marți, 27 ianuarie 2026
type here...
Acasă Blog Pagina 3909

Fetita de cinci ani, lovita de tren

    de
    Deșteptarea
    -

    Polițiștii din Târgu Ocna au cercetat la data de 10 martie a.c., în jurul orei 16.30, împrejurările în care o minoră de 5 ani, a fost accidentată de un tren de persoane.

    Din investigațiile efectuate la fața locului, polițiștii au stabilit că în timp ce fetița se juca împreună cu alți copii, în zona căii ferate a Haltei Târgu Ocna, la trecerea unui tren personal, minora a fost acroșată și accidentată de scara unui vagon de călători.

    Fetița a fost transportată la Spitalul Onești unde a primit îngrijiri medicale, iar polițiștii continuă cercetările și au întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

    Adolescent de 14 ani, prins la furat bautura

      de
      Deșteptarea
      -

      Poliţiştii au depistat un minor de 14 ani care în cursul nopții de 09/10 martie a.c., a sustras dintr-un magazin, din comuna Măgura, două sticle de băuturi alcoolice.

      Poliţiştii de la Postul de Poliție Măgura au fost sesizați, de către administratorul unei societăți comerciale din localitate, despre faptul că în cursul nopții de 09/10 martie a.c., persoane necunoscute au pătruns în magazinul pe care-l administrează, de unde au sustras bunuri.

      În urma investigațiilor efectuate, polițiștii au depistat persoana în cauză, un minor de 14 ani, din comuna Mărgineni, care a pătruns prin efracţie în incinta magazinului, de unde a sustras două sticle de băuturi alcoolice.

      Prejudiciul a fost recuperat și restituit părții vătămate.

      Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

      FOTO: Pescari pe lac

        de
        Deșteptarea
        -

        Profitand de vremea frumoasa din ultimele zile, pescarii au luat cu asalt balta. In cazul de fata, Lacul Bacau. Chiar daca pestele se cam fereste de undite, pescarii nu si-au pierdut, inca, speranta.

        Continuați

        Furtul de energie electrică se pedepseşte cu închisoarea

          de
          Deșteptarea
          -

          Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău şi E.ON România au demarat campania de informare „Furtul de energie electrică se pedepseşte cu închisoarea”. Cel puţin 10.000 de băcăuani vor fi informaţi privind consecinţele furtului de energie sau de echipamente electrice.

          Intervenţia neautorizată în scopul furtului de energie sau de componente ale reţelelor electrice constituie o gravă încălcare a normelor legale, dar şi o acţiune care poate avea consecinţe grave în ceea ce priveste siguranţa persoanelor şi funcţionarea sistemului de distribuţie.

          Pentru prevenirea unor asemenea acţiuni ilegale, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău şi E.ON România derulează o campanie de informare şi conştientizare a populaţiei privind riscurile asumate de persoanele care recurg la asemenea practici.

          Campania a demarat ieri, 10 martie a.c., şi se va desfăşura pe parcursul întregului an. Echipe mixte formate din angajaţi E.ON şi poliţişti vor informa cel puţin 10.000 de băcăuani privind consecinţele furtului de energie sau de echipamente electrice, precum şi asupra altor riscuri care pot rezulta din interacţiunea cu persoane rău intenţionate.

          Consumul fraudulos de energie îi afectează pe toţi consumatorii oneşti, pentru că, aceste practici ilegale au consecinţe directe asupra serviciilor de distribuţie a energiei. Pe de altă parte, furtul de energie realizat prin intervenţii neautorizate sau instalaţii improvizate, precum şi furtul de echipamente pot genera accidente grave.

          Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău şi E.ON România atrag atenţia persoanelor care consumă sau au intenţia de a consuma fraudulos energie electrică asupra faptului că furtul de energie constituie infracţiune prevăzută şi sancţionată de Codul Penal, iar identificarea acestor situaţii constituie o preocupare permanentă.

          Numai în ultimii doi ani E.ON Moldova Distribuție a constatat în judeţul Bacău peste 3.000 de situaţii de sustragere de energie electrică.

          Băcăuanii pot anunţa furturile de energie la cea mai apropiată unitate de poliţie sau la 0800.800.929, precum şi pe adresa de e-mail: cpt@eon-romania.ro.

          Totodată, pentru siguranţa fiecărui locuitor din judeţul Bacău, este important să se manifeste atenţie la următoarele aspecte:

          ● Nu intraţi în zonele unde funcţionează echipamente de electricitate!
          ● Nu atingeţi conductoarele, stâlpii sau tablourile electrice!
          ●Infractorii pot pretinde că sunt reprezentanţi ai companiilor de electricitate, gaz, apă şi solicită accesul în locuinţă pentru verificări şi sustrag proprietarilor bunuri sau bani. Cereţi un act de identitate şi legitimaţia companiei pe care o reprezintă!
          ● Nu primiţi în casă cerşetori, negustori ambulanţi sau orice alte persoane necunoscute!
          ● Dacă aveţi cunoştinţe în străinătate de la care aşteptaţi pachete sau bani, nu aveţi încredere în orice persoană care se dă drept comisionar, mai ales dacă vă pretinde bani sau produse în avans. Cereţi un act de identitate sau o recomandare din partea unei persoane pe care o cunoaşteţi!
          ● Nu discutaţi cu vecinii sau persoanele cunoscute întâmplător despre sume de bani pe care le deţineţi în locuinţă sau despre venitul pe care îl obţineţi!
          ● Nu furnizaţi nimănui telefonic datele dvs de identitate, date personale sau alte informaţii care, în mod obişnuit, sunt confidenţiale!
          ● Nu comunicaţi nimănui codul PIN de la cardul bancar şi manifestaţi atenţie deosebită când retrageţi sume de bani de la bancomat!
          ● Nu expediaţi sume de bani, nu depuneţi bani în contul unor persoane necunoscute, nu comunicaţi codul de reîncărcare al cartelei telefonice sub pretextul că sunteţi „câştigătorul” unui mare premiu şi nu tastaţi pe telefon nici o combinaţie de cifre la solicitarea interlocutorului!

          Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău
          Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității
          Inspector principal Năforniță Elena Oana
          0234.202005 – 20123

          Conferința Națională „Drumul DREPT în CNE”

            de
            Deșteptarea
            -

            În perioada 7-9 martie, la Botoșani, a avut loc Conferința Națională „Drumul DREPT (Dezvoltare, Reprezentativitate, Egalitate, Proiecte, Teamwork) în Consiliul Național al Elevilor”.

            Gazdele Conferinței au fost membrii Biroului Executiv al Consiliului Național al Elevilor, la acest eveniment participând reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale, Ministerului Tineretului și Sportului, CLCT (Consiliul Local al Copiilor și Tinerilor) din Republica Moldova, ARDOR (Asociaţia Română de Dezbatere, Oratorie şi Retorică) Moldova, ANOSR (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România), UNSR (Uniunea Naţională a Studenţilor din România), invitați din partea CTR (Consiliul Tineretului din România), platformei educaționale WaterfallEdu (wedu), ai Fundației Study Abroad Advising Centre, reprezentați ai Alumni Consiliului Național al Elevilor, precum și formatori ai structurii reprezentative a elevilor din România.Reprezentant al Consiliului Regional al Elevilor Nord-Est, implicit, Consiliului Judeţean al Elevilor Bacău a fost preşedintele acestuia, Delia Lepădatu,Vicepreşedinte CNE, elevă la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu” Bacău.

            Scopul acestei întâlniri a fost structurarea planului de acțiune și a strategiei de dezvoltare ce vor fi implementate în acest mandat de către Consiliul Național al Elevilor. De asemenea, în cadrul acestui eveniment au fost selectați membrii Biroului de Presă, organism ce a făcut parte din strategia de dezvoltare al Secretariatului de Educaţie şi Comunicare (Relaţii Externe) al Consiliului Naţional al Elevilor încă din mandatul 2012-2013, fiind organizate pentru al treilea an consecutiv alegeri pentru posturile vacante: doi redactori, doi responsabili online, un responsabil foto, un responsabil video și un designer grafic.

            În prima zi a Conferinței, invitații au asistat la prezentările partenerilor structurii reprezentative a elevilor din România, iar în a doua zi participanții la eveniment au elaborat activități suport care să se plieze pe nevoile elevilor, în urma dezbaterilor din cadrul atelierelor de lucru. Invitații la Conferință au participat activ la aceste workshopuri, găsind soluții reale pentru nevoile elevilor din România. Dintre aceste inițiative putem enumera proiectul „Universități de Vară pentru Elevi”, scopul programului fiind de a oferi elevilor oportunitatea de a se informa corect cu privire la alegerea facultății în cadrul căreia vor studia. Un alt proiect care a fost dezbătut și în cadrul căruia aportul Consiliului Elevilor va fi considerabil este structurarea și implementarea activităților din cadrul programului „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”.

            Conferința Națională „Drumul DREPT în CNE” și-a îndeplinit scopurile, deoarece membrii Biroului Executiv al Consiliului Național al Elevilor, împreună cu partenerii acestei structuri au elaborat un plan de acțiuni ce vizează apărarea și promovarea intereselor elevilor, precum și implicarea acestora în actul educațional, viața civică, socială și culturală.

            12 03

              de
              Deșteptarea
              -

              p1

              Preventia e de sapte ori mai ieftina! „Habitat” da raspuns la dezastre

                de
                Silvia Patrascanu
                -

                Habitat for Humanity (HFH) România a organizat, saptamâna trecuta, o masa rotunda cu tema “Protejeaza-ti caminul, pregateste-ti comunitatea” cu scopul de a facilita interactiunea intre factorii de decizie privind dezastrele (autoritati) cu reprezentantii mediului privat (companii) si ai comunitatilor (ONG-uri).

                Dezbaterea a fost realizata in cadrul programului cu acelasi nume, in parteneriat cu Petrom. Pe agenda discutiilor s-au aflat modalitatile pentru implicarea si activarea voluntarilor de urgenta, educatia preventiva in comunitatile vulnerabile, pregatirea locuintelor pentru dezastre, rolul donatorilor si al sectorului privat in gestionarea riscurilor la nivel de comunitate.

                „In clipa de fata suntem intr-un proces de creare a unui cadru legislativ care sa includa un instrument de lucru pe care noi l-am numit platforma nationala de reducere a dezastrelor, unde dorim sa includem toti actorii importanti si toti actorii care pot sa desfasoare activitati in acest domeniu (autoritatile statului, mediul privat, ONG-uri, mediul academic etc.).
                Eugen Visan, adjunct al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU)

                01 Mario De Mezzo, director national Habitat for Humanity Romania

                „Prin preventie putem combate factorii care genereaza riscurile si, astfel, putem reduce numarul dezastrelor si impactul lor. Pe lânga importantele costuri afective salvate, trebuie sa avem in vedere reducerea considerabila a pagubelor materiale si financiare: 1 euro investit in preventie salveaza 7 euro investit in raspuns la dezastre.”
                Mario De Mezzo, director national HHR

                03 Nicoleta Radu Neacsu, director executiv PAID
                „Potrivit Institutului National de Statistica, in România exista aproximativ 8,5 milioane de locuinte, dintre care numai un milion sunt acoperite de asigurarea obligatorie. Suma pe care PAID (Pool-ul de Asigurare impotriva Dezastrelor Naturale) ar avea-o de platit in cazul in care toate locuintele ar fi distruse ar fi de 16 miliarde de euro.”
                Nicoleta Radu Neacsu, director executiv PAID

                Din 2004, Habitat for Humanity (HFH) Comanesti a construit locuinte pentru sute de familii nevoiase sau afectate de dezastre. Dupa inundatii, in Comanesti au fost construite patru case si reabilitate 154. In 2006-2008, 11 familie au primit locuinta noua, iar alte 100 au fost fost ajutate sa faca lucrari de reabilitare. In perioada 2008-2013, s-au mutat in casa noua 40 de familii, iar alte câteva sute au beneficiat de sprijin pentru a-si repara locuinta. Acum, „Habitat” deruleaza proiectul “Construim la inaltime, prin care va ajuta 35 de familii din Darmanesti.

                Zece recitaluri la Gala Star 2014

                de
                Gheorghe Bălțătescu
                -

                Etapa de selectie a recitalurilor înscrise în competitia pentru Trofeul celei de-a IX-a editii a Festivalului International de Teatru GALA STAR, organizat de Teatrul Municipal „Bacovia”, din Bacau, în perioada 4 – 8 aprilie 2014, s-a încheiat.

                Vor concura pentru premii, la editia din acest an a festivalului, zece actori din Germania, Republica Moldova si România: Irena Boclinca (Productie independenta, Chisinau, Republica Moldova) – „Edith Piaf – femeia care a iubit”. Regia: Nelly Cozaru; Emanuel Florentin (Productie independenta, Iasi) – “Fall”, spectacol de pantomima si teatru-dans, inspirat din povestea reala a interpretului Emanuel Florentin. Regia, scenariul, coregrafia: Alice – Ioana Sfaiter; Florina Gazdaru – (Productie independenta, Bacau) – “Eu, mama si bunica”. Adaptare de Firuta Apetrei, dupa Krzysztof Bizio. Regia: Firuta Apetrei; Florina Gleznea (Teatrul independent UNTEATRU, Bucuresti) – „Cinci ore cu Mario”, dupa Miguel Delibes. Regia: Mariana Camarasan; Cristian Iorga (Producator: Laura Moldovan, în colaborare cu Asociatia Culturala Transfestsilvania Theatrum, Satu Mare.) – “Colateral, Oedip”, de Mihai Ignat. Regia : Laura Moldovan; Nicoleta Lefter (Teatrul „Odeon”, Bucuresti) – „Urme de distrugere pe Marte”. O instalatie performativa de Cinty Ionescu pe poeme de Bogdan Ghiu; Andrei Mosoi (“Russian Stage”, Berlin, Germania) – “Confessions of a mask”, dupa romanul lui Yukio Mishima. Regia: Inna Sokolova-Gordon; Monica Musat, (Productie independenta, Bucuresti) – “Iubire persana”, o adaptare scenica scrisa de Diana Mihailopol, dupa o idee a lui Vincent Paronnaud si Marjane Satrapi. Regia: Diana Mihailopol; Katia Pascariu (Productie independenta, Bucuresti) – “Copiii rai”, de Mihaela Michailov. Regia: Alex Mihaescu; Veronica Papusa (Teatrul Dramatic “Fani Tardini”, Galati) – „Jurnalul fericirii”, dupa Nicolae Steinhardt si alte texte – marturii din închisorile comuniste. Adaptarea, ilustratia muzicala si regia artistica: Eugen Fat.

                Juriul de selectie a fost format din teatrologul Carmen Stanciu, conferentiar dr. al Facultatii de Teatru – UNATC Bucuresti, Dan Marius Zarafescu – teatrolog, sef Serviciu Artele spectacolului, din Ministerul Culturii, scriitorul si criticul de teatru Doru Mares, secretar literar al Teatrului Municipal “Bacovia”, din Bacau.

                Gala STAR are caracter competitiv. Un juriu format din profesionisti ai teatrului national sau international va desemna câstigatorii dintre cele mai valoroase recitaluri înscrise în competitie, acordând: Marele Premiu si Trofeul Galei STAR , Premiul pentru cel mai bun one man show, Premiul pentru cel mai bun one woman show. La acestea se adauga Premiul onorific “Stefan Iordache”, acordat de elevi din liceele municipiului Bacau, si Premiul actorilor din Teatrul Municipal “Bacovia”.

                VIDEO: Au inceput controalele in spitale

                  de
                  Roxana Neagu
                  -

                  Asa cum se anunta inca de luna trecuta, Ministerul Sanatatii a demarat controalele ample in spitale. Pentru inceput, inspectorii sanitari de la Directia de Sanatate Publica controleaza toate unitatile medicale cu paturi, cu exceptia spitalelor de urgenta judetene (in cazul judetului nostru – Spitalul Judetean Bacau), conform programarii facute la nivel national.

                  „Controlul este in curs de desfasurare la Spitalul Orasenesc Comanesti, iar din aceasta saptamâna se intra si la spitalele din Buhusi, Onesti si Moinesti.”
                  dr. Marin Bustuc, director executiv DSP Bacau

                  Aceste controale se vor finaliza pe 22 martie pentru ca apoi, intre 24 si 31 martie, sa se realizeze controale incrucisate, cu inspectori sanitari din alte judete, si in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Se verifica in special tot ce tine de serviciul de epidemiologie, respectarea normelor igienico-sanitare pe sectii, modul de gestionare a deseurilor, aprovizionarea cu materiale de dezinfectie, graficele de curatenie, atenta supraveghere pentru prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale (intraspitalicesti).

                  )

                  De asemenea, inspectorii sanitari mai urmaresc si modul in care, acolo unde este cazul, s-au respectat planurile de conformare ce au impus luarea unor masuri specifice in baza unor controale mai vechi. In lunile urmatoare, aprilie – mai, se vor efectua recontroale si se va intocmi un raport final, ce va fi dat si publicitatii.

                  Finala noastra, trofeul lor!

                  de
                  Dan Sion
                  -

                  Handbal masculin/ Bacauanii au pierdut dramatic ultimul act al Cupei României, fiind invinsi de HCM Constanta dupa loviturile de la 7 metri

                  Stiinta MD Bacau – HCM Constanta 44-45 (17-12, 28-28, 31-31, 36-36)

                  Duminica seara, Stiinta MD Bacau s-a aflat mai aproape ca oricând de cucerirea unui trofeu. Din pacate, bacauanii s-au intors de la Ploiesti cu minile goale, pierzând, pentru a treia oara la rând, finala Cupei României in fata campioanei HCM Constanta.

                  De data aceasta, infrângerea a atins cote dramatice, studentii ratând trofeul dupa o partida interminabila, care a necesitat, pe lânga reprizele de prelungire, si un sir de 24 de lovituri de la 7 metri!

                  Cu un Raducu Tamas intr-o forma de zile mari (27 de interventii), echipa lui Eliodor Voica a avut un start excelent, materializat printr-un avans de cinci goluri la pauza. Mai mult, cu zece minute inainte de final, Stiinta MD conducea cu scorul de 27-20 si se parea ca nimic nu-i va impiedica pe bacauani sa cucereasca primul trofeu din istoria clubului! Nimic in afara propriilor greseli si a unui forcing incredibil din partea constantenilor.

                  De la 27-20 s-a ajuns la un neverosimil 27-27, insa chiar si in aceste conditii, sansa a fost de partea Stiintei, care, cu 14 secunde inaintea incheierii timpului regulamentar, a primit o lovitura de la 7 metri vehement contestata de dobrogeni si transformata de Ghita. Desi in inferioritate numerica si presata de timp, HCM Constanta a gasit drumul spre egalare in secundele de final, atunci când Simicu a transformat aruncarea de la 7 metri procurata de Csepreghi. Cele doua reprize de prelungire au intrat, la rândul lor, in zodia balantei, incheiindu-se cu 31-31, respectiv 36-36, astfel incât s-a recurs la loviturile de departajare pentru stabilirea câstigatoarei.

                  Prima serie de lovituri a fost prefatata de ratarea lui Paunica, insa interventia lui Fane Grigoras la ultima aruncare a constantenilor a restabilit egalitatea. Si a facut ca finala sa necesite alte serii de aruncari de la 7 metri: de data aceasta, câte una de caciula! Paunica a ratat din nou, imitat si de Rotaru, insa Grigoras a salvat de fiecare data Stiinta. Si pentru ca cel mai lung meci din istoria Cupei României trebuia sa-si gaseasca, totusi, un sfârsit, destinul a hotarât ca principalul realizator al bacauanilor, Ionut Ramba sa rateze, iar Csepreghi sa inscrise golul de 45-44, care aduce o noua Cupa a României (a sasea) in vitrina clubului constantean.

                  Stiinta MD: Tamas (27 interventii), Grigoras (4 interv.)- Ramba (12 goluri), Ghita (10), Rotaru (6), Da Silva (5), Tarâta (5), M. Bujor (2), Rusia (2), Johansson (1), Paunica (1), Iancu, Fenici, Celestin, Vartic, G. Bujor. Antr.: Eliodor Voica.

                  HCM Constanta: Popescu (10 interventii), Stanescu (9 interv.)- Simicu (12 goluri), Toma (9), Stavrositu (7), Csepreghi (4), Novanc (4), Criciotoiu (3), Buricea 93), Vujadinovic (2), Cristescu (1), Angelovski. Antrenor: Zvonko Sundovski.

                  Revista ATENEU – câteva fapte

                  de
                  Gheorghe Bălțătescu
                  -

                  Semnalez inca de la inceput, in editia cu numarul 534, februarie 2014, a Revistei ATENEU, articolul “Bacaul, Bacovia…si noi”, primul din seria “Arhiva Ateneu – 50”, cuvântul de inceput fiind acordat scriitorului Radu Cârneci, intemeietorul seriei noi a publicatiei bacauane, care implineste in august o jumatate de secol.

                  “Da, am fost acolo, atunci, vârf de indrazneala spre fapte netrecatoare si am implinit câteva fapte”, spune Radu Cârneci. Prima fapta, in cei 18 ani cât scriitorul a “faptuit” in Bacau, a fost, in august 1964, reinfiintarea Revistei ATENEU, o “necesara innoire si imbogatire a publicisticii românesti”.

                  A doua fapta a scriitorului, directorului de revista, este implinita in 1971, când a organizat, dupa ani de pregatire, primul Festival literar-artistic “George Bacovia”, devenit eveniment national, dublat de dezvelirea Statuii de bronz a marelui Poet, “opera artistica de vârf, blamata o vreme de nepriceputi sau rauvoitori, dar ajungând a fi considerata, azi, emblema Bacaului”. Arhiva Ateneu – 50 continua si in editiile urmatoare, o intreprindere, cred, dificila, insa meritorie.

                  Din sumarul bogat si atent ales al editiei pe luna februarie mai recomandam: “Theodor Codreanu si «a doua schimbare la fata a României»”, o recenzie semnata de Adrian Jicu, “Magia neagra a confesiunii. Mituri, simboluri, complexe”, de Natasa Maxim, “Despre cuvinte zburatoare si eter cenzurat” – G. Gheorghita, “Victor Brauner si caruselul prieteniilor”, o prezentare a volumului “Victor Brauner si insotitorii” a scriitorului Emil Nicolae, semnata de Violeta Savu.

                  La “arte & meserii”, criticul Constantin Calin (Mozaic 2) il aduce in prim plan pe universitarul iesean Corneliu Dimitriu din “Lumea vazuta de mine”., iar Stefan Munteanu ne ofera “Note privind scrierile lui Dan Petrusca”. Revista se gaseste si in reteaua de difuzare a Trustului Media DESTEPTAREA.

                  VIDEO. Galeriile de artă „Ion Frunzetti”: Pictură, poezie şi muzică

                  de
                  Carmen Mihalache
                  -

                  Galeriile Frunzetti găzduiesc, în această perioadă, expoziţia „Boca şi absolvenţii săi”, potrivit unei frumoase iniţiative care durează de câţiva ani. Deschiderea expoziţiei nu a fost însă unicul eveniment de vineri, 7 martie, publicul fiind invitat şi la o lansare de carte, urmată de un scurt recital muzical. Să le luăm pe rând, aşadar.

                  Deşi visul lui Ilie Boca de a institui în Bacău o facultate de Bellle Arte nu s-a împlinit până la capăt, un început totuşi a existat. E vorba despre o filială a unei facultăţi ieşene, care a funcţionat la noi în oraş, şi unde au studiat câţiva băcăuani înzestraţi, ei finalizându-şi apoi studiile la instituţii de învăţământ superior acreditate. Dar şansa lor a fost de a învăţa cu maestrul Ilie Boca şi cu alţi cunoscuţi artişti plastici băcăuani. Şi de a rămâne într-o strânsă legătură profesională cu maestrul lor, care i-a învăţat un meşteşug şi le-a transmis legile muncii ca desăvârşire.

                  Relaţia maestru-discipol are o energie iradiantă, conţinând şi un puternic sentiment de neţărmurit respect afectuos. Singular prin viziune şi prin tipul de sensibilitate, Ilie Boca nu este însă şi un însingurat, plăcându-i să se înconjoare de discipoli, să dăruiască din cunoaşterea sa. Generos fiind, a ştiut să se împlinească şi prin ceilalţi, deschizându-le drumul spre artă, îndrumându-i spre realizare profesională.

                  În expoziţia „Boca şi absolvenţii săi”, maestrul are alături, pe simeze, optsprezece artişti: Geanina Ivu, Dumitru Macovei (ale căror interesante şi frumoase personale le-am admirat anul trecut), Marius Crăiţă-Mândră, Dionis Puşcuţă, Viorica Zaharia, Liliana Dumitriu, Tamara Antal, Carmen Voisei, Monica Carp, Doina Munteanu, Constantin Tănăsache, Adrian Paiu, Emil Ciuche, Ştefan Suditu, Constantin Ciupercă, Dorel Făcăoaru şi regretatele Camelia Budău şi Viorica Cocioiu.

                  Am spus la vernisaj că, în contrast cu eterna noastră bombăneală românească, cu veşnica discordie, acest gen de expoziţie este, dimpotrivă, un semn de armonie, de luminoasă uniune confraternă.
                  Vernisajul a fost urmat de lansarea volumului de versuri „Cu ochii pe noi” a lui Marian Stan, poet şi cantautor, rezident, la ora actuală, în Anglia. Cartea a fost publicată la Editura Brumar, Timişoara, şi este o confesiune lirică directă, fără pudibonderii, făcută pe un ton şugubăţ, mucalit.

                  Autorul este un ironist, dar ironia e semnul tristeţiii, pentru că poezia lui este expresia unui profund sentiment de dezamăgire. Dacă în piesele lui Shakespeare nebunul, bufonul este cel care spune adevărul, în poemele lui Marian Stan se aude vocea unui copil. Autorul mimează naivitatea, se transpune în pielea unui copil, ia masca ingenuităţii pentru a demasca teatrul lumii, convenţiile, imensa ipocrizie, degradarea, macularea vieţii. Dar poetul nu renunţă la căutarea paradisului pierdut, tânjeşte după candoare, după puritate şi simplitate, după firescul vieţii.

                  Marian Stan crede în „aurul gândului”, în subtile alchimii, în forţa izbăvitoare a spiritualităţii, în poveştile frumoase, pentru că el este, în fond, un romantic întârziat. Îndrăgostit de poezie şi de muzică, drept pentru care ne-a şi cântat două sensibile compoziţii personale în încheirea unei frumoase întâlniri artistice.

                  Zboruri charter spre Grecia si Turcia, direct din Bacau

                  de
                  Florentin Radu
                  -

                  Din acest an, bacauanii care intentioneaza sa-si petreaca vacantele in destinatii din afara tarii prin Agentia de turism Christian Tour si partenerii acesteia au la dispozitie, in premiera, de pe aeroportul din Bacau, doua zboruri charter spre Turcia si Grecia. Noutatea a fost anuntata de chiar proprietarii companiei, aflati ieri in Bacau special pentru aceasta.

                  „Avem doua aeronave de capacitate mare, de peste 160 de locuri: un zbor catre Antalya si unul spre Insula Creta, ambele incepând din 14 iunie si pâna in 2 octombrie. Portofoliul nostru include vacante catre Grecia Turcia, Spania, Bulgaria, dar si România. Dra vom aduce produse sI pentru zona Moldovei, pentru ca punctul cel mai important va fi locatia din Bacau, aeroportul de aici permitând accesul aeronavelor mari.

                  Intentionam sa aducem mai multe curse aici, astfel incât Moldova sa fie pe harta charterelor”, a declarat Cristian Pandel, presedintele fondator al Agentiei Christian Tour. Zborurile sunt planificate cu o plecare in fiecare saptamâna. Anul trecut, peste 10.000 de turisti bacauani au calatorit din Bacau pe programele Agentiei Christian Tour. Pentru 2014, compania mizeaza pe minimum 5.000 de turisti bacauani care vor calatori cu zbor direct din Bacau.

                  Toate zborurile charter cu plecare din Bacau sunt curse directe, fara escala. In plus, pentru aceste curse, transferul la aeroportul din Bacau este gratuit pentru majoritatea oraselor din Moldova: Iasi, Suceava, Piatra Neamt, Focsani etc. Mai retinem ca, in prezent, compania lucreaza la un ambitios proiect pe turismul intern “Speram sa facem un continut pe care sa-l dam marilor motoare de cautare din afara.

                  Pentru ca vacantele mi le-am petrecut cu parintii mei la Slanic Moldova unde eram obligat sa beau ape minerale cu gust de varza. Cert este ca viitorul va fi pe turismul intern, si anume pe cel balneo, iar adevaratul turism se face cu clienti din afara tarii.

                  Daca se va investi in ceea ce avem pe balneo, va fi o atractie pentru Europa si pentru ceilalti”, a completat Cristian Pandel. Christian Tour este cel mai mare tour operator pe vacante de tip charter din România, cu o istorie de 17 ani in piata de turism autohton. Compania a inregistrat, in 2013, o cifra de afaceri de 45 de milioane de euro, plasând-o pe locul trei pe tara.

                  A murit pe banca in fata Casei de Cultura

                    de
                    Geta Panaite
                    -

                    O bacauanca care se plimba, zilele trecute, prin centrul orasului a observat pe o banca din fata Casei de Cultura din Bacau o femeie care nu mai dadea semne vitale.

                    A sunat la 112, iar la fata locului a ajuns un echipaj de la Smurd care a efectuat manevre de resuscitare, insa fara rezultat.

                    Victima a fost identificata ca fiind o femeie de 62 de ani, din municipiul Bacau.

                    Trupul neinsufletit a fost transportat la morga pentru ca medicii legisti sa efectueze necropsia si sa stabileasca care a fost cauza mortii.

                    Crima la Onesti

                      de
                      Geta Panaite
                      -

                      O femeie, in vârsta de 50 de ani, din Onesti, a fost omorâta cu mai multe lovituri de cutit. Fiul ei a solicitat ambulanta, insa a fost prea târziu pentru a mai fi salvata.

                      Potrivit baiatului, femeia ar fi fost injunghiata de un tânar, care locuieste in apropiere. Procurorii de la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau au mers la fata locului si alaturi de politisti au reusit sa dea de urma agresorului.

                      Se pare ca in momentul in care a comis crima acesta era sub influenta alcoolului si aurolacului, fiind cunoscut ca si consumator de aceasta substanta. Stupid este faptul ca intre cei doi nu a avut loc niciun conflict.

                      Tânarul a dat buzna in casa femeii si a inceput sa o loveasca cu un cutit. „Suspectul a fost retinut si inaintam propunere de arestare preventiva la Tribunalul Bacau”, a declarat procurorul Cristinel Ciocânta, purtator de cuvânt la Parchetul Tribunalului Bacau.

                      Daca va fi gasit vinovat, tânarul, in vârsta de 25 de ani, risca sa petreaca pâna la douazeci de ani in spatele gratiilor.

                      Karate/ Campionatul National SKDUN: Si-au reconfirmat valoarea

                      de
                      Dan Sion
                      -

                      11 karateka, 10 medalii. Acesta este bilantul inregistrat de CS Stiinta Bacau la Campionatul National SKDUN desfasurat sâmbata, la sala „Apollo” din Bucxuresti. Desi a deplasat un lot remaniat (sportivi de prestigiu precum Alexandru Dor Nica, Mario Chiper, Alexandru Hoborici, Paul Ursu si Elena Ciosu nu au putut face deplasarea, iar altii, precum Madalina Panfil si Cristian Popescu au evoluat la o categorie superioara), Stiinta si-a reconfirmat clasa, cucerind patru titluri nationale (doua la seniori si tot atâtea la tineret), cinci titluri de vice-campioni si trei medalii de bronz.

                      „Având in vedere lotul deplasat la Buicuresti si nivelul competitiei, ne declaram multumiti de rezultatele obtinute. Sigur, la unele categorii puteam obtine rezultate mai bune, dar, per total, este OK. Practic, un singur sportiv de-al nostru nu a urcat pe podium, Robert Stan, care a concurat la juniori A70 kg. Aceasta a fost a treia competitie la care a participat, asa ca mai avem de acumulat”, a declarat antrenorul Stiintei, Adrian Loghin, care a tinut sa precizeze ca Nationalele de la Bucuresti au constituit si o importanta verificare inaintea campionatului European programate in perioada 4-6 aprilie, in Ungaria, la Eger.

                      Rezultatele obtinute de CS Stiinta Bacau la Campionatul National SKDUN:

                      Locul 1: Robert Giurgea- seniori -77 kg, Claudiu Zaharescu- seniori -65 kg, Alexandru Palma – tineret, A75 kg, Mihai Gherman- tineret -68kg.

                      Locul 2: Madalina Panfil- senioare A60 kg, Alexandra Ciuperca -senioare -55 kg, Ady Romeo Mazere- tineret, -75 kg, Cristian Popescu – tineret, -63 kg.

                      Locul 3: Rodica Chiper- senioare A60 kg, Rares Anitei – tineret, A63 kg.

                      Sarituri in apa/ Cupa Olimpia: Start promitator

                      de
                      Dan Sion
                      -

                      Primul concurs, primele medalii. Si primele concluzii: „Suntem pe drumul cel bun”. Afirmatia apartine antrenoarei bacauane de sarituri in apa, Anisoara Sufariu, dupa desfasurarea Cupei Olimpia de la Bucuresti, competitie rezervata juniorilor C, D si copiilor nascuti in 2005 sau mai mici.

                      La Cupa Olimpia, bacauanii au obtinut o medalie de aur prin Ioana Badaluta (CSM 2010), la platforma 5 metri, junioare D, un bronz prin Tudor Mazilu (SCM Bacau) la trambulina 3 metri, copii si doua locuri 4 prin Bianca Ungureanu (CSM 2010) la 1 m si 3 m, copii.

                      „Cu precizarea ca Bianca a fost la trei puncte de bronz la ambele probe”, a declarat Anisoara Sufariu, care si-a manifestat satisfactia pentru rezultatele de la Cupa Olimpia: „Luând in considerare vârsta competitorilor, e clar ca ei au nevoie de un numar cât mai mare de concursuri, prin care sa-i stimulam, dar si sa le testam nivelul.

                      Rezultatele obtinute sunt foarte bune, iar locul intâi ocupat de Ioana Badaluta este unul incurajator in perspectiva Nationalelor de la vara, unde vom avea adversare foarte bune, dar pe care incercam sa le ajungem din urma”.

                      Pâna la Nationalele de juniori C si D din iulie, elevii Anisoarei Sufariu isi vor verifica potentialul la alte doua „concursuri de casa”: Cupa Steaua, de pe 30-31 mai si Cupa „Bacaului”, ce ar urma sa se desfasoare la finalul lui iunie.

                      Mama si fiul, pe Golgota singuratatii

                      de
                      Ion Fercu
                      -

                      Revenim asupra unei drame. 1996, 2 august. Buhusi. Personaje principale distribuite de destin in roluri de victime: Maria Enache, mama; Dragos Vasile, 7 ani, fiu. In gara orasului, din curiozitate, Dragos urca intr-un tren.

                      Trenul pleaca si Dragos ajunge in gara Chitila. Urmeaza un traseu halucinant, de 18 ani: orfelinate, scoli, afectiunea unor familii cu suflet, cautarea disperata a mamei, agresiunea si tacerea autoritatilor. Nu doar tacerea…

                      Mama anunta disparitia copilului pe 2 august, Politia inregistreaza sesizarea abia pe 8 august, dar n-a rezolvat niciodata nimic. 18 ani de singuratate, de disperare, de viata vecina cu dezastrul sufletului… 18 ani furati din doua suflete… O crima. Punct. Cei doi s-au reintâlnit pe 4 martie 2014.

                      O ziarista de la „Jurnalul National”, Andreea Sminchise – sarut mâna, Andreea! – sesizata de mama si de Mihaela Badita, o prietena, a purtat crucea cautarii fiului pierdut. Dar pâna acum, de 18 ani, cei doi, fiul si mama, au fost condamnatii unei Golgote fara seaman…

                      „M-au acuzat ca mi-am omorât copilul”

                      S-o ascultam pe mama… „Daca nu iesea colonelul Tapalaga la pensie, se rezolva totul. M-a ajutat, un timp, sfidând ordinele superiorilor, si politistul Emil Vlad; atât. Am mers cu el prin orfelinate, prin gari. Putea sa-si piarda pâinea. Ceilalti politisti ma intrebau daca nu cumva cred ca joc in filme. Ai innebunit? Asta ma intrebau mereu. Iar eu tot cautam, tot intrebam, tot ma zvârcoleam.

                      Au fost niste animale! L-am cautat pe copil, prin paduri, cu un câine pe care il crescuse el. Uneori, câinele nu voia sa mearga insa dincolo de gara in apropierea careia locuiam. Vezi, mi-a zis cineva, au oprit niste corturari la Racova si am auzit un copil plângând in cort! Am alergat, dar nu era copilul meu.

                      Apoi, politistii m-au acuzat ca mi-am omorât copilul. Eram distrusa. M-au mâzgalit cu pixul pe sâni, m-au amenintat ca sa recunosc asta. Le-a declarat cineva, ziceau ei, ca a vazut capul copilului in WC-ul din curte. Am adus vidanja si am vrut sa-i torn politistului in cap o galeata de…

                      Am inceput iar cautarile prin padurile din Racova. Tot cu acel câine crescut de baiat. Eu scormoneam cu mâinile, câinele cu labele. Am gasit un sac in care era un cadavru. Am lesinat. Dar era cadavrul unui câine (…) Tot atunci a disparut din Buhusi un alt copil: Bostan. Nu l-a gasit nimeni pâna acum. Eu am continuat sa sper, sa-l caut singura pe fiul meu…”

                      „Am umblat impreuna cu Dumnezeu”

                      „Am parasit Politia, continua mama. Nu mai puteam avea incredere in nimeni. Am umblat din gara in gara, din padure in padure, din oras in oras, din biserica in biserica, din suflet in suflet, am umblat impreuna cu Dumnezeu, ani si ani, pâna când am dat, prin Mihaela Badita, prietena mea, peste Andreea Sminchise, când am inceput sa sper din nou.

                      Ajunsesem, umblând cu un alt copil in brate – pe strazi, prin gari, pe trenuri – ca o cersetoare. Unii ma credeau nebuna. Eram nebuna de durere, de cautare, de speranta, de dor. Dupa 18 ani, datorita Andreei, care l-a gasit pe fiul meu, mi-am revazut fiul.

                      Politistii bucuresteni ne-au demonstrat, prin analizele ADN, ca suntem mama si fiu”.

                      Dragos sta lânga mama sa si asculta, asculta. Inca nu si-a revenit din socul reintâlnirii, desi stau de câteva zile impreuna. Nu-si poate lua ochii de la mama. Zice simplu, sobru, aproape ca in vis: „Nu-mi vine a crede ca ne-am reintâlnit! E asa de tânara si frumoasa!” Mama: „N-am crezut ca este el, cu adevarat, decât atunci când l-am vazut.

                      Atunci mi-am dat seama ca este el. Am lesinat, desi politistii bucuresteni ma pregatisera pentru intâlnire, imi facusera o injectie speciala. Am dormit din nou cu el in pat. Ca in copilarie. Intelegeti asta? Am simtit din nou ca am copil, ca sunt mama lui, ca traiesc din nou. Intelegeti?…”

                      „Hainutele si pozele lui m-au tinut in viata”

                      Dragos, intreb eu, ai revazut locurile copilariei, dupa 18 ani. Iti mai amintesti ceva? Dragos: „S-au schimbat multe… Multe. Mi-am adus aminte de alee; aleea din preajma locuintei. Nu m-am trezit inca din vis. Mi-am adus aminte ca ma jucam cu unchiul Alex. L-am recunoscut un pic. Tot ca prin vis, tin minte ceva de gradinita, am fost la gara, mi-am amintit calea ferata.Totul este insa in ceata; in mare ceata”.

                      Mama scoate niste poze. Pozele copilariei lui Dragos. Dragos se uita la ele ca si cum ar fi pozele unui strain. Sunt prea de demult. Sunt pozele unei istorii peste care unii au rasturnat prapastii de timp, de uitare. Mama le mângâie, se uita când la pruncul Dragos, cel din fotografii, când la chipesul barbat, la Dragos cel de astazi. Si nu-i vine parca a crede. Nici lui Dragos. Mama se ridica de pe scaun, deschide un dulap si ne arata o bluzita si o camasuta. Zice cochetand iar cu lacrima: „Sunt ale tale, Dragos! Le-am pastrat mereu. M-au tinut in viata!” Sunt curate ca lacrima. Parca asteapta sa le imbrace un copil.

                      „De celelalte hainute, zice iar mama, m-am despartit greu. Le-am dat. Pe acestea le-am pastrat. M-au tinut in viata, intelegeti? Cu astea am trait. Hainutele astea si pozele m-au tinut in viata. In poze si in suflet l-am tinut mereu…”

                      Mi-au dat lacrimile. S-a asternut o mare tacere. Numai ochii celor doi – ochii fiului, ochii mamei – incercati greu de lacrima timpului, erau totusi ca doua lumini care straluceau de bucuria regasirii. Mama: „Doamne, am avut noroc! Daca mi-l vindeau prin strainatate, asa cum s-a intâmplat cu altii? Nu-l mai gaseam niciodata!” Noroc? „Da, zice, am avut noroc. Am avut noroc in toata nenorocirea asta de 18 ani. Am avut noroc, l-am gasit. L-am gasit pentru ca am fost mai priceputa decat politistii, pentru ca m-a ajutat Andreea, ziarista.

                      N-am omorât pe nimeni pâna acum, dar imi vine sa omor pe cineva. M-au acuzat ca mi-am omorât copilul, m-au haituit. Cei care m-au acuzat sa fie in grija lui Dumnezeu; atât spun. Si sa se duca la munca; la o alta munca. Am strigat disperata 18 ani, prin paduri, prin orase, ziua si noaptea, dar Legea nu m-a auzit.

                      Mi s-a spus ca sunt criminala, ca sunt nebuna. Doar Dumnezeu m-a ascultat! Acum sunt impreuna cu Dumnezeu si cu fiul meu. Mergem impreuna peste tot” .

                      „Da, ca pe un obiect m-au…”

                      Dragos: „Am primit zeci si zeci de telefoane de la prieteni, de la cunostinte. Au zis ca am o mama foarte frumoasa. Dar nu este doar frumoasa. Are un suflet….” Ultima oara, Dragos a locuit la Jupânesti (Arges). A avut acolo o familie minunata: Niculae Niculescu. Acum va pleca in Italia, impreuna cu mama. Este tehnician in domeniul prelucrarii lemnului. Imi arata si alte diplome si atestate, cu alte specializari.

                      Cum, Dumnezeu, Dragos, zic eu, cum de nu au reusit autoritatile de tot felul – Politie, Scoala, Stare Civila, Protectia Copilului etc – cum de n-au reusit sa-ti gaseasca parintii atâta amar de vreme? Te-au tratat ca pe un obiect. Ti-au eliberat foarte târziu si actele de identitate. Pâna si un obiect trebuie trecut intr-un inventar, dar un om… Dragos se uita la mine si zice cu tristete : „Da, ca pe un obiect…”

                      18 ani de singuratate, de suferinta, de lacrimi, de viata ajunsa la capatul Strigatului. Si toate acestea din cauza ca traim intr-o tara in care autoritatile n-au nici macar o amarâta zdreanta de suflet, de bun simt. Priviti catre fiul sau fiica de lânga dumneavoastra si imaginati-va ce s-ar fi intâmplat daca o nenorocire v-ar fi despartit 18 ani… Asa veti intelege si mai bine drama Mariei Enache si a fiului ei regasit, Dragos Vasile Lupu…

                      Peisaj sinistru la Onesti

                        de
                        Ion Moraru
                        -

                        Onestenii, dar si locuitorii din jurul municipiului de pe Trotus, care trec prin vecinatatea Pietei Agroalimentare intâlnesc o imagine de-a dreptul sinistra.

                        Pe str. Casinului, unde privelistea te incânta cu un colt minunat de natura, peste 30 de arbori au fost taiati de la inaltimea de 10 – 12 metri, transformând acest loc in unul de neimaginat. Trunchiurile „schilodite” ale acestor copaci stârnesc numeroase gânduri de dezaprobare pentru ceea ce a facut Primaria Onesti, prin societatea Domeniul Public si Privat SA.

                        Desi reprezentantii acestei firme au mentionat ca este vorba de „toaletarea” copacilor, dupa cum si ing. Iulia Vacarescu explica „de unde au fost taiati, copacii isi vor reface coroana in mai multi ani”, onestenii considera ca „e cel mai sinistru loc din municipiu” (Ana C., 36 de ani). Inginerul Florin B. (64 ani), ne-a declarat: „Am avut prilejul ca sa vad mai multe tari straine, dar un asemenea lucru nu intâlnesti nicaieri! Nu se face asa ceva! Sincer, parca lipsesc spânzuratorile, ca sa fie aici «Padurea Spânzuratilor!»”.

                        La ultima sedinta a Consiliului Local Onesti, consilierul local Mihai Sova a cerut demisia primarului Laurentiu Neghina pentru modul dezolant in care arata zona Pietei (datorita acestor copaci) si pentru faptul ca in apropiere de CET 1 a fost taiata o intreaga liziera, cu peste 300 de arbori.

                        VIDEO: Internet de la Poghet pâna la Faghieni

                          de
                          Silvia Patrascanu
                          -

                          Pentru a-i atrage pe oamenii de afaceri in mediul rural, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a lansat un program de finantare prin care spera sa conecteze la internet toate satele izolate. E vorba de Masura 322e, prin care pot primi bani firmele care investesc in „zonele albe”, adica fara internet cu acoperire broadband (banda larga), la punct fix.

                          „Spatiul rural eligibil, in acceptiunea Axei 3, cuprinde totalitatea comunelor ca unitati administrativ teritoriale impreuna cu satele componente. Satele apartinatoare de orase si zonele periurbane nu sunt eligibile”
                          Andrei Seto, directorul OJPDRP Bacau.

                          Pot accesa aceasta masura doar agentii economici mici si mijlocii, existenti sau nou infiintati, care lucreaza in telecomunicatii si sunt autorizati. Solicitantii trebuie sa prezinte, odata cu cererea de finantare, toate autorizatiile si avizele necesare investitiei, inclusiv avizele de mediu, sau dovada ca au demarat procedura de obtinere a avizelor. Investitia trebuie sa respecte planul urbanistic al zonei. O alta conditie este ca agentul economic sa poata asigura cofinantarea.

                          Ajutor de maximum 200.000 de euro

                          Sunt eligibile, in cadrul Masurii 322e, cheltuielile pentru urmatoarele lucrari: crearea infrastructurii de acces la punct fix (bucla locala) in zonele fara acces la internet, modernizarea infrastructurii existente (daca este de slaba calitate), montarea echipamentelor si lucrarile civile aferente (conducte, piloni etc.), sistemele de software, instalarea retelei sau racordarea la o retea de distributie (backhaul network) in vederea asigurarii unei conexiuni adecvate la o magistrala, crearea sau modernizarea retelei de distributie. Ultima zi de depunere a cererii pe Masura 322e este 28 martie 2014. Cei selectati vor primi un ajutor nerambursabil de pâna la 90 la suta din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 200.000 de euro.

                          Criterii de selectie: clienti multi, viteza mare!

                          Conform ghidului solicitantului, pentru selectarea investitiilor se vor aplica doua criterii: 1. Proiectele care prin investitia propusa se adreseaza unui numar cât mai mare de gospodarii; 2. Proiectele a caror solutie tehnica ofera cea mai mare viteza de transfer al datelor.

                          „Zonele albe” din judetul Bacau

                          Din cele 85 de comune ale judetului Bacau, 26 apar in lista „zonelor albe” publicata de Ministerul Agriculturii: Brusturoasa, Buhoci, Caiuti, Colonesti, Corbasca, Cotofanesti, Dealu Morii, Glavanesti, Gura Vaii, Horgesti, Itesti, Iz. Berheciului, Lipova, Motoseni, Odobesti, Palanca, Pincesti, Plopana, Racaciuni, Racova, Rosiori, Scorteni, Secuieni, Strugari, Traian si Ungureni.

                          1...3.9083.9093.910...5.803Pagina 3.909 din 5.803

                          ULTIMELE ȘTIRI

                          		 ziare & stiri
                          © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.