In ultimele zile, in care a fost ger naprasnic nu doar noaptea ci si ziua, Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau a fost luata cu asalt de oamenii fara adapost. Miercuri seara, 15 persoane s-au cazat in salonul de observatie sau au ramas in sala de asteptare pentru a se incalzi si cu greu au fost convinsi de personalul medical sa mearga la adapostul din cartierul Gheraiesti. Reprezentantii spitalului spun ca multi dintre ei prefera sa vina la Urgente si sa plece de aici cu ambulanta decât sa mearga pe jos pâna la locul de cazare, iar altii prefera sa ramâna si peste noapte, pentru ca la adapost trebuie sa respecte niste reguli.

„Acolo nu au voie sa consume alcool si trebuie sa se spele. Ei vin la noi pentru ca sunt dusi cu ambulanta. Predomina cazurile din judet. Nu se duc in localitatea de domiciliu si ramân aici. Dar nu este normal.”
Liliana Zaidel, asistent social Spitalul Judetean de Urgenta Bacau

Protocolul prevede ca persoanele adunate de pe strazi sa fie aduse la spital, unde sa fie investigate medical, si apoi duse la spatiul de cazare. La Bacau, acestea vin singure la unitatea medicala si nu se mai dau plecate.

„Afara este frig tare”

Joi dimineata, Gheorghe Z. (39 ani), din Gârleni, inca mai statea pe o banca de la intrarea in UPU. „Afara este frig tare. Unde sa ma duc? Ca sa plec acasa nu am bani si soferul de pe microbuz nu ma ia fara bilet”, se justifica barbatul. Pe timpul noptii el a dormit tot acolo si a nu a vrut sa plece la adapost pentru ca „mi-a spus unul ca e frig acolo, nu e bine”, spunea Gheorghe. Printre cei care isi fac veacul la Urgente se numara si o femeie de 57 de ani, din Plopana, diagnosticata cu multe afectiuni, printre care si cancer.

Refuza tratamentul si indemnizatia pe care o primeste pentru gradul de handicap o cheltuie pe bautura. Asistentele sociale le intind tuturor sarmanilor o mâna de ajutor, dar nu toti doresc sa fie ajutati. Se cauta solutii pentru cei cu probleme medicale si care nu au asigurare de sanatate, se zbat sa le gaseasca haine de schimb si sa primeasca un ajutor social. Chiar daca sunt sprijiniti, putini sunt cei care se reabiliteaza.

O bacauanca a fost condamnata la 5 ani de închisoare pentru evaziune fiscala, dupa ce a facut o gaura in bugetul de stat de peste 5 milioane lei (circa 1,2 milioane euro). Femeia are antecedente penale si este arestata in alta cauza. Ea trebuie sa plateasca acest prejudiciu impresionant, insa autoritatile nu au putut dispune masura sechestrului pentru ca inculpata nu deţine bunuri mobile sau imobile.

Maria B. a fost trimisa in judecata de catre procurorii DNA Bacau, in noiembrie 2013, pentru infracţiunea de evaziune fiscala. Ea a fost acuzata ca, în calitate de administrator împuternicit al SC Phoenix Oil 2010 SRL Bacau, în perioada august 2010 – martie 2011, nu a înregistrat în evidentele contabile ale societatii operatiunile comerciale intracomunitare desfasurate si veniturile obtinute, pentru a evita plata taxei pe valoare adaugata si a impozitului pe profit. In acest fel, a produs bugetului de stat un prejudiciu de 5.272.481,16 lei (1,2 milioane euro).

Condamnata in mai multe dosare penale si arestata intr-o alta cauza, Maria B. a dat in instanta o declaratie de recunoastere. In rechizitoriu se spune ca, in luna august 2010, Maria B. si-a deschis o firma care avea ca principal obiect de activitate comertul cu ridicata a combustibililor lichizi, gazosi si a produselor derivate.

Având deja o condamnare la activ si fiindu-i interzis dreptul de a administra societati comerciale, ca administrator al firmei nou-infiintate a fost trecuta, in acte, o alta persoana. In realitate, societatea era condusa din umbra de catre Maria B, iar pentru acest “sprijin” inculpata ii platea administratorului 800 lei pe luna, fara ca acesta sa presteze vreo activitate. Odata infiintata firma, Maria B. a inceput sa faca achizitii intracomunitare de legume, fructe, carne si oua din mai multe tari europene, operatiuni pe care nu le-a evidentiat în totalitate în documentele contabile ale societatii cu scopul de a ascunde veniturile realizate si pentru a scapa de plata taxei pe valoare adaugata.

Statul nu are de unde recupera prejudiciul

In perioada decembrie 2010 – martie 2011, SC Phoenix OIL 2010 SRL Bacau a facut achizitii intracomunitare de la 36 de parteneri din Olanda, Polonia, Austria, Spania, Slovenia, Cipru, Germania, Ungaria si Grecia, în valoare totala de aproape 3,7 milioane euro (15,4 milioane lei). Veniturile totale estimate de autoritatile fiscale, dupa aplicarea adaosului comercial, depasesc 19 milioane lei, prejudiciul produs bugetului de stat fiind de peste 5,2 milioane lei.

Anul trecut, Tribunalul Bacau a condamnat-o pe Maria B. la 5 ani de inchisoare. Instanta a luat in calcul nu doar antecedentele penale (numeroase condamnari pentru infractiuni contra patrimoniului sau la legea cecului), ci si valoarea foarte mare a prejudiciului. Prin sentinta data, Maria B. a fost obligata sa plateasca prejudiciul cauzat statului.

Dar, instanta a respins cererea de instituire a sechestrului dintr-un motiv foarte simplu: inculpata nu detine bunuri mobile sau imobile. Maria B. a facut apel impotriva sentintei, iar dosarul a ajuns, la sfârsitul anului trecut, la Curtea de Apel.

Atmosfera de Antactica, joi, prin Piata Centrala, unde doar doi-trei comercianti si bradul ramas de la Craciun, alaturi de tomberoanele aranjate militareste, au avut curajul sa infrunte temperaturile cu minus. Printre ei si Ion Coca, imbracat in uniforma de camuflaj, un fermier din zona Falticeniului, venit cu mere la vânzare.

Are 15 hectare de pomi fructiferi, impreuna cu fratele sau. In toamna trecuta, a recoltat cam 30 de tone la hectar. Indura frigul ca sa mai scoata ceva bani din merele pe care le are. „Noaptea, dorm la o gazda, in Bacau.

E greu, pentru ca, vedeti, lumea nu a iesit la piata pe frigul asta. Barem daca era inchisa piata, sa nu intre asa frigul, poate mai venea lume. Dau kilul de mere cu 2 lei, 2,5 lei, dar nu scot mare lucru. Nu-mi fac o casa din banii astia. Daca mai am si o pana pe drum, de la Lamasesti, comuna Radaseni, de unde vin, si pâna in Bacau, va dati seama, cresc cheltuielile”, explica omul. Cât mai stau de vorba cu Ion, mintenas incep sa si vina clientii, atrasi, probabil si de vederea camerei foto pe care o expun. Nea Motoc e energetician, din zona Racaciunului, la una dintre centralele electrice de pe Siret. Cumpara vreo cinci kile de mere. Pentru copii. Are trei, dintre care unul in Bacau, subofiter la Pompieri. „In doua zile le termina, ca-si mai ia si la serviciu, de manânca cu colegii, si gata, s-au dus”, zice omul.

In hala acoperita, rezervata florarilor si celor de mai vând zarzavaturi si alte cele, il gasesc pe Berni Antal, de 50 si… treaba lui, ca „anii si banii nu se spun”. E ceva mai cald decât afara, la fructe. Se ocupa cu agricultura, la Faraoani, unde are vreo trei hectare de teren, plus altele luate in arenda. A facut de toate, in viata lui, dar, cel mai mult, soferie.

„Am lucrat pe la unguri, prin tara, dar acum nu mai merge. Am doi copii, o fata de 19 ani si un baiat de 14. Sotia nu lucreaza, are grija de gospodarie cât sunt eu plecat. Mai cresc o vaca, un porc. Laptele nu-l mai iau fabricile, il vând aici, la piata, cu 5 lei bidonul de doi litri.”
Berni Antal

Vinde cam tot ce obtine din gospodaria proprie, de la faina, malai, porumb, grâu si porumb boabe – pentru porumbei si alte pasari, pâna la pepeni murati, vin si tuica.

La sectorul „Lactate”, tanti Tinca Munteanu, de 66 de ani, din Saucesti, fost tehnician veterinar la CAP-ul din sat, ingheata pe scaun, in asteptarea clientilor. Are 10 vaci acasa. Si nu se lasa de meserie. A cumparat, initial, o vaca si doi taurasi, de la tatal sau. Vinde botul de brânza scoapta cu 6 lei bucata, pentru batrâni, bolnavi sau copii, chiar si cu mai putin l-ar da daca ar fi clienti.

„Nu mai are lumea bani, e si frig. Poate o sa vina mai dupa 15, când iau salariile. Noroc ca am acasa doi baieti din sat care ma ajuta la munca, altfel nu m-as descurca. Vin doua saptamâni la piata pentru ei, ca sa am bani pentru salarii. Copiii mei sunt plecati la casele lor, fata e doctor la Iasi, iar baiatul e prin sat, dar are alta ocupatie.”
Tinca Munteanu

Femeia mai spune ca o parte dintre viteii pe care-i fata vacile ii vinde, dupa ce ii face mai mari, „lui Iulian, care are magazinul de carne de jos”. Cu 6 lei kilogramul, in viu, „pentru ca are Iulian are si abator, la Balcescu”, dar nu e prea rentabil. Daca ar vinde carnea de vita transata, la pachete, cu 15 lei kilogramul, asa cum se obisnuieste in sat, alta ar fi afacerea. Asa, incearca sa mai faca un ban cu „smântâna de la separator”, vedeta produselor lactate.

Majoritatea persoanelor reclama ca nu li se iau in considerare adeverintele de vechime in grupe superioare de munca. De cealalta parte, conducerea Casei de Pensii argumenteaza ca adeverintele respective nu sunt corecte, deoarece meseriile mentionate nu se incadreaza, potrivit legii, in nicio grupa superioara de munca. Din vina angajatorilor care au eliberat adeverintele in cauza, multe persoane sunt purtate pe drumuri degeaba.

Este miercuri, zi de audienta la directorul executiv al Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. La 9.00, ora inceperii dialogului cu seful institutiei, in holul acesteia, peste zece persoane asteptau sa-i spuna pasul lor. Desi are 91 de ani, Vasile Condurache, din Secuieni, s-a trezit dis de dimineata, astfel ca a fost primul sosit intre cei zece. Este inca viguros si are mintea foarte agera.

A venit sa solicite pensia unuia dintre frati care a decedat la inceputul lunii noiembrie. „Nu are cine sa umble pe drumuri pentru aceasta. Eu am venit de vreo câteva ori aici, dar mi-au spus ca nu au voie sa dea pensia decât sotiei, copiilor sau parintilor pensionarului decedat. Sunt la pensie de foarte multa vreme, am lucrat in Politie, dar mai muncesc inca. Sunt casier la ceareul (C.A.R. – Casa de Ajutor Reciproc) pensionarilor. Eu nu fac matrapazlâcuri, asa ca de ce nu-mi da pensia pe luna noiembrie a fratelui meu?”, a intrebat-o Vasile Condurache pe Alina Iftode, directorul CJP Bacau. Dar directorul institutiei, pe buna dreptate, i-a argumentat ca, potrivit legii, orice ruda a unui pensionar care a murit are nevoie de procura de la notar, pentru a intra in posesia drepturilor celui decedat. Spre surprinderea noastra, batrânul a inteles imediat foarte bine ce are de facut si s-a conformat. Dar nu la fel de simplu au stat lucrurile si in cazul celorlalte persoane venite in audienta.

Adeverinta fara valoare

Bernadeta B., din Bacau, are 58 de ani si a muncit atât in tara cât si in strainatate. Are o vechime de peste 30 de ani si doreste sa iasa la pensie anticipata partiala, deoarece este foarte bolnava si nu mai poate lucra. „Am muncit si in afara, in Italia, zece ani si jumatate cu contract, dar acum sunt foarte bolnava, ni s-a plâns femeia. Am angina pectorala, osteoporoza si alte boli. De trei ani nu mai lucrez si nu mai am bani. Am muncit o viata intreaga si acum am ajuns sa stau cu mâna intinsa la copii. Cu mai mult timp in urma am venit la ghiseul Casei de Pensii si am intrebat daca ma pot pensiona anticipat partial. Mi s-a spus ca dupa doua luni. Am revenit cu dosarul si mi s-a respins cererea de pensionare pe motiv ca nu am vechimea necesara. Am adus si o adeverinta ca am lucrat in grupa superioara de munca, dar nu mi se ia in considerare. De ce, pentru ca unitatea la care am lucrat scrie in adeverinta ca meseria mea se incadra in grupa a doua!?”. Din pacate, insa, meseria ei de lucrator la presa cartat nu este trecuta printre cele care au fost incadrate in grupa intâi sau a doua de munca. Asadar, nu primeste niciun spor de vechime. Dar femeia are posibilitatea de a iesi anticipat la pensie, prin cumularea vechimii in munca din România cu aceea realizata in Italia.

Ultima speranta, la instanta

Cazul prezentat mai sus nu este singular. In fiecare zi la conducerea CJP Bacau se prezinta numeroase persoane care se plâng ca nu li se iau in calcul adeverintele, eliberate de catre diversi angajatori, in care se mentioneaza ca au acumulat un anumit stagiu de cotizare intr-o grupa superioara de munca. Dar conducerea CJP Bacau are argumentele ei care nu pot fi demontate.

„In foarte multe cazuri incadrarea pe care angajatorii au facut-o in grupele superioare de munca nu corespunde prevederilor legale. Ca atare, activitatea respectiva nu se regaseste in aplicatia noastra informatica. Prin urmare, daca noi introducem in calculator adeverintele eronate, programul informatic nu le valideaza, pentru ca nu sunt legale. Cei in cauza au, insa, posibilitatea actiunii in instanta.”
Alina Iftode, directorul CJP Bacau

In fiecare zi de audienta prin biroul directorului CJP Bacau trec intre 20 si 40 persoane, dintre care foarte multe reclama ca nu li se iau in considerare adeverintele de vechime in grupe superioare. Dar, de fapt, aceste adeverinte au fost completate fara a fi respectata legislatia in domeniu, ceea ce trebuie sa le dea serios de gândit celor care le-au eliberat.

Nu va imaginati ca am fost in Tara de Foc (Argentina). Nu. Capatul pamântului e in Bacau. Cel putin asa aratau joi dimineata unele strazi din carierul Serbanesti. De departe a fost cea mai geroasa dimineata din 2015, iar acest lucru s-a vazut si pe strazile pustii din Serbanesti.

Pe strada Viitorului, pubelele din fata curtilor erau goale, semn ca pe acolo au trecut cei de la salubritate. Pe strada Siretului era pustiu. In peisaj apare o caruta, desprinsa parca din filmul „Satra”, imagine ce trebuie imortalizata. Asta asa, ca sa ne aducem aminte ca suntem in mileniul III, intr-un oras european. Chiar si intr-un cartier marginas. Zaresc un om in departare, ma apropii si incerc sa port un dialog. Omul, destul de in vârsta, nu se lasa fotografiat. Spune ca are o problema la primarie si nu vrea sa fie recunoscut si sa ramâna cu problema nerezolvata. Totusi s-a recomandat ca fiind domnul Vasile Buca. „Se merge foarte greu. E gheata peste tot”, spune domnul Buca. L-am intrebat pe cetateanul din Serbanesti cum a mers deszapezirea in cartier.

„Greu dom’le. Cei de la primarie au spus odata la televizor ca nu sunt bani. Au venit o singura data, intr-o noapte, cu un tractor si o remorca, si au adunat ceva zapada. In rest am dat noi oamenii la lopata. Am depozitat zapada pe unde am putut, prin gradini si prin fata portilor.”
Vasile Buca, locuitor in cartier

Am colindat strazile si ulicioarele din Serbanesti in speranta ca mai gasim pe cineva, sa stam de vorba. Undeva, pe strada Ion Roata am intâlnit-o pe Eugenia Frigura. Si dânsa ne spune ca nu prea s-a facut deszapezire si ne povesteste cum au dat oamenii la lopata, cum au strâns zapada in carute si au carat-o pe câmp. „Dar nu asta este problema locuitorilor de pe strada noastra”, a adaugat Eugenia Frigura.

„De munca nu ne ferim. Suntem fara canalizare, si acest lucru ne doare cel mai tare. Ni s-a promis de ceva ani ca se rezolva, dar noi tot asa traim. Avem pompa de apa lânga veceu. Nici nu e igienic, dar ce sa facem? Iar strada asta e neasfaltata. Sa vedeti ce noroi o sa fie când o sa se dezghete. Asa ca acuma e bine.” Nici doamna Eugenia nu a acceptat sedinta foto pe motiv ca e urât imbracata si o mai cunoaste lumea, dar ne-a recomandat sa pozam strada. Zis si facut.

„Vânzare de 8 lei”

Mai departe, am dat in Calea Bârladului, de la care aveam mai multe pretentii. Bine, artera e circulabila la potential maxim, dar gramezile de zapada de la marginea drumului nu arata prea grozav. Soarele mai urca mercurul din termometre cu câteva grade, insa gerul ramâne la putere, iar acest lucru este vizibil si in Târgul de la Serbanesti. Câtiva vânzatori de lucruri aproape fara valoare asteapta clienti. Marfa e de sezon, de la schiuri pâna la manusi si haine groase.

Unul dintre ei incearca sa-mi vânda un aparat foto Polaroid, dar ii explic ca am unul mai performant si chiar ii fac o poza. Se uita la poza si zice ca nu e buna, ca nu e pe hârtie. Daca tot am intrat in vorba am vrut sa aflu mai multe. „Sunt de la 7 dimineata in târg. E frig, dar ce sa fac? Sa stau acasa sa ma uit la televizor? Uite, de dimineata am facut vânzare de 8 lei. Nu cumperi ceva? Uite, am o elice de plastic”, incearca vânzatorul sa ma convinga. Ii spun ca sunt de la ziar si il intreb cum il cheama.

„Nuu, nu ma dati la ziar ca afla nevasta-mea.” Oare asa sa fie? E chiar uimitor. In ultima perioada am tot intâlnit oameni ce n-au vrut sa-si decline identitatea. E teama asa de mare? Frigul patrunzator alunga oamenii din târg spre case.

Accident inainte de pod

La intoarcere catre oras, inainte de pod, accident. Un Opel inmatriculat in Italia a oprit brusc la trecere de pietoni, iar doua BMW-uri s-au infipt in Opel-ul din fata. Nimeni nu a patit nimic. Doar table indoite. Asta e de bine, daca se poate spune asa. In drum spre redactie, pe strada Nicolae Balcescu, oamenii de la Spatii Verzi curata antiderapantul ramas pe carosabilul uscat. Soarele straluceste, gerul face legea. Tocmai m-am intors de la capatul lumii. Din cartierul Serbanesti.

Echipa de conducere a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau a organizat, joi, o conferinta in care a prezentat in fata ziaristilor raportul activitatilor desfasurate anul trecut. Au fost prezenti Sorin Brasoveanu, director general, adjunctii Dana Titaru si Sorin Bârladeanu si Sorina Stiuca, director economic.

„In 2014 am continuat ceea ce ne-am propus ca strategie, in sensul de a gasi o familie pentru fiecare copil si de a inchide sistemul rezidential, astfel ca in 2016 in judetul Bacau sa nu mai existe niciun centru.

Astazi, mai exista unul singur. S-a dezvoltat reteaua de tip familial si foarte multi copii sunt, astazi, in familia largita sau in asistenta maternala”, a explicat Sorin Brasoveanu. Au fost furnizate date referitoare la serviciile asigurate in centre de plasament, apartamente si case de tip familial, protectia in regim de urgenta, serviciile de sprijin pentru tinerii cu dizabilitati si copiii abuzati sau exploatati, serviciile de prevenire a violentei si a separari minorului de familia sa.

Raportul vizeaza si componenta „adulti”: protectia persoanelor cu handicap, a celor traficate si a vârstnicilor, centrele rezidentiale si serviciile destinate adultilor neinstitutionalizati. Ultimul punct se refera la managementul institutiei, dificultatile intâmpinate in 2014, proiectele implementate de DGASPC Bacau ca solicitant sau ca partener si cele depuse spre finantare pentru 2015.

In sfârsit, ne pasa…

Sorin Brasoveanu a precizat ca 2014 a fost un an plin prin atragerea altor surse si a altor proiecte, pe care institutia nu le-ar fi putut realiza prin bugetul propriu. Unul dintre cele mai importante parteneriate este cel incheiat cu UNICEF. Un proiect s-a finalizat, dar va incepe altul, in ultimul Bacaul fiind judet-pilot, ceea ce reprezinta un mare câstig, dar si o mare raspundere.

Directorul DGASPC a afirmat ca 2014 a fost un an al schimbarii, un an special: „Am constatat o schimbare a mentalitatii comunitatii, iar asta se datoreaza si mass-media, care este un formator de opinie. Ati fost alaturi de noi si cu critici, si in ceea ce am facut bun. Din ce in ce mai multe persoane fizice si persoane juridice, nu doar ONG, si unitati de invatamânt, biserici, parohii, societati comerciale doresc sa se implice in proiecte sociale, de la a aduce imbracaminte copiilor de sarbatori si a-i lua in vacanta, pâna la actiuni pe termen lung. E o schimbare de mentalitate care arata ca, in sfârsit, ne pasa.”

„Proiectul cu UNICEF, care s-a incheiat, a fost un nou inceput deoarece spre sfârsitul anului am incheiat un protocol de colaborare pe trei ani cu UNICEF, Ministerul Muncii si Ambasada Norvegiei, cu o valoare de aproape 5,3 milioane de euro. Dorim sa avem o baza de date in fiecare comunitate, iar copiii vulnerabili si familiile lor sa aiba acces la un pachet de servicii de baza.”
Sorin Brasoveanu, director general DGASPC Bacau

Ministerul Educatiei a stabilit ca simularile examenelor nationale din anul scolar in curs sa se desfasoare in zilele de 23, 24 si 25 februarie – Evaluarea Nationala, pentru elevii clasei a VIII-a, respectiv 2, 3, 4 si 6 martie – Bacalaureat, pentru elevii claselor a XI-a si a XII-a.

Disciplinele la care se organizeaza simularea Evaluarii Nationale sunt: Limba si literatura româna (23 februarie), Matematica (24 februarie) si Limba si literatura materna – pentru elevii apartinând minoritatilor nationale care au urmat cursurile gimnaziale in limba materna (25 februarie).

Afisarea rezultatelor este programata pentru data de 6 martie. Simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat are urmatorul calendar: Limba si literatura româna (2 martie), Limba si literatura materna (3 martie), proba obligatorie a profilului (4 martie) si, doar pentru elevii claselor a XII-a, proba la alegere a profilului si specializarii (6 martie).

Toate probele sunt scrise, iar afisarea rezultatelor va avea loc pe data de 12 martie. Toate aceste simulari sunt organizate pentru imbunatatirea performantelor scolare, iar rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecarei unitati de invatamânt.

Simularile au un dublu scop: familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluari nationale si optimizarea rezultatelor obtinute de catre elevii din invatamântul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale.