luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 4078

Sedinta de CJ si CL Bacau in aceeasi zi

    Si alesii judetului, si cei ai municipiului Bacau se vor intâlni, luni, in sedinta ordinara a lunii septembrie. Consiliul Judetean va avea pe ordinea de zi noua proiecte, intre care mai importante sunt rectificarea bugetului pe 2013, aprobarea unor investitii pe drumurile judetene si a planului de combatere a inzapezirii, poleiului si ghetii.

    Consiliul Local (CL) Bacau va analiza 22 de proiecte, o informare a Aparatului de Analiza si Elaborare a Documentelor si un raport al Directiei de Asistenta Sociala.

    Vor fi dezbatute mai multe propuneri de finantare a unor evenimente pe baza de parteneriat si a unor proiecte derulate de ONG-uri, dar si proiecte mai importante, ca documentatia tehnica pentru obiectivul “Alimentare cu gaze naturale a turbinei cu gaze naturale din cadrul grupului de cogenerare”, reabilitarea cladirii in care va functiona adapostul pentru oamenii strazii si desemnarea reprezentantilor CL Bacau si ai Primarului Municipiului Bacau in consiliile de administratie ale unitatilor de invatamânt.

    Tot luni va fi analizat proiectul privind organizarea Festivalului “Zilele Bacaului” in perioada 11-13 octombrie, pentru care vor fi alocati 200.000 de lei, eventualele diferente urmând sa fie acoperite de sponsori.

    “Omagiul batrânilor” la biblioteca din Magiresti

      Duminica, 29 septembrie, incepând de la ora 9, la Biblioteca “Nicu Enea” din cadrul Primariei Magiresti va avea loc simpozionul „Omagiul batrânilor – arhiva vie a neamului”.

      Evenimentul este organizat de CAR Pensionari “Speranta si omenie” din Moinesti, Fundatia Culturala “Urmasii Razesilor Gazari de pe Valea Tazlaului Sarat” si Primaria Magiresti.

      Vor fi prezenti prof. univ. dr. Constantin Parascan, presedintele fundatiei gazarilor, Anton Albu, presedintele CAR Pensionari Moinesti, Ionica Câda, primarul comunei Magiresti, consilieri, cadre didactice si locuitori de pe Valea Tazlaului Sarat.

      Elevii Scolii Gimnaziale Magiresti, coordonati de prof. Violeta Jigau, le vor aduce batrânilor un omagiu printr-un spectacol artistic, iar organizatorii le vor oferi premii in bani si obiecte.

      Primaria Tg. Ocna ne invita la “Placintele bunicilor”

        Pe 1 octombrie, când sarbatorim Ziua Internationala a Persoanelor Vârstnice, Primaria Tg. Ocna si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau vor organiza o manifestare dedicata batrânilor din Tg. Ocna si celor asistati in caminele din judet.

        Astfel, de la ora 15, in piateta din fata Primariei Tg. Ocna, va incepe concursul gastronomic “Placintele bunicilor”.

        Tot la ora 15 va demara un alt concurs dedicat pensionarilor care iubesc miscarea: “Bicicleta, prietena vârstei a III-a”. Sunt asteptati toti vârstnicii care se simt in stare sa pedaleze prin oras.

        “Premiile vor fi acordate de un juriu format din reprezentanti ai autoritatilor si ai mass-media, care vor tine cont si de parerea exprimata prin vot de catre cetatenii prezenti la acest eveniment”, arata Stefan Silochi, primarul orasului Tg. Ocna.

        Inca o geanta cu bani, gasita de jandarmii bacauani

          În data de 27 septembrie a.c., în jurul orelor 07.10, jandarmii din cadrul unei patrule aparţinând Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău, în timpul executării serviciului au găsit, pe strada Republici, o geantă de damă de culoare neagră fără ca în zona apropiată să fie vreo persoană.

          În prezenţa unui martor asistent s-a trecut la inventarierea bunurilor din geantă.
          Jandarmii au fost găsit în interiorul acesteia, obiecte personale, acte de identitate, un telefon mobil şi carduri bancare.

          Din cercetările efectuate a rezultat faptul că geanta cu toate bunurile aparţin numitei Mariana C. de 58 de ani din municipiul Bacău, care o pierduse în timp ce i sa făcut rău pe stradă.
          Jandarmi s-au deplasata la domiciliul persoanei în cauză şi au predat acesteia geanta, în prezenţa martorului.

          Femeia le-a mulţumit jandarmilor pentru gestul lor şi operativitatea de care au dat dovadă.

          Jandarmii din Bacau au gasit, recent, doua portofele cu bani si acte in Parcul Cancicov.

          FOTO: Bogdan Stelea, in mijlocul copiilor din Bacau

            Internationalul roman Bogdan Stelea a fost prezent, astazi, in mijlocul copiilor din centrele rezidentiale din Bacau, participanti la un inedit campionat de fotbal, sustinut de UEFA.

            FOTO: In Bazar

              Bazarul Milcov este unul din locurile din Bacau in care iti poti pierde doua-trei ore din viata fara sa simti cum a trecut timpul. Si asta pentru ca exista atatea lucruri care-ti „iau ochii”, incat nu-ti dai seama cum trece vremea.

              Unde evadam in weekend

                „Club Khemia” vă asteaptă în această seară, de la ora 23.00 la „The Battle for Sound”. Dj Matteo va fi responsabil cu întretinerea atmosferei iar intrarea este liberă.

                Pasionatii de karaoke sunt invitati vineri, 27 septembrie, de la ora 22.00, la „Maya Café” să cânte alături de DJ Cip.

                „Pub The stage” organizează o petrecere de bun rămas pentru residentul din această vară, care va fi înlocuit cu Vlad Luca. Petrecerea „ Out of this world” va avea loc în această seară, de la ora 21.00. Pentru sâmbătă, băcăuanilor li s-a pregătit o seară specială cu muzică veche. Intrarea este liberă.

                „Pub S” găzduieste în această seară, începând de la ora 22.00 încă o petrecere marca Tengu. Sâmbăta este dedicată fanilor muzicii Rock, care sunt invitati, de la aceiasi oră, la o altă seară ”History of Rock” pregătită de Kesar.

                „Coco Caffe and Lounge” recrutează sâmbătă, 28 septembrie, de la ora 22.00, militari pentru înrolare la distractie. La „Army party” îi veti putea asculta pe Echinsoul si pe DJ Rhaela.

                Sâmbătă, în „Club Kremlin” are loc un nou episod „Free Party”, pe care Dj Ciupy si MC Paul ne promit de la pupitru că-l vor face de exceptie. Cea mai talentată domnisoară care va avea curaj să urce pe scenă si să danseze va primi o invitatie la evenimentul din 5 octombrie. Nu se percepe taxă la intrare.

                O nouă imagine, un nou brand, un nou show, dar aceeasi distractie si muzică bună vă asteaptă în această sâmbătă în „Ponton Club and Lounge”. Intrarea costă 10 lei iar la platane se va afla DJ Vlad Nedelcu.
                Iubitorii de teatru pot viziona în această duminică, la Teatrul Municipal „Bacovia”, spectacolul „Unchiul Vanea”. Piesa semnată de Anton Pavovlici Cehov si regizată de Luminita Tîcu va fi jucată pe scenă de la ora 19.00. Pentru cei mici actorii papusari pun in scena de la ora 11.00 spectacolul „Pinocchio”, dupa Carlo Collodi. Dramatizare: Laurentiu Budau. Regie: Laurentiu Budau

                Cinefilii sunt asteptati în acest week-end, la „Cinema City”, să vizioneze, în premieră, productia:
                Joc Riscant – Runner Runner
                Regia : Brad Furman Gen film: Acţiune, Dramă, Thriller
                Cu: Gemma Arterton, Ben Affleck, Justin Timberlake

                În centrul atenţiei este Richie (Justin Timberlake), un student de o inteligenţă sclipitoare care se aruncă în lumea poker-ului online pentru a-şi plăti taxele şcolare. Când se consideră înşelat, îl confruntă, în Costa Rica, pe organizatorul jocului, Ivan Block (Affleck). Richie se lasă vrăjit de promisiunile financiare ale lui Block şi de exotica lume în care trăieşte acesta şi acceptă să lucreze pentru el, dar nu va trece mult până va ajunge să regrete decizia.

                Mădălina Gheta

                Mii de bacauani, asteptati sa curete Bacaul in cadrul „Let’s Do It, România”

                  Peste 4.500 de voluntari bacauani sunt asteptati la cea de-a patra editie a actiunii de colectare a deseurilor „Let’s Do It, România”. Organizata la nivel international, miscarea urmareste, in special, ecologizarea zonelor de agrement frecventate de bacauanii amatori de gratare in aer liber.

                  La nivel local, sunt vizate zona Parcului Gheraiesti, cea din padurea Magura, din padurea de la Buhoci, de la Insula de Agrement, precum si tronsoane de pe cursul Bistritei etc. „Sâmbata, 28 septembrie, de la ora 9.00, voluntarii se vor strânge in parcarea Stadionului Municipal din Bacau unde va fi amplasat un cort «Let’s Do It, România».

                  Aici se pot inscrie toti bacauanii care vor sa subscrie acestei actiuni. La Onesti, ne asteptam sa participe peste 1.000 de voluntari, in special de la unitatile scolare din zona, care si-au stabilit deja zonele unde vor face ecologizarea”, a precizat Ioana Mare, reprezentantul local al organizatorilor. Voluntarii vor primi sprijin si din partea societatilor Soma si Ecoscor care vor asigura transportul deseurilor.

                  In editiile anterioare ale actiunii, din ce in ce mai multi bacauani au raspuns invitatiei adresate de organizatori. Numai anul trecut, de exemplu, cei circa 3.500 de participanti au reusit colectarea a 7.300 de saci cu diferite deseuri. Anul acesta, organizatorii intentioneaza sa recicleze circa 40 la suta din cantitatea de deseuri colectata.

                  “Confortul nu trebuie confundat cu risipa”

                  . interviu cu Athena Petrusca, auditor energetic autorizat pentru cladiri, gr. I, reprezentantul filialei Bacau a Asociatiei Auditorilor Energetici Moldova – Iasi

                  Ghebele si hribii de „Vatra Dornei” au invadat Piata Centrala

                    Vestea ca au aparut ghebele pe piata le-a scos din casa pe gospodinele care obisnuiesc sa faca faca toamna conserve pentru iarna. Si cum zacusca cu ghebe este nelipsita din unele camari, oamenii se intereseaza in special de pret, dar si de calitatea ciupercilor.

                    Ghebele se vând in Piata Centrala cu 12 lei kilogramul, in timp ce hribii se dau cu 15 lei kilogramul. La una din tarabe, o familie de vârsta a treia se pregatea sa cumpere ciuperci „de-o pofta”. Ea increzatoare, el sceptic. Pentru a-si convinge sotul de calitatea hribilor, femeia pune mâna pe o ciuperca si ii explica: „Daca ii rupi palaria si vezi ca se invinetesc vitele de dedesupt, inseamna ca sunt otravitoare. Daca nu, ciuperca e buna de mâncat”.

                    Ca un facut, toti vânzatorii de ghebe prezenti in Piata Centrala din Bacau, spuneau ca vin cu ele de la Vatra Dornei, din padure. Niciunul, dar absolut niciunul, nu a recunoscut ca buretii atât de perfecti, frumos asezati in ladite de lemn, sunt de cultura, crescuti in sera. „Ciupercile sunt de padure. Cum sa fie de cultura? Noi nu avem sere. Unde ati vazut ciuperci crescând in sere? Doar cele albe, champinion, cresc in sera”, il contrazice vânzatorul pe un barbat care indrazneste sa intrebe unde au crescut ghebele prinse in buchetele, care aratau ca „la carte”.

                    Printre multimea care se ingramadea pe lânga laditele cu ciuperci „de Vatra Dornei”, am gasit-o la câtiva pasi departare pe tanti Viorica, care, incerca sa vânda si ea o sacosa cu ghebe, culese de pe coclauri, tocmai de la Poiana Negustorului – Blagesti.

                    Si nu le dadea cu 12 lei, ci cu 10 lei. „Lumea se inghesuie la ghebele alea frumoase, insa ale mele chiar sunt crescute in padure, declara tanti Viorica. Avem noi locurile noastre, dar sa stiti ca tare putine am gasit la vremea asta.

                    Poate daca o sa mai ploua si va fi soare, se vor face ghebele si la noi”. Lânga ea, o alta fata statea ghemuita lânga o sacosa cu ghebe. Nu aveau loc la taraba printre comerciantii obisnuiti ai pietei si erau mai putin vizibile. Insa, marfa din sacosele lor era cu siguranta din padure.

                    Un balamuc organizat: Bazarul Milcov / Pastila de relaxare

                    I se spune “La rusi”, fiindca acolo veneau basarabeni sa-si vânda siliotca, halvaua, conservele si mahoarca. Acum, basarabenii au disparut aproape de tot si rar ii mai vezi, dar numele “La rusi” s-a pastrat.

                    Locul le-a fost luat de tot felul de comercianti de-ai nostri, care vând tot ce-ti trece prin minte si reusesc astfel, cu aceste mici afaceri de familie, sa-si rotunjeasca bugetele personale.

                    Unii spun ca vânzarea merge brici, altii se plâng ca lumea nu are bani. Nu stii pe cine sa crezi, asa ca nu-ti ramâne decât sa te abandonezi in atmosfera balcanica a Bazarului Milcov. Nu are aceeasi anvergura ca a Bazarului Serbanesti, dar are specificul si farmecul sau.

                    Vânzatorii de duminica

                    Bormasini, spite de bicicleta, fierastraie si ciocane, lanturi de bou, de câine sau de bicicleta, antene tv, gramezi interminabile de cuie si suruburi, undite si râme, haine si ligheane de plastic. Orice gasesti in bazar.

                    Varietatea de marfa explodeaza insa in zilele de duminica, atunci când aproape nu ai loc sa arunci un ac de atâta lume. Pe lânga “rezidentii” permanenti ai pietei, apar o puzderie de bacauani ce-si vând frânturi din agoniseala de-o viata pe ziare intinse pe caldarâm, pe la marginea gardului, la porti, la toaleta publica, oriunde se gaseste un metru patrat liber.

                    La poarta, un tiganus vioi ce vinde tigari isi intreaba in gura mare un confrate cât costa un cartus de tutun, fiindca nu stie sa socoteasca pretul unui pachet inmultit cu zece. “Nu mai spune «tigari», spune «cafea cu lapte»”, il apostrofeaza celalalt, temator ca potera l-ar putea lua la intrabari despre tutunul de contrabanda.

                    Un balamuc bine organizat

                    La tot pasul zac munti de telefoane mobile vechi, piese de calculator nefunctionale, mii si mii de fleacuri, intre care, de exemplu, un furtun spart pentru aspirator sau bibelouri ciobite. O tânara a insirat pe ciment câteva rafturi de carti, beletristica sau economie politica de pe vremea lui Ceausescu.

                    Un sector bine reprezentat este cel cu mobila, noua, dar de moda rurala. Nelipsit de la locul sau este omul pe care l-ai putea crede colectionar de fier vechi. Gramada de ruginituri de toate natiile si formele, puse aparent alandala, in mijlocul careia troneaza o galeata mare cu vaselina, atrage musterii ca un magnet. Gasesti acolo orice fel de cui sau surub, de bucata de fier, potcoava, saiba, foraibar, ghivent, caiele, pânze de bonfaier. Iar orice i-ai cere omului, el gaseste aproape instantaneu in toata dezordinea aceea aparenta.

                    Altadata, veneau in bazar si cei care aveau de vânzare animale de companie. Duminica, insa, nu era decât o femeie ce oferea spre adoptie un pisoi mic si speriat, negru taciune.
                    Musterii sunt câta frunza, câta iarba. Unii vin chititi sa cumpere, si mai multi vin sa caste gura, sa-si omoare timpul duminical, sa vâneze chilipiruri.

                    Pastila de relaxare

                    Un comerciant aparte este inginerul Costel Petriuc (foto), numismat si colectionar de obiecte vechi. In restul saptamânii isi vede de afacerea din care traieste: face furtunuri hidraulice bune pentru servodirectie sau aerul conditionat, intr-un atelier din cartierul CFR.

                    Costel Petriuc

                    Duminica, insa, este nelipsit din târg. Are la vânzare trofee de la diverse competitii, un fier de calcat ce se incalzeste pe baza de carbuni aprinsi, sfesnice vechi, sabii de panoplie, halbe atent mesterite manual, din vechimi nestiute, monezi si bancnote din veacuri trecute, un telefon de ebonita cu disc, poate de-al comisarului Moldovan, ornamente de mobilier de pe la 1700 si multe alte obiecte pitoresti, ce te duc in timp, departe indarat. E deschis la vorba domnul Petriuc, dar si atent la musterii, ca i s-a mai intâmplat ca unii sa-i plece cu marfa fara sa achite.

                    “Sunt pasionat de colectii. Dar eu vând aici nu doar obiectele, ci si frumosul. Este pastila mea de relaxare”, spune inginerul Petriuc, autor, de asemenea, al cartii “Cum sa faci primul miliard de lei”. El inca nu l-a facut.

                    Freamatul târgului de duminica nu dureaza prea mult. Comerciantii isi strâng catrafusele alene, mai trag o tigara, mai schimba o impresie si târgul se sparge. Urmeaza o alta duminica.

                    Jandarmii bacauani participa si anul acesta la campania de ecologizare

                      Circa 80 de angajati ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Bacău vor participa sâmbata la actiunea nationala de ecologizare „Let’s Do’it, România”. Jandarmii vor face curatenie in localitatile Bacău, Oneşti, Moineşti, Comăneşti, Dărmăneşti şi Buhuşi.

                      Incepând cu ora 08.00, jandarmii din municipiul Bacau vor aduna şi depozita în în vederea ridicării şi transportării la gropile speciale de gunoi, deşeurile care se află pe strada Constantin Muşat şi în zona DN 11, spre ieşirea către Oneşti.

                      „Participarea Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Bacău în cadrul acestui proiect a devenit o constantă, jandarmii participând de fiecare dată la această campanie de ecologizare” – a declarat lt.col Sebastian Cretu, purtatorul de cuvnt al IJJ Bacau.

                      Imaginatia va poate aduce un job de poveste

                      Somajul cronic, o nenorocita vedetă a societăţii prost gestionate, este un veritabil coşmar pentru fiinţarea noastră. În timp, imaginaţia creatoare a insului aflat la mare înghesuială cu asigurarea celor necesare fiinţării a inventat tot felul de slujbe.

                      Bufonul de pildă, personaj comic, îmbrăcat în straie groteşti, îi amuza pe seniorii medievali cu tot felul de glume şi giumbuşlucuri. Dacă ajungea la rangul de nebun al regelui, acesta era autorizat să-i spună acestuia adevărul, luându-l în râs, fiind singurul care avea dreptul să spună tot ce un om normal nu-i putea spune regelui, fără grave consecinţe punitive. Acum, ca nebun al regelui, s-ar mai găsi ceva locuri la Cotroceni sau Palatul Victoria, numai că trebuie să fii pe invers: să minţi cu neruşinare.

                      Prin secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea a fost inventată slujba de băiat-ţap-ispăşitor. Erai desemnat pe lângă un tânăr prinţ, pentru a fi pedepsit în locul acestuia, dacă o dădea în stambă. Astăzi, poţi fi desemnat pe lângă un om de afaceri sau politician, ca să faci pârnaie în locul lui, de pildă.

                      Cunoaşteţi cazuri mioritice de acest gen. În Anglia a existat, până aproape de sfârşitul secolului al XIX-lea, meseria de doctor de broaşte. Acest doctor punea o broască vie, sau numai piciorul acesteia, într-un săculeţ, la gâtul bolnavilor, şi spunea că vindecă bolile cauzate de vrăjitoare.

                      La câte vrăjitoare avem, profesia ar putea fi resuscitată la noi.

                      Înainte de apariţia ceasurilor cu sonerie a existat meseria de om-deşteptător. Te trezeai cu noaptea-n cap, luai un băţ lung, băteai cu el şi în geamurile de la etaj şi-i trezeai pe locatari, ca nu cumva să întârzie la slujbe. Vă sugerez să căutaţi o asemenea slujbă pentru sforăitorii din Parlament.

                      Pe când bieţii copaci nu erau transformaţi în hârtie, blestemele lungi, întortocheate şi pătimaşe erau scrise pe bucăţi mari de plumb. Plăcile de plumb erau fixate apoi, cu ajutorul cuielor, în altare sau pe pereţii templelor. Individul care se ocupa de bizara misiune trebuia să stea în fiecare zi în fata templului şi să reţină cu sfinţenie toate plângerile şi blestemele clienţilor săi, care plăteau suma necesară transcrierii grozăviilor în plumbul moale. Acum, când există hârtie, vă garantez că, dacă veţi fi dispus să lipiţi nişte afişe cu blestemele noastre pe pereţii Parlamentului, Cotrocenilor, Palatului „Victoria” sau ai altor instituţii cu scârţ , aţi avea un job de invidiat.

                      Astăzi, trebuie să fii ceva mai sofisticat, pentru a inventa un job. Americanca Jackie Samuel, de exemplu, şi-a deschis o afacere speculând nevoia de afecţiune a celorlalţi. Pentru 60 de dolari pe oră, clienţii pot dormi cu ea îmbrăţişaţi sau pot sta de vorbă în poziţii relaxate, dar nu o pot atinge în zonele intime. Ea se îmbrăţişează, săptămânal, cu până la 30 de bărbaţi şi femei de toate vârstele. E cam ceea ce fac parlamentarii noştri în campaniile electorale. Afacerea merge de minune, în pofida criticilor, care o acuză de prostituţie. La urma-urmei, de câte ori n-aţi fost nevoiţi să vă îmbrăţişaţi şeful pe care nu-l suportaţi nici în ruptul capului, de ziua lui, de pildă, fără ca să vă acuze cineva de prostituţie?

                      Dacă îţi doreşti să călăreşti un tigru, să săruţi un rechin sau să ai 20 de cine romantice în 20 de week-end-uri consecutive cu 20 de bărbaţi din 20 de ţări diferite, nu trebuie decât să ai bani şi să dai un singur telefon. Meseria de broker de vise aiurite împlinite a devenit o afacere profitabilă în Statele Unite.

                      Pentru câteva sute/mii de dolari, unele companii de brokeraj de vise îţi îndeplinesc dorinţe dintre cele mai trăsnite. Sau poate că nu vrei să devii broker de vise…

                      Dar neo-detectiv? Noi suntem obişnuiţi cu detectivul care ne caută/supraveghează soţul/ soţia/ amantul/ amanta. De la lansarea în 1994 a filmului cu Jim Carrey, Ace Ventura, Detectivu’ lui peşte, jobul de detectiv de animale a dat binişor peste nasul ratei şomajului.

                      Dacă-l ascultăm pe Einstein, care ne spunea că imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea, daţi frâu liber imaginaţiei dumneavoastră şi căutaţi-vă/găsiţi-vă, astfel, un job grozav. Nu aşteptaţi jobul de la guvernanţi; e ultimul lucru la care aceştia se gândesc. Ei au alte treburi importante…

                      Bricolaje / În ce fel de sublume trăim?

                      Ce mai discută domnii deputaţi în Parlament? Întrebarea e mai mult retorică, pentru că sunt multe chestiuni arzătoare la ordinea zilei. Pentru că stăm prost de tot (adică nu ne mişcăm în direcţia potrivită), rămânând printre cei mai săraci din Europa. Tocmai de aceea, nu mică mi-a fost mirarea când am văzut că un deputat n-are altceva mai bun de făcut decât să devină, ad-hoc, „estet” şi moralist. Mai precis, domnul cu pricina (n-are nicio importanţă cum îl cheamă, e şi el acolo, în marea masă parlamentară, la care, numeric, suntem „fruntaşi” în lume), se arată ultragiat de înjurăturile din filmul „Poziţia copilului”.

                      Mai mare pudibonderie, nici că se poate! Păi, este vorba, în pelicula respectivă, dincolo de cazul în speţă, despre un film realist, chiar cumplit de realist, despre cum suntem, cum ne „descurcăm” în anumite situaţii limită, cum tranzacţionăm orice, despre comportament, aranjamente, mentalităţi. E foarte „românesc” şi actual ce se întâmplă acolo, iar limbajul este unul „adecvat”, înjurătura e la locul ei, e „culoarea locală”, că doar nu am fost niciodată campionii civilităţii, ai politeţii! A uneia minime, măcar, de ochii lumii, de convenienţă, să zicem. Ce-ar vrea domnul deputat, să cosmetizăm realitatea, să ne facem că ne purtăm normal, că vorbim frumos? Sau să reintroducă cenzura în artă? Cum să zic, la noi, înjurătura este hrana cea de toate zilele, aşa încât, ceea ce am mai văzut eu prin alte părţi ale lumii, în Anglia, de pildă, unde auzi „sorry” la orice pas (chiar fără un motiv evident) e ceva inimaginabil pe plaiurile noastre.

                      Ca să nu vă mai spun ce mi-a povestit un prieten, care, aflat în Germania, la un târg de maşini, a asistat la tamponarea, involuntară, a unui vehicul. Ei bine, ce credeţi că a spus proprietarul maşinii buşite? N-a început să ţipe, să înjure (iertaţi-mă, să şi-o bage, să şi-o …), să facă un tămbălău enorm, ci a constatat simplu: „asta e”. După care, împricinaţii s-au înţeles între ei, omeneşte. Adică, fără scandal şi insulte, rezolvând, ceea ce era de rezolvat, într-un mod civilzat, legal.

                      Revenind la preocupările parlamentarilor, ieri am ascultat o ştire potrivit căreia unii deputaţii ar fi pus în discuţie majorarea alocaţiei pentru creşterea copilului (care e penibilă la ora actulă, de ruşine asolută!) la 200 de lei, şi adoptarea unor măsuri în acest sens. De data această, e vorba depre o „poziţie pozitivă” (cât de cât) în cazul copiilor. Care nu mai prezintă o prioritate în cuplurile româneşti (acestea vor o slujbă bine plătită, căreia i se dedică, apoi, total, o casă cât mai confortabilă, o maşină performantă, concedii în străinătate, etc…).
                      Deocamdată, e doar o discuţie, o propunere (de minim bun –simţ, spun eu), urmând negocieri cu ministrul Muncii. O întrebare însă, şi aici citez pe cronicarul „României literare”, se impune: în ce sublume trăim dacă pentru întreţinerea unui câine maidanez se alocă fonduri mai mari decât pentru îngrijirea unui copil? Ce-aş mai putea adăuga la această aberaţie?

                      De la fitness la Red Delicious: Renasc livezile in Plopana!

                      Pe o coasta insorita, la intrarea in satul Plopana, o mica livada de meri pare sa contrazica deznadejdea batrânilor cu privire la goliciunea care a cuprins dealurile dupa ’89. Ne uitam prin gard: pomi mici, mere dolofane!

                      „Sunt Red Delicious si Golden Delicious”, ne lamureste Dragos Mihalache, coproprietar al fermei. Modul in care s-a nascut aceasta livada mai darâma un mit, anume acela ca pentru a avea o afacere de succes e neaparat sa fii specialist in domeniu.

                      Iata, Adrian si Dragos Mihalache au reusit, desi nu sunt specialisti in agricultura: unul are o sala de fitness, iar celalalt e profesor de engleza. Sunt veri si au mostenit de la bunici un hectar si jumatate de pamânt.

                      1 Livada Mihalache

                      Impreuna au decis sa solicite fonduri europene si sa infiinteze o livada. „Practic, e o afacere de familie! Voiam sa facem ceva cu acest teren dar nu aveam bani, prin urmare ne-am gândit sa ne interesam ce programe putem accesa si ce ar merge in zona asta, ne explica Dragos. Am stat de vorba cu specialistii din zona, cu parintii, cu prietenii… Ne-am sfatuim si cu unchiul nostru, care e inginer angronom!”

                      Soiuri intensive, rezistente, cautate!

                      Singuri si-au scris proiectul, singuri au hotarât ce pomi vor planta si câti bani vor imprumuta! Criteriile au fost „rezistent” la ger, potrivit cu solul, productiv si „cautat pe piata”.

                      Pentru ca polenizarea sa fie optima e necesar sa fie cel putin doua soiuri, aflam noi de la Dragos, devenit, in doi ani, agricultor. „Portaltoii, adusi din Italia, sunt superintensivi si destul de rezistenti.

                      Soarecii ne-au facut niste stricaciuni, dar nu semnificative. In primul an, am avut un daunator cu doua picioare dar l-am inlaturat la timp.” E vorba de paznicul livezii, care zilnic cara mere acasa. Au aflat asta de la sateni, care s-au bucurat ca in Plopana „renasc livezile” si i-au sprijinit moral. Trei câini ciobanesti, voinici, cu coltii ascutiti si capatâna mare, l-au inlocuit pe paznicul biped.

                      Siruri de cifre, siruri de pomi…

                      Tinerii au obtinut, prin Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Bacau, 47.492 de euro, din cei 79.154 de euro necesari, iar cofinantarea au asigurat-o facând un imprumut. Cu acesti bani au cumparat tot ce se afla, la ora asta, in livada: puietii, sistemul de irigare prin picurare, sistemul de sustinere (spalieri), plasa antigrindina, putul de 80 m, pompa care aduce apa, bazinul colector, panourile fotovoltaice, tractorul, remorca si prasitoarea.

                      tot la fond  panouri fotovoltaice

                      Cabana din lemn e frumoasa, „dar nu face parte din proiect”. Nu a fost deloc usor, mai ales ca nu toti i-au incurajat. Timpul, insa, le-a dat dreptate: planul de afaceri de pe hârtie, cu siruri lungi de cifre, s-a mutat pe pamânt, in siruri de pomi doldora de mere mari, galbene si rosu-inchis, care te imbie sa intinzi mâna si sa le desprinzi de pe ram…

                      Privelistea asta, minunata sub soarele amiezii, sterge grijile si noptile de nesomn? „Cred ca da!” A meritat? „Da, a meritat!”

                      „Eram stresati din cauza banilor si din cauza ca multi ne descurajau. Parintii erau când optimisti, când neincrezatori! Se temeau ca solul e saracacios si ca soiurile din Italia nu vor merge bine la noi” – spune Dragos Mihalache.

                      „Deocamdata, suntem la jumatatea drumului. E prea devreme pentru a spune ca e o afacere de succes. Mai sunt multe de facut. Trebuie sa plantam in continuare si sa construim un depozit. Fara depozit, e greu!” – a declarat Adrian Mihalache.

                      „Este o investitie foarte frumoasa a doi tineri care nu au avut nimic in comun cu agricultura. Au riscat facând un imprumut in banca, dar au fost ambitiosi, perseventi si au beneficiat de sprijinul expertilor OJPDRP Bacau, intrucât si-au facut singuri proiectul!” – e de parere Andrei Seto, directorul OJPDRP Bacau.

                      S-a deschis Târgul pentru Fermieri

                      Cel mai important eveniment pentru agricultorii din Moldova a inceput ieri, la Iasi, in Centrul Expozitional „Providenta”. E vorba de AGRALIM – Târgul pentru Fermieri, urmat de Forumul Agricol si Gala Premiilor de Excelenta 2013 in Agricultura pentru Regiunea Nord-Est.

                      Târgul va avea doua zone de interes: AGROFARMA (Târg pentru agricultura, masini si utilaje) si AGROZOO (Târg pentru zootehnie). Vor participa specialisti din tara si din Cehia, Anglia, Danemarca, Ungaria, oameni de afaceri, directorii instutiilor de profil din Moldova, primari, presedinti de consilii judetene, profesori universitari si reprezentanti ai Ministerului Agriculturii. Vor fi prezente companiile care produc seminte, ingrasaminte, pesticide, biostimulatori, fertilizanti, instalatii de irigare si masini agricole. De asemenea, bancile care ii finanteaza, de obicei, pe fermieri.

                      Pe 28 septembrie, va vea loc Gala Premiilor de Excelenta in Agricultura, in cadrul careia vor fi acordate premii la 13 categorii.

                      Jandarmii bacauani au facut bilantul

                        Jandarmii bacauani au realizat in ultimele sase luni aproape 5.500 de misiuni având drept scop asigurarea ordinii si linistii publice, apararea drepturilor cetatenilor si protectia acestora, apararea proprietatii publice si private, prevenirea si combaterea faptelor de natura contraventionala si penala. Jandarmii au actionat si in zona institutiilor de invatamânt, desfasurând 124 actiuni de prevenire a delincventei juvenile.

                        „O atentie deosebita a fost acordata prevenirii situatiilor de risc în zona institutiilor de învatamânt preuniversitar, în scopul asigurarii climatului de ordine si siguranta publica, cresterii gradului de siguranta al elevilor si personalului didactic” – a declarat colonelul Vasile Enache, comandantul Inspectoratului Judeten de Jandarmi Bacau.

                        In aceeasi perioada jandarmii bacauani au instrumentat si înaintat spre solutionare parchetelor un numar de 118 dosare penale pentru 121 de infractiuni.

                        Activitatile desfasurate în cadrul patrulelor mixte politie-jandarmerie s-au concretizat prin întocmirea a 71 dosare penale, constatându-se un numar de 66 infractiuni si fiind identificati 97 faptuitori. Pe linia prevenirii si combaterii faptelor de natura contraventionala, au fost aplicate 3331 sanctiuni contraventionale, din care 2288 au fost amenzi în valoare de 728200 lei, iar 741 avertismente.

                        Primarul Onestiului vinde “iluzii desarte”: Asociatiile de proprietari sa-si caute sponsori pentru plata restantelor

                          Disperati de faptul ca iarna se apropie si nu vor avea cum sa isi incalzeasca locuintele deoarece SC Termon CT SA a intrat in insolventa, reprezentanti ai Asociatiei de proprietari nr. 4 din Onesti au venit la sedinta Consiliului Local Onesti in cautarea unei solutii.

                          Presedintele acestei asociatii, Ion Ungureanu, a spus raspicat si clar in sedinta de consiliu:”Nu stiu cum vom proceda deoarece dintr-un numar de 242 persoane care locuiesc in 250 de garsoniere, in jur de 190 au un venit lunar de pâna la 600 lei iar ceilalti locatari lucreaza de azi pe mâine.

                          Problema caldurii pentru acest an o sa fie dezastruoasa deoarece locatarii nu au posibilitati de plata pentru a-si monta centrala termica, cheltuiala ce ajunge la 50 – 60 de milioane de lei vechi. In plus, nici blocul nu are racordata conducta de gaz metan pentru instalarea de astfel de centrale, iar Primaria, care a spus ca ne ajuta cu aducerea unei astfel de conducte pâna la imobil, acum declara ca nu ne mai poate sprijini, deoarece nu este in legalitate sa sustina o investitie pe domeniul privat! Nu avem cum sa platim, nu avem posibilitati materiale, asociatia având restante de 90 de milioane de lei la utilitati, pentru lunile de vara!”

                          Primarul Onestiului, Laurentiu Neghina le-a adus reprezentantilor acestei asocialtii “iluziile desarte” ca a vorbit la Guvernul României pentru modificarea unei hotarâri prin care primariile sa-i poata ajuta pe locatarii fara posibilitati materiale din blocurile de locuinte pentru montarea centralelor termice de apartament.

                          Desi multi onesteni considera ca nu mai este timpul necesar pentru a se realiza acest lucru intrucât “iarna bate la usa”, in eventualitatea pornirii centralelor de cartier ale Onestiului, primarul Laurentiu Neghina “a inflamat” si aceasta situatie cu intrebarea: ”Cum vor putea locuitorii municipiului sa achite plata gazului metan pentru functionarea centralelor de cartier? Aceasta in cazul când centralele vor fi preluate de asociatiile de proprietari… ” (lucru ce in opinia specialistilor onesteni este considerat ca o aberatie).

                          Dupa discutii sterile, edilul – sef al Onestiului a propus ca solutie … “sponsorizarea si gasirea de sponsori ” pentru ca aceasta asociatie de proprietari sa-si rezolve situatiile cu care se confrunta, lucru ce i-a dezamagit pe reprezentantii prezenti la sedinta legislativului onestean. Ei sunt uimiti de faptul ca problemele sociale cu care se confrunta sunt tratate in treacat, in timp ce autoritatea publica onesteana nu vede adevaratele prioritati ale municipiului, unde in voga au fost si sunt desfasurarea mai multor manifestari culturale.

                          ”Situatia de la Asociatia de proprietari nr. 4 este <> din municipiu. Daca vom finanta o investitie pe domeniul privat, trebuie sa ne gândim si la ceilalti, ce se afla in aceeasi situatie. Ne trebuie o solutie viabila pentru a satisface pe cei care se confrunta cu asemenea impedimente, iar problema aceasta trebuie transata odata pentru totdeauna” – a declarat viceprimarul Nicolae Gnatiuc.

                          Mortii mamii lor cei fara de vina

                          Imi amintesc cum, pe la inceputul anilor 2000, se nastea o mare zarva printre consumatorii bacauani de energie electrica. Pe atunci, domeniul era pastorit de Electrica, aflata in portofoliul statului.

                          Nemultumirea era in rândul proprietarilor de cavouri care aveau criptele conectate la reteaua de electricitate si, prin urmare, erau obligati sa achite, la fel ca toti consumatorii, pe lânga consumul de curent, si taxa radio/tv.

                          Cu alte cuvinte, si mortii ascultau, dupa opinia oficialilor, posturile de radio sau vizionau, dupa caz, emisiunile televizate de pe oriunde.

                          Dupa ani, chestiunea mortilor cu nevoi pamântesti apare din nou, evident, sub alta forma. Recent, statul s-a vazut obligat sa acorde ajutoare de incalzire si persoanelor decedate.

                          Asta pentru ca familiile celor raposati au omis, din greseala sau cu bunastiinta, sa notifice statul despre trecerea la cele sfinte ale rubedeniilor, continuând, astfel, sa incaseze vreme de mai multe luni subventiile pentru lemne de foc.

                          Cert este ca mortii, pastrati in acte ca fiind vii, erau luati in calcul, pentru acordarea subventiei de incalzire, veniturile familiei fiind impartite la un numar mai mare de membri, si, ca atare, sprijinul statului era la fel mai mare.

                          Marturisesc faptul ca, acum, parca m-ar ispiti necuratul sa fac o gluma despre situatia de fata, insa, educatia crestina e mai puternica decât partea sugubeata din mine, asa ca ma abtin, continuând doar sa remarc aici mai curând necinstea unora dintre noi, data de traiul din ce in ce mai greu al românilor.

                          In alte conditii, sunt convins ca, daca oamenii ar fi avut suficient de multi bani, nu ar mai fi apelat la mila statului. Din pacate, nu pot sa nu remarc aici si lacomia unora care au solicitat ajutoare de incalzire din doua judete.

                          In plus, nu este exclus ca, printre sarmani, sa se numere si unii care sunt mai bogati decât ar fi prevazut legea in cazul acordarii subventiilor pentru incalzire. Nu de putine ori s-a intâmplat sa fie depistati asa-zisi saraci cu averi in banci care depaseau cu mult venitul minim garantat.

                          Parca le-as intelege disperarea adevaratilor sarmani, numai ca statul nu e dispus nicicum sa fie concesiv. Prin urmare, nu va inchide ochii nici la micile gainarii. Asa ca pâna la urma, ajutoarele incasate necuvenit vor fi returnate statului. De catre vii, caci raposatilor e mai greu sa le pretinzi banii.

                          Ocaua mica si ocaua mare

                          Un convoi pestrit a trecut, joi, pe strazile orasului. O multime de romi, imbracati traditional, si-au condus pe ultimul drum o ruda. Un acordeonist, catarat pe camionul care ducea sicriul avea grija sa intretina atmosfera, zicând de jale si dor.

                          Convoiul a strabatut orasul pâna la Cimitirul Central. A trecut pe strazile aglomerate, aceleasi strazi cainate de administratia locala intr-o scrisoare catre protestatari, carora le-a interzis sa marsaluiasca pe strazi pe motiv ca sunt prea aglomerate din cauza lucrarilor edilitare.

                          Pentru ca traim intr-o tara trista, plina de umor, este interesant cum o manisfetatie de protest nu a fost autorizata de municipalitate pe motiv ca dreranjeaza linistea locatarilor iar un eventual mars ar incurca circulatia, in schimb o inmormântare nu a avut de infruntat decât, cel mult, privirile crucise ale unora.

                          Aceeasi fapta, doua masuri diferite. O oca mica, folosita pentru a judeca faptele unor foarte putini demonstranti si o oca mare, cu care se judeca un eveniment trist din viata unor oameni.