiseu, din spatele caruia ne priveste curioasa o doamna.

Este o oficianta care tocmai s-a operat si care in loc sa fie in concediu medical vine la munca, fiindca altcineva nu ar avea cine sa deserveasca putinii clienti. Celalalt angajat este dirigintele Postei, care insa are treburi si nu se afla in Oficiu. Problema cea mare de la Podu Turcului este ca nu mai exista nici un factor postal, din cei trei care au lucrat aici odinioara. Doi au plecat din cauza salariilor mici, iar al treilea, ramas pe cap cu o comuna foarte intinsa, pe care ar trebui sa o strabata pe cheltuiala sa, a dat si el bir cu fugitii. Asa se face ca nimeni nu mai are cine sa duca scrisorile sau pensiile, iar cine are astfel de treburi trebuie sa bata cale lunga, uneori prin coclauri desfundate, pe arsita sau vânt, pâna la Podu Turcului.

Situatia pare un pic mai buna la Motoseni, unde sunt factori care inca isi fac treaba, dar ar mai fi nevoie de unul ca de aer, care sa ii ia locul celui plecat in concediu de paternitate. Insa comunele unde Posta inca functioneaza, chiar si „in doua bujii”, sunt tot mai rare. In multe alte zone e un adevarat dezastru. „Mama mea are 80 de ani, are probleme cu picioarele si totusi trebuie sa bata drumul câtiva kilometri pâna la oficiu sa isi ia pensia”, spune Maria R., din Tamasi.

Revolta la Filipeni

La fel de revoltata e si lumea din Filipeni. Iata un fragment din scrisoarea unui locuitor al comunei, trimisa pe adresa redactiei noastre: „Ma numesc Olariu Florin-Iulian si sunt din comuna Filipeni. Domnilor, cititorii dvs. din acest loc m-au rugat sa fac apel la voi sa-i ajutati! Posta Româna a redus numarul postasilor din comuna ,astfel s-a creat un haos fara precedent.

Dis de dimineata vezi bietii batrâni gârboviti de povara anilor care fac liste de asteptare pentru a primi pensia! Sunt zile când banii nu ajung si o iau cu lacrimi în ochi în urmatoarea zi cu program de la început. Nu mai spun de facturi care nu ajung la platitori! Comuna Filipeni este foarte îmbatrânita. Sunt multi care nu pot merge sa isi ia banii sau sa isi plateasca facturile! Autoritatile locale stau cu mâinile-n sân, spunând ca ei nu pot face nimic! (…)”

Se intrevede o solutie

Dirigintii de oficii unde sunt probleme de personal ridica din umeri a neputinta când sunt intrebati de solutii. Si totusi, s-ar parea ca lucrurile vor reveni in matca.

„Avem, intr-adevar, o problema in mediul rural. Acum suntem in proces de restructurare, iar pâna la 31 august se vor organiza concursuri de ocupare a posturilor vacante. Speram ca pâna pe 15 septembrie sa existe factori postali acolo unde ei lipsesc acum, iar lucrurile sa se reaseze. Este nevoie de circa zece factori in unele comune” – spune Sorin Sova, presedintele sindicatului din Directia Judeteana de Posta Bacau.

Paradoxul este ca, pe de alta parte, procesul de restructurare se va solda si cu trimiterea in somaj a circa 110 lucratori postali din tot judetul, dar ei provin – spune Sorin Sova – din sectoarele si oficiile unde exista excedent de pesonal.

O bacauanca a reclamat faptul ca a avut parte de un accident pe Aeroportul International Bacau, la intoarcerea de la Roma.

Lucia Bufanu a ajuns pe aeroport, vineri seara, in jurul orei 20.00 si spune ca era cât pe ce sa-si rupa picioarele pe platoul din interior. Aceasta sustine ca in momentul in care a coborât din autobuzul care i-a preluat de la aeronava a calcat intr-o groapa si a cazut pe asfalt ranindu-se la ambii genunchi si la mâna dreapta.

„Nu ne-a avertizat nimeni ca sunt gropi si ca ne putem accidenta. Am calcat intr-o groapa, dar tot caldarâmul este spart, si am cazut. M-am lovit tare la picioare. Daca te duci intr-un restaurant si s-a spalat pe jos esti atentionat ca poti aluneca. Aici poti sa-ti rupi oasele ca nu intereseaza pe nimeni”, a spus Lucia Bufanu.

Cel mai tare a deranjat-o faptul ca nu avea unde sa reclame incidentul si ca abia i s-a primit o reclamatie. „Am vrut sa depun o sesizare la administratia aeroportului dar mi s-a spus ca la acea ora nu e nimeni. Cu greu am depus plângerea la o angajata de la Blue Air. Când asteptam sa-mi ridic pasaportul un domn de acolo mi-a spus sa ma duc la baie sa ma spal cu apa ca-mi trece. Asa ceva nu este posibil.

Aterizezi fara probleme si iti rupi picioarele pe pista de pe Aeroportul Bacau. Nu este un cadru medical, o trusa de prim ajutor, nimic”, a mai spus aceasta. Femeia este hotarâta sa faca reclamatie la Protectia Consumatorului si vrea ca firma care se face vinovata de incident sa plateasca.

Blue Aero nu crede in gropi

Incidentul de vineri seara pare imposibil in opinia reprezentantilor Aeroportului Bacau. „Nu stiu despre acest incident, dar e greu de crezut ca lucrurile stau asa. Din avion, pasagerii coboara pe o platforma asfaltata, fara nici un fel de obstacole, iluminata ca ziua. Transferul pâna la cladirea aerogarii se face cu autobuzul, iar la autogara pasagerii au de urcat câteva trepte din gresie, cu asfalt imprejur, intr-o zona de asemenea iluminata ca ziua.

Asadar, de la aerogara la autobuz sunt de parcurs circa 25 de metri pe asfalt si gresie, zona iluminata ca ziua, iar de avion la autobuz sunt alti zece metri, de asfalt, fara sa existe nici un fel de alte obstacole, cum ar fi gropile”, a explicat Lucian Sion, directorul tehnic al Blue Aero, firma care a concesionat Aeroportul International „George Enescu” din Bacau.

Si chiar daca pasagerii nu au avut unde sa depuna o reclamatie, posibilitatea sa faca totusi acest lucru pare la fel de facila in opinia directorului. „Daca cei implicati in incident doresc sa depuna o reclamatie, o pot face la agentiile de bilete din incinta aerogarii, la ghiseul Blue Air daca au calatorit cu avioanele acestei firme, sau la Carpat Air, daca au zburat cu acest operator”, a mai precizat Lucian Sion.

Nici un fel de modernizare

Din luna decembrie 2012, Aeroportul International Bacau nu a beneficiat de nici un fel de modernizari. Nici in trecut, niciun guvern nu a alocat bani pentru modernizarea aeroportului si, datorita investitiilor CJ, dar si prezentei operatorului Blue Air, traficul a crescut de la 20.000 de pasageri/an in 2005 la aproape 500.000 in 2013. In tara, Aeroportul Bacau s-a situat intre primele cinci, iar acum, când Baneasa e rezervat zborurilor de business, se afla pe locul 4, dupa Otopeni, Timisoara si Cluj.

Lucrari putine, datorii multe

Concesionarea Aeroportului International “George Enescu” Bacau a fost recunoscuta drept un esec de catre Consiliul Judetean Bacau. Concesionarul este firma Blue Aero, al carei actionar majoritar este Blue Air. Actionar majoritar la Blue Air, cu 89%, este Romstrade, apartinând omului de afaceri Nelu Iordache, aflat in arest pentru deturnare de fonduri europene. Între timp, Blue Air, operatorul principal de la aeroportul bacauan, a fost scos la vânzare.

De la inceputul contractului de concesionare semnat in 2010, Blue Aero a deviat retelele, a terminat o platforma cu indicele de portanta 65, a executat 7 la suta la “garaje utilaje”, 11 la suta din turnul de control, 17 la suta din canalizare, 1 la suta din terminal. Investitia ar trebui sa fie finalizata in septembrie 2013, insa in conditiile date, septembrie 2013 a devenit luna când, probabil, se va rezilia contractul Blue Aero de concesionare si modernizare.

Geta Panaite, Ovidiu Pauliuc

Aula mare a Universitatii „Vasile Alecsandri” a fost locul unde, dupa trei decenii, s-a reunit promotia 1983 a Facultatii de Litere, sectia Engleza – Franceza. Au fost 18 de toti atunci, si numai 10, prezente acum. Toate fete. Asa cum au fost si in urma cu 30 de ani, la absolvire, alaturi de singurul lor coleg, Mihai Nicolau, care acum le-a salutat cu un zâmbet strengar, dintr-o alta existenta.

A fost o intâlnire speciala, de o mare incarcatura emotionanta, in care lacrimile revederii au curs frumos, mai ales atunci când s-au depanat amintiri. Si ce amintiri! Farâme de viata au fost spuse, rememorate, prezentate in poze alb-negru, in colaje montate pe o tema din Shakespear – „Unfold thyself” – „Dezvaluie-te!”, aleasa de indrumatorul de an al fostilor studenti, prof.univ.dr. Doina Cmeciu.

„Nu am emotii. Nici voi nu trebuie sa aveti. Ma bucur ca, acum, vazându-va si ascultându-va, nu ca la examen, ci la intâlnirea de revedere, am inteles ca munca mea nu a fost inutila”, s-a adresat dascalul de atunci, si cel de acum, fostilor discipoli. Au trecut 30 de ani, in care fiecare dintre ei (ele) si-au construit o cariera (majoritatea in sistemul de invatamânt, ca profesori la catedra), si-au intemeiat o familie, au crescut copii si chiar nepoti.

„Marturisesc ca atunci când am aflat ca unele dintre voi sunteti deja bunici, m-am simtit mai in largul meu, a aratat vizibil emotionat si prof. Ionel Cretu. E o nostalgie fireasca, un eveniment care ne va marca sigur pe toti, un lucru frumos de o reala placere. Sunt multe amintiri. Spera sa ne revedem si cu alte ocazii, mult mai devreme. Cinci ani sunt cam multi, poate un an e mai bine.”A fost o intâlnire „ca la carte”, cu flori pentru cadrele didactice, Gaudeamus, strigarea catalogului, umor si glume, bucurii, emotii, zâmbete, povesti de viata.

„O viata care a curs ca o clepsidra. I-am gasit pe toti, asa cum i-am lasat”, cum a spus si prof. Ioan C.Ciobanu, care a predat Estetica. „Sunt aceeasi, dar totusi altii. Iar pentru noi, dascalii, acum este un examen. Un examen al emotiilor”, a completat si prof. de literatura contemporana, Nicolae Nicolau, acum pensionar. Intâlnirea s-a finalizat la un restaurant, unde petrecerea a tinut pâna seara târziu.

„Imi amintesc ca la examen tot prima eram cea care luam cuvântul. Eram prima la catalog. Asa ca si acum am fost tot prima strigata. In toti acesti ani principala mea misiune a fost modelarea sufletului copiilor si modelarea de caractere. Anii mi-au aratat ca am si reusit. Ma bucur ca ne vedem si, mai ales, ca ne-am recunoscut” – spune Daniela Birzu, fosta absolventa, director Colegiul National de Arta „G.Apostu” Bacau.

„Se razbuna acum toti anii in care nu am fost la aceste intâniri. Nu am fost la elevii mei, la colegii mei profesori, dar acum, la revederea mea, am venit. Iar emotiile pur si simplu ma coplesesc. Au fost 30 de ani care au trecut ca o clipire”
Marinela Burada, fosta absolventa, profesor la Universitatea „Transilvania” Brasov

„Am pornit in viata ca profesor, apoi am fost traducator, si acum, din nou, profesor. Viata mea a curs frumos. Chiar pot sa spun ca a fost generoasa cu mine” – a declarat Ana Gavriliu, fosta absolventa.

„Am plecat din tara in 1985, in Israel, iar de atunci am ramas acolo. Am absolvit si cursurile speciale care mi-au dat dreptul sa profesez ca si cadru didactic acolo si, da, predau limba engleza. Sunt profesor din 1988. Iar meritul este al dascalilor mei, parte din ei prezenti aici, in aceasta sala incarcata de emotiile noastre. Pentru mine, cei 30 de ani au curs ca 30 de minute, dar ma bucur sa fiu aici” – a spus Anda Vais, fosta absolventa, profesor la Universitatea din Tel Aviv.

Candidatii inscrisi la cea de a doua sesiune a bacalaureatului din acest an, cea din toamna, intra astazi, 26 august, in focurile probelor scrise. Daca la evaluarea competentelor lingvistice si digitale emotiile lor au fost mai mici, pentru simplu fapt ca testarile erau apreciate prin calificative (mediu, avansat sau experimentat), acum vor avea de infruntat exigenta comisiei de corectare care va nota lucrarile.

Pe 26 august este programata proba scrisa la limba si literatura româna, urmata in 27 august de limba si literatura materna, 28 august – proba obligatorie a profilului (matematica – real sau istorie – uman) si 30 august – proba la alegere a profilului si specializarii.

10 centre de examen

Cei aproape 3.000 de candidati inscrisi la aceste probe vor sustine examenele scrise in 10 centre: in Bacau – Colegiul „Henri Coanda” (307 candidati), Colegiul „Gr.Antipa” (348), Colegiul Economic „Ion Ghica” (337), Colegiul Tehnic „A.Saligny” (409) si Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V.Karpen” (438). In judet, centre de examen au fost stabilite la Onesti – Colegiul Tehnic „Petru Poni” (294 candidati) si Colegiul Tehnic „Gh.Asachi’ (264), Comanesti – Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” (292 candidati), Moinesti – Colegiul Tehnic „Grigore Cobalcescu” (313 candidati).

Primele rezultate vor fi afisate in 2 septembrie, pâna la ora 12.00, iar contestatiile vor fi depuse intre orele 12.00 si 16.00. In 3 – 4 septembrie vor fi solutionate contestatiile, iar in 5 septembrie vor fi afisate rezultatele finale. In sesiunea din iunie -iulie, rata de promovare la examenul de bacalaureat a fost de 60,6 la suta.