În dimineaţa Paştelui, femei evlavioase merg grăbite la mormântul lui Isus. Oare numai ele se angajează la acest drum? Nu. Împreună cu ele, toată omenirea păşeşte pe drumul cimitirelor. Răposaţii noştri se înmulţesc tot mai mult şi tot mai multe morminte ne aşteaptă florile. Inscripţiile de pe cruci ca o sabie ne sfâşie inima. În zadar ne aşezăm mormintele departe de drumul vieţii noastre. În zadar ne modernizăm drumurile. Toate drumurile duc spre cimitir. Prin natura sa, omul este supus morţii, iar Cristos a primit de bunăvoie moartea. Pentru noi s-a făcut om, pentru noi a suferit şi pentru noi a voit să moară. Aşadar, Cristos a voit să întâlnească moartea, dar nu pentru ca să-i recunoască victoria. Noi, oamenii, în lupta cu moartea cedăm, dar Isus s-a dovedit mai tare ca ea. De fapt, ce ne-ar folosi dacă s-a născut în Betleem, dar în cele din urmă a murit pe cruce? Cu acestea el ne dovedeşte consensul său, acceptarea destinului nostru, dar nu schimbarea lui. Dar în dimineaţa Paştelui s-a petrecut o revoluţie ce pare incredibilă; Isus care pentru noi s-a născut şi pentru noi a murit, acum învie tot pentru noi. Iată, aceasta este esenţa Evangheliei Paştelui: schimbarea hotărâtoare în viaţa omenirii. Pe omul nevoit să poarte jugul morţii, îl atinge Stăpânul vieţii şi îi deschide noi orizonturi. Iubirea de oameni a Dumnezeului nostru s-a arătat nu numai în aceea că ni l-a dat pe Fiul său, ci mai mult în aceea că l-a înviat pe Fiul său pentru noi. Pe cruce, din iubire, a renunţat parcă la puterea sa, dar în zorii Paştelui el şi-a reluat această putere spre consolarea noastră. Iubirea lui Dumnezeu este nu doar slujitoare, ci este şi o iubire glorioasă. Aşadar, esenţa Evangheliei de Paşti este aceasta: „Înţelege că pentru tine am înviat eu din morţi! Nu te-am creat pentru moarte, ci pentru înviere, pentru viaţa veşnică. Mormântul meu de Paşti este ieşirea de pe drumul cimitirelor”.
Din toate acestea reiese clar învăţătura potrivit căreia la Paşti sărbătorim nu doar învierea lui Isus, ci şi învierea noastră. E drept că această învăţătură pune la grea încercare credinţa noastră, deoarece învierea nu face parte din ordinea firii, nu face parte din universul faptelor palpabile. Porţile învierii se deschid numai în faţa credinţei şi doar viaţa conformă credinţei se face părtaşă de gloria învierii.
Viaţa creştină este o viaţă care variază pentru înviere. Condiţia acestei existenţe pentru înviere este continua întâlnire cu Cristos. Când femeile care îl căutau pe Isus au intrat în mormântul său, îngerul le-a consolat spunându-le că va merge înaintea lor în Galileea şi că acolo îl vor vedea. Acest mesaj este adresat nu doar apostolilor, ci şi nouă. Ar fi greşit să credem că Galileea, locul unde îl putem întâlni pe Isus, s-ar afla undeva departe în Israel. Galileea nu e doar o noţiune geografică; Galileea este şi în mijlocul nostru, iar Isus vrea să ne întâlnească în Galileea duminicilor, în Galileea învierii noastre din păcat, în Galileea sfintei Liturghii şi a sfintei împărtăşanii. El vrea să ne întâlnească în comuniunea de iubire a Bisericii, unde se înfăţişează toţi aceia care primesc chemarea la înviere.
Pr. Gabriel-Iulian Robu, vicar la Parohia Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău
Învierea Domnului
Din vara, amenzi pentru proprietarii care nu si-au asigurat locuintele
Proprietarii bacauani de locuinte care nu-si asigura casele vor fi mai usor de amendat. Astfel, incepând din luna iunie, acestia vor risca amenzi de 100 pâna la 500 de lei daca nu vor avea incheiate polite obligatorii de asigurare impotriva dezastrelor naturale PAD (cutremul, inundatii si alunecari de teren).
Masura era prevazuta si in legislatia de pâna acum, insa edilii nu au avut la indemâna instrumentele necesare pentru a-i depista pe cei care nu au facut acest demers. Mai ales in cazul celor care au incheiat polite facultative care includeau si aceste riscuri.
Din vara, insa, autoritatile locale vor putea sa îi identifice mai usor pe cei care nu si-au asigurat proprietatile, sa îi notifice si apoi sa îi amendeze. Astfel, proprietarii vor fi obligati mai intâi sa incheie o polita PAID si abia dupa aceea, daca doresc sa extionda riscurile asigurate, sa incheie o polita facultativa.
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) va crea o baza de date unica a locuintelor asigurate din România, alocând un cod unic pentru locuinte (CUL) – un fel de CNP al casei respective, imediat ce va fi incheiata polita obligatorie.
Primariile vor putea, astfel, sa verifice mai usor situatia din teren si vor lua masurile ce se impun, insa, dupa ce, in prealabil, vor avertiza proprietarii. 60 la suta din valoarea amenzilor vor ajunge la bugetul local (fata de 20 la suta, in prezent), iar diferenta la bugetul de stat. O polita PAID costa 10 euro, in cazul locuintelor amplasate in mediul rural, sau 20 euro, pentru imobilele situate in orase, despagubirea fiind de cel mult 20.000 de euro.
Accidentele de munca se tin lant
Seria neagra a accidentelor de munca a continuat si in luna martie. Anul acesta, numai luna trecuta s-au produs 6 asemenea triste evenimente, din care unul s-a soldat cu decesul victimei. La aceste 6 accidente petrecute in timpul lucrului se adauga alte 9 din februarie si vreo 5, din ianuarie.
Asadar, numai in primul trimestru din acest an, s-au inregistrat cel putin 20 de accidente de munca, din care unul colectiv, lucru nemaiintâmplat de ani de zile. Din cele 20 de accidente, patru au avut drept consecinta moartea victimei. In 2013, pe tot parcursul anului, au fost 54 de astfel de evenimente, in care au murit 7 salariati.
Asadar, media trimestriala a fost de mai putin de 15 accidente fata de peste 20 in 2014. Dar, in ciuda acestui risc, tot mai multi angajatori ignora, cu buna stiinta, normele de sanatate si securitate in munca (SSM).
Numai luna trecuta, din cei 269 agenti economici verificati de catre Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau, daca respecta aceste norme, 29 au fost surprinsi ca le incalca. Unii nu au realizat masurile dispuse la controlul anterior de catre inspectorii SSM, altii si-au instruit necorespunzator angajatii, cu normele amintite, sau nu au intocmit planul de prevenire si protectie impotriva accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Nu au lipsit nici cazurile in care angajatorii nu s-au preocupat ca salariatii lor sa beneficieze de controlul medical periodic ori de echipament corespunzator de munca. Drept urmare, inspectorii SSM au dispus sanctionarea contraventionala a tuturor celor 29 de agenti economici. Valoarea totala a amenzilor aplicate acestora se ridica la 197.000 lei.
Inca un semafor de la Piata –Sud la Orizont
Semaforul care era amplasat de mai multe luni in fata Bisericii Sf. Gheorghe din Bacau a fost pus in functiune.
Peste noapte, s-a trasat trecerea pentru pietoni, iar, de acum, enoriasii care vor iesi de la slujba vor putea traversa strada regulamentar si nu printre masini, asa cum faceau multi dintre ei.
Dupa pornirea acestuia, de la Piata Sud si pâna la Orizont numarul semafoarelor a ajuns la cinci.
Seful Vamii Bacau, cercetat de DNA
Directorul Directiei Judetene de Accize si Operatiuni Vamale Bacau, Valentin Grosu, este cercetat penal de procurorii anticoruptie din Bacau.
„În cadrul DNA- Serviciul Teritorial Bacau, se afla în lucru un dosar penal în care procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmaririi penale, cu privire la savârsirea infractiunii de trafic de influenta, fata de Grosu Valentin, director al Directiei Judetene de Accize si Operatiuni Vamale Bacau.
Acestuia i s-a adus la cunostinta calitatea de suspect la data de 28 februarie 2014”, spun oficialii de la Directia Nationala Anticoruptie.
Cercetarile continua cu directorul in stare de libertate. Contactat telefonic pentru un punct de vedere, acesta nu a raspuns. Valentin Grosu este director al Vamii Bacau din 2009.
Taina traditiilor de la Cucuieti
Sapte vai si sapte dealuri ai de trecut de la soseaua Bacau-Moinesti pâna in mica localitate Cucuieti, din comuna Solont.
Mai exact, noua kilometri prin locuri uimitor de frumoase, pe un drum in buna parte neasfaltat, ce te poarta la margine de munte, printre livezi inflorite si verde crud, de inceput de primavara.
Satul e asezat pe fundul unei caldari formata de dealurile din jur, ascunse sub cusme de paduri de conifere. O oaza de liniste adânca si aer curat de care orasenii nu au de multe ori ocazia sa se bucure.
Este un sat aproape izolat de restul lumii, unde locuitorii se descurca binisor, fiindca aproape fiecare are câte o ferma cu vaci, oi sau stupi. Motorul economiei rurale este aici trocul, care le asigura tot ce au nevoie.
Catolici si ortodocsi, in buna armonie
Cucuieti e un sat cu radacini in vremuri demult apuse, din care au ramas marturie o bisericuta de secol XVIII si o multime de trairi arhaice pastrate de familii cu personalitate, descinse din semintii incrustate in timpuri ascunse. Traiesc laolalta, aici, si ortodocsi si catolici, in buna pace si armonie. O dovada in acest sens este ca biserica ortodoxa a primit clopotul cadou de la comunitatea catolica, dupa cum povesteste parintele ortodox Irinel Cernat. In plus, satenii sunt de acord ca Pastele, cea mai mare sarbatoare a Crestinatatii, ar trebui celebrat in aceeasi zi, in fiecare an, si de ortodocsi si de catolici, ca doar „avem acelasi Dumnezeu, iar Iisus este doar unul”.
In saptamâna dinaintea Pastelui e freamat mare la Cucuieti. Lumea se pregateste asiduu de sarbatoare si in primul rând merge la biserica pentru spovedanie si impartasanie, pentru a fi pregatita de Invierea Mântuitorului. Postul l-au tinut mai ales femeile, fiindca barbatii care merg la munci fizice grele au primit câte o imbucatura de frupt, pentru putere, iar copiii au dezlegare. In fiecare dintre cele sase sâmbete ale postului, la parastasele de sufletul celor plecati, femeile au dat de pomana oale de lut in care au pus sarmale, taitei cu lapte sau alte bucate. Oalele pentru pomeni sunt o traditie veche la Cucuieti, iar seniorul olarilor este Ion Condret, ajuns acum la 90 de ani. Sfântul Maslu se tine de 2-3 ori, când bisericile sunt neincapatoare.
Ca orice alti buni crestini, satenii lucreaza intens la curatenie. Varul il obtin la schimb, de la carausi care bat drumurile in carute si imbie cu lungi strigaturi: „Hai la vaaaar! Hai la vaaaar!”. Satenii ies la porti, dau tuica, vin, ori miere de albine si primesc la schimb varul pe care il dau pe peretii caselor sau pe trunchiurile pomilor. „Varuim casa, spalam haine, greblam livada, curatam via, varuim pomii, punem primele straturi de legume, facem curatenie in cimitir si la troitele din sat. Ne spovedim si ne impartasim si ne straduim sa ducem canonul pâna la capat. Ne infrânam de la rautati, de la a pacatui cu ochiul, cu fapta, cu vorba”, spune Doina Creanga, invatatoare pensionara, in vârsta de 64 de ani.
Traditiile din camara
In post, bucatele sunt diverse, facute pe cuptorul si in rola din bucataria de vara, nelipsita in gospodariile din Cucuieti, de tip semideschis, sa se simta bine aerul de primavara. Se face pâine impletita in trei, iar copiilor li se da o placinta, mai mult spre amagire, in loc de pasca, „fiindca este pacat sa manânce pasca in post”, spune invatatoarea. Se manânca ciorbe de zarzavaturi si legume pastrate inca de pe iarna. De altfel, beciurile si camarile sunt inca pline cu tot felul de conserve: muraturi, bulion, ghebe si hribi la saramura sau uscati, iutei, fasole, pastai, brânza la slatina, cirese, coarne si visine uscate, compoturi, miere de salcâm, de conifere, poliflora, miere cu catina, propolis de pus in ceaiul de dimineata, mere uscate, nuci.
Iar din toate astea se fac nenumarate feluri de mâncare, cum ar fi piftelele de ghebe, fara ou, legate doar cu cartof ras, marar, usturoi, piper si pâine inmuiata in apa. O delicatesa este si borsul de fasole, cimbru, leustean si busuioc uscat, acrit cu coarne, culese la sfârsit de vara, când inca nu sunt coapte bine si apoi uscate la soare si vârâte in racoarea camarii. Apoi, urzicile cu hrean si in toate felurile posibile, pe saturate, sarmalele de ghebe in foi de stevie, sau in foi de podbal, cu orez si ghebe, legate tot cu cartof ras. Se face si un colac impletit, numit „prinos”, din aluat cu apa, zahar, ulei, drojdie, dat cu miere de albine si bagat in rola. Si neaparat cu „vointa si dragoste”, dupa cum spune Elena Toma, o alta gospodina din sat. La mare pret sunt si papadia sau grâusorul, ascunse prin salate stropite cu zeama de lamâie.
Parada gusturilor
Bucatele pentru masa de Paste sunt o defilare de gusturi, taine culinare, traditii si pasiune, toate laolalta. „Posibilitati sunt si avem tot ce ne trebuie: oua, faina, gâste, curcani, miei, vaci de lapte, miere”, spune Elena Toma, reticenta la ideea de a merge la supermarket sa-si cumpere cozonacul si ouale gata incondeiate.
Apropo de oua, acestea se vopsesc in joia mare, cu modele de frunzulite, in vopseluri naturale, vegetale: foi de ceapa pentru galben, pelin pentru gri, coji de nuca pentru nuante de maro si combinatii din acestea pentru rosu sau alte nuante. Mielul este la mare pret si din el se face friptura, dar mai ales o delicioasa pastrama, atârnata la zvântat de grinda, in camara. „Am patru oi la stâna si fiecare a fatat câte doi miei, ca niciodata. Va fi an bogat!”, spune, bucuroasa, invatatoarea Creanga. Despre preparate de porc nu se vorbeste, fiindca foarte putini sunt cei care cresc râtani pe lânga casa.
Brânza zburata
Când e sa pregateasca masa de Paste, gospodinele nu se gândesc la cantitate, cât la pastrarea obiceiurilor mostenite din mosi. Intru cinstirea cozonacilor, femeile se aduna in casa uneia si fac claca la framântat coca in covata de lemn, sa iasa fraged si pufos aluatul. Care se invârte cu umplutura de nuca macinata, stafide, eventual rahat si ceva esenta, se aseaza cuminte in forme innegrite de focurile trecute si se ascunde in pântecele cuptorului infierbântat dinainte, cu lemne de fag. Se ung cozonacii cu ou batut si miere, iar la urma te lingi pe degete de pofta, fiindca nu primesti decât dupa Inviere.
Pasca cu brânza zburata este o alta poveste frumoasa. De ce zburata? Fiindca brânza se mestereste din lapte proaspat muls si acritul chisleag, care mai apoi se smântânesc cu atentie sa nu ramâna lingura de lemn aninata in grosimea untoasa a smântânii, pe care gospodina o va folosi apoi la alte bunataturi. Ulcica de lut cu amestecatura ramasa se gâdila cu o flacara iute de foc de plita, se alege brânza, se pune in tifon si se roteste pâna ameteste, apoi se lasa la scurs. In final, dupa lupta cu trei litri de lapte si chisleag, te alegi cu un bot de jumatate de kil de brânza zburata, care se amesteca cu ou batut, zahar, stafide si arome si se zamisleste cea mai buna pasca din lume.
Iar pe lânga drobul de miel, friptura de curcan, pe lânga cea de miel fragezit la bait de vin, dafin, piper si usturoi, pe lânga pastrama ce alinta cerul gurii, gospodinele mai fac si o ciorba de curcan, in care ineaca o multime de zarzavaturi. Plus sarmale din gusa de curcan, care are grasime foarte putina si e extrem de gustoasa. Totul, sarat cu saramura de la izvor.
Asta manânca oamenii de la Cucuieti exact dupa ce vin de la slujba de Inviere, iar lânga ciorba, in loc de pâine, pun o bucata zdravana de pasca. Mai inainte, se spala pe obraji, pe frunte si barbie, in semn de cruce, cu banut si ou rosu, sa fie cu spor, puternici si voiosi tot anul.
Duminica se merge la vechea bisericuta, unde parintele Irinel Cernat tine slujba din prima zi de Paste. Flacaii isi impodobesc carutele cu scoarte multicolore si flori si pornesc sa isi viziteze rudele din sat, sa-si spuna din suflet „Hristos a inviat!”, sa ciocneasca un ou rosu si un pahar cu tuica sau vin, scos din butoaie mostenite de la generatiile demult apuse. Iar seara, toata suflarea se aduna la margine de sat, unde se face un mare foc ce se avânta spre inaltul cerului, in chip de simbol al purificarii.
A petrece un Paste la Cucuieti ar insemna, pentru un orasean, o intoarcere in vremuri nestiute. Pastele de la Cucuieti este anul acesta aproape la fel cum a fost acum o suta de ani si probabil aproape la fel cum va fi peste alta suta de ani. E o spirala a timpului si a traditiilor. Cucuieti este aproape ca o piesa de muzeu, pe care obigatoriu trebuie sa o privesti cu respect, de la distanta, spre a nu-i tulbura nici cu o rasuflare macar echilibrul perfect, ce o tine suspendata deasupra acestei lumi.
VIDEO: Primaria Bacau preia o parte din datoriile CET
Consilierii locali bacauani s-au reunit, joi, la Centrul de Afaceri si Expozitii „Mircea Cancicov”, în cadrul sedintei extraordinare de dinaintea Sarbatorilor Pascale. O sedinta “fulger”, care nu a depasit un sfert de ora.
Alesii locali au avut doar trei puncte pe agenda de lucru, cel mai important fiind cel referitor la diminuarea subventiei datorate CET de municipiul Bacau. Mai exact, initiatorii proiectului au dorit ca municipul Bacau sa preia o parte din datoriile CET fata de furnizorul de gaz (nu mai mult de 7,9 milioane de lei), in schimbul reducerii subventiei pe care municipul ar trebui sa o asigure furnizorului de agent termic.
Masura a aparut ca urmare a dificultatii financiare in care se afla CET Bacau de mai bine de un an. Astfel, cu 14 voturi pentru, doua abtineri si patru impotriva, proiectul a fost aprobat. La fel si celelalte doua puncte aflate pe ordinea de zi, unul privitor la modificarea bugetului la proiectul „Sistem integrat de crestere a ocupabilitatii”, cu finantare europeana, iar celalalt la donarea catre caminul de batrâni a 13.381 de lei sau suplimentarea bugetului cu 12.300 de lei încasati in plus la Gala Star.
Universul salilor de judecata
Ora 8.30. Deschid usa Judecatoriei Bacau si ma izbeste aglomeratia din interior. Dupa primii doi pasi in institutie, ma opreste o jandarmerita sa ma controleze de cutit, spray paralizant sau pistol. Mai intâi, imi golesc buzunarele de monede, chei, telefon si câteva clamite de par. Imi las geanta pe aceeasi masa si trec fara probleme de usa securizata.
Jandarmerita ma scaneaza si ma mai intreaba o data daca nu am arme albe. Deschid capacul gentii si dintr-o scurta si foarte rapida radiografiere, ma lasa sa intru. Ma redresez si ma intorc cu fata la multimea adunata in holul Judecatoriei Bacau. Pret de câteva secunde, ramân in loc pentru a-mi face o imagine cât mai clara asupra tabloului din fata mea. Holul, care tine loc si de sala de asteptare, era plin de oameni necajiti, de la tara, imbracati saracacios, cu câte o sacosa de rafie la purtator sau un bat ce le tinea loc de baston, celor mai gârboviti.
M-am intrebat in sinea mea ce cauta toti acesti oameni in instanta. Incerc sa surprind in trecere frânturi din conversatiile lor, insa, zgomotul din hol acopera discutiile persoanelor de aici. Ma uit la câtiva dintre ei si incerc sa-mi dau seama ce fel de probleme au.
„Eu am venit sa ma judec pentru niste pamânt si pentru padure. O astept pe doamna avocat sa ma consult cu ea si sa stabilim impreuna ce pot sa zic in fata completului de judecata”, spune Dumitru Zotinca.
In difuzorul din sala de asteptare rasuna deodata vocea unei grefiere, anuntând dosarele de pe ordinea de zi. Lumea se pune in miscare, ca la un semn, iar o parte din cei care asteptau pe hol se pregatesc sa intre in salile de judecata. In fundal, se aud cheile rasucite in incuietorile salilor si zgomotul lemnului subred al usilor. Lumea se aseaza in bancile tocite de atâtea procese, iar avocatii isi rasfoiesc dosarele pe rol, creionându-si discursul ce urmeaza sa-l rosteasca in fata completului de judecata.
Lumi paralele
Ora 9.30. Las in urma Judecatoria si ma indrept catre Tribunalul Bacau. Cladirea relativ noua si spatiile luminoase iti lasa la inceput impresia de libertate de miscare. Pe holuri, pe la colturi sau in salile de judecata mi se arata o noua armata de avocati, aflata in continua miscare. Ma surprinde inca o data faptul ca lumea este atât de matinala.
Avocatii alearga pe scari, jandarmii sunt la posturi, iar oamenii de rând isi cauta buimaci sala unde au proces. Intru intr-o sala de judecata si ma asez cuminte pe o banca. Sedinta este publica, drept pentru care poate asista oricine doreste sa vada cum decurge un proces. Ne ridicam in picioare când intra completul de judecata, dupa care, este anuntata prima ordine. Pe o usa laterala sunt adusi cinci tineri, cercetati pentru initiere, constituire de grup infractional organizat, aderare sau sprijin a unui asemenea grup.
Arestatii pasesc câte doi in tarcul inculpatilor, insotiti de gardienii de la Penitenciarul Bacau. Paza lor este suplimentata de jandarmi. Se aude zanganit de fier, semn ca gardienii elibereaza mâinile inculpatilor de catuse. Cei mai tineri dintre ei, arunca spre sala priviri speriate, cautând parca o figura cunoscuta sau un semn de incurajare din partea vreunui amic. Rudele lor se framânta in banci, in asteptarea pledoariei avocatilor si a verdictului.
Fiecare inculpat este reprezentat de câte un avocat. Se invoca des proceduri din noul Cod Penal si se vorbeste despre pedepse mai blânde. O parte din inculpati isi recunosc vina, altii isi mentin declaratiile. Se face trimitere la activitatea lor infractionala si se aminteste faptul ca unii dintre cei aflati in boxa acuzatilor ar fi consumatori de droguri. Ora 10.30. Parasesc sala de judecata cu un gust amar si cu imaginea acuzatilor intiparita pe retina. Cobor scarile gândindu-ma la faptele lor, la felul in care i-a transformat viata si oamenii din jurul lor.
Darul de Paste
Va ofer, de Paste, fara comentarii, parasind canoanele unui editorial, trei gânduri celebre…
Nicolae Steinhardt: ,,Datoria noastra, când vedem o suferinta, un om in patimire, pe aproapele nostru pe o oarecare cruce, ori in apropiere, in preajma, in perspectiva unei cruci, datoria noastra … e sa-l ajutam si sa-l mângâiem si, pe loc, sa-l covârsim cu bunatatea noastra pe omul acela si suferinta aceea anume”.
Staretul Zosima, eroul dostoievskian: ,,Fratilor, nu pregetati, cuprinsi de spaima in fata ticalosiei oamenilor; iubiti-i asa ticalosi cum sunt, caci astfel, iubirea voastra va fi dupa chipul si asemanarea iubirii lui Dumnezeu, ridicându-se pe culmea cea mai inalta a dragostei pamântesti. Iubiti toata plasmuirea Ziditorului acestei lumi, in intregimea ei, precum si fiecare graunte de nisip in parte. Catati cu drag la fiecare frunzulita, la fiecare raza de soare. Iubiti dobitoacele necuvântatoare si firul de iarba, iubiti orice lucru neinsufletit. Iubind, veti intelege taina divina ce se ascunde in toate si deslusind-o o data pentru totdeauna, cu fiecare zi se va arata tot mai lamurit(…) Iubiti mai cu osebire pruncii, caci si ei sunt fara de prihana, ca ingerii din cer si traiesc pentru a ne umple sufletul de duiosie si pentru a ne cruta inimile noastre pacatoase, luminând asupra noastra ca un semn ceresc. Vai de cel ce umileste un prunc!”
Maica Tereza: ,,Nu uita niciodata ca pielea se increteste, parul incarunteste, iar zilele se transforma in ani (…), dar ce e mai important se conserva; forta si determinarea ta nu au vârsta. Spiritul tau este cel care indeparteaza pânzele de paianjen. Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reusita e o alta incercare. Cât timp traiesti, simte-te viu. Daca ti-e dor de ce faceai inainte, fa-o din nou. Nu te pierde printre fotografii ingalbenite de timp… Mergi mai departe atunci când toti se asteapta sa renunti. Nu lasa sa se toceasca taria pe care o ai in tine. Fa astfel ca in loc de mila sa impui respect. Când nu mai poti sa alergi, ia-o la trap. Când nu poti nici asta, ia-o la pas. Când nu poti sa mergi, ia bastonul. Insa nu te opri niciodata”.
Va bombarda NATO Ucraina?
In mod logic, daca ar fi sa-si respecte propriile rationamente si explicatii din trecut, NATO ar trebui sa inceapa imediat bombardarea Ucrainei, sa impuna restrictii de zbor pentru aviatia militara si sa ceara conducerii tarii sa-si retraga trupele din Est.
Cam asa a procedat Alianta Nord-Atlantica in cazul Serbiei care incerca sa rezolve problemele din Kosovo, unde militantii UCK atacau posturile de politie si tinte civile. La fel, SUA preseaza Siria sa nu mai lupte contra rebelilor sprijiniti de grupari teroriste.
Daca in cazul Crimeei a fost evitata baia de sânge, situatia din estul Ucrainei are toate sansele sa degenereze. Pentru ca Guvernul a trimis Armata sa faca treaba trupelor Berkut desfiintate in euforia schimbarii de regim. Or, Armata trage cu tunul, vine cu tancul si arunca bombe din avioane. E greu sa se faca distinctia intre rebeli si civili. Victimele colaterale vor depasi numeric tintele militare.
Problema este, insa, dupa cum spuneam, dublul standard al Americii. In vrame ce condamna regimul sirian ca foloseste armata pentru a lupta contra rebelilor jihadisti, SUA considera absolut normala interventia trupelor regulate ucrainene contra rebelilor pro-rusi.
E greu de spus daca aceasta atitudine este cauzata de o evolutie neasteptata a situatiei din Ucraina sau este deliberata pentru a forta Rusia sa intervina. Se asteptau SUA la o astfel de evolutie a situatiei dupa ce au fortat schimbarea de regim de la Kiev? Daca nu, inseamna ca joaca la risc. Daca da, inseamna ca forteaza Rusia sa intervina pentru a-si proteja etnicii si a avea ulterior un motiv de interventie.
Problema in aceasta ecuatie este China.
Iar China a anuntat, prin intermediul agentiei Xinhua ca „Vestul ar trebui sa coopereze, nu sa ameninte Rusia in criza ucraineana”.
Declaratia chineza vine dupa o lunga perioada in care a evitat sa se situeze de o parte sau alta a baricadei: „Din punct de vedere geopolitic, balanta puterii din regiune a fost dezechilibrata dupa ce Vestul a determinat Rusia sa se simta in nesiguranta impingând frontierele sau influenta tot mai aproape de Moscova”.
ISU Bacau, alaturi de veteranii de razboi
Ca în fiecare an, premergător sărbătorii pascale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău (I.S.U.J. Bacău) iniţiază un proiect prin care sprijină persoanele suferinde, fie copii sau bătrâni.
Și în acest an, personalul I.S.U.J. Bacău a trecut pragul veteranilor de război pompieri și urmașilor acestora, cu ocazia sărbătorilor pascale şi premergător Zilei Veteranilor de Război, pentru a le dărui pachete cu alimente și a le transmite multă sănătate, viață lungă și liniștită acestor bravi eroi.
Spiritul de camaraderie, o punte ce leagă toate generațiile de salvatori, a fost prezent la fiecare întâlnire cu cei care și-au făcut meseria sub tirul armelor și bombardamentele inamicilor.
Cadrele I.S.U.J. Bacău şi preşedintele Asociației Veteranilor de Război din Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) Bacău s-au deplasat la domiciliile a trei veterani de război pompieri, din municipiul Bacău, unde au fost primiți cu brațele deschise și cu povești impresionante despre intervențiile desfășurate în condiții extrem de periculoase.
Pachetele cu alimente de bază și produse specifice sărbătorilor oferite veteranilor de război pompieri au fost cumpărate prin contribuţia benevolă a cadrelor unităţii.
Misiunile jandarmilor de Pasti
Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău va asigura ordinea şi liniştea publică în zona de competenţă cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti.
În această perioadă, efective din cadrul unităţii vor desfăşura misiuni specifice în zona de competenţă , pe linia menţinerii unui climat de siguranţă pentru cetăţeni precum şi asigurării ordinii şi liniştii publice.
Pe timpul desfăşurării slujbelor religioase a Deniilor sunt asigurate măsuri de ordine publică la lăcaşe de cult din municipiul Bacău. Premergător şi pe timpul oficierii slujbelor religioase specifice sărbătoririi Învierii Domnului, Prima şi a doua zi de Paşti vor fi asigurate măsuri specifice de ordine şi siguranţă publică la lăcaşe de cult ortodoxe şi romano catolice din judeţele Bacău şi Neamţ.
În municipiul Bacău – bisericile ortodoxe Sfântul Dumitru, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfânta Treime, Sfântul Gheorghe, Izvorul Tămăduirii, Naşterea Maicii Domnului, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Intrarea Domnului în Ierusalim , bisericile catolice – Sf. Cruce, Sf. Francisc de Assisi, Mănăstirea Sf. Monica; în judeţul Neamţ – mănăstirile: Văratic, Agapia, Secu, Sihăstria, Neamţ, Petru Vodă; bisericile: Sfântul Mihail şi Gavril (loc. Săbăoani), Sfânta Fecioară Maria (loc. Tămăşeni), Coborârea Sfântului Duh (loc. Adjudeni), Adormirea Maicii Domnului (loc. Pildeşti), Sf. Iosif Muncitorul (loc. Buruieneşti).
Echipajele de jandarmi vor fi prezente la aceste manifestări pe traseele de deplasare a participanţilor , pe timpul oficierii slujbelor religioase precum şi pe căile de acces pentru asigurarea unui climat de ordine în zonele respective.
În acest sens, pentru evitarea incidentelor nedorite, jandarmii recomandă participanţilor să se comporte civilizat, să manifeste calm şi răbdare , să respecte indicațiile forțelor de ordine, evitând implicarea în conflicte de orice natură; în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte de natură antisocială să solicite ajutorul echipajelor de jandarmi; să acorde o atenţie deosebită copiilor care îi însoţesc, bunurilor și obiectelor personale (genţi, poşete, bagaje etc.), să evite pe cât posibil să aibă la vedere obiecte de valoare care pot atrage atenţia, pe traseele de deplasare precum şi pe timpul slujbelor religioase.
De asemenea, cetăţenii sunt rugaţi să anunţe la numărul unic de urgenţă 112 orice incident sau orice altă problemă legată de ordinea şi liniştea publică.
Principalele coordonate se vor axa pe prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi contravenţional , asigurarea intervenţiei operative în situaţii deosebite la solicitarea cetăţenilor, realizarea unui dialog jandarm – cetăţean.
Povestea celei mai mari păduri: moștenitori fictivi, prăpăd și multe controverse
Scandalul iscat în jurul celei mai mari retrocedări de pădure din România scoate la lumină afaceri și afaceriști controversați care își ascut topoarele la adăpostul unor legi și hotărâri judecătorești la fel de controversate. RISE Project, împreună cu jurnaliști de investigație de la publicația germană Die Welt, au arătat de curând cum o afacere cu păduri din România a avut reverberații până în Germania după ce grupul Prokon s-a angajat să cumpere pentru 140 de milioane de euro o pădure situată în județul Bacău. Suprafața împădurită este de două ori mai mare decât cea a Bucureștiului. Compania nemțească s-a prăbușit pe bursa din Germania după mai multe speculații care au declanșat un mare scandal financiar la Berlin. Materialul publicat anterior de RISE i-a determinat pe cei care revendică pădurea să îi acuze de abuz pe intermediarii afacerii în timp ce Romsilva, agenția națională a pădurilor, spune că retrocedarea în sine este ilegală. Vă prezentăm povestea unei păduri a cărei soartă va fi decisă curând.
MOȘTENITORII. Într-o zi toridă din vara anului 2001, Primăria Comănești din județul Bacău a fost vizitată de o româncă stabilită în Brazilia. S-a recomandat ca fiind o rudă îndepărtată a familiei Ghika. Un fost consilier rememorează episodul: “Multă lume a fost foarte încântată, unii s-au hotărât să numească și o școală după numele ei. Țin minte și acum, o chema Eliza Ghika, o doamnă în vârstă”, explică Ștefan Chelaru, fost consilier local din Comănești.
Femeia s-a prezentat ca moștenitoarea lui Dimitrie Ghika și a fiului său Nicolae D Ghika, mai spune fostul consilier. Ghika este una din cele mai mari familii princiare din țara noastră. Provenită din comunitatea românilor macedoni, membrii familei Ghika au ajuns să ocupe, de-a lungul istoriei, importante funcții în imperiul Otoman, Modova și Țara Românească. Și să stăpânească întinse domenii de păduri, pășuni și castele.
Eliza Ghika inițial nu și-a exprimat nicio dorință privind moștenirea. Cu toate acestea, unii oficiali de pe Valea Trotușului au privit cu scepticism vizita ei neașteptată.
“Era ceva curios cu doamna aceea. Și, în acel moment, am decis să căutăm în Arhivele Naționale și prin documentele din primărie, să încercăm să descoperim cine sunt moștenitorii reali și dacă o găsim pe această doamnă printre ei”, mai susține Chelaru. După aproape un an au apărut și rezultatele investigațiilor, potrivit fostului consilier: „I-am identificat pe strănepoții lui Nicoae Ghika: John Nicholas care era stabilit în Marea Britanie și soția sa, Judith Ghika. Aceștia erau singurii nepoți în viață ai lui Nicolae și, deci, adevărații moștenitori a ceea ce mai rămăsese din moșie”.
John Nicholas Ghika a fost primul copil al lui Dimitrie Ghika. Născut în 1928 la Paris, s-a mutat cu familia în Marea Britanie, unde a ajuns înalt ofițer în armata britanică. A decedat în august 2003 fără să revendice vreodată averea din România. Publicația britanică The Telegraph a publicat un necrolog la moartea prințului care poate fi citit AICI.
După moartea ofițerului, soția sa, Judith Ghika, le-a răspuns consilierilor din Comănești, care descoperiseră că ei erau proprietarii moșiei. Ea i-a anunțat, prin email, că familia ei nu deține documentele de proprietate, dar că fostul soț și copiii erau singurii îndreptățiti să revendice moșia. Judith Ghika a adăugat că nu are de gând să facă nicio revendicare și le-a mai spus oficialilor din Comănești că orice solicitări semnate de alte persoane sunt nefondate.
Pădurea de pe Valea Trotușului este una dintre cele mai bogate din județul Bacău. Un amestec de fag, stejar și rășinoase, care inundă dealurile de o parte și de alta a râului. Oamenii din Vale, de când s-au născut, au trăit din lemn. Dupa 1989, pe Vale, au apărut vile și case luxoase una lângă alta. Și cum apăreau vilele, dispăreau și pădurile. Unii și-au respectat moșiile și le-au muncit cu respect față de natură, alții au taiat însă fără milă. O așa bogăție a atras dupa sine tăieri masive și ilegale, după care au venit inundațiile și au distrus agoniseala de o viață a multor oameni.
Cum treci de Comănești, pe stânga și pe dreapta, hălci mari de pădure au dispărut cu totul. Nu se mai aude zgomot de drujbă. Copacii nu mai pârâie din măruntaie cum o făceau odată. Singurele mărturii, că acolo au fost codrii seculari, sunt cioatele arse de vreme și uitate în pământul sterp, brăzdat acum de făgașe prea pline în mijloc de furtună. “Acolo a fost prăpăd. Să vedeți ce jale e spre Agăș, Ghimeș, încolo. La noi nu a fost așa”, povesteste printre dinți un pădurar din Ocolul Silvic Târgu Ocna. “Aici, la noi, în zona asta, șefii de ocol nu au permis să se facă nenorociri, așa cum s-a întâmplat mai sus în Vale. Aici pădurile au fost păstrate cu sfințenie, de aceea ochii bogătașilor sunt îndreptați spre noi”, mai spune pădurarul.
AVALANȘA REVENDICĂRILOR. Într-adevăr, nu a trecut mult timp până când alți moștenitori și-au anunțat pretențiile. În noiembrie 2005, un alt presupus moștenitor a cerut retrocedarea pădurii. Elie Vlad Sturdza s-a recomandat ca fiind un alt strănepot al lui Dimitrie Ghika și a solicitat 30 de mii de hectare, suprafața însumând cinci domenii forestiere, – Brătulești, Comănești, Ciobănuș, Agăș și Palanca. Comisia Județeană pentru Fond Funciar i-a respins cererea, motivând că este o rudă mult prea îndepărtată și, ca urmare, nu are dreptul la moștenire. Ulterior, Elie Vlad Sturdza, reprezentat de avocatul Ioan Adam, deputat de Brașov, a dat în judecată administrațiile locale de pe Valea Trotușului, dar și Comisia Județeană Bacău și Direcția Silvică Bacău. A pierdut pe rând la Onești, apoi la Bacău și pe urmă la Sfântu Gheorghe. În timpul proceselor, Elie Vlad Sturdza a decedat, iar lupta pentru codru a fost preluată de fiul său, Paltin Sturdza.
În final, dosarul a ajuns la Tribunalul Covasna – care a decis, în aprilie 2012, retrocedarea a 43 de mii de hectare de pădure pe Valea Trotușului. Mult mai mult decât a solicitat chiar familia Sturdza. Neașteptata mărire a suprafeței revendicate i-a pus pe jar pe silvicultorii din Bacău. În fapt, instanța de la Covasna a inclus în lotul pădurilor retrocedate și Moșiile Dofteana și Beleghet- care ar fi fost însă ipotecate și pierdute în favoarea Creditul Funciar Român în urmă cu 100 de ani.
Documente din Arhiva Națională arată că Nicolae Ghika a luat un împrumut de la Creditul Funciar Rural pentru care a pus gaj cele două moșii. Pentru că nu și-a achitat ratele aferente, în anul 1902, Creditul Funciar Rural l-ar fi executat pe Ghika și i-ar fi luat cele două proprietăți în baza unei ordonanțe de adjudecare emisă de Tribunalul Bacău.
Măsuri de ordine şi siguranţă publică în perioada Sarbatorilor
Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, în perioada 19-22.04.2014, jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, vor acţiona în sistem integrat împreună cu celelte structuri ale M.A.I., pentru asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă publică la nivelul judeţului şi pentru prevenirea faptelor antisociale (cerşetorie, vagabondaj, tâlhării, prostituţie, consum de băuturi alcoolice în locuri nepermise, consum sau trafic de droguri, acte de violenţă etc.)
Pentru desfăşurarea într-un climat normal a manifestărilor religioase prilejuite de Învierea Domnului, jandarmii vor fi prezenţi în zona lăcaşelor de cult ortodoxe şi romano-catolice cuprinse pe raza judeţului, 19 din municipiul Bacău, 11 din municipiul Oneşti, 5 din staţiunea Slănic Moldova, 5 din municipiul Moineşti, 8 din oraşul Buhuşi, 3 în localitatea Dărmăneşti, 4 în localitatea Târgu Ocna, cât şi în zona lăcaşelor de cult aflate în raza comunelor Sascut şi Podu Turcului, pe timpul oficierii slujbelor religioase, precum şi pe căile de acces către acestea.
De asemenea, jandarmii vor fi prezenţi în zonele unde se preconizează a fi aglomerări de persoane, în zonele de agrement, staţiunile turistice montane Slănic Moldova şi Târgu Ocna, urmărind identificarea şi descurajarea persoanelor care tulbură liniştea publică.
Jandarmii montani sfătuiesc turiştii care aleg să petreacă acestă perioadă la munte, să nu se aventureze pe traseele turistice fără echipament adecvat, să aibă în permanenţă asupra lor un telefon mobil, pentru a anunţa la numărul de urgenţă 112 orice incident sau orice altă problemă legată de ordinea publică.
Jandarmeria recomandă cetăţenilor să fie atenţi la bunurile şi obiectele personale (genţi, poşete, bagaje etc.), să nu poarte obiecte de valoare care pot atrage atenţia persoanelor cu intenţii dubioase şi să ocolească traseele sau străzile lăturalnice, pentru evitarea incidentelor nedorite.
Pentru a solicita sprijinul jandarmilor, cetăţenii îi pot apela fie prin contact direct, fie prin apelarea numărului unic de urgenţă 112.
Aproape 60.000 de tigari, descoperite intr-o masina
Poliţiştii băcăuani au descoperit, în urma unui control efectuat în trafic, o autoutilitară care transporta peste 57.000 de ţigarete marcate cu timbre de acciză de Republica Ucraina.
La data de 16 aprilie a.c., poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bacău au oprit în trafic, pe raza localităţii Sascut, judeţul Bacău, o autoutilitară în care au fost identificaţi doi bărbaţi, unul de 44 de ani şi unul de 28 de ani, ambii cu domiciliul în localitatea Vicovul de Sus, judeţul Suceava.
În urma controlului efectuat asupra autoutilitarei, poliţiştii au descoperit în habitaclul acesteia, în spaţii disimulate, 57.160 de ţigarete marcate cu timbre de acciză de Republica Ucraina.
În cauză, poliţiştii au întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere a unor produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, marcate necorespunzător, peste limita de 10.000 de ţigarete, fapta prevăzută şi pedepsită de art. 296 din Legea 571/2003.
A fost dispusă măsura reţinerii celor doi bărbaţi, pentru 24 de ore, urmând a fi prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, cu propunerea de arestare preventivă. Autoutilitara a fost ridicată, în vederea confiscării.
Percheziție în comuna Plopana, la un bărbat bănuit de furturi din locuințe
În urma investigațiilor efectuate cu privire la două furturi din locuințe comise în comuna Plopana în perioada ianuarie – februarie a.c., polițiștii au identificat un bărbat de 33 de ani din comună, bănuit de săvârșirea celor două infracțiuni de furt calificat.
La data de 16 aprilie a.c. polițiștii au efectuat o percheziție domiciliară la locuința bănuitului, unde au identificat o parte din bunurile sustrase de la cele două părți vătămate. De asemenea, polițiștii au efectuat o percheziție domiciliară la locuința altui localnic și au ridicat o bormașină, sustrasă de la una din părțile vătămate, depsre care s-a stabilit că a fost cumpărată de la bărbatul de 33 de ani.
Prejudiciul a fost recuperat în proporție de 70%, bunurile recuperate fiind restituite proprietarilor.
În cauză se continuă cercetările faţă de bărbatul de 33 de ani, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat și în vederea documentării întregii activități infracționale.
Bacau: Biciclist de 10 ani, lovit de o masina pe Calea Romanului
La data de 16.04.2014, în jurul orei 12.30, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui eveniment rutier cu victimă, pe strada Calea Romanului, din municipiul Bacău.
Din primele cercetări efectuate la fața locului polițiștii au stabilit că un bărbat de 66 de ani, din Bacău, care conducea un autoturism pe strada Calea Romanului, a surprins și accidentat un minor de 10 ani, care se deplasa pe bicicletă și nu s-a asigurat la schimbarea directiei de deplasare la stanga.
Minorul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Bacău pentru îngrijiri medicale.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Moinesti: Tanar fara permis, beat la volan
Polițiștii rutieri din Moinești au depistat în flagrant, la data de 16 aprilie a.c., un tânăr de 25 de ani, din localitate, care conducea un autoturism pe strada A.I. Cuza în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o concentraţie de 1,46 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În urma verificărilor efectuate polițiștii au mai stabilit și că cel în cauză nu posedă permis de conducere.
Tânărului i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice.
Cu permisul suspendat, prins baut in trafic
La data de 16.04.2014, în jurul orei 23.00, polițiștii din comuna Plopana au depistat un bărbat de 50 de ani, din localitate, care conducea un autoturism în timp ce avea o concentrație de 0,96 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În urma verificărilor efectuate polițiștii au mai stabilit că bărbatul în cauză are permisul de conducere anulat din luna aprilie 2013.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice.
Minodora Cliveti: Lucratorii detasati trebuie protejati la nivel UE
Europarlamentarul Minodora Cliveti, membra a Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale din Parlamentul European, a depus in sesiunea plenara de la Strasbourg o declaratie scrisa cu privire la propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului referitoare la punerea in aplicare a Directivei 96/71/CE privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii.
„Textul actual aduce o valoare adaugata reala si semnificativa fata de situatia existenta in prezent, care se poate caracteriza prin lipsa de transparenta pentru furnizorii de servicii, protectie scazuta pentru lucratorii detasati si cooperare administrativa greoaie. Pentru Romania, in ceea ce priveste identificarea unei detasari reale si prevenirea abuzurilor si eludarilor, este important sa se obtina o lista de criterii cat mai clare si inchise, astfel incat sa se evite situatii de aplicare diferita a respectivelor criterii in statele membre diferite, care sa fie daunatoare prestatorilor.
De asemenea, sustin cu tarie existenta unei liste clare de masuri administrative si de control care trebuie utilizata de organismele de control dintr-un stat membru atunci cand verifica o companie care detaseaza lucratori, un set comun de reguli clare avantajand companiile, oferindu-le totodata un cadru juridic stabil. Astfel, sunt impiedicate autoritatile dintr-un stat membru sa impuna masuri aleatorii, care sa impovareze companiile care detaseaza lucratori din alte state membre”, a declarat europarlamentarul roman.
„Totodata, as dori sa fac o precizare cu privire la ceea ce am auzit din partea unor partide de extrema dreapta de la nivel european, si anume ca lucratorii detasati sunt de cele mai multe ori confundati cu lucratorii migranti din exteriorul spatiului Uniunii Europene. Trebuie folositi cu atentie cei doi termeni de lucratori „detasati” si „migranti” pentru a nu afecta cadrul legal al mobilitatii in spatiul Uniunii”, a concluzionat Minodora Cliveti.
