A cheltuit câteva sute de milioane de lei vechi, in ’93, sa-si ridice o casa in care sa traiasca impreuna cu familia si copiii ei, iar acum nu doar ca nu poate intra in locuinta aflata in proprietate, dar trebuie sa plateasca o chirie lunara cât un salariu. Asa a considerat o instanta din Bacau sa faca “dreptate” unei femei care a minimalizat importanta unui act.

Neglijenta, neinformarea si naivitatea se platesc si, uneori, pretul este exagerat de mare si de neinteles când o instanta, in loc de solutii echitabile, da hotarâri care nu repara, ci sanctioneaza. In 1993, Mariana Ojog si sotul acesteia si-au ridicat o casa cu patru camere in satul Lilieci, comuna Hemeiusi.

Au avut grija sa obtina titlu de proprietate, dar le-a scapat din vedere sa faca acte de vânzare-cumparare si pentru terenul de sub casa, care este al soacrei – greseala pentru care femeia avea sa plateasca dupa câtiva ani, in 2008, când sotul ei a decedat, iar soacra a scos-o afara din casa. A pus lacat pe poarta si a vândut terenul de sub casa unei nepoate (fiica sotului Marianei Ojog dintr-o alta casnicie).

“Am investit bani si suflet in acea casa in care visam ca-mi voi creste copiii si voi trai acolo pâna la batrânete. Am o fata de 23 de ani si un baiat de 22 de ani. Sunt acum cu mine in Italia, unde am plecat din 2003 pentru ca nu ne mai descurcam cu banii. Am trimis mereu bani in tara si acum m-am trezit ca nu avem unde sa ne intoarcem. Soacra mea a vândut terenul de sub casa si casa…a ramas in aer. Mi-a spus sa-mi iau casa si sa plec!

Cine s-a gândit sa ceara titlu de proprietate si pe teren? In instanta, soacra mea a recunoscut ca si-a dat acordul pentru construirea casei pe terenul ei. Problema e ca nu am un act. Nu stiu unde se va ajunge. Muncesti o viata si se alege praful… Casa a ramas in paragina, nimeni nu face nimic, nici eu nu am putut intra”, spune Mariana Ojog.

200 de euro/luna, chirie pe teren

Judecatoria Bacau a audiat mai multi martori, printre care si soacra Marianei Ojog, si nepoata care a cumparat terenul de sub casa. Toti au recunoscut ca soacra a cedat dreptul de folosinta a terenului si si-a dat acordul pentru constructia casei.

In ideea de a impaca si soacra, si nora, si nepoata, instanta da o hotarâre care seamana mai mult cu o sanctiune pentru femeia care a cheltuit deja câteva sute de milioane lei vechi pentru ridicarea casei.

Echitabil in opinia magistratului este ca Mariana Ojog sa plateasca lunar chirie de 0,27 euro/mp pentru terenul de sub casa, dar si din imprejurime (777 mp), adica undeva la 200 euro pe luna. “In opinia mea, s-a facut o nedreptate.

Ca principiu de drept, este corect, numai ca in situatia aceasta nu e valabil pentru ca, la momentul in care nepoata a cumparat terenul, era deja ridicata constructia. Terenul nu mai avea folosinta. Soacra cedase folosinta pentru construirea casei si a recunoscut si in instanta. Instanta, insa, a decis ca Mariana Ojog sa plateasca chirie pe toata curtea, desi s-a vazut ca a fost o vânzare din dusmanie.

Este clar ca dupa ce a decedat sotul Marianei Ojog, in familie s-a declansat iadul. Dar, cum sa pui pe cineva sa plateasca o asemenea suma drept chirie? Cu banii acestia isi mai cumpara o casa, dar daca nu plateste va fi executata silit si pentru alte bunuri. Singura solutie ar fi sa vânda. Dar cine cumpara o casa in conditiile in care trebuie sa plateasca si o chirie pe teren?” – Iuliana Bogdan, avocata Marianei Ojog.

A inceput forfota sarbatorilor de iarna. Pietele agroalimentare, „tintele” predilecte ale gospodinelor in aceasta perioada, roiesc de lume, fiecare interesat sa cumpere cele necesare mesei de Craciun. De saptamâna aceasta, deja, primii brazi au inceput sa-si faca aparitia in zonele consacrate din piete.

Comerciantii, unii veniti de la munte, zgribuliti, incearca sa atraga clientela cu cei mai frumosi brazi. Ionut e din Comanesti. Vinde brazi românesti, adusi tocmai de la Apa Asaului. Frumusei, de un verde real, cu dimensiuni de la 1,5 la 2, chiar 3 metri. Are marfa pentru toata lumea, chiar si pentru bacauanii cu mai putini bani. De la 35-40 de lei, pâna peste 50 de lei, ai mai inalti si mai „bogati”.

Chiar si asa, tânarul comerciant e nemultumit, merge rau vânzarea. „E rau. Rau, rau, rau. De azi dimineata, daca am vândut zece. Lumea spune ca sunt scumpi la 30-40 de lei. Doamne fereste!, dar la cât sa-i dau? Sunt pretentiosi tare clientii nostri, vor pomii cei mai frumosi, pe nimica toata. Asa-i românul. La un brad, nu câstig mai nimic. Numai aici, imi ia taxa de 7 lei pe brad, iar, la sursa, dau 10 lei pe el, plus documentele, transportul etc. Anul trecut, s-au vândut mai bine, parca, dar la preturi de nimic, si tot am ramas cu brazi nevânduti. O gramada. Erau si multi comercianti, fata de acum”, imi explica tânarul Ionut.

Mai departe, un alt comerciant, de data asta cu brazi adusi de „afara”, rânduiti ca soldatii, in armata. Made in Danemarca. Mai bogati in ramuri, cu ele mai bine dispuse, ce sa zic?, mai comerciali. Dar, si pretul e pe masura. Fara 180 de lei bucata, nu plecai cu el acasa. Plus 20 de lei suportul. Pe cei mai chipesi, cereau de la 200 de lei in sus. „Doar trei am dat, de azi dimineata, dintre care unul l-a luat un preot, client vechi. 90 de milioane am pierdut anul trecut. I-am facut haraci pe toti, mai bine-i faceam tocana. Macar daca aveam si vie, era mai bine, dar i-am pus la fasole. Am zis ca poate anul asta câstig. Dumnezeu e mare”, se incurajeaza Gheorghe Panaite.

Omul e din Parava, are 58 de ani si e pensionat de boala, operat de doua luni pe inima. E plin de valve. Mai sta cu baietii, ca vin cei de la Politia locala si le tot dau amenzi, pentru nimic toata. O femeie in vârsta se rotea in jurul brazilor.
„Caut doar niste crengute, sa le duc la mormânt, la sotul. O sa fac o coronita, ceva, pe care o impodobesc. Nu-mi trebuie pom de Craciun, sunt singura, nu am nevoie de brad”, ne spune Elena Goga, pensionara, de 71 de ani.

Printre clopotei, brânzeturi, carne si…sacose goale

In hala mare, Felicia Costache, din Serbanesti, de 54 de ani sta la o taraba si vinde „tuciuri” – ceaune si tigai. Face asta de-o viata. Are instalatie acasa, produce totul cu acte. Femeia e incercata de saracie, dar cinstita. Acum, vinde clopotei, cu 4 lei bucata, pentru copiii care merg cu uratul. Tigaile si celelalte vase sunt pentru „femeile care le iau si le duc in Italia, Spania, Germania, ca acolo n-au cu ce face mamaliga”.

Pe Ion Lungu, un cioban din Buhoci, l-am gasit in piata de lactate, printre lumea care testa preturile. A venit la piata cu brânzeturi de la cele peste 370 de oi pe care le are acasa. 20 de lei – telemeaua de oi, casul de vaca – 15 lei, smâtâna -12 lei, brânza de vaci scoapta – 14 lei. „In piata, sunt si oameni buni, si mai putin buni, ca lumea. Multi ne judeca, spun ca ne imbogatim pe spatele lor. Da’, cucoanele nu mai spun la fel când se duc sa cumpere un ruj sau un parfum. Noi nu avem sarbatori, nu avem libere sau concediu”, se plânge omul.

La parterul pietei, in hala de carne, lume umar la umar, fiecare agitându-se dupa o bucata mai buna de porc. Si mai ieftina, doar suntem la piata. Printre oameni, un pensionar fluturând o sacosa din plastic, privea derutat peste geamurile galantarelor gemând de carnuri. Virgil Ciomârtan, acum pensionar, a lucrat 53 de ani in constructii. A ridicat, din 1960 incoace, cam tot ce e mai vechi prin Bacau, de la blocuri de locuinte, la scoli – prin Serbanesti vreo doua, in Cornisa 1 alta, pâna la fabrici, cum ar fi cea de avioane.

„As lua niste piept de porc, pentru sarbatori, dar e cam scumpa piata pentru noi pensionarii. Cu 800 de lei pensia mea si cu 400 a sotiei, nu pot cumpara prea multe. Mai rabdam si noi. M-am imprumutat la CAR pensionari, ca sa ne ajunga de mâncare. Dam rata 15 lei pe luna. Vecinii nu au nici ei bani, neamuri nu avem. Asta e viata noastra. Sper sa ne fie mai bine”, se amageste batrânul . Arunc o privire prin jur, carne cât cuprinde. Cea tocata se da cu 12 lei kilogramul, picioarele de porc 9-10 lei, pulpa fara os de porc 19,50, kaizerul 18,5 lei, jambonul 14,50, pulpa de vita 25,5 lei, rasolul de vita 15 lei. Bani sa fie.

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Bacau a incheiat, in acest an, 21 de contracte de finantare cu laboratoarele de analize medicale, 6 – cu laboratoarele de anatomie patologica, un contract cu o radiologie dentara si alte 15 cu laboratoarele de imagistica medicala si investigatii de inalta performanta.

Totodata, executivul CJAS Bacau a propus si consiliului de administratie a aprobat ca procentul alocat pentru calculul sumelor distribuite pentru investigatiile radiologice si de inalta performanta (CT – computer tomograf si RMN – rezonanta magnetica si nucleara) sa fie de 35 la suta. In acest fel s-a asigurat accesul mai multor pacienti spre asemenea investigatii, dat fiind faptul ca pretul acestora este destul de greu de suportat, fata de un set clasic de analize. Pe primele 11 luni din acest an (inclusiv luna noiembrie) 2.256 de asigurati au accesat serviciile RMN si CT, iar alti 3.694 au beneficiat de aceste analize in ambulatoriile de specialitate. La aceste cifre se adauga si aproximativ 5.000 de pacienti care au facut RMN si CT pe perioada internarii.

Important este de stiut ca persoanele asigurate in sistemul de sanatate nu trebuie sa plateasca niciun fel de coplata la analize, daca solicita servicii medicale in baza unui bilet de trimitere scris pe formularele speciale ale CJAS Bacau.

„Atunci când vorbim despre servicii medicale paraclinice insumam de fapt serviciile din laboratoare de analize medicale, adica tot ce inseamna hematologie, biochimie, imunologie, microbiologie, servicii de imagistica medicala, radiologie si servicii de anatomie patologica. Comparativ cu anul trecut, valoarea alocata analizelor paraclinice este mai mare, iar pentru lunile noiembrie si decembrie 2014 valorile de contract sunt mai mari cu circa 21 la suta fata de media din primele noua luni. Astfel, in noiembrie s-au alocat 1.095,32 mii lei, iar in decembrie 1.010,01 mii lei. Media lunara este de 835,36 mii lei. Sunt laboratoare care cheltuie toata suma alocata si care mai au liste de asteptare, dar si laboratoare in care inregistram o nerealizare de aproximativ 25.000 lei. ”
Dan Stoica, director de contractari CJAS Bacau

Proiectul nostru, „Inimi lânga inimi”, a pornit de la ideea ca exista multi copii care nu se pot bucura de prezenta jucariilor in viata de zi cu zi, ca exista familii care nu au mesele bogate de sarbaatorile crestine. Decembrie, luna faptelor bune. ne aminteste tuturor de ziua in care il asteptam cu emotie pe Mos Craciun.

Elevii scolii noastre, alaturi de parinti si de cadrele didactice sunt hotarâti sa faca sarbatorile mai luminoase câtorva familii nevoiase prin intermediul maicutelor de la Manastirea „Bunavestire” Tisa Silvestri, precum si copiilor de la Scoala speciala „Maria Montessori”. Dorim sa savârsim impreuna o minune de Craciun! Astfel, pe 13 decembrie, elevi, parinti si cadre didactice s-au deplasat la Manastirea „Bunavestire” Tisa Silvestri.

Aici au asistat la slujba tinuta pentru acest moment. Apoi au facut cunostinta cu 40 de copii nevoiati din sat, carora le-au impartit pachetele pregatite cu alimente, dulciuri, haine si jucarii. Luni, pe 15 decembrie, s-a desfasurat a doua parte a proiectului. 30 de elevi ai scolii noastre s-au deplasat la Scoala speciala „Maria Montessori” unde au oferit alte pachete. Parintii copiilor nostri ne-au fost din nou alaturi, oferind cu drag pachetele si asigurând transportul copiilor pentru cele doua locatii.

prof. Madalina Alexoae, consilier educativ Scoala Gimnaziala „Alexandru cel Bun”

Cum sarbatorile de iarna sunt prilej de sarbatoare pentru toti copiii, si micutii elevi de la Scoala Gimnaziala Speciala „Maria Montessori” si-au avut partea lor de bucurii in saptamâna care tocmai s-a incheiat.

Datorita proiectului „Copiii, colindele si biserica” desfasurat in cadrul scolii prin coordonarea profesoarelor Mariana Liliana Cartas si Mariana Moldovanu, copiii au primit taina spovedaniei si au fost introdusi in atmosfera magica a Craciunului.

Activitatea s-a realizat cu participarea preotului Odorel Moldovanu de la Parohia Magura, care, impreuna cu enoriasii sai, prin cadourile si dulciurile oferite in dar, au facut sa rasara zâmbete pe chipurile celor cu care soarta nu a fost asa de generoasa.

La rândul lor, elevii au oferit invitatilor o salba de colinde cântate din tot sufletul lor curat. Acest eveniment s-a inscris intr-o mai ampla serie de actiuni menite sa transmita elevilor cu deficiente mintale semnificatia si importanta Bisericii in viata copilului.

– printre cei deferiti justitiei se numara si primarul comunei Sascut, Cristinel Bostan
– acesta este acuzat de trei infractiuni
– 12 inculpati sunt angajati ai E.ON, printre care si directori sau sefi de departamente

Procurorii de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau au finalizat cercetarile in dosarul furtului de energie electrica de la E.ON, in care s-au facut perchezitii in luna mai a acestui an si tot atunci mai multi suspecti au fost arestati.

Anchetatorii au trimis in judecata 22 de persoane, dintre care 12 angajati ai companiei furnizoare, si 5 societati comerciale. In fata judecatorilor vor ajunge sefi de servicii din cadrul SC E.ON România, directori, electricieni, sefi de formatii, acuzatiile fiind de instigare la abuz in serviciu, abuz in serviciu, complicitate la furt, deteriorarea, modificarea fara drept sau blocarea functionarii echipamentului de masurare a energiei, luare de mita, trafic de influenta.

Procurorii spun ca acestia instigau subalternii sa nu intrerupa furnizarea de energie electrica la anumite imobile, in calitate de membri in comisiile de analiza a prejudiciilor ar fi redus in mod ilegal valoarea acestora pentru a favoriza anumite persoane, umblau la contoare pentru a nu mai inregistra consumul iar când se anuntau controale reveneau pentru a le reporni ca sa nu fie prinsi. Procurorii mai spun ca pentru „seviciile” lor, unii dintre inculpati ar fi primit drept mita plase pentru insecte, ce au fost montate la locuinta tatalui unuia dintre ei, altul a beneficiat de cosmetizarea si spalarea masinii, dar se vorbeste si de sume de bani.

Primarul din Sascut, trimis in judecata

Printre cei trimisi in judecata se numara si primarul comunei Sascut, Cristinel Bostan. Acesta esta acuzat de furt de energie electrica, „executarea sau folosirea de instalatii clandestine în scopul racordarii directe la retea sau pentru ocolirea echipamentelor de masurare, constând în aceea ca s-a racordat ilegal prin intermediul unei instalatii clandestine la reteaua de distributie a energiei electrice apartinând E-on Moldova (…) si cumparare de influenta”, se arata in comunicatul Parchetului Judecatoriei Bacau.

La declansarea acestei anchete, primarul de Sascut a stat o perioada de timp in arest preventiv si in arest la domiciliu. Contactat telefonic pentru un punct de vedere, Cristinel Bostan ne-a declarat ca „nu am niciun fel de detaliu si nu am ce sa comentez”. In acest dosar au mai fost trimisi in judecata si intermediari, cititori de contoare sau patroni de firme, dar si cinci societati comerciale la care s-au facut interventiile pentru a nu se inregistra consumul de curent electric. In acelasi dosar, in cursul urmaririi penale, trei inculpati si-au recunoscut faptele si s-au incheiat acorduri in acest sens. Dosarul se va judeca la Judecatoria Bacau.

„În vederea recuperarii prejudiciului cauzat persoanei vatamate E.ON România prin savârsirea infractiunilor retinute în sarcina inculpatilor, a executarii cheltuielilor judiciare efectuate în cauza, precum si în vederea aplicarii masurii de siguranta a confiscarii speciale, în cursul urmaririi penale, au fost luate masuri asiguratorii având ca obiect indisponibilizarea unor bunuri mobile si imobile, prin instituirea unor sechestre.”
sursa – comunicat Parchetul Judecatoriei Bacau.

Citat
„Suntem hotarâti sa luam masurile necesare pentru a stopa orice comportament neadecvat din partea angajatilor companiei. In cazul persoanelor care au primit mandat de arestare, acestea au fost concediate in conformitate cu prevederile Codului Muncii. Celelalte persoane implicate in acest dosar fie si-au dat demisia, fie sunt suspendate din activitate sau au primit alte sanctiuni administrative.”
Corneliu Zait, purtator de cuvânt la E.ON Moldova.

Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu și deputatul Partidului Social Democrat (PSD) Cosmin Necula au inițiat „o modificare legislativă serioasă și de esență” în domeniul finanțării partidelor politice, care își propune, potrivit unor declarații pentru AGERPRES, „creșterea transparenței și democratizarea vieții politice românești”.

Printre principalele modificări propuse se află incriminarea finanțării, direct sau indirect, a mass-media de către partide, limitarea practicii utilizării materialelor promoționale politice în presă și între campaniile electorale, stoparea achiziționării ori închirierii de materiale promoționale, pungi, panouri publicitare ori reclamă de presă. Cei doi politicieni propun în proiect să existe posibilitatea achiziționării de materiale informative și afișe electorale doar pentru spațiile special amenajate, conform unei norme stabilite la nivel național.

Susținând că, în prezent, „normele în baza cărora are loc astăzi finanțarea partidelor politice au fost inițiate de politicieni care se autodefinesc ca fiind de dreapta”, deputatul Cosmin Necula arată că în calitate de politician de stânga se simte obligat, în contrapondere, să prezinte românilor „măsuri vizând combaterea legăturile imorale dintre mediul, în special economic, privat și politic, cu măsuri clare pentru a corecta relațiile antidemocratice dintre politic și privat”.

Potrivit acestuia, „în ultimii ani, mediul privat, ghidat de interese financiare, a avut o influență negativă asupra actului politic”.

„Decizia politică trebuie să fie delimitată de lobby-ul privat și viceversa. Prin acest demers dorim limitarea oricăror influențe din partea partidelor politice în mass-media, dar și dispariția rolului jucat de finanțatori în deciziile politice”, a precizat, la rândul său, pentru AGERPRES, europarlamentarul Victor Negrescu.

O altă prevedere a proiectului se referă la schimbarea sistemului de finanțare a partidelor, prin „impunerea unor limite de finanțare, fixate la un salariu mediu brut pentru persoanele fizice și maxim 10 la sută din impozitul pe profit la persoane juridice”.

„Propunem ca absolut toate cheltuielile cu donații către politicieni ori partide să fie transparente pentru public, prin publicarea într-un registru special de donații, a tuturor sponsorizărilor primite de la persoane fizice ori juridice”, a mai spus Cosmin Necula.

Europarlamentarul Victor Negrescu a precizat că, la elaborarea proiectului, s-a avut în vedere ca electoratul „să știe ce bani cheltuiesc partidele și pentru ce”.

„Dacă vrem o democrație puternică și o reinventare a întregii clase politice din România trebuie să încurajăm transparența decizională și să facem tot ceea ce putem pentru a aduce decizia politică cât mai aproape de oameni”, a conchis Cosmin Necula.

AGERPRES

Tribunalul București a decis marți condamnarea omului de afaceri Ovidiu Tender la 11 ani și patru luni închisoare, iar a lui Marian Iancu la 13 ani și opt luni de detenție în dosarul RAFO-Carom.

Decizia nu e definitivă și poate fi atacată cu apel.

În aceeași cauză, au fost condamnați Toader Găureanu și Marin Badea la câte 6 ani și 8 luni închisoare, Cicilia Dumitrescu la 5 ani și 8 luni închisoare, Bogdan Sălăjan la 5 ani închisoare, Kadri Mazhar Basaran la 6 ani închisoare.

Instanța a mai decis plata în solidar de către inculpații — Ovidiu Tender, Marian Iancu, Cicilia Dumitrescu și Marin Badea — a sumei de 1.388.282.035.175 lei vechi către SC Carom SA, la care se adaugă majorările și penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului și până la data executării integrale a plății.

Magistrații au hotărât confiscarea de la fiecare dintre inculpații Găureanu, Iancu, Sălăjan și Basaran a sumei de peste 34 milioane lei (în total peste 137 milioane lei), dobândită prin săvârșirea infracțiunilor și care nu servește la despăgubirea persoanei vătămate SC RAFO SA Onești.

De asemenea, TB a menținut sechestrul asigurator instituit de procuror asupra bunurilor aparținând inculpaților și părților responsabile civilmente.

În dosar, Ovidiu Tender a fost trimis în judecată pentru înșelăciune, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată și continuată, constituirea și apartenența la un grup de crimă organizată, spălare de bani și spălare de bani în formă continuată.

La rândul său, Marian Iancu este acuzat de complicitate la înșelăciune, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei în formă calificată și continuată, constituirea și apartenența la un grup de criminalitate organizată și spălare de bani în formă continuată.

Dosarul RAFO-Carom este unul dintre cele mai lungi procese din istoria justiției din România, fiind trimis la instanță în august 2006.

Rechizitoriul a fost întocmit de Alina Bica, pe atunci procuror șef birou la DIICOT.

Pe 23 august 2006, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Ovidiu Tender și Marian Iancu, alături de Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, Toader Găureanu și Bogdan Sălăjan.

Procurorii susțin că aceștia au constituit un grup de criminalitate organizată în vederea obținerii de fonduri financiare frauduloase, a căror sursă urma a fi disimulată prin încheierea unor contracte comerciale nelegale.

Infracțiunile comise de întregul grup au vizat, pe de o parte, încheierea nelegală a unor contracte de cesiune creanță și de garanție reală mobiliară în raport cu SC Carom SA Onești, iar, pe de altă parte, relațiile comerciale nelegale derulate de SC VGB Impex SRL București, în raport cu SC Rafo SA Onești.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 2002-2004, Ovidiu Tender, Marian Alexandru, Cicilia Dumitrescu și Marin Badea, în calitate de asociați, administratori de fapt, respectiv, de drept și directori sau angajați ai SC Tender SA Timișoara, SC VGB OIL SRL București, SC VGB Impex SRL București și SC Carom SA, s-au asociat pentru a desfășura o intensă activitate infracțională în urma căreia SC Carom SA a suferit un prejudiciu de aproximativ 1.434 miliarde lei vechi.

AGERPRES