La fiecare sfârsit de ianuarie, credinciosii crestin-ortodocsi praznuiesc laolalta pe Sfintii Parinti Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur sub numele Sfintii Trei Ierarhi.
Considerati drept stâlpi ai crestinismului, acestia, prin vietile lor sfinte si invataturile lor, au format adevarate indreptare de Ortodoxie.
In municipiul Bacau, celor trei Sfinti Parinti le-a fost inchinata biserica de lemn din cartierul Stefan cel Mare.
Aparuta imediat dupa revolutia din 1989 ca o oaza de spiritualitate intr-un cartier muncitoresc ridicat in perioada comunista, Biserica Sfintii Trei Ierarhi a adus caldura arhitecturii traditionale printre gri-urile reci ale betoanelor ce o inconjoara.
Vineri, 30 ianuarie, enoriasii parohiei „Sfintii Trei Ierarhi” in frunte cu preotii slujitori, pr. paroh Aurel Cârlan, pr. Vasile Sârcu si pr. Ovidiu Sârcu, alaturi de invitatii lor, vor participa la Sfânta Liturghie oficiata cu prilejul hramului bisericii, sarbatorind prin rugaciune pe cei trei Sfinti Parinti, patroni ai locasului de cult din zona de nord a municipiului Bacau.
De trei saptamâni, bacauanii care locuiesc pe strada Stadionului orbecaie noaptea ca sa ajunga acasa. Lipsa iluminatului stradal stârneste nemultumirea celor care locuiesc la blocul nr.13/A si la blocul nr. 17 scaraA/B.
Oamenii spun ca au facut numeroase plângeri la Primaria Bacau, insa nu au obtinut nicio reactie. Nemultumirile legate de lipsa luminii au ajuns si in atentia Asociatiei de proprietari „Crizantema”.
„Acum trei zile am facut sesizare la primarie, la doamna Bancila, care se ocupa de iluminat si am sperat ca o sa se remedieze aceasta problema. N-a venit nimeni pâna acum. Cred ca daca s-ar organiza putin mai bine, lucrurile ar sta altfel”, declara Virgil Nemteanu, presedintele Asociatiei de proprietari „Crizantema”.
Locatarii din zona spun ca se tem pentru siguranta lor si a copiilor odata cu lasarea serii. „Avem copii care invata dupa-amiaza si ajung acasa pe inserat. Noi lucram schimbul doi si ajungem acasa aproape de miezul noptii. Imi este frica! Il mai sun pe sotul sa vina inaintea mea, insa nici pe el nu pot sa-l sacrific seara de seara. Mi-e teama in special de betivii care isi fac veacul prin zona”, spune Irina Balta, locatar.
V-ati intrebat vreodata cum ar fi aratat România anului 2015 daca nu ar fi cazut comunismul?
Macar si numai din perspectiva accesului la informatie, ne putem face o imagine daca ne uitam la Cuba.
Pe vremuri, românii isi creau televiziuni „de bloc”, tragând cabluri coaxiale de la proprietarul singurului videocasetofon din imobil. Contra unei taxe lunare de 100 de lei, românii de dinainte de 1989 puteau sa vada câteva filme in fiecare seara, chiar daca televiziunea nationala nu transmitea decât muzica patriotica.
In Cuba, unde, din cauza embargoului impus de SUA, accesul la tehnologie este extrem de dificil, pretul unei ore de acces la Internet ajungand la un sfert din salariul lunar, a inceput sa functioneze o retea locala de computere, conectate intre ele wireless.
Initiativa, scrie The Independent, este a localnicilor, care au rezolvat in acest fel problema accesului la informatie.
Peste 9.000 de computere sunt conectate la reteaua SNet, care este tolerata de autoritatile comuniste.
Asta si pentru ca sute de voluntari modereaza reteaua, având grija sa nu se transfere pornografie, sa nu se discute politica si sa nu existe acces la adevaratul Internet.
Cine incalca regulile este pedepsit cu deconectarea de la retea: o zi, daca greseala este mica, putându-se ajunge pâna la deconectarea pe viata.
Ce fac cubanezii cu SNet? Se joaca, urmaresc filme piratate, schimba retete culinare, discuta in camere de chat si pierd vremea pe o versiune locala a facebook-ului.
SNet este doar una dintre retele, cea mai mare, ce-i drept.
Ştiinţa Bacău a fost infranta in ultimul meci din grupa B a Ligii Campionilor la volei feminin. Fenerbahce s-a impus cu 3-0 in meciul desfasurat miercuri seara in deplasare, in Turcia.
Primaria Traian a reusit sa construiasca, in pofida greutatilor si a scaderii veniturilor, doua obiective noi si sa obtina o finantare de un milion de euro pentru infrastructura rutiera. Centrul de Zi, o cladire moderna situata lânga scoala, in care se vor desfasura activitati pentru copiii proveniti din familii aflate in dificultate, a fost finalizat.
„Am terminat lucrarile si speram ca luna viitoare sa-l putem inaugura. Valoarea investitiei este de 50.000 de euro, suma pe care am primit-o de la Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice”, ne-a explicat Sorin Ghergheluca, primarul comunei Traian.
Alte investitii sustinute din fonduri extrabugetare sunt centrala termica si grupul sanitar de la Scoala Zapodia.
„In 2015, vom asfalta un tronson de 3,5 km de drum comunal in satul Traian, pentru care am facut licitatia. Este un obiectiv finantat de Ministerul Dezvoltarii Regionale prin Programul National de Dezvoltare Locala”, arata edilul. Executia va incepe când se va incalzi vremea.Valoarea totata a drumului, manopera si materiale de constructie, ajunge la un milion de euro.
Daca va avea bani, Sorin Ghergheluca vrea sa reabiliteze scoala veche din Traian, ceea ce ar insemna schimbarea dusumelelor si inlocuirea sobei cu o centrala termica performanta, sa extinda reteaua de apa-canalizare in satele Bogdanesti si Zapodia si sa construiasca un camin cultural.
Gheorghe Frantz si-a incuiat atelierul pe dinauntru. Nu mai sunati, nu mai bateti la usa. Câteva zile nu mai raspunde nimeni. Artistul “citeste” ultima fila din “Jurnalul unui român”. Prima o gasim in “Artisti plastici amatori din judetul Bacau”, din 1980. Avea 19 ani, participase la o tabara de creatie de la Berzunti, unde a fost impreuna cu maestrul si idolul lui, pictorul Gheorghe Velea, de care il va lega cea mai frumoasa prietenie dintre un elev si un profesor. Participa la prima expozitie de grup. Sever Bodron, in albumul amintit, spune despre tânarul Frantz ca “se remarca prin starea de spirit, prin predispozitia lirica, linie si sensibilitate”.
Artist si mester iscusit
A inceput ca pictor decorator, la fosta cooperativa “Constructorul”, arta plastica (pictura, grafica, arta decorativa, fotografia) devenindu-i nu un hobby, ci insasi ratiunea sa de a trai. A fost artist si mester, un iscusit si talentat mester, ore si zile, luni si ani s-a aplecat asupra a tot ce mintea omeneasca poate gândi. Gheorghe Frantz nu a urmat studii academice, el si-a desavârsit arta si talentul in atelierul omului si artistului pe care l-a divinizat: Gheoghe Velea, dar si in atelierele marilor artisti Constantin Piliuta, Constantin Blendea si Ion Gânju. Spirit novator, mereu nelinistit, cu steaua celui harazit cu talent, a creat si a expus in mari muzee din Europa, a participat la tabere internationale de arta plastica, intorcându-se mereu, mai bogat, in micul lui atelier.
“Gheorghe Frantz nu a fost membru al Uniunii Artistilor Plastici, insa a fost membru cu drepturi depline al tuturor artistilor bacauani. Fire deschisa, cu o cultura artistica ampla, a fost mereu prezent la toate intâmplarile noastre. Gheorghe Frantz a fost un personaj, un «personaj» al propriei persoane, un om cu un suflet mare, dispus sa cultive mereu noi prietenii. Este o mare pierdere pentru pentru noi, pentru mediul artistic al Bacaului.” Dionis Puscuta, presedinte al UAP Bacau
A expus in Bacau, la galeriile ALFA, la Saloanele Moldovei, in Onesti si Moinesti, Viena, Paris, Budapesta, publicul si critica fiind unanimi in aprecieri: un artist al locului, cu influente si radacini in arta populara, dar si in marile teme ale umanitatii, inspirându-se si din muzica lui Enescu si poezia lui Nichita.“În fapt, pictorul reconstruieste un teritoriu al artelor înfratite unde Cuvântul primordial determina sensul, iar arhitectura imaginii accesul la zonele eterate ale spiritului. La întrebarea, fireasca, desigur, ce spune Frantz?, vom raspunde fara echivoc: pictorul inventeaza prin imagine altarele gotice ale poeziei fara de care existenta noastra ar fi neîndoielnic cu mult mai saraca…”, scrie Valentin Ciuca, critic de arta.
Vizionar, artist si creator de frumos
A fost si un pionier, un indraznet investitor, Gheorghe Frantz a creat, mai din nimic, trudit din greu, schimbând o casa boiereasca aproape ruinata într-un loc fermecator, deschis unor fericite întâmplari artistice. A creat, asadar, o galerie de arta particulara (Oituz 32) si i-a dat numele de Velea, în semn de mare pretuire pentru cel care i-a fost profesor si mentor. A trait si o cumplita drama, dupa ce a achizitionat, cu acte legale, o parte din casa care a apartinut regentului Buzdugan, unde a amenajat galeria, s-a trezit târât in numeroase procese, fiind lasat singur in fata puhoaielor de avocati, care i-au revendicat imobilul. A luptat pâna la epuizare pentru dreptate, pentru ceea ce a crezut el ca este de folos pentru comunitate.
Nu a abandonat lupta, s-a aplecat si cu mai multa generozitate, intr-un alt proiect. Prin Fundatia Transart, a infiintat centrul Cultural “Sura cu dor” de la Magura, un loc de intâlnire a artelor, a creatorilor de frumos.
A primit unul dintre cele mai prestigioase premii, cel de la Saloanele Moldovei, aproape de suflet fiindu-i, dupa cum ne marturisea, Premiul DESTEPTAREA, acordat in anul 2012.
FOTO: Viorel Cojan
Gheorghe Frantz, artist fotograf
Cei care l-au cunoscut pe artistul plastic Gheorghe Frantz il pastreaza in memorie ca pe un practician multivalent in domeniul artelor vizuale. Pasiunea pentru fotografie a imbinat-o cu experienta sa plastica, oferind astfel lucrari de simbioza pe care iubitorii de arta le-au putut admira in saloanele fotografice organizate pe simezele galeriilor de arta bacauane. Artistul-fotograf Ioan Viorel Cojan, curatorul saloanelor foto mai sus amintite, si-l aminteste pe Gheorghe Frantz, bunul sau prieten, ca fiind prin excelenta „un om al experimentelor. El imbina tehnica lui picturala cu fotografia, intervenind plastic pe printurile foto, dându-le o amprenta personala prin efectele spontane obtinute. Astfel, el realiza lucrari la granita dintre pictura si fotografie.” Liviu Maftei, fotoreporter
Gheorghe Frantz si-a inchis atelierul pe dinauntru. Nu ne-a spus Adio! Acum putem intra. Gheorghe Frantz este peste tot, Cavalerul Prieteniei ne-a invitat la o Retrospectiva. A vietii, a artei lui, deschisa spre lume.
Frantz facea parte din stirpea rara a celor delicati sufleteste
Parca mai ieri am stat de vorba cu Frantz. Cum redactia Ateneului e la vreo doi pasi de Galeriile Velea, trageam deseori câte o fuga pe la el, ca sa mai stam de vorba. Ma uitam la ce lucra, îl întrebam ce proiecte mai are, rasfoiam câte un catalog de arta, schimbam impresii despre vreo expozitie. Ultima oara am vorbit mai mult cu el pe la sfârsitul anului, înainte de aniversarea celor 25 de ani ai Desteptarii, moment pentru care el a facut frumoasele si expresivele trofee. Pentru ca, dincolo de aparenta lui modesta, calma, amabila, de surâsul mereu binevoitor, Gheorghe Frantz ascundea nebanuite energii creatoare. În deruta zilelor noastre si într-o lume adeseori buimaca, abulica si apatica, el a dovedit ca are o vie imaginatie constructiva, spirit de initiativa si o sumedenie de alte calitati practice, administrative, pe care nimeni nu le anticipase.
Sunt foarte mâhnita ca trebuie sa vorbesc acum despre Frantz la timpul trecut. A fost un om sensibil si generos, un bun prieten, saritor la nevoie, atent, afectuos, facând parte din stirpea rara a celor delicati sufleteste. Îmi voi aminti inflexiunile domoale, usor cântate ale vocii sale si surâsul cald care-i lumina fata si-ti transmitea o stare de bine. Carmen Mihalache, director al Revistei ATENEU
Frantz Gheorghe s-a nascut la Agas, Bacau, la 7 noiembrie 1961. Urmeaza Scoala Normala de Arte si Meserii din Agas, iar in perioada 1976-1980 frecventeaza si absolva Liceul de Arta, Bacau, avându-l ca profesor pe Gh. Velea – ce, peste ani, a devenit patron spiritual al Galeriilor de Arta “Velea” din Bacau.1980-1981- studiaza, privat, cu pictorul Constantin Piliuta, se perfectioneaza timp de mai multi ani in atelierele pictorilor Constantin Blendea, Ion Gânju si Gheorghe Velea. Participa la Taberele de creatie de la Berzunti si la Poiana Sarata. 1991-1993 Creeaza Fundatia TransArt LTD Bacau si organizeaza o tabara de Creatie la Runc – Buhusi. Se documenteaza la Viena asupra creatiei lui Klimt si Hunderwasser. Realizeaza Centrul Vogue – Bacau si participa la Tabara de creatie Salzburg-Austria în anul 1993.
In anii 1994-2006, deschide expozitii la Bassel-Elvetia (1994), Eysines-Bordeaux (1996), Centrul Cultural Român, Budapesta (2004), Salonul International de Arta Contemporana si Religioasa, Paris (2005), Expozitia Gânduri si imagini la Institutul Cultural, Budapesta (2005) etc. A participat la Taberele de Creatie de la Grintzing, Viena, Geneva, Tenerife, Arena-Austria, Achen-Germania, Firenze Pessaro si la Frejus-Santaugule, Franta. (Datele biografice sunt preluate din Dictionarul ilustrat al Artelor Frumoase din Moldova (1800-2010), scos la Editura ART XXI, Iasi 2011, realizat de criticul Valentin Ciuca -Iasi).
O tanara in varsta de 35 de ani, venita din Botosani la niste rude din Bacau s-a sinucis in aceasta seara.
Tanara s-a spanzurat intr-un apartament situat pe strada Fagaras. Inca nu exista informatii referitoare la cauzele sinuciderii, insa, se pare ca tanara suferea de depresie.
Corpul neinsufletit al tinerei a fost dus la Morga in vederea realizarii necropsiei.
O campanie care promitea sa fereasca fetitele de cancer de col uterin, atunci când ajungeau la maturitate si isi incepeau viata sexuala, a murit in scurt timp de la lansarea ei, in 2008. Asta in ciuda eforturilor specialistilor de a o resuscita. Este vorba despre campania de vaccinare impotriva HPV (Human Papilloma Virus) ce vizeaza in special copilele de 11 – 13 ani.
Controversele aparute in jurul acestui vaccin (HPV) i-au speriat rapid pe parinti si au inceput sa refuze in masa administrarea acestuia fetelor lor. Acestia au devenit suspiciosi in momentul in care li s-a cerut sa-si dea acordul in scris pentru imunizare, lucru care nu se practica la alte vaccinari, si care a sunat ca si când daca fata lor va pati ceva atunci doar ei vor raspunde. Asa s-a ajuns ca dozele sa expire in depozite sau cabinete, iar numarul vaccinarilor sa se apropie de zero.
Un “NU” categoric in scoli
Desi am intrat in al saptelea an de derulare a acestui program, campania de vaccinare nu a “prins” nici acum in scoli. Chiar daca s-au organizat campanii de informare si intâlniri cu parintii. Ar fi vizate, in special, elevele cu vârste intre 11 si 13 ani. „In niciun an nu a avut succes aceasta campanie. Refuzul a fost in masa. Anul acesta am avea in jur de 35 de fetite care ar putea beneficia de HPV gratuit, dar nu sunt solicitari. Fiecare interpreteaza cum vrea aceasta campanie. Acum discutiile sunt la nivel de medic scolar”, ne-a declarat prof. Florentina Vieru, director la Scoala “Ion Creanga” Bacau.
Reticenta elevelor, dar mai ales a parintilor, cu privire la aceasta vaccinare este simtita in fiecare scoala, atât in mediul urban, dar, mai ales, in rural. „La noi nu a venit nimeni la scoala, pe aceasta campanie. Acum, atât elevele, cât si parintii lor, sunt directionati catre medicul de dispensar. Anul acesta avem in jur de 20 de fete de clasa a VII-a”, a ararat si prof. Felicia Iordache, director la Scoala Gimnaziala din Manastirea Casin.
Informare da, aprovizionare ba
Potrivit celor de la Directia de Sanatate Publica (DSP) Bacau, campania de informare cu privire la acest vaccin continua, insa nu s-au mai achizitionat noi flacoane. „Aceasta campanie, care a mers neintrerupt din 2012 pâna in prezent, a condus la trezirea interesului din partea parintilor pentru vaccinarea copilului.
Periodic la DSP medicii de familie transmit liste de solicitari care, ulterior, ajung la Ministerul Sanatatii. In 2014, in judetul Bacau, s-au primit circa 500 de solicitari de la un numar restrâns de medici, insa nu s-au facut vaccinari”, spune dr. Cecilia Lucaci, din cadrul DSP Bacau. Se pare ca Ministerul Sanatatii vrea mai intâi sa se asigure ca parintii sunt deschisi fata de acest vaccin, care nu este unul ieftin, astfel incât sa nu se comande doze care sa stea in depozite pâna la expirare si sa fie aruncate.
Anul trecut, 246 de bacauance diagnosticate cu cancer de col uterin
Vaccinul, care in zilele noastre promite sa le mentina sanatoase pe copilele din gimnaziu, ar fi salvat sute de femei de chinurile bolii sau chiar de la moarte daca ar fi avut posibilitatea sa se imunizeze in trecut. Pentru ele s-a demarat Programul de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, intrucât, descoperit la timp, acest tip de cancer este vindecabil. Anul trecut, in judetul Bacau, 246 de femei au fost depistate cu cancer de col uterin prin acest program.
„In 2014, au fost testate, in total, 4.905 femei, dintre care 2.590 in trimestrul IV, iar dintre acestea din urma 127 au primit un rezultat pozitiv”, explica dr. Cecilia Lucaci. Asadar, in ultimele trei luni ale anului s-a reusit recuperarea timpului pierdut si s-au testat femei cât in primele noua luni. Ministerul Sanatatii a alocat pentru aceasta parte a anului un fond important si astfel mai multe femei au putut sa-si verifice starea de sanatate.
Din totalul celor testate, 3.668 aveau modificari celulare, insa non-neoplazice, iar majoritatea au primit recomandari de la medic. In cazul a 2.051 de femei s-a cerut repetarea testului, dupa tratament sau dupa rezultatul pozitiv. Programul de screening pentru depistarea cancerului de col uterin continua si in acest an, asa ca femeile se pot adresa medicului de familie pentru a se testa.
In judetul Bacau, din 2008 si pâna in 2013, s-au vaccinat impotriva HPV 5.634 de persoane. Desi campania viza doar imunizarea fetitelor, in 2008 nu au acceptat vaccinul decât 53 de copile, iar in 2009 alte 172. Pentru ca s-a dovedit a fi un fiasco pe acest segment, Ministerul Sanatatii a decis sa extinda vaccinarea si la fetele de pâna in 24 de ani sau chiar trecute de aceasta vârsta. Vaccinarea s-a efectuat prin cabinetele medicale din unitatile de invatamânt preuniversitare si universitare, ale medicilor de familie, de obstetrica-ginecologie si cele de planificare familiala.
„Anul acesta a venit cineva din Italia cu copilul sa fie inscris la scoala noastra. Am observat pe fisa de vaccinari ca avea acest vaccin facut. Si acolo e contra-cost, nu gratuit ca la noi.” prof. Florentina Vieru, director la Scoala “Ion Creanga” Bacau
Pe primul loc in Europa la mortalitate
Tara noastra se situeaza pe primul loc în Europa, în ceea ce priveste mortalitatea prin cancer de col uterin si reprezinta a doua cauza de mortalitate prin cancer la femeile din România, dupa cancerul de sân, si prima cauza de mortalitate la cele cu vârste între 25 si 44 de ani. Programele de screening pot preveni pâna la 80% din cazurile de cancer de col uterin, spun specialistii si, de aceea, la nivel national se deruleaza în perioada 25 – 31 ianuarie 2015, campania „STOP cancerului de col uterin”.
„Recomand acest vaccin, pentru ca are numai beneficii. Poate fi administrat si la vârste mai mari, chiar si la 40 de ani. Am avut paciente care au facut acest vaccin, pe fondul unor probleme de sanatate, si acum sunt vindecate total. Pacat ca lumea nu constientizeaza ca un vaccin poate salva viata. Este un vaccin antiviral recomandabil mai ales la vârste foarte fragede.” dr. Vladimir Corneliac, medic primar Maternitatea Bacau
O spune chiar Mioara Iacob, fost mandatar al persoanei care a detinut pâna nu demult casa si terenul de pe strada George Apostu, nr. 9.
„Imobilul s-a vândut, insa, fiind vorba despre o proprietate privata, proprietarul nu doreste sa faca publice informatii confidentiale”, declara Mioara Iacob. Locatarii din blocul nr. 11 aflat in imediata vecinatate a ruinelor Casei Alecsandri (asa cum este cunoscuta in oras) spun ca bannerul cu anuntul de vânzare a fost postat din primavara anului trecut, insa nu au vazut in zona niciun potential cumparator.
Oamenii nu stiau ca proprietatea respectiva a fost deja vânduta, insa, s-au bucurat la gândul ca intr-o zi vor scapa de imaginea sinistra din spatele blocului. „Locuiesc de 36 de ani in acest bloc si am vazut in fiecare an cum se degradeaza Casa Alecsandri. Au trecut anii, au venit retrocedarile, am auzit la un moment dat ca un italian revendica aceasta casa, insa, cred ca la mijloc este vorba despre interese ascunse.
Cred ca tot cineva cu bani va pune mâna pe terenul acesta”, declara Matei Ioan, locatar. Nici Gheorghe Ciuchi, care locuieste la blocul nr. 10, nu este multumit de lucrurile ce se petrec in perimetrul Casei Alecsandri: „Ar fi bine ca proprietarul sa-si imprejmuiasca terenul, pentru ca sunt o multime de pericole care ne pasc aici. Boschetarii i-au dat foc in câteva rânduri, au vandalizat-o, structura de rezistenta este la limita, este foarte mare mizerie si acest lucru deranjeaza din toate punctele de vedere”.
Desi imobilul respectiv este cunoscut sub denumirea de „Casa Alecsandri”, Mioara Iacob spune ca aceasta titulatura nu este corecta. „Aceasta proprietate nu a fost niciodata casa lui Alecsandri. Nu exista niciun document care sa ateste acest lucru. Nici macar reprezentantii Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural nu au iesit niciodata sa declare ca imobilul a fost al scriitorului. Cei care au sustinut vehement acest lucru au vândut doar fum autoritatilor. In cazul de fata nu conteaza mitul, pentru ca alta este realitatea”, declara Mioara Iacob.
Presedintele Fundatiei “Vasile Alecsandri” Bacau, conf. univ. dr. Ioan Danila, este surprins de informatie, dar mai ales sceptic asupra veridicitatii ei. “Nu se poate. Aceasta casa, monument istoric, indiferent daca este sau nu este casa lui Alecsandri, nu poate fi vânduta, ea are un regim special. Poate s-a vândut anexa, de lânga ea. Aceasta-i alta problema”.
La rândul lui, Petru Cimpoesu, director al Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu, ne-a spus ca nu are o asemenea informatie. “Daca se vindea, ar fi trebuit sa fie informata directia noastra. Exista legi in acest domeniu, mai ales ca noi am cerut si am insistat sa ni se comunice daca mai este trecuta pe lista monumentelor istorice, de patrimoniu. Ea ramâne pe aceasta lista. Ar mai fi o posibilitate, ca tranzactia, daca a avut loc, sa se fi facut direct prin Ministerul Culturii, ceea ce este putin probabil. Daca s-a vândut, va urma un proces”, ne-a declarat Petru Cimpoesu.
Pâna la urma, ceva adevar exista la mijloc: Mioara Iacob, reprezentanta a proprietarului, precizeaza ca exista doar un precontract de vânzare(!), neinregistrat la notar, insa anuntul de vânzare, de pe imobil, nu a fost retras. Credem ca a venit timpul ca, indiferent cine este proprietarul, situatia acestei case, devenita o pata neagra pe fata orasului, sa fie lamurita.
Ramona Ionescu, Ovidiu Pauliuc, Gheorghe Baltatescu
Judecatoria Bacau a dat condamnarile in dosarul a patru bacauani, arestati in iulie anul trecut pentru santaj si camatarie. Cea mai mare pedeapsa a primit-o P. F. care trebuie sa stea dupa gratii patru ani si doua luni.
Alti doi camatari, N. F. si D. F., au primit pedepse cu inchisoarea de trei ani si sase luni, iar un altul, O. F., a fost condamnat la doi ani si zece luni inchisoare. Din aceste pedepse se scade perioada deja executata prin retinere si arest preventiv, incepând cu data de 3 iulie 2014 pâna la zi.
Cei patru camatari au fost arestati dupa ce trei persoane care au împrumutat bani de la ei au mers la politie si s-au plâns ca sunt amenintate cu moartea si obligate sa plateasca saptamânal dobânzi de 50 la suta din împrumut.
Oamenii au reclamat atunci ca sunt nevoiti sa restituie sume ce depasesc de o suta de ori valoarea initiala a imprumutului si au povestit anchetatorilor despre presiunile si teroarea prin care au trecut dupa ce au facut greseala sa ia bani de la camatari.
Un astfel de caz disperat este cel al lui M.M.C. care a luat 800 de euro cu împrumut de la unul dintre camatari.
Lunar i s-a impus o dobânda de 200 euro si, astfel, imprumutul a ajuns, in doar câteva luni, la 1.500 euro. Strategia camatarilor era de a-i indatora cât mai mult pe oameni si de a-i plasa apoi la alti camatari care sa-i „ajute” pesemne cu alte imprumuturi din care sa acopere dobânzile uriase.
M.M.C. nu a realizat ca intra, astfel, intr-un „mecanism tip suveica” din care este imposibil de iesit. A luat de la un alt camatar 1.500 euro pentru care platea lunar 500 euro. A dus-o asa, dintr-un imprumut in altul, pâna a pierdut calculul dobânzilor si a cedat nervos.
Platea saptamânal sume cuprinse între 600 şi 900 de lei. Când nu a mai avut din ce sa plateasca nici dobânzile, camatarii au trecut la amenintari. I se calcula deja dobânda la dobânda. Membrii clanului au inceput sa-i faca vizite acasa, sa-i intimideze sotia si chiar sa o loveasca.
A fost primul avertisment. Al doilea pas, au amenintat camatarii, era sa le rapeasca fiica de 14 ani. In declaratia data la Parchet, mama lui M.M.C. a spus ca, în circa doi ani, ea le-a dat înapoi camatarilor aproape 70.000 euro.
Alte victime au povestit anchetatorilor cum au fost nevoite sa plece din oras si sa se ascunda pe la rude, la tara, de teama camatarilor. Unii si-au vândut apartamentul sau au facut credit pentru a reuşi sa-si achite datoriile. Dosarul a ajuns, la inceputul anului, la Curtea de Apel dupa ce inculpatii au contestat condamnarile date de Judecatoria Bacau.
Practicienii in insolventa bacauani cred ca o lege a falimentului personal ar fi necesara, in contextul in care si persoanele fizice sunt supuse deseori situatiilor in care nu mai pot returna credite ori nu mai pot face fata altor obligatii de plata. O astfel de situatie este creata, acum, de cresterea cursului valutar al francului elvetian.
„Legea inca nu a fost data si nu vrem sa facem, de la nivelul nostru, prea multe comentarii asupra ei – spune presedintele filialei Bacau a Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din România (UNPIR), Florin Dragomir -, dar putem opina ca este absolut necesara si in folosul celor care se afla in situatia de a nu mai putea returna un credit sau de a nu-si onora o obligatie financiara. Sunt patru proicte de lege in discutie, acum, si speram ca va fi aleasa varianta cea mai buna”.
Adoptarea unei astfel de legi are si destule opozitii, mai ales din partea bancilor comerciale, dar si a institutiilor financiare internationale. Cu toate acestea, presedintele UNPIR, Arin Stanescu, amintea, recent, ca in Uniunea Europeana 26 dintre cele 28 de state au o asemenea lege.
„Noul act normativ – spunea presedintele UNPIR – nu va aduce salvarea situatiei de criza provocata de cursul valutar al francului elvetian. Legea este necesara, dar nu va salva pe toata lumea. Vor merge catre insolventa toti cei care nu îsi pot plati obligatiile. Si este vorba despre orice fel de obligatii financiare. Dar, intrarea în insolventa se va face pe criterii obiective si nu sunt numai avantaje, sunt si dezavantaje.”
Intre avantaje ar fi suspendarea executarilor silite incepute, odata cu declansarea procedurii de insolventa, stoparea acumularii de dobânzi si penalitati pentru intârzierea la plata, protejarea persoanelor fizice debitori de buna credinta, toate creantele devin lichide si exigibile, toate actele unilaterale ale debitorului (imputerniciri/mandate acordate) nu mai produc efecte si se asigura un echilibru intre interesele debitorilor, persoane fizice, si cele ale creditorilor.
Fenerbahce Istanbul – Stiinta Bacau (miercuri, ora 19.00)
Ultimul bal in Liga Campionilor. Si, posibil, in Europa. Aflata pe ultimul loc in grupa B, Stiinta Bacau va parasi cea mai importanta competitie europeana inter-cluburi, indiferent de rezultatul pe care-l va obtine miercuri seara, pe terenul liderei Fenerbahce Istanbul. In joc se afla, insa, continuarea aventurii continentale, pe peronul B, numit CEV Cup.
„Noi ne jucam sansele; ce va fi, vom vedea. Regret unele puncte pierdute usor, poate prea usor in alte dispute din Liga, insa asta e situatia. Cert este ca, la Istanbul, nu avem nimic de pierdut. Prin urmare, imi doresc sa jucam cât mai bine, mai ales ca ultima impresie conteaza”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa.
Miercuri seara, studentele vor avea in fata o formatie cu ambitii mari in Liga. O confirma lotul de jucatoare, dar si parcursul lui Fener, care nu a pierdut decât un set din cele 16 disputate.
„Intâlnim o echipa foarte buna, care are in serviciul coreencei Kim Yeon-Koung o arma devastatoare, asa cum s-a putut observa si in meciul tur, de la Bacau. Daca am reusi sa anihilam sau macar sa nu suferim foarte mult pe serviciul coreencei, jocul ar fi mult mai echilibrat decât cel disputat toamna trecuta”, marturisea, recent, coordonatoarea Stiintei, Sabina Moisa.
Bacauancele se deplaseaza pe malul Bosforului cu un moral bun: in urma cu fix o saptamâna au obtinut prima lor victorie in Liga Campionilor (3-1 cu Nantes), iar in campionatul intern si-au consolidat pozitia de lidere. La revenirea de la Istanbul, insa, studentele vor avea parte de un nou examen tare: sâmbata, de la ora 15.00, vor primi vizita eternei rivale, Dinamo Bucuresti, in a treia etapa din retur. Un meci bun si- de ce nu?- un set câstigat la Istanbul ar creste stima de sine a campioanei in perspectiva derby-ului de sâmbata, cu rivala bucuresteana.
In celalalt meci al grupei B din Liga Campionilor, VB Nantes primeste vizita azerelor de la Azeryol Baku.
Anul a inceput bine pentru FC Bacau. Academia de fotbal finantata de Cristi Ciocoiu a bifat participarea la prima competitie din 2015, Cupa „Miercurea Ciuc” (Csikszereda Kupa) si, totodata, si-a adjudecat si primele trofee.
Astfel, grupa 2006, antrenata de Vasile Jercalau, a cucerit medalia de argint la capatul unui parcurs fara infrângere, in timp ce Dragos Mireanu a fost desemnat cel mai bun portar al competitiei. „Suntem multumiti atât de modul in care ne-am prezentat, cât si de faptul ca nu am pierdut niciun joc. Am fost egalii echipei care a cucerit turneul, FC Odorhei si, mai mult decât atât, noi am condus in fiecare meci”, a declarat Vasile Jercalau, care a condus de pe margine si grupa de juniori Under 8, alcatuita din copii nascuti in 2007.
De altfel, la Miercurea Ciuc au fost prezenti toti antrenorii Academiei FC Bacau: Vasile Jercalau, Cristi Haisan, Marius Dobos si Radu Ciobanu. Ultimul s-a prezentat cu grupa Under 7 (juniori nascuti in 2008), care si-a facut, astfel, debutul competitional. „Avem mult de invatat si de muncit, insa important este ca am luat pulsul unei astfel de competitii”, a precizat Radu Ciobanu. „Participarea la astfel de turnee este utila si necesara deoarece permite dezvoltarea calitatilor tehnico-tactice, dar si a spiritului de competitie a copiilor”, a concluzionat presedintele Academiei FC Bacau, Cristi Ciocoiu.
Parcursul inregistrat de FC Bacau la Cupa „Miercurea Ciuc””
Grupa 2006. Rezultate in grupa de calificare: FC Bacau – FC Miercurea Ciuc B 2-0 (au marcat: Daniele Dumitru si Florin Mihaila), FC Bacau – Kinder Târgu-Mures 4-0 (David Paval – 2 si Florin Mihaila -2). Rezultate in faza finala a turneului: FC Bacau- FC Odorhei 1-1 (Florin Mihaila), FC Bacau – FC Miercurea-Ciuc A 1-1 (Florin Mihaila). Lot: Dragos Mireanu- David Paval, Florin Mihaila, George Mario Andries, Daniele Dumitru, Denis Floristeanu, David Paduraru, Tudor Belciu, Denis Jadev, Stefan Andries.
Grupa 2007. Rezultate: Speranta Târgu-Mures – FC Bacau 5-2 (pentru bacauani a marcat Madalin Munteanu- 2), FC Miercurea-Ciuc A- FC Bacau 3-1 (Madalin Munteanu), FC Bacau – Elite Gheorghieni 3-1 (Madalin Munteanu-2 si Dragos Bordeianu). Lot: Lorin Oprea- Aron Munteanu, Matei Afemei Munteanu, Madalin Munteanu, Alexandru Enea, Paul Movileanu, Dragos Bordeianu.
Grupa 2008. Rezultate: FC Miercurea Ciuc A- FC Bacau 7-2 (pentru bacauani au marcat Cassius Ndoci si Mario David), AFC Odorheiu-Secuiesc B- FC Bacau 4-1 (Mario David), OSK Sepsi – FC Bacau (Mario David), FC Miercurea Ciuc A- FC Bacau 1-1 (Rares Morosanu). Lot: Tudor Cosa- Mario David, Richardo Apetri, Tudor Chiper, Tudor Gabureanu, Cassius Ndoci, Robert Moisa, Luca Giana, Vladimir Patrasciuc, Kevin Ghiduc, Denis Apostu, Rares Morosanu.
Consiliul Local Bacau se va intruni vineri, 30 ianuarie, de la ora 12, la Centrul de Afaceri si Expozitii, in sedinta ordinara aferenta a acestei luni.
Pe ordinea de zi figureaza 22 de puncte, dintre care se remarca adoptarea unei hotarâri privind constatarea starii de arest la domiciliu a primarului Romeo Stavarache si, prin urmare, suspendarea acestuia pe inca o luna, sau hotarârea care se refera la organizarea retelei scolare din municipiul Bacau in anul scolar 2015-2016.
De asemenea, vor mai fi supuse dezbaterilor achizitii de servicii juridice, chestiuni legate de organizarea Caminului pentru batrâni, schimburi de terenuri, etc.
Pe ordinea de zi exista si proiectul privind construirea unui racord rutier pe strada Narciselor, in vederea ridicarii unui nou hypermarket Kaufland in zona, precum si vânzarea unei locuinte catre o chiriasa, pe strada Mihail Koglniceanu, cu suma de 15.280 lei.
La Centrul International de Cultura si Arta “George Apostu” debuteaza vineri, 30 ianuarie, ora 17,00, seria de activitati din ambitiosul program care se va derula pe intreg anul, sub genericul „Centrul Apostu – 25 de ani de la înfiintare”.
Prima actiune, primul sarbatorit: vernisajul expozitiei de pictura “Retrospectiva – Aurel Stanciu”, in spatiul Muzeului de Arta Contemporana.
Expozitia reuneste 70 de lucrari (nu întâmplator), reprezentând tablouri, desene si obiecte de arta decorativa, si va fi prezentata de criticul de arta Iulian Bucur.
În continuarea traditiei lui George Apostu, Aurel Stanciu este un sustinator al simpozioanelor de arta, dedicate tinerelor talente. Aurel Stanciu a realizat de-a lungul timpului mai multe expozitii personale sub genericul „Sfintii cu ochii scosi”, „Ferestre – Amintiri”, „Ferestre”, „Memoria timpului-Ferestre”, „Tainele ferestrei”, atât în tara, cât si în strainatate.
A participat, de asemenea, cu lucrari în bienale de pictura, grafica si sculptura, organizate la Sala Dalles, Bucuresti, în expozitii din Iasi, Deva, la anualele filialei UAP Bacau, fiind desemnat „Artistul anului” în 2011, la „Wisbaden” Germania, Budapesta, în expozitiile taberelor de creatie Magura, Berzunti si Valea Uzului, iar în cadrul „Saloanelor Moldovei”, editia din 2011, a primit premiul UAP al Republicii Moldova.
Aurel Stanciu este membru al Uniunii Artistilor Plastici – filiala Bacau.
– proprietarul munceste de ani de zile in Italia si cu banii câstigati acolo si-a ridicat o locuinta cu etaj, care a ars aproape in totalitate
Focul s-a iscat marti dimineata, in satul Buda, din comuna Blagesti, iar pompierii au fost anuntati sa intervina de urgenta, pentru ca era vorba de un imobil care se intindea pe o suprafata mare, având parter, etaj si mansarda. Se pare ca vecinii au fost cei care au vazut fumul gros care iesea din acoperis.
Chiar daca au plecat imediat, pâna la sosirea militarilor la fata locului, flacarile s-au extins cu repeziciune si au cuprins intreaga mansarda. Oamenii din sat au fost nevoiti sa priveasca neputinciosi, pentru ca incendiul era violent, flacarile fiind inalte si de trei metri, si si-ar fi riscat viata.
„Nu s-a putut apropia nimeni. Ardea cu putere. Pacat. Muncesc de atâta timp in Italia, au facut gospodaria asta si acum au pierdut tot”, spunea o vecina.
Mama proprietarului si fiica acestuia au reusit sa iasa la timp din casa, insa n-au putut salva decât doua genti cu haine. In timpul interventiei pompierilor, planseul mansardei s-a prabusit, iar când au vazut ca toata agoniseala se face scrum, cele doua femei au suferit atac de panica si au fost transportate la spital pentru ingrijri medicale.
„Când au ajuns pompierii la fata locului, incendiul se manifesta pe o suprafata de 200 de mp. Am intervenit cu patru autospeciale de lucru cu apa si spuma, cauza probabila fiind efectul termic produs la un cos de fum neprotejat corespunzator fata de materialele combustibile.” cpt. Alexandru Balica, ofiter relatii publice Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau
Din anul 2012 si pâna in prezent, zeci de cupluri si-au facut juraminte in Parcul Cancicov, iar ca sa dea greutate legamintelor tinerii au prins câte un lacat la Monumentul iubirii. Daca la inceput lucrurile au debutat timid, indragostitii au prins curaj si au dat curs invitatiei initiatorului acestui proiect.
Inima din inox s-a incarcat cu tot felul de lacate si a fost martora la nenumarate saruturi pasionale si imbratisari patimase, gesturi care au pecetluit juramintelor iubitilor. Conform declaratiilor „partilor vatamate”, unele lacate au disparut de pe inima dragostei, desi cheile lacatelor au fost aruncate de indragostiti.
Si astfel de cazuri nu sunt putine. „An de an am mai adaugat câte un lacatel la cel pe care l-am atârnat prima data. La sfârsitul anului trecut am constatat cu surprindere ca lacatelele mici au disparut. Nu stiu cui i-au folosit la cât de mici erau. M-a intristat episodul acela, dar am revenit cu un nou lacat imbracat intr-un nou legamânt”, spune Dima Todirita, unul dintre pagubiti.
Mesajele explicite lasate de altii la locul faptei – „Nu ma furati!” – arata ca unii au mai trecut prin experiente nefericite legate de furtul lacatelor. Cel mai probabil, acestea au fost furate folosindu-se chei potrivite.
Linistea Insulei de agrement este tulburata, zilele acestea, doar de larma pasarilor care ierneaza pe lac, invaluite in ceata densa. In rest, totul este increment si pare o zona din alta lume decât orasul aflat la numai doi pasi distanta.
In tot acest peisaj, s-a ivit ieri o aparitie inedita: un angajat al Primariei care, cu motocoasa, a inceput sa defriseze stuful crescut in nestire pe bratul ce se separa Insula de oras, in zona podului de acces.
Stuful din zona respectiva, dar si de pe restul lacului, arata gradul de colmatare al lacului si contureaza paragina in care a cazut aceasta zona pe care bacauanii o vor curata si modernizata.
Din pacate, efortul muncitorului solitar nu este semnul modernizarii pe care Primaria o are in proiect, ci este doar o toaletare sumara. Ministerul Mediului este cel care a promis bani pentru dragarea si curatarea lacului de la Insula, dar banii nu au sosit dupa cum fusesera promisi.
Sunt invitat, in numele ziarului, la diferite manifestari si raspund, in limita timpului, dar si a importantei evenimentului pentru comunitate, interesat sa vad, sa ascult opinii, comentarii, idei, informatii, despre ceea ce aduc organizatorii in spatiul public.
Nu sunt rare situatiile in care plec dezamagit, cu un gust amar, frustrat ca am pierdut un timp pretios, pe care il puteam investi mai bine in alta parte, cu folos. Suntem tributari unor scheme fixe, nu mai punem imaginatia, mintea la treaba.
Este o lâncezeala generala, la muzee, in expozitii, prin scoli, ba chiar si la niveluri mai mari. Facem proiecte la indigo, schimbam data si anul (am intâlnit cazuri când nici acestea nu au fost modificate), mai adaugam un nume in plus, redefinim titlul manifestarii si asteptam ca publicul sa dea navala. Te duci la una, la doua asemenea facaturi, dupa care, daca ai cât de cât grija de igiena personala, iti indrepti atentia catre lucruri mult mai folositoare mintii si sufletului. Nu vi s-a intâmplat?
De ce spun toate acestea? Ianuarie este plina de date importante pentru cultura si istoria noastra, pe 15 il sarbatorim pe Mihai Eminescu, pe 24 este Ziua Unirii Principatelor. Peste tot, acolo unde cineva isi aminteste, totusi, de Eminescu, aceleasi formule, expresii, sintagme culese de prin ziare, carti, reviste, citim doua strofe, de regula din Luceafarul, facem o trimitere catre o noua aparitie editoriala si gata cu…”Luceafarul poeziei românesti”, “poetul nepereche”, “geniul neinteles”. La Unirea de la 24 ianuarie parca ne-a luat valul, amestecam “unirile”, umflam frazele cu expresii uzate, prafuite, uitam pentru ce am venit, uitam de timp, de timpuri, ba unii chiar sunt smulsi din fata microfonului, pierduti in fata…istoriei.
Toate vernisajele sunt la fel, lansarile de carte au devenit tribuna de laude la adresa autorului, aniversari, comemorari – trei vorbitori (mereu aceiasi), cu tot atâtea idei, acelasi public, de parca se distribuie abonamente la inceput de an. Mi-a ajuns, si nu ma mai las pacalit, dau o stire de intâmpinare din respect pentru institutie, gasesc, daca este cazul, o scuza si imi vad de ale mele. Mai bine scriu despre ciorile din parc sau, toamna, ramân extaziat de cum cad frunzele din “batrânii” copaci din parcuri. Nu sunt in masura sa ofer idei, sfaturi, constat doar ca devenim, in dispretul publicului, tot mai inactuali, blazati si superficiali.
