Divizionara B Sport Club Bacau nu a reusit sa-si rezolve problemele financiare incat sa-si permita continuarea in conditii optime a campionatului.
Cu toate acestea, bacauanii se vor prezenta la meciul de sambata de la Suceavacu Rapid CFR.
Loctul pregatit de Cristi Popovizi va face, insa, deplasarea, sambata, chiar in ziua meciului.
Bacauanii vor servi micul dejun la ora 7.00, dupa care vor pleca cu autocarul spre Suceava, unde vor juca d ela ora 11.00.
Roxana Mara Liche s-a nascut in Bacau, intr-o familie simpla de muncitori, tatal lucra la U.R.A. iar mama era croitoreasa. A invatat ca toate româncele de toate, sa coase, sa gateasca, sa se descurce in viata. Când a decis sa plece din tara avea doar 26 de ani, pentru ca viata de acasa nu-i oferea un orizont cert. In primavara lui 2001 a ajuns in Italia la Torino, unde timp de 8 luni a lucrat la o batrâna dintr-o familie bogata.
„Era o femeie destul de rea, invatata sa trateze cu superioritate, trata pe toti ca pe niste servitori, dar era inteligenta, si datorita ei am invatat sa vorbesc bine limba italiana” isi aminteste Roxana. I-a fost foarte greu, plângea ore in sir, se consuma si ii era dor de casa. A rezistat doar opt luni dupa care s-a intors acasa. A gasit de munca la o firma italiana si a dat si examene de traducator si interpret de italiana-româna. „Era munca de birou, imi placea ce faceam, dar banii erau foarte putini. Nu puteai sa nu faci comparatie cu salariile din Italia care erau si de zece ori mai mari” a marturisit Roxana pentru Gazeta Romaneasca.
Asa ca, in 2004 s-a intors in Italia, unde si-a gasit de lucru intr-un azil de batrâni, la bucatarie. Anii au trecut, iar Roxana era tot mai mult in bucatarie si la munca si acasa, descoperind ca ii place sa gateasca, dar mai ales sa faca prajituri. „Intr-o zi, la o petrecere a unui prieten de-al fiului meu cel mic, Davide, am vazut un tort decorat cu pasta de zahar. In acel moment am decis ca intr-o zi voi sti sa fac si eu un tort decorat asa, si mai mult decât atât, voi face din asta viitorul meu”, ne-a povestit Roxana Liche.
„Sunt tare mândra de ce am realizat. Am muncit ani intregi, zi si noapte, am plâns, am luptat, am simtit nevoia sa renunt, sa ma intorc acasa, dar am crezut in visul meu si am reusit sa inving.” Roxana Mara Liche
A inceput sa caute pe internet cursuri si orice despre acea lume noua care i s-a deschis in fata. A gasit un curs foarte scump, 600 de euro pentru doua zile, cu cel mai cunoscut cake designer de atunci, in 2008. Tot salariul il cheltuia pe cursuri si ustensile. Facea torturi pentru oricine, pentru orice ocazie si le oferea cadou, doar sa mai exerseze. In ritmul acesta, s-a trezit la un moment dat cu 12 kilograme in plus de la atâtea dulciuri.
In acest timp, in familie, evaluau ideea de a deschide o pensiune, cu cinci camere si un restaurant. S-au imprumutat la banci, si au cumparat o vila foarte frumoasa, cu doua etaje, la câtiva kilometri de unde locuiau.
„Atunci am inceput sa-mi fac publicitate cu torturile decorate si in sfârsit sa fac munca pe care mi-o doream. Succesul a venit, lumea ma cunostea”, s-a destainuit Roxana. Intr-o zi s-a inscris la un casting pentru o emisiune culinara la un renumit post de profil din Italia, Alice Tv. Nu credea sa aiba sanse, dar, la un moment dat a primit un email in care i s-a adus la cunostinta ca este invitata in emisiune.
„Pentru mine era un vis implinit. Dar nu mi-a fost prea usor. Personal, dupa prima emisiune am jurat ca nu mai merg niciodata, nu mi-a placut cum am reactionat, eram prea emotionata, imi tremurau mâinile si vocea, imi gaseam greu cuvintele, intr-un cuvânt, m-am blocat”, ne-a spus Roxana Liche. Regizorul si producatorii au fost insa de alta parere. Roxana a demonstrat ca e o persoana adevarata, nu o actrita care joaca un rol. De atunci au urmat si alte emisiuni, apoi i s-a propus o rubrica de cake design in revista lor, in fiecare luna, una din cele mai bine vândute reviste culinare din Italia, Alice Cucina. „Sunt tare mândra de ce am realizat. Am muncit ani intregi, zi si noapte, am plâns, am luptat, am simtit nevoia sa renunt, sa ma intorc acasa, dar am crezut in visul meu si am reusit sa inving”, a afirmat Roxana.
Acum, Roxana Mara Liche, face tot ce-i place. Se ocupa de pensiunea familiei „Agriturismo Casetta Alta”, in cofetarii decoreaza torturi pentru nunti, la cerere, preda cursuri de cake design in scoli de bucatarie si este invitata permanenta in juriul de specialitate in diverse emisiuni culinare la Alice Tv si Arturo Tv.
[wonderplugin_gallery id=”189″]
Elevii de la Colegiul National Catolic „Sf.Iosif” au reprezentat România, timp de o zi, in Parlamentul European (PE) de la Strasbourg. Prezentarea scolii lor a fost aplaudata indelung de intreaga sala, elevi, profesori si observatori din alte 22 de tari europene. A fost o experienta unica pentru toti, un schimb de idei inedit intre tinerii de diferite nationalitati, toate gratie programului Euroscola, finantat de PE, o ocazie de a afla despre tot ce inseamna integrare europeana, prin confruntari directe, discutii, lucru in comisii.
24 de elevi de la Colegiul National Catolic “Sf. Iosif”, insotiti de profesorii Irina Stefura (coordonator de proiect) si pr. Catalin Farcas, cu sprijinul pr.dr. Anton Saboanu – director si prof. Gabriel Enea, au participat, saptamâna trecuta, pe 5 martie, la proiectul european Euroscola 2015, alaturi de alti 500 de tineri din alte 22 de scoli si licee europene. Am avut onoarea de a face parte din aceasta delegatie, asa ca am trait si eu alaturi de ei emotia acestei vizite absolut inedite pentru toti.
Fara invinsi. Doar invingatori.
Madalina Ciceu, Robertina Tulbure, Ana Maria Tulbure, Monalisa Canache, Stefan Irimia, Angelin Dumitru, Vladut Tamas, Teodora Farcas, Diana Antalute, Bianca Adamuta, Cristina Gheta, Emil Dobos, Vlad Caliman, Ieremia Cosa – toti de la clasa a XII-a D (Stiinte sociale), Diana Florescu, Adela Dobos – de la clasa a XII-a B (Matematica – Informatica), Bogdan Istoc, Daniel Susanu, Bianca Farcas, Stefan Fânaru, Gabriel Avadani, Robert Balint, Gabriel Habavnic – de la clasa a XII-a C (Stiinte sociale) si Lidia Antici – de la a XI-a A (Matematica – Informatica, presedinta Consiliului Elevilor) sunt cei 24 de tineri frumosi, curajosi, destepti, increzatori care ne-au reprezentat in Parlamentul European. Sunt 24 de elevi care au lucrat in comisii, au propus legi, le-au discutat in plen si apoi au participat la procesul de votare electronica. 24 de posibili europarlamentari cu acte in regula. Acum, doar europarlamentari pentru o zi. O experienta unica pentru toti, in care nu au existat invingatori si invinsi, o zi obositoare si incarcata de emotii, dar din care fiecare a invatat câte ceva din tot ce inseamna Uniune Europeana, integrare europeana, cetatean european, drepturi conferite de legislatia europeana, dar si, cel mai important, munca efectiva in Parlamentul European.
Cei mai buni la „Euroscola’ got TALENT”
Prezentarea elevilor nostri a primit cele mai bune aprecieri si a fost aplaudata indelung de intreaga audienta. Drept recompensa, filmul in care apar tinerii bacauani a fost urcat imediat pe pagina de facebook Euroscola. „Wow, Euroscola’s got TALENT !! Romania has impressed us with a very original presentation half an hour ago! Have a look, aren’t they great?Congrats girls!” – a fost mesajul scris pe acea pagina, alaturi de videoclipul in care Bianca Farcas (chitara si voce), Madalina Ciceu si Cristina Gheta (voce) au cântat in engleza melodia compusa de Stefan Fânaru, melodie in care s-a „vorbit” despre scoala lor unde „exista pace si armonie”, despre România „o tara frumoasa si magica, in care toti elevii sunt destepti si descurcareti.”
„Au fost emotii mari. Cânt de la trei ani, dar când am vazut o asa audienta de mare am crezut ca nu o sa pot duce mai departe melodia. Dar mi-am zis ca trebuie sa dau totul pentru ca acolo reprezentam scoala si tara mea. O experienta noua, unica. Si acum imi vine sa plâng de emotie când imi amintesc acele momente când toata lumea ne apauda. Am fost mândra de noi si de prezentarea noastra. Mi-a placut tot ce s-a intâmplat aici, perspectiva lor, motivatia de a face ceva, mentalitatea pozitiva. Obositor? Poate, dar placut, minunat”, mi-a marturisit Bianca, dupa ziua Euroscola. O tânara vesela, care se pregateste pentru Psihologie, dar care isi doreste sa ajunga la un master si in strainatate. Tot urmare a experientei de la Strasbourg si Stefan Fânaru si-a schimbat, oarecum, perceptia despre ce va fi in viitorul lui.
„Am inteles ca aici, in Europa, te poti realiza, poate mai usor ca la noi. Dar asta nu inseamna ca studiile nu o sa mi le continui in România. O sa respect aria liceului si o sa merg tot spre Stiinte sociale, insa experienta Euroscola 2015 mi-a mai schimbat putin perceptia. Cel mai mult mi-a placut organizarea, faptul ca am putut sa interactionam, sa socializam cu tinerii din celelalte tari si, astfel, sa vedem unde ne situam si noi. Iar eu ma bucur ca suntem cel putin la fel de egali cu multi dintre ei”, mi-a spus Stefan, de la care am mai aflat ca doar intr-o ora a compus acea melodie, cu tot cu retusuri, inspirat fiind de „Lazy Song” a lui Bruno Mars.
541 de tineri din 23 de tari
Practic prin acest proiect, cei 24 elevi de la Colegiul National Catolic „Sf.Iosif” Bacau, alaturi de alti 517 de tineri, 46 de profesori, doi jurnalisti (subsemnata si un corespondent al unei agentii din Portugalia) si 9 observatori, toti din Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franta, Croatia, Italia, Letonia, Ungaria, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia si Marea Britanie – Scotia au simulat activitatile legate de adoptarea unei rezolutii in Parlamentul European, in cadrul procedurii legislative ordinare (codecizie).
Concret, dupa cuvântul de salut si prezentarea PE si a UE de catre reprezentantii administrativi ai institutiei, ei au fost impartiti in sase grupuri de lucru, de o importanta egala, in care au discutat despre prioritatile europene pe teme prealabil stabilite: „Mediul si energia din surse regenerabile” (Cum incurajam o schimbare de comportament? Cum promovam dezvoltarea durabila?), „Libertatea de informare si cultura civica” (Care este rolul jucat de mass-media in difuzarea temelor legate de constructia europeana? In ce masura contribuie mass-media la aparitia unei opinii publice critice?), „2015 – Anul European pentru Dezvoltare” (In ce masura este responsabila UE pentru dezvoltarea tarilor terte? Criza economica si financiara justifica o diminuare a implicarii financiare a UE in dezvoltarea tarilor terte? Ce tip de sprijin poate oferi Uniunea?), „Viitorul Europei” (Ce ar trebui sa se schimbe pentru ca Europa sa se apropie de idealul vostru?), „Migratie si integrare” (Cum se poate pastra echilibrul unei societati? Care este minimul de reguli de respectat? Cum trebuie gestionata migratia in regiunea euromediteraneeana?), „Ocuparea fortei de munca in rândul tinerilor” (ce masuri ar trebui sa ia UE pentru a promova ocuparea fortei de munca in rândul tinerilor?).
Tot in timpul intâlnirii s-a organizat si un „Eurogame” cu intrebari diferite, in toate limbile participantilor (joc ce a fost organizat si pentru profesorii insotitori). Ulterior, europarlamentarii … juniori s-au reunit cu totii in sala plenara a Parlamentului European, unde s-au prezentat rapoartele adoptate in grupurile de lucru, s-au facut propuneri si s-a votat. Toti au primit si diplome Euroscola 2015. Finalul a fost unul foarte colorat si muzical, odata cu defilarea steagurilor tuturor tarilor participante si intonarea Imnului european. Ziua a inceput la 8.00 si s-a terminat dupa ora 18.00. Toata activitatea a fost coordonata de Ms. Cristina Sant’Anna, coordonatorul european al proiectului Euroscola si directorul general de comunicatii in Biroul Strasbourg al Parlamentului European, alaturi de Mme Simona Alessandria, M. Martinez Guillen, M. Albnecht Jons si M. Bovzar, si a fost transmisa in direct pe site-ul Euroscola.
„Sper sa va intoarceti aici, sa lucrati aici, sa fiti ambasadorii tarilor voastre. Toti sunteti cetateni europeni, toti aveti drepturi, iar acolo unde vreti sa criticati, puteti sa o faceti. Sigur veti fi si ascultati”, le-a spus tinerilor in plen M.Martinez Guillen. Foarte organizati, bine informati, cu o engleza perfecta, elevii nostri bacauani au reusit sa impresioneze organizatorii, impreuna cu ceilalti colegi din alte tari europene, alaturi de care au lucrat efectiv in comisii, si sa duca cu mândrie mesajul, cultura si pregatirea profesionala a României (pentru ca, repet, in acest proiect ei au reprezentat intreaga noastra tara), tocmai in plenul Parlamentului European.
„De când am vazut afisul Euroscola in liceu, când am intrat in clasa a IX-a, mi-am dorit sa fac parte si eu din acest proiect. Am fost pur si simplu socat de ce am vazut in Parlamentul European. M-a impresionat totul. M-am simtit cu adevarat european. Acum sunt mai motivat in a face orice. Sunt sigur ca aceasta experienta ma va ajuta in viata. Deja mi-am gasit raspunsul la multe intrebari pe care le aveam. O experienta care a venit la timp pentru mine, pentru a-mi alege drumul pe viitor. Multumesc din suflet doamnei profesor Irina Stefura ca mi-a dat aceasta sansa.”
Robert Balint, clasa a XII-a C
„A fost o experienta noua, frumoasa, am cunoscut tineri de alte nationalitati, ne-am exersat limba engleza, a fost impresionant. Mi-as dori sa mai revin, insa nu sunt hotarâta sa lucrez in domeniu, pentru ca ma pregatesc pentru Stomatologie. Oricum, este o zi pe care nu o sa o uit niciodata.”
Diana Antalute, clasa a XII-a D
„O experienta unica. Oameni deschisi si prietenosi. Urmare a acestei experiente am invatat sa am incredere in mine, am invatat ca pot ajuta, am invatat cum sa-mi gestionez resursele. Mi-ar placea sa lucrez si in Parlamentul European, dar am decis sa ramân in România, pentru ca vreau sa schimb ceva. Acum am inteles ca pot sa decid singur pentru mine. Imi doresc mai multe acum de la mine, de la viata. Stiti cum e… daca lupti câstigi sau pierzi, iar daca nu lupti doar pierzi, iar mie nu-mi place sa pierd. Ma bucur ca doamna profesoara Irina Stefura a avut incredere in mine, dar si in noi toti, sa reprezentam România in Parlamentul European. Am intuitia ca pe viitor voi reveni aici, in Parlamentul European, iar intuitia mea nu a dat gres niciodata.”
Gabriel Avadanei, clasa a XII-a C
„Totul e de neuitat. Meritul este al doamnei diriginte Irina Stefura. Daca nu s-ar fi luptat sa obtina acest proiect, noi nu am mai fi avut aceasta ocazie, unica pentru toti.”
Bianca Adamuta, clasa a XII-a C
„Deja m-am schimbat, deja am mai multa incredere in mine. A fost super totul. Mi-a placut stilul de abordare, modul de votare electronica cu cardul, seriozitatea de acolo. Totul.”
Bogdan Istoc, clasa a XII-a C
„O experienta unica si irepetabila. Am simtit ca si eu contez cu adevarat in a lua o decizie, in a exprima un punct de vedere. Am avut emotii, cred ca toti am avut, dar am reusit sa legam prietenii, sa comunicam cu alti elevi din alte tari. Si, cel mai important, am realizat ca daca esti bun, poti reusi oriunde. ”
Angelin Dumitru, clasa a XII-a D
„Nu ma asteptam sa intâlnesc atâtia tineri care vorbesc fluent engleza, nu ma asteptam ca totul sa fie asa de organizat, lumea sa fie deschisa la dialog, desi eram diferiti in cultura si nationalitate. Cred ca aceasta experienta m-a facut sa fiu sigur ca-mi doresc sa studiez in strainatate, dar nu neaparat sa ramân acolo. Impresionant, totul a fost impresionant.”
Stefan Irimia, clasa a XII-a D
„Prin acest program tinerii invata, inteleg, vad cum se lucreaza in Parlamentul European. Este foarte important pentru ei ca au lucrat efectiv in acest loc, ca au inteles regulile. Foarte important este si ca au interactionat cu tineri din celelalte tari: au fost 23 de nationalitati in total, 23 de scoli, si s-a vorbit in 21 de limbi. Astfel au simtit ca sunt cetateni europeni, ca nu sunt diferiti si ca pot lucra impreuna. Bineinteles ca initiativele lor, toate ideile importante pe care ei le-au ridicat aici in plen vor fi semnalate si membrilor PE, pentru ca au fost discutii foarte interesante. Sunt tineri foarte frumosi, implicati si destepti.”
Ms. Cristina Sant’Anna, Parlement européen
Direction générale de la Communication, Bureau de Strasbourg
Concluziile le-am discutat, in final, cu prof.de limba engleza Irina Stefura, coordonator proiect, Colegiul National Catolic „Sf.Iosif” Bacau:
O noua editie Euroscola. Cum a fost de aceasta data?
A fost frumos si interesant. Poate o intâlnire mai putin aprinsa in discutiile din plen, in schimb, de aceasta data, entuziasmul s-a vazut prin inteligenta intrebarilor puse de copii. A fost un interes mare, un impact extraordinar pentru toti tinerii participanti. Faptul ca elevii mei, când au iesit din Parlamentul European, au declarat ca aceasta experienta le-a marcat viata spune multe, nu?
Am vazut, in delegatia profesorilor insotitori, ca erati printre putinii coordonatori de proiect care nu este la prima experienta de acest fel. Stiu ca liceul pe care il reprezentati a mai obtinut aceasta finantare si in anii trecuti.
Da. Este a treia oara când particip cu elevii mei la Euroscola. Prima oara am fost tot cu elevii de liceu, in urma cu patru ani, apoi cu baietii de la Seminarul catolic, in 2013, iar acum, din nou, cu elevii de liceu. Dar acum cred ca a fost experienta maturitatii in materie de Euroscola, pentru ca deja stiam si eu destul de multe, i-am informat si pe copii, asa ca si ei au fost foarte diversi in abordare. Nu a existat neaparat acel element de noutate completa.
Va mai fi Euroscola la Colegiul National Catolic Bacau?
Cu siguranta, eu voi incerca. Asta o spun categoric. Este un program care poate fi accesat o data la doi ani, asa ca, in 2017 sigur vom fi din nou in Parlamentul European, cu o alta generatie de elevi.
Si pentru ca a fost Strasbourg, drum lung, a fost si o calatorie de o saptamâna, in care s-a imbinat utilul cu placutul, kilometrii (4.100 de toti) cu peisajele frumoase, pentru ca in toate aceste zile s-a vizitat si Budapesta (cu Bastionul pescarilor, Biserica Sf. Ana sau Catedrala Sf. Stefan, cele 7 poduri sau Statuia Libertatii), Strasbourg ( cu vestita Biserica Notre Dame), Munchen (centrul vechi) si Viena (Palatul Shönbrunn, Stephansdom, Palatul Hofburg, Rathaus, centrul vechi, pietonalul si chiar shopping la un mall imens, cât un oras). O calatorie despre care voi scrie sigur, cât de curând.
Roxana Cerghici (Neagu)
[wonderplugin_gallery id=”188″]
Pregatirea pentru o partida de pescuit are farmecul ei. Oricât ai fi de atent sau grijuliu, odata ajuns pe balta, constati ca tot iti lipseste ceva. Ori un cârlig de alta dimensiune, ori o pluta mai grea sau mai gingasa, ori… sevaletul. Peisagistul Stefan Pristavu are grija sa nu-l uite, indiferent de anotimp. „ Eu am inventat unul special, din trei bete si o tija, usor, pliabil. Il port intr-o husa.” Am in fata mea, asezat in fotoliu, un bunicut simpatic, plin de energie. Ochii caprui, ageri, iti cauta privirea, intr-o analiza cromatica a personalitatii. Da! Oamenii pot fi vazuti in culori sau in tonuri de gri. L-am rapit dintre admiratorii de arta, invitati la Galeriile „Frunzetti”, la expozitia lucrarilor realizate anul trecut, in Tabara de creatie Tohani. Fiind vorba de pescuit, am sarit peste protocol, timpul trecând pe nesimtite.
In spate padure, in vale apa
„M-am nascut la douazeci si sase ianuarie, in patruzeci si trei, in toiul razboiului, in comuna Tatarusi, Iasi. Taica-meu a fost impuscat in mâna când a trecut Donul, in patruzeci si unu. A stat in spital si apoi a venit acasa. Asa am fost conceput eu. Mai incoace, imi sarbatoream ziua odata cu Ceausescu, acuma… cu prietenii. Tatarusanii mei, ca origine, vin din Maramures, de pe vremea când a fost inlocuit jugul de lemn otoman cu cel de fier austro-ungar. Obligati sa-si schimbe limba si religia, s-au refugiat spre Bucovina si mai la vale. Bucovina inseamna de fapt, padurea de fagi. Avem in comuna o rezervatie de fagi, unica in Europa. Vorba ne-a ramas aceeasi ca a celor din nord. Când eram mici, eram opt frati, mai spunea câte unul: bai, daca te duci in «padure» ada-mi si mie o «bota» (nuia de alun), sa-mi faca Fanicuta o undita. Asa ma strigau ei, Fanicuta. Asa a fost copilaria. La tara, cu oile, cu vacile. Aveam casa pe deal. In spate padurea, in vale pârâul si iazul morii. Maica-mea era cea care impingea totul. Tata era cu executia. El trebuia sa se duca unde-l trimitea. S-a dus la Partid sa caute pentru mine o scoala mai buna. Fratii mai mari erau la profesionala. Asa am ajuns sa ma inscrie la Liceul de Arta din Iasi. Era singurul care dadea burse. Le-a spus ca desenez frumos. Eu le faceam cartile de joc din cartoane, greu de gasit pe atunci, si le coloram cu creioane. Jucau duminica mosnegii, dar cu patima. Scuipau degetele si le trânteau… pac!!! Nu tineau mult, asa ca trebuia sa fac altele.”
Grindele si porcusori
Toti marii pescari si-au inceput ucenicia, prinzând in copilarie pestele cu mâna. Pâraul Tatarus, afluent al Siretului, nepoluat, nu ducea lipsa de peste. E drept, de mici dimensiuni. Carasul si crapul erau in iaz, la moara. „Acolo am invatat prima data sa inot. Era unul nebun, mai mare ca noi. Cum ne prindea, ne lua de-o aripa si ne zvârlea in iaz. Sarea si el dupa noi. Stia ca nu stim sa-notam. Dar noi de frica, dadeam din mâni si din picioare, inghitind apa dulce speriati. Asa am invatat. Prindeam chitici din aia mici, grindele, porcusori. La iaz, carasei cu bota si cârlige din bolduri. In timpul scolii n-a fost timp de peste.” Dupa liceu a fost recrutat sa urmeze o scoala juridica militara. Trei luni de „frecus cazon” au pus capac carierei militare. Nu se impaca cu vocatia artistica. S-a intors pentru doi ani in invatamânt. A dat apoi examen la Institutul de Arta Plastica din Iasi. Dupa trei ani a venit ca profesor de desen, la Bacau. Mai târziu si-a completat studiile la Universitatea de Arte din Bucuresti, unde coordonator, pentru lucrarea de licenta, l-a avut pe renumitul academician Constantin C. Giurascu.
Primele lectii
„In Bacau l-am cunoscut pe Jacota, profesor de matematica, Dumnezeu sa-l ierte. Era un pescar pasionat. El m-a invatat pescuitul la mreana. La inceput pescuiam cu undita, fara pluta. Dar la mâna se simtea când trage. Dadeam si la scobar, pe Siret. Peisajele erau superbe, asa ca am inceput sa iau si vopselele cu mine. In timp ce pescuiam iarna la copca, sau toamna, la lin mai ales, in locuri unde se trage mai greu, si pestele acolo ramâne, eu ma apucam de pictat. Dupa aceea l-am cunoscut pe Paun. Mi-am cumparat scule rusesti. Celebra mulineta «Delfin». El lucra in armata. Acum suntem o echipa, din care face parte, Herghelegiu, Niculescu, parintele Gherasim si multi prieteni de-ai lui Paun. Mergem pe orice apa. Mai mult la chitic. De ce? Dai la crap. Dar ca sa prinzi unul, trebuie sa stai doua-trei zile. Ori noi n-avem timp.” Intâmplarile se insiruie rostite cu voce calda. Stie sa-ti capteze atentia, meteahna de dascal, pigmentând povestea biografica cu pilde sau bancuri. „Chestia cu pescuitul sta cam asa. Poate ati auzit. Exista un personaj care se cheama «cercetatorul britanic», care le stie pe toate si da sfaturi. El spune: «Un pahar cu vin iti prelungeste viata cu un sfert de ora. Doua, il anuleaza. Trei, ti-o reduce». Cu cafeaua la fel. Când ajunge la pescari, spune insa: «O zi la pescuit inseamna o zi adaugata vietii.» Si explica de ce. «Uitându-te la pluta tu faci de fapt o tehnica yoga de linistire, care se cheama privirea la punct fix». Ideea este sa continui. Dar tot ce-i mult… strica. Eu nu am stat niciodata noaptea la peste. Nu mai puteam picta. Pentru ca pictura te incarca, ca si pescuitul.”
Pictorul unditar
Pescarul Stefan Pristavu prefera undita. Daca ar fi sa aleaga intre beldita si lin, le prefera pe amândoua, dar da si la stiuca. Insa cel mai interesant pescuit i se pare cel in apele de munte, la pastrav. „Mult mai placut pentru mine este sa vad o apa mica, curgatoare. Sa dau ici, sa dau colo. Faci si miscare. Nu mai zic de privelistea oferita. Acuma nu prea mai sunt locuri unde sa dai la lin. El când inteapa, duce pluta la fund. Si acolo sta. Trebuie sa te mai uiti din când in când sa vezi dac-o mai vezi. Mergeam de la Balta Albastra, la vale. Este un canal si acum. Canalul ala avea niste ghioluri pline cu lin, pe vremuri. Era nebunie. Puneam si câte trei bete. Tragea la râma. Acuma stiti unde mergem la beldita? La Galbeni sub baraj. Pe vechea albie. Acolo mai intra si câte un carasel sau o rosioara. Câteodata mai incercam si in lac. Au fost vreo doi ani când a tras crapul. Cic-o venit de la ucrainieni. Au fost niste deversari acolo, in Siret. Prindeau si copiii.” Ii simt nemultumirea. Râurile noastre au tot mai putin peste. Ramân la indemâna pentru pescari, chiar si in perioada prohibitiei, iazurile private.
Sfaturi pentru patronii de apa
Este nemultumit de conditiile oferite de unii, comparativ cu taxele percepute. „Ii indemn sa aiba grija de oameni, nu numai de ei. Ei sa bage câti mai multi bani in buzunar si pescarul sa plece cu cât mai putin peste. Se umbla cu tot felul de tertipuri. Dau drumul la apa intentionat. Le dau mâncare. Baga azot unde sta pestele mare, sa raceasca apa. Si multe altele. M-am dus la ei si le-am zis, sunt batrân, nu pot sa stau in soare toata ziua. Vreau sa platesc pentru jumatate de zi. Nu se poate, mi-au raspuns. De ce in Italia se poate ? Se plateste cu ora. Câte ore stai, atâtea platesti. Zic ca e greu sa-i supravegheze, de parca vin si multi tare. Nu vor! Sunt rau intentionati si hapsâni. Sa-i bage la puscarie, c-asa se poarta acuma.” O da in forma de gluma. Si-aduce aminte de canalul de irigatii de la Furnicari, apoi de vechiul brat de la Traian, unde carasul era de jumatate de kilogram. Era acolo si o stâna. Acum este colmatat. De bratul ramas tot la Traian, lânga sosea, cu malurile pline de popândai, golit de peste. „Anul asta deja m-a sunat Paun, ca sa mergem. Ei, când o sa bata soarele, sa ma-ncalzeasca-n spate, si-o sa fie cald, atunci merg.” Maestrul este cautat de admiratori, asa ca ne intoarcem printre invitati. Peisajele pictate pe malul apelor, lumineaza peretii galeriei. Ma apropii de unul si inspir adânc. Inchid ochii. Parca, parca, simt o vaga adiere… cu miros de peste.
Fata, in vârsta de 17 ani, din comuna Hemeius, care la inceputul lunii noiembrie a anului trecut a ajuns in atentia procurorilor de la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau, banuita ca si-a ucis copilul de numai o luna, a fost arestata preventiv zilele trecute.
La demararea cercetarilor pentru violenta in familie, raportat la infractiunea de omor, ea a fost plasata de anchetatori sub control judiciar, insa nu a respectat conditiile acestei masuri si a fost dusa in fata judecatorilor.
Potrivit politistilor, adolescenta nu s-a prezentat la parchet atunci când a fost chemata, nu s-a prezentat la politie, potrivit calendarului si, pentru ca s-a sustras cercetarilor, s-a cerut arestarea sa. Reamintim ca, la vremea respectiva, ea a chemat salvarea si le-a spus medicilor ca baietelul s-a inecat cu lapte, doar ca la necropsie s-a constatat ca prezenta multiple leziuni la nivelul capului. Si-a schimbat apoi declaratia si a spus ca l-a lovit din greseala.
In acest caz se continua cercetarile pentru a se stabili imprejurarile exacte in care a murit bebelusul.
Modernizarea Insulei de Agrement va fi realizata de firmele bacauane Conbac si SSAB, care au câstigat licitatia organizata de Primarie. Exista un termen de zece zile, care expira la sfârsitul saptamânii viitoare, in care se pot depune contestatii, iar daca acestea nu apar, se va da imediat ordinul de incepere a lucrarilor.
„Vrem sa finalizam foarte repede lucrarile, pentru ca altfel pierdem finantarea europeana, care asigura jumatate din sumele necesare. Avem toti banii, proiectul exista, probabil ca va fi la lucru o armata de muncitori. Mai ramâne doar ca si constructorul sa isi faca treaba bine”, a spus, joi, primarul Romeo Stavarache.
Municipalitatea trebuie sa contribuie cu jumatate din valoarea totala a lucrarilor, adica aproape 20 de milioane de lei, pe care i-a prins deja in bugetul de investitii pentru 2015, iar fondurile europene ar insemna alte 20 de milioane de lei, care trebuie cheltuiti pâna cel târziu la 31 decembrie 2015. In caz contrar, autoritatea contractanta a proiectului, adica Primaria, va trebui sa asigure din fonduri proprii continuarea lucrarilor dupa data scadenta.
Mai ramâne ca si Ministerul Mediului sa isi faca treaba si sa realizeze decolmatarea lacului, prin Directia Apelor, iar un raspuns despre intentiile celor de la Bucuresti este asteptat saptamâna viitoare.
„Dupa luni întregi de analize si verificari dispuse în urma unor contestatii, Unitatea pentru Controlul si Verificarea Achizitiilor Publice a decis ca procedura de licitatie pentru modernizarea Insulei de Agrement, organizata de Primaria Bacau, a fost corecta, neexistând observatii cu privire la aspectele procedurale. La modernizarea acestui obiectiv vor lucra firme din Bacau, ceea ce înseamna si locuri de munca în orasul nostru.
Este a doua incercare de pornire a proiectului, gândit inca de acum sapte ani”, a spus primarul Romeo Stavarache. Proiectul prevede construirea pe insula a unor piscine si tobogane acvatice, biblioteca, locuri de joaca, debarcader modern etc.
Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Bacau a lansat campania „Motociclistii exista in trafic”, care urmareste constientizarea motociclistilor si mopedistilor cu privire la riscurile la care se expun daca sunt imprudenti in trafic, iar soferii sa realizeze ca nu sunt singuri pe sosele. Aceste eforturi se fac pentru prevenirea evenimentelor in care sunt implicati motociclisti, având in vedere ca, in cazul lor, urmarile sunt mult mai grave.
„In cursul anului trecut au fost 258 de accidente grave, soldate cu 66 de persoane decedate si 235 de persoane ranite grav. In 39 de accidente au fost implicati conducatori de moto, soldate cu 4 persoane decedate, persoane ranite grav si 27 de raniti usor, 23 de accidente fiind cu vinovatia lor”, a declarat cms. sef Dorin Roman, seful Serviciului Rutier Bacau. In primele doua luni ale acestui an au fost doua accidente in care au fost implicati motociclisti.
Atentie si din partea soferilor
La conferinta de lansare au participat si pasionati de curse pe doua sau patru roti. „A crescut numarul de motociclete in trafic si ca soferi poate nu constientizam cât de repede se pot misca, semnalizam, viram si se intâmpla un accident. Eu iubesc viteza, merg cu motocicleta, dar nu pe strada pentru ca, probabil, as fi un pericol”, a marturisit Adrian Raspopa, campion national de raliu. Fostul fotbalist Cristi Ciocoiu, participant la competitiile de Enduro, a venit cu sfaturi.
„Fac parte din ambele categorii, auto si moto, si imi permit sa le dau un sfat celor care se deplaseza pe doua roti. Daca doresc sa testeze limitele motocicletei sa mearga pe un circuit amenajat, iar in trafic sa o foloseasca ca mijloc de locomotie. Sa nu incercam sa demonstram nimic nimanui, sa fim ingaduitori si sa evitam marile greseli”, a spus Ciocoiu. Parteneri in aceasta campanie, care se va incheia in octombrie, mai sunt Asociatiile Moto Free Riders si Moldavia Bikers Bacau. In judetul Bacau sunt 41.450 de detinatori de permise de conducere moto, dintre care 12.000 sunt femei.
Mai multe avarii produse in sistemul centralizat de furnizare a agentului termic au lasat fara caldura sau apa calda sute de familii din municipiul Bacau. Echipele de interventie ale Thermoenergy Group SA au intervenit zilele acestea pe strada 22 Decembrie, la blocurile 32 – 34, racordate in punctul termic (PT) 61, unde, din cauza unei avarii la caldura, a fost intrerupta incalzirea pentru 152 de apartamente.
O avarie similara a fost identificata la strada Mioritei, nr. 70, la PT 97, fiind afectate de intreruperea agentului termic 119 apartamente si cartierul ANL. Mai exact, agentul termic a fost intrerupt pe strazile Tipografilor nr.9, I.Luca nr.9, Bradului nr. 11, 13, 15, 48 si 50, str. Mioritei nr. 21, 23, 25, 70 si 72 si ANL nr.16 si 18.
Probleme cu incalzirea au mai avut bacauanii care locuiesc pe strada Prelungirea Bradului nr. 100 A, la PT 63 si locatarii din 16 apartamente de pe strada Carpati nr. 14 – 25. Pentru remedierea problemelor, a fost intrerupt agentul termic din PT 9. Pe partea de apa calda au fost afectati zilele acestea locatarii care sunt arondati la PT 20, pe strada Republicii nr. 29 si proprietarii apartamentelor racordate la PT 40.
Viorel Miron, primarul din Comanesti, si-a propus sa transforme faleza orasului intr-un punct de atractie pentru turisti si investitori. Zona e “extraordinar de frumoasa”, mai are nevoie doar de niste elemente de confort, sustine edilul.
De câteva zile se lucreaza intens la Centrul de Agrement, un proiect cu finantare europeana, care va completa ceea ce natura a daruit acestui loc. Centrul de Agrement va fi format din doua bazine de inot, unul pentru adulti si altul pentru copii, si o cladire in care vor fi amenajate sali de fitness, biliard, tenis de masa etc.
In sezonul rece, bazinele de inot vor fi acoperite cu un balon presostatic. Sistemul de incalzire va fi unul modern, de productie canadiana. Zona bazinelor va fi legata de cladirea in care se gasesc salile de sport, cabinele de dus si vestiarele printr-un tunel acoperit. “E un proiect foarte important pentru orasul Comanesti. Am facut investitii in infrastructura, in sanatate, acum e timpul facem ceva si pentru tineret.
Centrul de agrement poate deveni un punct de atractie turistica, fiind situat foarte aproape de faleza orasului. Zona este extraordinar de frumoasa, dar trebuie sa facem investitii ca sa o punem in valoare”, a declarat primarul Viorel Miron.
Proiectul are o valoare de 4,5 milioane de euro, fiind finantat 50 la suta de UE prin Programul Operatinal Regional si 50 la suta de CL Comanesti. Lucrarile se vor incheia peste sase luni.
Rapid CFR Suceava – Sport Club Bacau (sâmbata, ora 11.00)
A fi sau a nu fi. De data aceasta, n-o spune Hamlet, ci jucatorii Sport Clubului. Macinata de probleme financiare (e nevoie urgenta d minimum sase miliarde de lei vechi), divizionara B bacauana risca sa nu faca deplasarea la Suceava, pentru jocul de sâmbata, cu vicelidera Seriei I, Rapid CFR.
Iar daca miercurea viitoare, in intermediara de acasa cu ACS Berceni, va contabiliza a doua neprezentare a sezonului, Sport Clubul va parasi campionatul, tragând, in mod definitiv, oblonul. Asa cum au facut-o alte doua echipei din serie, Unirea Slobozia si Sageata Navodari. „Sansele de a ne prezenta la meciul cu Rapid CFR sunt de 50 la suta. Purtam, in continuare, discutii pentru a gasi o solutie de salvare a echipei.
Pâna vineri, când ar trebui sa pornim spre Suceava, vom sti mai multe”, a declarat, ieri, la prânz, presedintele SC-ului, Cristi Ciocoiu. „Incerc sa-i tin in priza pe jucatori, insa este clar ca nu-i usor deloc”, a raspuns antrenorul Cristi Popovici când a fost intrebat cum e sa lucreze cu un lot neplatit de trei luni de zile. Daca se va deplasa, totusi, la Suceava, Sport Club nu va conta pe Burca, accidentat. Asta, daca mai are cumva vreo importanta…
Celelalte meciuri ale etapei a 19-a: CS Balotesti – FC Voluntari, CF Braila – Farul Constanta, ACS Berceni – FCM Dorohoi, Unirea Slobozia- Academica Arges 0-3 (neprezentare), Sageata Navodari – Gloria Buzau 0-3 (neprezentare).
Clasamentul Seriei I
1 FC Voluntari 18 14 2 2 50-16 44p.
2 Rapid Suceava 18 10 7 1 37-16 37p.
3 Academica Pitesti 18 11 4 3 24-14 37p.
4 Gloria Buzau 18 8 3 7 28-29 27p.
5 Sport Club Bacau 18 6 6 6 28-20 24p.
6 CF Braila 18 5 6 7 22-28 21p.
7 CS Balotesti 18 5 4 9 25-29 19p.
8 ACS Berceni 18 4 6 8 26-38 18p.
9 Farul Constanta 18 3 7 8 22-34 16p.
10 FCM Dorohoi 18 3 6 9 20-38 15p.
11 Unirea Slobozia 17 3 4 10 14-30 13p.
12 Sageata 17 6 3 8 14-29 -11p.
– prin declaratii si documente false, operatiuni financiare fictive si prin folosirea mai multor societati comerciale, banii virati de UE pentru derularea unui proiect au ajuns in conturile inculpatilor
Elena C., Constantin C., Adrian Catalin S. si doua societati comerciale – Sergio Com SRL din Moinesti si Bavasim Com SRL din Comanesti au fost trimisi in judecata la finele anului trecut, iar dosarul urmeaza sa se judece la Tribunalul Bacau. In rechizitoriul DNA se arata ca, in anul 2009, SC Sergio Com, la care erau asociati si administratori sotii Elena si Constantin C., a depus cerere de finantare pentru construirea unei fabrici de lapte. Beneficiarul urma sa achizitioneze utilaje si autovehicule necesare procesului de productie.
Valoarea totala eligibila a proiectului era de 15.692.430 lei, din care 50 la suta valoare nerambursabila. “Dupa semnarea contractului de finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), inculpata C. Elena a depus la Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Bacau mai multe documente false din care rezulta indeplinirea cerintelor contractuale in ceea ce priveste organizarea procedurii de achizitie publica a lucrarilor de constructie a fabricii de lapte.
Contractul de lucrari a fost atribuit SC Bavasim, reprezentat de S. Adrian Catalin, societate care a fost in fapt singura participanta la licitatie si care era controlata in realitate de inculpatul C. Constantin”, spun procurorii. Conform contractului de finantare, pentru a obtine fondurile nerambursabile, beneficiarul trebuia sa organizeze o procedura de achizitie din care sa reiasa ca a obtinut cel putin trei oferte conforme din punct de vedere tehnic. SC Sergio Com a depus la APDRP, in iunie 2010, cinci dosare de achizitii, printre care si unul pentru executia lucrarilor, in valoare de 11.490.867 lei, executant fiind SC Bavasim Com. Dupa avizarea favorabila a achizitiei lucrarilor, acelasi dosar a fost invocat si in cererea din februarie 2011 prin care Elena C. a solicitat suma de 3.923.107 lei, drept avans, adica jumatate din valoarea ajutorului nerambursabil.
“Toata procedura de selectie oferte a fost fictiva”
“Probatoriul administrat in cauza demonstreaza ca toata procedura de selectie de oferte, soldata cu incheierea contractului de lucrari intre SC Sergio Com si SC Bavasim a fost fictiva, iar actele intocmite sunt false”, se precizeaza in rechizitoriu. In documente apare ca beneficiarul ari fi transmis trei adrese prin care invita SC Bavasim, SC DMC AG Onesti si SC Aserv Com Focsani sa depuna oferte.
Anchetatorii au descoperit ca ofertele ultimelor doua societati, declarate de altfel “neconforme”, nu au fost intocmite de acestea, reprezentantii celor doua firme sustinând ca semnaturile ce apar pe oferte au fost fotocopiate de pe alte documente. Directorii SC Aserv au spus ca nici nu cunosc nimic despre acest proiect si ca, oricum, societatea lor nu are posibilitati tehnice si nici personal pentru a face lucrari de constructie, ocupându-se de cultivarea cerealelor, prestari servicii si comercializarea produselor agricole.
Banii s-ar fi intors la beneficiarul lucrarii
Procurorii mai spun ca beneficiarul a depus documente din care rezulta efectuarea lucrarilor contractate de catre SC Bavasim desI aceasta nu ar fi construit si dotat fabrica de lapte, fiind folosita doar pentru a se solicita decontarea cheltuielilor in baza unor documente fictive. Ca urmare, Sergio Com ar fi obtinut pe nedrept din bugetul UE suma totala de peste 7,5 milioane de lei.
Firma constructoare, mai sustin procurorii, nu dispunea nici de baza materiala, nici de personal calificat si nici de utilaje pentru efectuarea unor lucrari de asemenea anvergura. Mai mult, firma si-a suspendat activitatea intre luna iunie 2009 si aprilie 2010. Procurorii sustin ca, prin folosirea mai multor firme, banii s-ar fi intors in conturile Sergio Com.
“Apreciem ca materialul probator este insuficient pentru a ajunge la o certitudine a vinovatiei si o calificare a faptei penale. Ne referim la faptul ca in cauza se impune a fi efectuata o expertiza contabila care sa dovedeasca sau nu existenta unui prejudiciu, efectuarea sau nu de operatiuni economice fictive. In acest moment, nu se poate vorbi de vinovatia inculpatilor, intrucât exista mai multe semne de intrebare si mai multe probleme ce trebuie rezolvate”, au aratat avocatii inculpatilor.
Stiinta Municipal Dedeman Bacau – Steaua Bucuresti (sâmbata, ora 18.00, Sala Sporturilor/ netelevizat)
Mai putin handbal, mai multa matematica. Cu cinci etape inainte de finalul sezonului regulat, Stiinta MD se afla pe locul 7. Calculele hârtiei arata, insa, ca, pâna la intrarea in play-off, se mai poate urca.
Chiar si pe locul 4, daca va vine sa credeti! Sa vedem acum ce zice si terenul. Studentii vin dupa o victorie ca vai de lume obtinuta in fieful penultimei clasate, Energia Târgu-Jiu si se pregatesc de o alta confruntare soft, de data aceasta in fata propriului public, cu echipa de locul 11, Steaua Bucuresti. Cu lotul complet si cu un moral OK, bacauanii n-au cum sa dea gres contra Stelei. Nici macar in conditiile in care-l au pe banca pe Mateo Garralda!
Rai mai suntem, dar adevarul e ca nici altii nu-s mai buni. In final, doua considerente. Primo: in tur, militarii au facut instructie cu oamenii lui Garralda, scorul vorbind de la sine: 34-27. Secundo: meciul cu Steaua va fi penultimul pe care Stinta MD il va juca acasa in sezonul regulat. Motiv pentru care ar trebui sa vedem, in sfârsit, si ceva handbal si sa o mai dam dracului de matematica!
Etapa a 22-a, prefatata de meciurile de aseara, CSU Suceava – HC Odorhei si Poli Timisoara- HCM Constanta, programeaza in week-end, pe lânga Stiinta MD – Steaua, urmatoarele jocuri: CSM Bucuresti – Energia Tg. Jiu, Dunarea Calarasi – Potaissa Turda, Dinamo Bucuresti – HC Vaslui. Minaur Baia Mare sta.
Clasament
1 HC Odorhei 19 13 3 3 515-486 42p.
2 Minaur Baia Mare 20 13 2 5 533-493 41p.
3 HCM Constanta 19 11 3 5 550-506 36p.
4 CSM Bucuresti 19 10 4 5 530-513 34p.
5 Dinamo Bucuresti 19 10 3 6 509-483 33p.
6 Dunarea Calarasi 19 11 0 8 499-481 33p.
7 Stiinta MD Bacau 20 9 4 7 508-498 31p.
8 Potaissa Turda 20 8 2 10 539-557 26p.
9 HC Vaslui 20 7 4 9 529-551 25p.
10 Poli Timisoara 20 7 1 12 555-546 22p.
11 Steaua 19 6 1 12 493-532 18p.*
12 Energia Tg. Jiu 19 4 0 15 459-506 12p.
13 CSU Suceava 19 2 3 14 439-506 9p.
*Echipa penalizata cu un punct.
Cetatea Tg. Neamt- Aerostar (vineri, ora 15.00)
Dupa Sepsi OSK, Cetatea Târgu-Neamt. Iar dupa Cetatea, Stiinta Miroslava. Program intens pentru Aerostar in debutul returului. Invingatori cu 1-0 contra echipei de pe locul 3, Sepsi, gratie unui penalty transformat de Ichim in ultima faza, „aviatorii” se pregatesc de doua deplasari consecutive.
Ambele dificile: vineri, la Târgu-Neamt, iar peste fix o saptamâna, la Miroslava. „Sâmbata trecuta, am fost la Miroslava pentru a urmari duelul dintre Stiinta si Cetatea, incheiat la egalitate, 0-0. Nu suntem cu nimic inferiori in raport cu cele doua viitoare adversare ale noastre”, a declarat antrenorul divizionarei C bacauane, Giani Florian, care a adaugat: „Daca vom aborda ambele deplasari cu aceeasi determinare aratata contra celor de la Sepsi, consider ca ne putem intoarce cu puncte si de la Târgu-Neamt, si de la Miroslava”.
Pentru jocul cu Cetatea, Aerostar conteaza pe lotul complet.
Programul complet al etapei a 15-a: Cetatea- Aerostar, Sepsi OSK – FC Zagon, Petrotub- Bucovina Radauti, CSM Pascani- Bucovina Pojorâta, Ceahlaul II- Stiinta Miroslava. Sporting Liesti si AFK Csikszereda stau.
Clasamentul Seriei I
1 Bucovina Pojorâta 12 9 3 0 33-13 30p.
2 Stiinta Miroslava 12 8 1 3 16-10 25p.
3 Sepsi OSK Sf. Gheorghe 12 6 2 4 17-10 20p.
4 Cetatea Tg. Neamt 12 5 5 2 18-13 20p.
5 Aerostar Bacau 12 6 2 4 18-17 20p.
6 Petrotub Roman 11 5 2 4 17-14 17p.
7 AFK Csikszereda 12 5 1 6 18-19 16p.
8 CSM Pascani 12 3 5 4 19-15 14p.
9 Bucovina Radauti 12 3 4 5 16-24 13p.
10 Sporting Liesti 12 3 2 7 16-25 11p.
11 FC Zagon 11 2 3 6 9-15 9p.
12 Ceahlaul II P. Neamt 12 0 2 10 7-29 2p.
Intrebat, pe sleau, de un gazetar, daca stie cât va fi dolarul sau euro in raport cu leul, peste nu stiu cât timp, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, intelectual rasat, om subtire si bine orientat (indraznesc sa spun chiar si politic) a dat un singur raspuns:
Daca as sti, m-as imbogati! Un occidental si mai hâtru a gasit, la o chestiune cam de aceeasi factura, o solutie si mai tare: le-a adresat tuturor amatorilor indemnul sa-l intrebe cum sa faci sa te imbogatesti. Foarte simplu! – a raspuns hâtrul. Trimite un dolar in contul meu bancar si vei afla. Toti amatorii de chilipir au primit, prompt, acelasi raspuns: „E simplu, fa ca mine”.
Acestea sunt, deja, bancuri sau povesti vechi. In anul de gratie 2015 ne lovim parca de probleme si mai grave in materie de bani, de credite, de conturi bancare, de dobânzi si, mai ales, de curs valutar imprevizibil. Lumea tipa ca din gura de sarpe: s-a depreciat leul, a crescut dolarul, s-a dus prea sus francul elvetian. Ce ne facem? Credite, rate bancare, calcule date peste cap. Una am socotit acum nu stiu cât timp, alta platim. Hotii, sperjurii, spoliatorii etc. etc.! – striga toti.
Un experimentat director de banca bacauan imi explica, ieri, cât absurd este in toata aceasta agitatie. Pai, am uitat oare ca banul in sine este o marfa, ca el se vinde dupa cum este cursul pietei, ca nu e prost cine cere, ci ala care da, ca chibzuinta ar trebui sa primeze la orice pas facut pe acest tarâm? Stiu ce vor spune cei inrobiti de aceasta degringolada a pietei valutare de la noi din ultimul timp: ca statul nu face nimic in acest sens, ca nu exista un minim de protectie, ca strainii (bancheri) isi fac de cap in tarisoara noastra s.a.m.md.
Au si ei dreptatea lor, un bun amic al meu chiar ar vrea un jandarm sau un politist la fiecare colt de strada, umbra dupa fiecare cetatean.
Tot ieri, insa, m-am aflat, mai bine de un ceas de vreme, printre circa 30 de copii de clasa a treia, din Bacau, care au venit la Agentia BNR sa afle mai multe despre bani, despre cum se fac si ce istorie au, despre cum trebuie priviti si tratati banii. Pe viu, adica practic, intr-un ciclu de lectii perpetuat de BNR de vreo cinci ani, prin scoli, pe astfel de subiecte. Stiti cât de atenti si interesati au fost copiii de ce au vazut si auzit? Si cum au pipait diversele bancnote de pe masa si ce intrebari, despre bani si rostul lor, au avut?
Mi-as dori sa pot sa fac parte dintr-o asemenea generatie de prichindei, oamenii maturi de mâine, care sigur nu-si vor mai face complexe pe subiectul cursului de schimb valutar. Ei chiar vor sti ce e banul si cum se inmulteste.
Intr-o republica bananiera, doi barbati vorbesc la telefonul mobil:
-Hai, salut! Mi-ai trimis caprele alea?
-Salut, ma! Da, ti-am trimis 20 si mai trebuie sa-ti vina inca 15. Sunt bune, dau lapte sanatos, nu se prinde nici un microb de tine. Da, stii ce te-am rugat, imi dai si mie niste puieti de par din ala zemos?
-Daca am spus ca-ti dau, iti dau. Hai, sa fim sanatosi!
Intr-o tara normala, aceasta convorbire intre doi pasionati de agricultura ar parea cât se poate de nevinovata. Si spun „pasionati” pentru ca nu-si câstiga pâinea din munca pamântului, insa le place sa mai praseasca un strat, sa mai mulga o vita in week-end.
Dar cum cei doi nu locuiesc intr-o tara normala si nu sunt fermieri adevarati, ci politicieni, in urechile serviciului de interceptari convorbirea nu e nici ea una normala, ci una codificata.
Unul dintre barbatii in cauza a deranjat serviciul respectiv pentru ca s-a pronuntat impotriva cresterii bugetului institutiei.
Celalalt a suparat un prieten al sefului serviciului pentru ca n-a angajat-o pe amanta sa in minister.
Ca sa fie pedepsiti e nevoie, insa, de cineva care sa traduca aceasta convorbire astfel incât sa sune incriminator.
Cu putin noroc, in beciul Politiei se gaseste un alt politician, arestat pentru fapte de coruptie, caruia i se promite bunavointa judecatorului in cazul in care ajuta organele sa decodifice convorbirea.
Iar acesta, cu transcrierea in fata si cu promisiunea taierii a doi-trei ani din pedeapsa, decodifica:
-Hai, salut! Mi-ai trimis milioanele alea promise ca spaga?
-Salut, ma! Da, ti-am trimis 20 de milioane si mai trebuie sa vina 15. Banii sunt in regula, nu sunt marcati si nu mai stie nimeni de ei. Da’, stii ce te-am rugat, imi dai si mie posturile din minister promise?
Dosarul este gata: e inregistrarea convorbirii, e „traducerea” realizata de omul din arest, nu mai conteaza ca in curtea casei de la tara a unuia dintre „faptuitori” rumega 35 de capre iar in gradina celuilalt inmuguresc 10 puieti de par.
Televiziunile deja vuiesc de dezvaluirile „pe surse” despre traficul de influenta realizat de doi importanti politicieni.
In vreme ce presa dezbate noul caz de coruptie descoperit de vigilenta Justitie, bugetul serviciului de interceptari este majorat fara probleme iar amanta prietenului sefului serviciului este angajata la minister.
Chiar daca pierd o gramada de bani, in cazul in care copiii lor nu merg la scoala, multor parinti saraci pare sa nu le pese de acest lucru. O demonstreaza si ultima situatie privind absentele nemotivate de la cursuri inregistrate de elevii care fac parte din familii nevoiase, beneficiare si de alocatie de sustinere familiala.
Astfel, in primul semestru din anul de invatamânt 2014-2015 dintre cei 21.034 elevi din familiile care primesc acest sprijin financiar, 1.537 au lipsit nejustificat de la cursuri mai mult de 9 ore. Peste jumatate dintre acestia au de la 21 absente in sus. Dar si mai grav este ca dintre ei 78 au abandonat scoala. Acest lucru ii va afecta serios atât pe ei cât si pe fratii si parintii lor. „Pentru 10 pâna la 19 absente nemotivate intr-un semestru, alocatia de sustinere se diminueaza cu 20 la suta pe o perioada de trei luni.
Pe acelasi interval de timp, se reduce cu 50 la suta, daca sunt 20 de absente. La peste 20 de absente, plata se suspenda pâna la urmatoarea raportare (dupa incheierea semestrului doi-n.n.), dar nu mai mult de sase luni. Masurile se aplica deja din aceasta luna, respectiv din martie”, ne-a spus Teodor Agachi, seful corpului de inspectori sociali ai Agentiei Judetene de Plati si Inspectie Sociala Bacau. Fata de primul semestru din anul scolar 2013-2014, acum situatia, pe ansamblu, este putin mai buna, dar abandonul scolar inca se mentine la un nivel ridicat. In semestrul I din anul anterior au absentat nemotivat mai mult de 9 ore 1.919 copii dintre 21.881 beneficiari de alocatie de sustinere iar 80 dintre ei au renuntat la scoala. Din aceasta cauza, familiile lor au ramas fara o sursa importanta de venit.
Cele monoparentale cu un venit de pâna in 200 lei/membru de familie si cu patru copii, din care unul a avut 21 de absente nemotivate, au pierdut 1.200 lei! Conform legii, familiile monoparentale cu un venit net de pâna in 200 de lei pe fiecare persoana au dreptul la o alocatie de sustinere lunara de 50 lei, daca au un copil, 100 lei (2 copii), 150 lei (3 copii) sau 200 lei (patru sau mai multi copii). Daca venitul este intre 201 lei si 370 lei, suma acordata va fi de 45, 90, 135 sau 180 lei. Familiile cu doi parinti si un venit de maximum 200 lei/persoana iau 30, 60, 90 sau 120 lei. Cele cu venit situat intre 201 lei si 370 lei au dreptul la 25, 50, 75 sau 100 lei.
Siteul AvocatNet.ro si serviciul de facturare Facturis au lansat „Loteria Bonurilor by AvocatNet.ro”, o aplicatie online care ii anunta pe utilizatori daca se numara printre câstigatorii Loteriei bonurilor fiscale, organizata, din acest an, de Ministerul Finantelor Publice. Aplicatia – spun administratorii ei – este gratuita si usor de folosit: utilizatorii nu trebuie decât sa inregistreze in sistem suma, judetul in care a fost emis bonul si data inscrise pe bonul fiscal.
De asemenea, utilizatorii trebuie sa se inregistreze cu datele de autentificare pe care le folosesc pe platforma AvocatNet.ro sau sa-si creeze un cont nou.
Loteria bonurilor fiscale consta in extragerea aleatorie de numere, pentru acordarea de premii in bani persoanelor fizice care detin bonuri fiscale care atesta cumpararea de bunuri sau servicii pe teritoriul României.
Extragerile vor fi ocazionale, de Pasti sau de Craciun, si lunare. Prima extragere a Loteriei bonurilor fiscale va fi una ocazionala si se va desfasura a doua zi de Pasti, pe 13 aprilie, cu un fond de premiere de un milion de lei. Prima extragere lunara pentru anul in curs este programata pentru luna iulie.
A trecut – cum era de asteptat – aproape neobservata aceasta sarbatoare dedicata, din 1999, principalului mijloc de comunicare între oameni. Ar fi trebuit o pregatire a publicului cu minimum zece zile înainte de 21 februarie si, apoi, o prelungire a ambiantei declansate de eveniment, cu linistea ca toti suntem interesati sa reamintim, macar o data pe an, obligatiile dar si drepturile utilizatorilor.
În ceea ce ne priveste, am prefatat Ziua printr-un moment decupat chiar din formatul subiectului de examen la limba româna contemporana – proba orala. Am abandonat de multa vreme varianta – ideala, de altfel – a discutarii lucrarilor scrise, adica a erorilor prezente în rezolvare. Motivul e simplu: este imposibil ca între cele doua probe sa încapa timpul necesar corectarii atente, la doua mâini, a câtorva zeci de lucrari. Urmarea? Am alocat probei orale cerinte adecvate formei de evaluare. Fiind vorba de finalul cursului de fonetica si dialectologie, am avut în vedere exersarea competentelor privind rostirea fonemelor (invariantele sunetelor) din sistemul consonantic românesc.
(Dintre vocale, ar merita atentie /e/, pe care noi, moldovenii, îl rostim preiotat – genul /iepic/ în loc de /epic/, ca si cum s-ar lega de iepe… -, dar si /a/ si /î/, pronuntate aproape la fel, adica printr-un sunet vocalic intermediar, de catre tinerii din mediul ceangaiesc: /rau/ e altceva decât /rîu/.) Sa recunoastem ca nu e deloc usor sa pronuntam /d/ si nu /dî/, /m/ si nu /mî/ sau /r/ în loc de /rî/. Am gasit si reteta: se rosteste întâi un cuvânt monosilabic, din 2-3 sunete, a carui finala este consoana-tinta; se lasa 2-3 secunde pentru a o memora, dupa care se pronunta autonom de lantul fonic. De exemplu: /pom/→/m/, /par/→/r/, /cad/→/d/, unde /m/, /r/, /d/ sunt cele din pom, par, cad, fara vocala de sprijin /î/.
A doua componenta a probei orale este lectura unui text, exercitiu care de ani de zile produce neliniste în rândul filologilor. Pentru a-i motiva, le-am pus la dispozitie o pagina din… abecedar, din perioada postalfabetara: „Limba româneasca“, de George Sion. S-au cautat sensurile mai mult sau mai putin evidente ale cuvintelor si sintagmelor, s-a comentat valoarea gramaticala a laitmotivului din final – „Vorbiti, scrieti româneste,/Pentru Dumnezeu“ (substantiv cu prepozitie, pentru un circumstantial de scop, ori locutiune interjectionala, pentru zero sintactic?) – si abia dupa aceea s-au citit cele 12 versuri.
Cu o zi înainte de eveniment, Radio „Maria“, singurul post de radio catolic de la noi (cu redactia la Oradea), ne-a solicitat sa prezentam semnificatia Zilei Internationale a Limbii Materne. Stiind ca reprezentam urbea natala a lui Vasile Alecsandri, am facut din nou cunoscute vorbele celebrului om de spirit: „Limba – afirma scriitorul în 1876, în Prefata la Opere complete – este tezaurul cel mai pretios pe care-l mostenesc copiii de la parinti, depozitul cel mai sacru lasat de generatiile trecute si care merita sa fie pastrat cu sfintenie de generatiile ce-l primesc. Ea este cartea de noblete, testimoniul de nationalitate al unui neam, semnul caracteristic prin care membrii aceleiasi familii se recunosc în marea diversitate a popoarelor din lume, lantul tainic ce-i leaga împreuna si-i face a se numi frati, altarul împrejurul caruia toti se aduna cu inimi iubitoare si cu simtirea de devotament unii catre altii“. Acesta a fost doar preambulul medalionului, continuat cu starea limbii române în ipostaza veche (am reamintit ca istroromâna – sora cu dacoromâna noastra, alaturi de aromâna si meglenoromâna – este serios amenintata cu disparitia; UNESCO a înscris-o pe lista rosie), dar si mai noua (nu am putut trece cu vederea invazia anglicismelor si larga noastra bunavointa de a le face culcus izgonind termeni autohtoni).
Sarbatoarea de la 21 februarie înca îsi cauta un sens si o perspectiva.
Mass – media face parte din viata noastra cu bune si rele. Societatea de consum ne convinge ca avem nevoie de trei televizoare intr-un, calculatorul nu trebuie sa lipseasca din camera copilului, iar telefonul mobil trebuie sa fie unul performant, cu jocuri sau acces la internet ca sa nu râda ceilalti copii de el. Sunteti un parinte multumit ca ati asigurat copilului tehnologie de calitate, care sa-i asigure dezvoltarea abilitatilor necesare integrarii in societate.
Ce se intâmpla cu copilul „bombardat” de atâta „bunastare” informationala? Incerc sa va aduc câteva lamuriri, pe intelesul dvs., bazate pe studii stiintifice, care sa va ajute sa luati decizii in cunostinta de cauza si nu sub influenta marketing-ului de „gherila” (uneori). Creierul copilului este cel mai afectat in acest context si cred ca este oportun sa va spun câteva cuvinte despre creier si dezvoltarea lui. Cresterea in greutate a creierului este maxima in jurul vârstei de 3 ani si jumatate, când isi tripleaza greutatea de la nastere, iar dezvoltarea lui, adica specializarea creierului pentru a indeplini anumite functii (mers, vorbit, inteligenta, afectivitate) incepe de la nastere si se maturizeaza in jurul vârstei de 12 ani.
Creierul mare are doua parti unite printr-o punte prin care comunica si este responsabil de miscarea copilului (ridicarea capului, statul in sezut, mersul, activitatea mâinilor) si de latura cognitiva (vaz, auz, miros, gust, pipait, vorbire, inteligenta). Exista si un creier mic, care este responsabil de echilibru. E important sa stiti ca micutul vine pe lume cu zestrea de la parinti, iar interactiunea zestrei genetice cu factorii ambientali (familie, scoala, natura) este cruciala pentru dezvoltarea lui psihica si motorie.
Dezvoltarea psihica e in strânsa legatura cu dezvoltarea motorie – adica miscarea copilului. Când copilul se ridica in sezut, când merge isi largeste aria de descoperiri, va cerceta, devenind mai inteligent decât atunci când il tineti numai in brate de frica sa nu se loveasca. Când asezati copilul in fata televizorului, efectul de hipnoza pe care il are asupra sa inhiba cele doua parti ale creierului, care nu mai comunica intre ele, deci dezvoltarea lui este oprita; cu cât copilul este mai mic (sub 3 ani) si timpul de expunere este mai mare (peste 2 ore in 24 ore ) cu atât impactul este mai dezastruos; efectele nu sunt vizibile imediat – constatam ca nu vorbeste cât ar trebui pentru vârsta respectiva, nu interactioneaza cu copiii, este agitat, nu va intelegeti cu el. Mesajul emisiunii tv (desen animat, film, stire) este de asemenea foarte important – daca e unul violent, copilul este stresat iar organismul sau secreta un hormon (de stress) care inhiba dezvoltarea creierului.
In plus, copilul nu face deosebirea dintre realitatea virtuala (cea de la tv) si realitatea vietii in care se afla inainte de vârsta de 7 ani. Unde gresim? Dezvoltarea psihica si emotionala a copilului se obtine prin interactiunea cu noi – mama, tata, bunici, bone, copiii de la gradinita, invatatoarea, profesorii si nu prin interactiune cu o masinarie, care, oricât ar fi de desteapta, nu are sentimente. Ce-i de facut? Copilul pâna la 2 ani si jumatate nu ar trebui sa vina in contact cu nimic ce inseamna ecran; oferiti-i jucarii care sa-i stimuleze imaginatia si creativitatea, cititi-i povesti, luati-l cu dvs. in bucatarie si dati-i de treaba pe masura vârstei.
Dupa 3 ani, alegeti desene animate cu mesaj pozitiv si educativ si explicati-le, iar durata sa nu depaseasca o ora si jumatate in 24 de ore. Pe masura ce creste, invatati-l sa foloseasca calculatorul in scop constructiv si nu distructiv, obisnuiti-l cu informatie de calitate si apelati la ajutor specializat pentru a parola anumite pagini; nu renuntati la obiceiul de a iesi impreuna in parc, in excursii, la film, de-a citi o carte, de-a face impreuna curat sau o prajitura – asta il ajuta sa cunoasca experiente noi care sunt diferite de cele din mass – media. Dezvoltarea laturii psihice a copilului trebuie stimulata si dirijata in directia dorita, la adapost de riscuri sau surprize neplacute. Faceti-va timp pentru copiii dvs. – e dovada de iubire!
dr.Ana Olinic, medic primar pediatru
Intr-un recent interviu, Papa Francisc a afirmat: „Caci este adevarat ca nu trebuie sa reactionezi violent, dar daca dl. Gasbarri – si Papa l-a aratat cu mâna pe responsabilul cu calatoriile papale care se afla lânga el –, la care tin foarte mult, spune o grosolanie despre mama mea, trebuie sa se astepte sa primeasca un pumn! Este normal! Este normal!”. Spunând asta, papa a schitat în treacat lovitura. Afirmatia Sfântului Parinte m-a tulburat…
Se stie din corespondenta sa ca, atunci când a scris „Idiotul”, Dostoievski a vrut sa vada daca e în stare sa întruchipeze într-o persoana finita infinitul frumusetii depline, inocenta. Printul Miskin nu este altceva decât replica literara a lui Isus, „reîncarnarea” lui în coordonatele de timp si loc ale vietii autorului. În romanul lui Dostoievski, Miskin primeste o palma de la Ganea Ivolghin. Daca e sa ne luam dupa declaratia lui Francisc, Miskin nu se poarta „normal”: el nu se grabeste sa-i întoarca lui Ivolghin palma! Nu face decât sa-i spuna: „O, nici nu stii cât de rau o sa-ti para! Cât de mult ai sa suferi ca ai facut asta!“. Altfel spus, îl livreaza pe Ivolghin constiintei lui, de a carei existenta Miskin nu se îndoieste. Sau, daca se îndoieste, spera ca replica lui o va trezi. Si, într-adevar, Ivolghin îi va cere lui Miskin permisiunea de a-i saruta mâna. Cu siguranta, Papa Francisc l-a citit pe Dostoievski. Cât despre perceptele biblice cu privire la non-agresivitate, ce sa mai spunem?…
Interesant este faptul ca, la foarte putin timp dupa ce Francisc a acordat acest interviu, fizicianul britanic Stephen Hawking a opinat ca un nou factor ar putea aduce sfârsitul rasei umane: AGRESIVITATEA. „Probabil ca a reprezentat un avantaj in perioada oamenilor pesterilor, pentru a avea mai multa mâncare, mai mult teritoriu sau un partener cu care sa se reproduca, dar acum ameninta sa ne distruga pe toti”, a declarat Hawking, citat de Washington Post, referindu-se la agresivitate. Probabil ca are dreptate, de vreme ce insusi Papa este tentat sa recurga la violenta…
Hawking, a carui viata a inspirat „The Theory of Everything”, filmul nominalizat la Oscar, sufera de boala neuronului motor (ALS), dar este capabil sa comunice datorita programului de inteligenta artificiala dezvoltat de Intel pentru acesta. La finalul anului trecut, fizicianul avertiza ca omenirea ar putea fi distrusa de aparitia inteligentei artificiale. Astfel, potrivit acestuia, formele de inteligenta artificiala create pâna acum ne-ar putea egala sau chiar depasi in viitor: „Ar putea avansa pe cont propriu si s-ar putea replica intr-un mod accelerat (…) Oamenii, limitati fiind de evolutia lor biologica lenta, nu ar putea concura cu aceste masini si ar fi coplesiti”, crede el.
Mai mult, Hawkings, citat de Times of London, a spus in 2010 ca, daca „extraterestrii ne vor vizita, efectul va fi mai rau decât atunci când Cristofor Columb a ajuns in America, lucru care nu s-a dovedit a fi bun pentru americanii nativi.”
 |
 |
