joi, 25 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2894

Utilizarea frecventă a telefoanelor mobile, asociată cu înmulțirea problemelor de vedere la copiii

    Numărul elevilor din școlile elementare și din liceele din Japonia cu probleme de vedere a atins un nivel record în anul 2016 ca urmare a creșterii timpului petrecut de aceștia în fața ecranelor, au anunțat joi reprezentanți guvernamentali din această țară, în urma unei analize, informează Kyodo.

    Procentul elevilor a căror acuitate vizuală este cotată la 1.0, un nivel considerat sănătos după sistemul de măsurare din Japonia, este de 31,46% la copiii din școlile elementare, de 54,63% la cei din primii ani de liceu și de 65,98% la elevii din anii terminali de liceu, potrivit studiului anual.

    Potrivit unui oficial din Ministerul Educației, Culturii, Sportului, Științelor și Tehnologiei din Japonia, ”odată cu răspândirea telefoanelor inteligente, a jocurilor video și a altor dispozitive copiii s-au obișnuit să privească lucrurile de aproape”.

    Studiul cu privire la starea de sănătate a copiilor a subliniat o creștere ușoară a numărului de elevi obezi, majoritatea aflați în primul an de liceu — 10,95% dintre băieți și 8,57% dintre fete, cu o greutate de circa 20% peste medie. Totuși, studiul relevă că tendința generală de îngrășare a copiilor este în scădere în această țară.

    De asemenea, în urma analizei pe 2016 s-a observat că procentul copiilor care se confruntă cu carii dentare a scăzut semnificativ. Astfel, 37,49% dintre elevii din primii ani de liceu și 49,19% din ultimii ani de liceu au carii, cu 3% mai puțin decât în 2015. În cazul copiilor preșcolari, 35,64% sunt afectați de astfel de probleme de sănătate, iar la școala elementară 48,89% dintre elevi au carii.

    Potrivit Ministerului Educației, schimbarea obiceiurilor reprezintă cheia pentru lupta contra aceste tendințe la nivel global, mai arată sursa citată.

    AGERPRES

    Segregarea elevilor în funcție de criteriul dizabilității sau statutul socio-economic al părinților – interzisă în școli

      Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Mircea Dumitru, a aprobat două acte normative ale căror obiective sunt prevenirea, combaterea și interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar din România.

      Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, au fost emise un ordin de ministru care adoptă planul de acțiune privind desegregarea școlară și creșterea calității educaționale în unitățile de învățământ preuniversitar și un ordin-cadru pentru interzicerea segregării școlare.

      Ordinul de ministru privind interzicerea oricărei forme de segregare în școlile din România stipulează, pe lângă criteriul etnic deja existent, și criteriul dizabilității sau cerințelor educaționale speciale, statutul socio-economic al părinților/familiilor, mediul de rezidență și performanțele școlare ale beneficiarilor primari ai educației.

      În acest sens, este interzisă separarea fizică a școlarilor care provin din familii cu același nivel socio-economic în grupe/clase/clădiri/ultimele două bănci/alte facilități din învățământul de masă, astfel încât procentul acestora să devină disproporționat în raport cu majoritatea, a informat sursa citată.

      „Cred sincer că școala trebuie să fie spațiul care oferă fiecărui copil, indiferent de rasă, etnie, sex sau condiție socială, șansa unei dezvoltări armonioase. În acest sens am adoptat un plan de măsuri coerent, care vine cu obiective clare de îmbunătățire a cadrului legislativ privind desegregarea școlară. Ne-am propus, apoi, colectarea de date statistice și realizarea unei hărți a segregării școlare pentru intervenție imediată, formarea cadrelor didactice în spiritul unei școli incluzive sau programe de educație parentală. În paralel, prin ordinul de redefinire a segregării școlare, am interzis orice formă de segregare în școlile din România, atât pe criteriul etnic, dar și pe cel al dizabilității sau cerințelor educaționale speciale, al statutului socio-economic al părinților/familiilor, al mediului de rezidență și al performanțelor școlare ale elevilor. Un lucru e mai important decât aceste normative: efortul fiecăruia dintre noi, adulții, de a face ca lucrurile să se întâmple zi de zi”, a declarat ministrul Educației, Mircea Dumitru.

      Harta segregării ar urma să fie elaborată pe baza colectării de date din toate unitățile de învățământ preuniversitar. De asemenea, sunt prevăzute acțiuni pentru consolidarea parteneriatului scoală-părinți și programe de educație parentală, precum și măsuri care vor contribui la promovarea diversității și a incluziunii în sistemul național de educație.

      Totodată, inspectoratele școlare județene/ISMB și comisiile școlare pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității vor monitoriza sistematic, anual, toate formele de segregare școlară (pe toate criteriile) în toate unitățile de învățământ preuniversitar.

      Datele vor fi colectate pe baza tuturor indicatorilor stabiliți de metodologiile de monitorizare a segregării școlare, centralizate la nivelul județului/Municipiului București și ulterior raportate Comisiei Naționale pentru Desegregare și Incluziune Educațională. De asemenea, inspectoratele școlare vor verifica dacă dispunerea elevilor în grupele/clasele de început de nivel de studii (grupa de ante-preșcolari sau preșcolari, clasa pregătitoare, clasa a V-a, clasa a IX-a) respectă diversitatea socială, etnică, culturală etc. a circumscripției școlare.

      În momentul în care identifică o formă de segregare școlară, unitățile de învățământ preuniversitar au obligația să adopte și să implementeze măsurile de remediere aferente. Totodată, ARACIP va evalua, cu prioritate, în timpul vizitelor efectuate în vederea acreditării și evaluării externe periodice, respectarea prevederilor privind interzicerea segregării școlare.

      Implementarea planului de acțiune va fi coordonată de Comisia Națională pentru Desegregare și Incluziune Educațională, organism în subordinea MENCS, constituit din specialiști din minister, mediul academic, organizații neguvernamentale și alte instituții relevante. Termenele de realizare/implementare a acestor obiective sunt fixate în intervalul ianuarie — septembrie 2017.

      AGERPRES

      Retrospectiva 2016

        Dronă pentru ierbicidat

        Un aparat de zbor fără pilot destinat agriculturii, denumit ‘Patriot RP’, a fost prezentat în luna aprilie la Bacău de o societate comercială din localitate, care l-a conceput și realizat în parteneriat cu o firmă din China.

        „Este o premieră nu numai pentru România atât prin dimensiunile sale, dar mai ales prin tehnologia inovatoare ce permite obținerea de calitate superioară la lucrări efectuate în domeniul agriculturii”, a precizat pentru AGERPRES Ion Neculcea, inițiatorul proiectului.

        Potrivit acestuia, între noutățile tehnice de care dispune drona se numără „un sistem de pulverizare foarte fină, sub formă de ceață, deasupra culturilor și până la nivelul solului, fapt ce permite, concomitent cu o creare de curenți de aer care să ridice și agite plantele, eficiența lucrării și pe partea inferioară a frunzelor plantelor, nu numai deasupra lor”.

        Bacău – model de bune practici în domeniul protecției copilului

        Directorul General al DGASPC Bacău, Sorin Brașoveanu a fost invitat, în luna martie, de Administrația Prezidențială a Ucrainei să prezinte elemente de „bune practici” acumulate în județul Bacău, în cadrul unei întruniri la care au mai participat persoane cu putere de decizie ce activează în domeniul protecției copilului din Republica Moldova și Ucraina.

        El a avut convorbiri cu Maryna Poroshenko, soția președintelui Ucrainei.

        „Prima Doamna a Ucrainei a fost foarte interesată de modul concret de implementare a reformei în ceea ce privește protecția copilului la nivel național și județean, cerând amănunte concrete privind incluziunea copiilor cu dizabilități. Vizita s-a desfășurat în contextul în care Ucraina, ce are instituționalizați în 774 centre mai bine de 104.000 de copii, a constituit, din anul 2015, la solicitarea președintelui acestui stat, un grup de lucru pe problema protecției minorilor și care vizează, în mod special, reintegrarea acestora în familii. Cum obiectivele unui grup specializat de lucru vizează prezentarea de propuneri legislative menite a oferi un cadru comprehensiv în reforma sistemului de protecție a copilului, s-a apelat și la experiența românească în domeniu. Iar, județul Bacău, care a făcut mereu pionierat în domeniul protecției copilului, are rezultate notabile privind dezinstituționalizarea minorilor și reintergrarea acestora în familii, fiind printre primul din țară în etapa finalizării acestui proces”, a subliniat pentru AGERPRES Sorin Brașoveanu.

        Continuarea demersului ucrainian s-a concretizat, în luna septembrie, prin prezența în județul Bacău a unei delegații din care au făcut parte președintele Avocatului Copilului din cadrul Administrației Prezidențiale din Ucraina, Mykolai Kuleba precum și reprezentanți ai ministerelor Finanțelor, Educației și Protecției Sociale din țara vecină. Oaspeții au vizitat mai multe structuri ale DGASPC Bacău, concluzionând că modelele de bune practici din România privind protecția copilului „par cele mai potrivite pentru Ucraina”.

        Pericolul gazelor de la Gherăiești

        Prefectura Bacău a relevat într-un raport special, dat publicității în luna ianuarie, faptul că locuitorii unui cartier al Bacăului, precum și băcăuanii care își petrec timpul liber în Parcul natural Gherăiești se află sub amenințarea unui „pericol public major”, ca urmare degajării necontrolate de gaz natural și a unor instalații improvizate de captare a acestuia din emanațiile unei foste sonde, închise exploatării în anii 1960.

        În baza documentului, Comandamentul Județean pentru Situații de Urgență a decis o serie de măsuri cu aplicabilitate imediată ori derulate pe întreg anul.

        Documentul mai puncta faptul că traseul conductelor ilegale, disimulate în căminele rețelelor de apă canal și acoperite cu o plasă pentru a nu fi identificate, peste care s-au pus frunze uscate, conduce către mai multe vile din zonă.

        „S-au blocat, într-o primă fază, la începutul acestei săptămâni, vanele de aducțiune a gazului, dar, a doua zi, erau racordate din nou. Ca urmare, s-a trecut (…) la demontarea și dezafectarea a aproximativ 150 metri liniari de conductă și opt cuple de racord identificate deocamdată din rețeaua improvizată”, declara pentru AGERPRES colonelul Ion Mihalache, inspector șef al ISU Bacău.

        Iluminat public solar

        Locuitorii celor opt sate aflate în componența comunei băcăuane Mărgineni beneficiază de la începutul acestui an, în premieră pentru județ, de iluminat public printr-un sistem ce utilizează energie electrică furnizată de panouri fotovoltaice, proiect finanțat din fonduri europene.

        Investiția, realizată în decurs de doi ani, a costat 14,4 milioane de lei, sumă din care din care 11,7 milioane de lei sunt nerambursabili, asigurați din fonduri europene, prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivități Economice.

        Lămpile de tip LED sunt montate de-a lungul a aproape 4 km pe 1.606 stâlpi, pe fiecare dintre aceștia aflându-se montați, alături de câte două panouri solare, câte doi acumulatori și un aparat controler.

        Centru de economie socială

        Un Centru multifuncțional de economie socială, realizat din donații și sponsorizări private, ce poartă hramul „Sfântul Cuvios Teoctist” a fost dat în folosință și sfințit la începutul lui ianuarie, în localitatea băcăuană Hârja, de către Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

        În respectivul spațiu multifuncțional, sub supravegherea unor artizani populari din zonă, se află un atelier, dotat cu tehnică de profil, unde se vor lucra costume naționale românești. De asemenea, în incinta noii investiții se află și un atelier de lumânări decorative și ornamentale, în care „se vor realiza lucrări orginale gândite atât de meșterii locului, dar și de cunoscuți designeri români, a precizat preotul Constantin Gherasim.

        Ambulator nou la Spitalul Comănești

        Spitalul orășenesc „Ioan Lascăr” din Comănești, trecut în urmă cu cinci ani pe lista unităților medicale ce urmau a fi desființate, și-a redeschis în luna mai Ambulatoriul, după ce în ultimele 13 luni acesta s-a aflat într-un proces complex de reabilitare, modernizare și dotare cu aparatură și tehnică medicală de ultimă generație.

        Valoarea totală a proiectului investițional, fără TVA, pentru Ambulatoriul Spitalului din Comănești este de 21.573.264,53 lei, din care 16.168.677,00 lei este finanțare nerambursabilă, iar 5.404.587,53 lei cofinanțarea de la bugetul local.

        Spitalul orășenesc Comănești este prima unitate din domeniu construită în România după al Doilea Război Mondial. Este realizată pe baza unui proiect german. În decursul anilor nu a mai cunoscut decât minime investiții privind întreținerea interioarelor și exterioarelor.

        Centru de îngrijiri paleative

        Asociația „Lumina” din Bacău, în parteneriat cu organizația norvegiană Foreningen for Barnepalliasjon a pus, la mijlocul lunii martie, în municipiu piatra de temelie a primului Centru de îngrijiri paleative pediatrice din România, proiect în valoare de 1,8 milioane de euro destinat copiilor cu boli incurabile.

        Cele patru corpuri de clădire vor cuprinde spații pentru cabinete medicale, pentru desfășurarea activităților specifice recreative pentru cei aproximativ 200 de copii pe care Centrul îi va găzdui, spații de cazare pentru aceștia și părinții lor, o sală de servire a mesei.

        Cursuri de dirijori

        Zece tineri muzicieni din America, Europa și Asia au participat timp de două săptămâni în luna iunie, la a XIII-a ediție a cursurilor internaționale de dirijorat, organizate în sălile Ateneului din Bacău de Filarmonica „Mihail Jora”.

        Evenimentul, unic în Europa, s-a încheiat vineri seara printr-un concert festiv în cursul căruia la pupitrul simfonicului băcăuan s-au aflat, în sala „Ateneu”, laureații din acest an ai cursului, Dawn Sonntag (SUA) și Francis Ku, din Hong Kong, care au dirijat, pe rând, secțiuni din Simfonia a II-a în re major, op. 73 de Johannes Brahms.

        Cursurile s-au desfășurat în parteneriat cu o instituție renumită în lume pentru perfecționarea în arta șefului de orchestră, Conductors Institute, precum și cu Universitatea din Greensboro, ambele din SUA, lecțiile fiind ținute de profesorii dirijori americani Robert Gutter și Charles Gambetta, precum și de Ovidiu Bălan, director de onoare al filarmonicii băcăuane, cel care a învățat dirijoratul de la renumitul Leonard Bernstein.

        Fanfara de la Băcioi

        Un număr de 50 de copii, fără nici o pregătire muzicală anterioară, dădeau în luna august, după un an de pregătiri, un prim spectacol în cadrul unei fanfare și a unei formații de muzică lăutărească, realizate în urma demersului a trei instructori — Constantin Gogan, instrumentist în Ansamblul ,, Busuiocul”, Costică Radu și Vasile Andrei, ultimii doi fiind pensionari care fac naveta de la Bacău la Bacioiu special pentru repetiții, dar și pentru a-i familiariza pe copii cu notele muzicale.

        Inițiatorii proiectului își doresc să organizeze un festival al muzicii de fanfară în comuna Corbasca, la care să invite formații din mai multe zone ale țării. Până atunci copii de romi, se vor prezenta public în fața spectatorilor cu prilejul sărbătorilor de iarnă, pregătind și piesele pentru concertele ce le vor susține începând din primăvară atât în localitate, cât și în grădini publice din Bacău, Vaslui. Iași și București, pentru care au deja invitații.

        „Tristan Tzara și Cultura Dada”

        O serie de evenimente culturale, printre care două premiere teatrale și una cinematografică, au fost organizate, la sfârșitul mijlocul lunii aprilie, la Moinești, cu ocazia marcării unui secol de la fondarea mișcării dadaiste de către Tristan Tzara, cel născut în urbea din județul Bacău .

        Corolarul manifestărilor l-a constituit simpozionul național cu participare internațională „Tristan Tzara și Cultura Dada”, această reuniune reliefând valorile unei mișcări artistice și morale care au oferit deschideri neașteptate culturii mondiale la începutul secolului XX.

        Organizat de primărie, în parteneriat cu Asociația cultural-literară „Tristan Tzara”, Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, evenimentul a reunit peste 140 de scriitori, artiști plastici, actori, critici și istorici literari, avangardiste „Dada”. Workshop-ul „In the Spot”, prelegerile susținute de scriitori cu subiectele ”De la o palmă dată gustului public la deparazitarea creierelor”, ”Hoția de cuvinte” și ”Dada & Gaga — avatarurile postbelice ale avangardei”, lansarea volumului V din „Caiete Tristan Tzara”, al profesorului moineștean Vasile Robciuc, au fost, de asemenea, înscrise în programul evenimentului.

        „Saloanele Moldovei”

        Expoziția-concurs de artă plastică contemporană „Saloanele Moldovei”, deschisă în ultimii 26 de ani artiștilor plastici din România și Republica Moldova, a fost inaugurată la mijlocul lunii iulie la Bacău prin trei vernisaje găzduite la ediția din acest an de galeriile „Arta”, „Ioan Frunzetti” și „George Apostu” din municipiu.

        Un număr 37 de pictori, sculptori, graficieni, designeri, fotografi, creatori în arta tapiseriei de pe ambele maluri ale Prutului și-au reunit cele mai reprezentative lucrări create în ultimul an, supunând jurizării și atenției publicului 299 de creații. 34 dintre acestea fuseseră selectate de un juriu format, la actuala ediție, din Mihai Sârbulescu, Dumitru Bolboceanu, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, Valeriu Șușnea, membru al UAP din România, Veceaslav Demir, membru UAP din Republica Moldova.

        S-a modernizat Observatorul astronomic

        Observatorul astronomic din Bacău, inaugurat la finele lunii mai, după realizarea unor lucrări de modernizare efectuate cu fonduri europene, cea mai mai mare ca suprafață expozițională și de studiu în domeniul astronomiei din România. Valoarea proiectului a fost de 2,2 milioane de euro, din care 1,5 milioane de euro din fonduri europene.

        „Observatorul astronomic este singurul din țară ce se constituie într-un complex unitar încorporând un planetariu multimedia 3D, cupolă rabatabilă cu telescop performant și expoziții interactive în domeniu, devine parte integrantă a inovării în spațiul expozițional românesc, asigurate de noile investiții și reașezări pe principii interactive a Complexului muzeal de științe ale naturii „Ion Borcea” din Bacău, fapt ce îi permite integrarea în circuitul turistic de vârf, nu numai în județ, ci chiar la nivel de țară”, a declarat pentru AGERPRES Gabriela Gurău, directorul instituției.

        Festivalul „Enescu — Orfeul Moldav”

        La Tescani, „laboratorul cu aură misterioasă” unde George Enescu a creat opera „Oedip”, muzicieni — soliști instrumentiști și vocali, critici și compozitori s-au reunit la final de august pentru a-l omagia pe „Orfeul Moldav” în cadrul unui Festival internațional ajuns la a XXXVII-a ediție.

        „Artiști de renume, români și straini, vin la Tescani să se inspire, să delecteze publicul, să creeze și să cutreiere acest loc mirific, unde poți trăi miracolul prezenței eterice a marelui compozitor, de la moartea căruia s-a împlinit în această vară o jumătate de secol”, a declarat, pentru AGERPRES, Pavel Ionescu, directorul Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, instituție organizatoare a Festivalului, având parteneriatul Consiliului Județean Bacău.

        În acest an Festivalul „Enescu — Orfeul Moldav” a avut drept cap de afiș pe mezzosoprana Viorica Cortez, solista „apreciată de critica muzicală internațională drept cea mai strălucitoare Carmen a secolului XX”, a precizat, pentru AGERPRES, dirijorul Ovidiu Bălan, cel la inițiativa căruia au fost puse bazele Festivalului Internațional „Enescu — Orfeul Moldav” și care s-a constituit de-a lungul celor 36 de ediții în „sufletul și mintea” derulării acestui eveniment.

        Ex Libris

        Un număr 47 de artiști plastici din 19 țări au prezentat, începând din 25 noiembrie pe simezele unei expoziții internaționale de Ex Libris găzduite de Biblioteca Județeană din Bacău 124 de lucrări de grafică inspirate din creația lui George Bacovia, la un secol de la apariția volumului ,,Plumb” aparținând poetului simbolist român.

        „ID Fest”

        Festivalul Național de Teatru pentru Tineri „ID Fest” este eveniment unic în România prin faptul că este organizat, în luna iulie, în totalitate de liceeni voluntari ai Asociației „Ingenious Drama” din Bacău.

        Timp de zece zile, pe scena Teatrului Bacovia au evoluat, într-o competiție, 13 trupe compuse din 250 de adolescenți din 11 orașe ale României selecționate de un juriu format din elevi și cunoscute personalități din lumea teatrului românesc.De asemenea, vor fi prezentate în concurs și opt spectacole de tip „One man show”.

        Sfântul Cuvios Antipa

        Mii de credincioși au venit pe 9 ianuarie la mănăstirile și bisericile din județul Bacău, cu ocazia prăznuirii Sfântului Cuvios Antipa, născut pe meleagurile băcăuane, în satul Calapodești.

        ”Considerat povățuitor preaînțelept al călugărilor, cel care și-a înfrânat trupul cu nepătimirea și i-a luminat pe credincioși cu strălucirea virtuților sale, Cuviosul Antipa este singurul călugăr român, locuitor al Muntelui Athos, trecut în rândul sfinților”, a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, preotul Constantin Gherasim, purtător de cuvânt al Episcopiei.

        Potrivit PS Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului, față de alți sfinți români, faima Cuviosului Antipa de la Calapodești a depășit granițele ortodoxiei românești.

        Aerostar Bacău – „Cel mai bun subfurnizor al anului”

        Aerostar Bacău, firmă profilată pe producția de subansamble și mentenanță în domeniul aeronauticii, a primit în 2016 premiul de „Cel mai bun subfurnizor al anului”, oferit de firma GKN, al doilea producător din lume de structuri pentru avioanele comerciale. Distincția a fost oferită în cadrul unei manifestări publice la Târgul internațional de aviație de la Farnborough, Marea Britanie.

        RAFO în insolvență

        Tribunalul Bacău a admis, în data de 7 noiembrie, solicitarea administrației companiei Rafo Onești, profilată pe producția de combustibili lichizi, de a se deschide procedura insolvenței și inițierea unui plan de reorganizare judiciară.

        Instanța băcăuană a desemnat provizoriu ca administrator judiciar al Rafo firma CITR Filiala București, care va avea atribuții de supraveghere a activității debitoarei, dar și atribuțiile prevăzute de articolul 58 din Legea 85/2014″, se precizează în decizia instanței.

        „Cererea administrației a venit ca urmare a intrării în incapacitate de plata a debitoarei Rafo, iar creditoarea AXA Security, firma care asigura paza rafinăriei, dar și sindicatul Rafinorul ce activează pe platforma rafinăriei din Onești și salariații care nu și-au mai primit salariile din martie a acestui an solicitaseră ca Rafo să intre în procedura de insolvență”, a precizat pentru AGERPRES Ion Marian, purtătorul de cuvânt al companiei Rafo.

        Stavarache, condamnat

        Fostul primar al Bacăului timp de trei mandate, Romeo Stavarache, a fost condamnat în data de 14 iulie de către o instanță a Tribunalului Bacău, la șase ani de închisoare cu executare și 5 ani pedeapsă complementară prin interzicerea unor drepturi civile, în urma derulării unui proces în care era acuzat de săvârșirea mai multor fapte de luare de mită.

        În același dosar, doi om de afaceri din Bacău, Liviu Goian și Liviu Vasile Cenușă, au fost condamnați la câte 3 ani închisoare cu executare și 3 ani pedeapsă complementară prin interzicerea unor drepturi civile, pedeapsă pe care o va suporta și un alt inculpat în proces, Constantin Apostol, fost director general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord—Est.

        De asemenea, instanța a dispus confiscarea de la Stavarache, Goian și Cenușă a sumelor de 810.670 lei și 1.259.789,03 lei primite ilegal, iar pentru același motiv de la Stavarache și Apostol a 100.000 de lei.

        Sentința nu este definitivă, avocații condamnaților făcând apel la o instanță superioară.

        Incendiu forestier la Agăș

        Pompierii militari au reușit, la început de aprilie, după aproape 30 ore de luptă cu flăcările, să stingă toate focarele unui incendiu ce s-a manifestat pe un fond forestier cu o suprafața de 9 hectare, în localitatea băcăuană Beleghet, din comuna Agăș.

        „Un număr de 39 de salvatori, în cursul zilei de marți, și alți 47 pe parcursul acestei zile, pompieri militari din Moinești, Onești, Bacău, susținuți de membri ai Serviciului de voluntariat pentru situații speciale din comuna Agăș, precum și localnici, au acționat, utilizând cinci autospeciale de primă intervenție și patru autoturisme de muncă operativă, pentru localizarea și limitarea incendiului care se manifesta, în focare izolate, pe o suprafață de aproximativ nouă hectare de pădure tânără de mestecăniș și fag, aflate în posesia unor proprietari particulari”, a precizat pentru AGERPRES căpitanul Andrei Grecu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bacău.

        Forumul internațional de arhitectură și urbanism

        Lucrările Forumului internațional de arhitectură și urbanism „Moldova Reper 2030”, organizate sub egida Ordinului Arhitecților din România (OAR), s-au desfășurat în luna iunie în spațiile special amenajate la Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov” din Bacău, participanții lansând „Declarația de la Bacău”.

        „Documentul este menit să pună în acțiune concretă formele anchilozate ale birocrației și ale apatiei administrative. Demersul organizării acestui forum este încă un pas în declanșarea unei emulații comune arhitecților din zonă și nu numai care să genereze și să pună în practică un contract social între arhitecți, politicieni, tehnicieni, constructori și cetățeni, printr-un tip de atitudine și actiune „smart” care poate face, în scurt timp, din zona estică a Europei, un spațiu dezvoltat armonios, cu o înaltă calitate a vieții”, precizat, pentru AGERPRES, Liliana Bârgu, coordonator al evenimentului.

        Inaugurarea pârtiei de schi de la Slănic Moldova

        Pârtia de schi din stațiunea Slănic Moldova, cea dintâi realizată vreodată în județul Bacău, a fost inaugurată la începutul lunii februarie. Investiția fiind realizată cu aproximativ șase milioane de euro din fonduri europene și alocate de Consiliul Județean Bacău.

        Pe lângă tunuri de zăpadă artificială și mașini de bătut zăpada, pârtia e prevăzută cu telescaun, instalație de iluminat pentru nocturnă, parcare și serviciu de salvamont.

        Pârtia din Slănic Moldova, ale cărei costuri de amenajare s-au ridicat la aproape șase milioane de euro, din care două milioane de la Uniunea Europeană și patru de la Consiliul Județean Bacău, se află amplasată în zona Complexului turistic Cerdac, pe versantul nordic al munților Nemira, între altitudinile de 470 si 720 m. Are o lățime medie de 38 m și o lungime de 1.400 m. Panta este de 17 la sută, fiind considerată o pârtie de dificultate „medie-ușoară”.

        Ceremonial la Cimitirul Internațional din Comănești

        Un ceremonial militar și religios, unic în România, de comemorare a ostașilor căzuți în Primul Război Mondial, s-a desfășurat, în luna august la Cimitirul Internațional din Comănești, locul unde sunt înmormântați 3.007 de foști combatanți români, ruși, maghiari, austrieci și germani din Primul Război Mondial.

        Primăria orașului a invitat la această ceremonie reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, ai autorităților județene, cât și atașații militari ai ambasadelor Austriei, Germaniei, Rusiei și Ungariei la București.

        „Zona orașului Comănești a fost locul unde în Primul Război Mondial s-au dus crâncene lupte ce au făcut numeroase victime în rândul tuturor armatelor ce s-au înfruntat. Au fost victime comune ale unei confruntări nedrepte, iar localnicii au crezut de cuviință, ca un semn de împăcare, dar și ecou în timp pentru ceea ce aduce tragic războiul, să-i înmormânteze împreună”, a declarat pentru AGERPRES primarul Comăneștiului, Viorel Miron.

        „Oraș European al Sportului”

        Municipiul Bacău a fost desemnat „Oraș European al Sportului” pentru anul 2017 alături de localitățile Bristol (Marea Britanie) și Cagliari (Italia), în cadrul unei festivități găzduite în data de 16 noiembrie la Bruxelles de una dintre sălile de festivități din incinta sediului Parlamentului European.

        Titlul, acordat după o evaluare pozitivă a potențialului municipiului, de conducerea ACES, „obligă municipalitatea băcăuană să investească în infrastructură, dar și în dezvoltarea programelor sportive pentru toate vârstele”, a declarat, pentru AGERPRES, la finalul festivității, Gian Francesco Lupattelli, președintele „European Capitals and Cities of Sport Federation”, organizația europeană inițiatoare a proiectului.

        Rezultatele alegerilor

        Datele centralizate de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Bacău în urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie, pentru toate cele 634 de secții de votare, indică faptul că PSD se situează pe primul loc în județ la ambele camere ale Parlamentului, premiera scrutinului de duminică fiind câștigarea alegerilor la nivelul municipiului Bacău de către social-democrați.

        Potrivit datelor finale, confirmate de judecător Maria Oboroceanu, președintele BEJ Bacău, pentru lista PSD de la Senat votaseră 109.281 de alegători, adică 53.06 % din opțiunile exprimate de electoratului din județ, PNL a înregistrat 37.048 de voturi — 17.98%, ALDE 19.139 de voturi — 9,29%, USR 13.377 de voturi — 6.49%, PMP 11.172 de voturi — 5.42%.

        La Camera Deputaților, pentru PSD au optat 108.374 de alegători, adică 52,77 % din electoratul prezent la urne, PNL a obținut 38.369 de voturi — 17,71%, USR 13.029 de voturi — 6,64 %, ALDE 16.783 de voturi — 8,17 %, PMP 11.013 de voturi — 5,36 %.

        În județul Bacău participarea la vot, cea mai mică din ultimii 27 de ani, a fost de 35,8% din cei 589.688 de alegători înscriși pe listele electorale permanente.

        AGERPRES

        FOTO: Concertul de Crăciun din Piața Tricolorului

          Fie pentru că și-au dorit pur și simplu să petreacă o seară frumoasă în oraș cu familia sau cu prietenii, fie pentru că au vrut să facă puțină mișcare ori pentru că au fost atrași de farmecul sărbătorilor și au încercat să continue această magie, o mulțime de băcăuani s-au adunat în prima zi de Crăciun, în Piața Tricolorului, cu începere de la ora 17.00, locul unde Primăria Bacău a organizat, în premieră, un spectacol – surpriză.

          Pe scena amenajată în fața Casei de Cultură au urcat artiștii de la Ansamblul ”Plaiuri Românești”, Elena Mândrescu, dar și micuții de la Palatul Copiilor, coordonați de profesorul Claudiu Filip, care au cântat celor prezenți colinde, doine, dar și diferite piese din repertoriile naționale și internaționale de sezon.

          Invitata specială a acestei seri a fost Lidia Buble, care a reușit să ofere spectatorilor un show adevărat, din care nu au lipsit hit-urile care au consacrat-o. Fanii ei nu au ratat ocazia de a rămâne cu o amintire de la artista lor preferată, așa că au fotografiat-o, au filmat-o cu telefoanele și au cântat împreună cu ea. Toată lumea s-a simțit foarte bine, ba chiar s-a încins și o horă la un moment dat.

          Și pentru că așa-i stă bine românului, deși în toate casele frigiderele sunt pline, iar mesele au fost îmbelșugate, am văzut și băcăuani, mai puțin e drept ca în alte dăți și în mod special tineri și copii, care au luat cu asalt chiar și fast-foodurile și restaurantele din zonă, pentru că, nu-i așa… ce ne mai place, câteodată, o felie de de pizza aburinda sau o ”șaorma cu de toate”. Și cafeaua la pahar a fost o alternativă, alături de cozonacii ungurești preparați ”live” la tarabele din zonă și chiar de o bere. În lipsa zăpezii și a gerului, atmosfera a fost completată de luminile de sărbătoare, de bradul de Crăciun, dar și de voia bună pe care am văzut-o pe fețele petrecăreților. Amfitrionul serii a fost actorul Radu Bogdan Ghelu.

          Va urma Alaiul Datinilor, pe 27 decembrie, după cum au anunțat organizatorii, va veni și Revelionul 2017 cu o altă petrecere în aer liber, apoi îl vom cinsti și pe Sf. Vasile, ne vom sfinți casele de Bobotează și apoi, gata, sărbătorile de iarnă se termină! Dar mai e până atunci. Așa că bucurați-vă în continuare de toată această magie!

          La mulți ani!

          Tradiții de Crăciun în lume

          Sărbătoarea Nașterii Domnului și Moș Crăciun au adunat, pe meridianele Planetei, diverse obiceiuri și tradiții, dar și denumiri diferite: spre exemplu, finlandezii îl au pe ”Joulupukki”, care ar veni din ținutul ”Korvatunturi”, tărâm care are forma unei urechi, despre care se spune că ar fi urechea cu care Moșul ascultă dacă sunt cuminți copiii.

          În Germania, ”Christklots” reprezintă obiceiul de a arde un butuc toată noaptea de Crăciun, care, conform tradiției, se crede că ar apăra casa de hoți și de nenorociri tot restul anului. În întreaga Germanie, Adventul este perioada anului cea mai plină de atmosferă până în Ajunul Crăciunului, în 24 decembrie, în ziua următoare creștinii sărbătorind nașterea lui Iisus. Ajunul Crăciunului este cea mai importantă zi de sărbătoare. În ziua de ajun, familia se adună pentru cină și pentru a merge împreună la biserică la Mesa din noaptea de Crăciun. Tradiția împodobirii bradului a început în Germania (se pare că primii creștini care au adus brazi împodobiți în casele lor au fost nemții, în secolul al XVI-lea). Mai târziu, împodobirea acestora a devenit un obicei și în alte țări. În 1890, deja erau importate din Germania ornamente pentru pomii de Crăciun, conform volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

          În Elveția, butucul este cunoscut sub numele de ”Bouche de Noel”. ”Samichlaus” (Moș Crăciun) are întotdeauna sarcina grea de a aduce și pomul de Crăciun în casele elvețienilor. Acest obicei se păstrează încă din 1775. O altă tradiție a elvețienilor este ”Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți se înarmează cu ustensile specializate și scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, alb-violet, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături și forme. Similar cu dovleacul de Halloween, în ridichea împodobită micuții elvețieni pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o făclie, ori o agață ca pe un lampion.

          În Anglia, butucul care se arde în noaptea de Crăciun este demunit ”Yule log”. În fiecare din cele patru duminici dinainte de nașterea lui Iisus se aprinde o lumânare, așezată într-o cutie. Au loc procesiuni reprezentându-i pe cei trei magi și nașterea lui Hristos. În 1814, prințul Albert, soțul reginei Victoria, a împodobit un brad la castelul Windsor folosind dulciuri, lumânări și fructe. Evident, familiile de aristocrați i-au urmat exemplul, folosind ornamente din ce în ce mai extravagante: păpuși, mobilă în miniatură, micuțe instrumente muzicale, bijuterii, arme jucărie. Copiii din Anglia nu își primesc cadoul în data de 24 decembrie, ci în 25. Una dintre tradiții este ca elevii să monteze, în școli sau în biserici, piese despre nașterea Mântuitorului. În vechime, se foloseau animale vii pentru redarea atmosferei, însă în prezent se preferă costumele. Un alt obicei vechi este și acela de a atârna ciorapi de șemineu în așteptarea cadourilor, în casă se atârnă vâsc, iar în jurul casei — crenguțe de brad. Anticii druizi credeau că vâscul posedă puteri magice și că aduce noroc și prosperitate alungând spiritele rele. Faimoasa și tipica budincă englezească era numită ”hackin”, de la ingrediente. În secolul al XVII-lea, budinca de prune era pregătită chiar în dimineața de Crăciun și era stropită cu brandy și flambată la servire. Tot tradiției Crăciunului englezesc îi aparține și pachețelul surpriză numit ”cracker”, care este împărțit la servirea budincii de Crăciun, precizează volumul amintit.

          În Italia, Crăciunul începe cu opt zile înainte și este cunoscut sub denumirea de ”Novena”. Copiii merg din casă în casă să recite poezii și să cânte, însă darurile le primesc de-abia pe 6 ianuarie. Conform tradiției, cadourile sunt aduse de o vrăjitoare urâtă, dar bună, numită Befana. Ea aduce darurile pe coșul casei sau pe geam. În multe biserici sunt expuse iesle cu pruncul Iisus și magi în mărime naturală. Un punct de atracție îl constituie Irozii — un teatru popular cu scene, care, pe lângă Irod, prezintă un moș cu barbă lungă, cu cojocul întors, reprezentând bufonul romanilor, și o paiață cu clopoței la picioare, care poartă un băț năzdrăvan — în amintirea saltimbancilor chemați cu prilejul unor astfel de manifestări. În Italia există obiceiul ca, înainte de Moș Crăciun, să vină Baba Cloanța (Befana), călare pe mătura ei, care verifică atentă cine a fost cuminte și cine nu. Ea este foarte bună cu copiii, se strecoară pe hornuri și lasă cadourile lângă bradul împodobit.

          În Austria, cete de copii străbat străzile colindând pe la ferestre. Piața de Crăciun din Viena este atracția principală a sărbătorilor, deși Crăciunul este celebrat mai ales acasă, cu o masă festivă și cadouri.

          În Suedia, cea mai importantă zi este Ajunul Crăciunului. O masă specială este pregătită în acest scop — șuncă, pește și fasole — aceasta este și prilejul cu care rudele își fac daruri. Mulți suedezi merg la biserică în dimineața zilei de Crăciun. Crăciunul se numește la suedezi Jul și este urmat de alte sărbători. Moșul are pe aceste meleaguri o înfățișare diferită: el este reprezentat ca un pitic îmbrăcat în roșu, cu barbă albă, mare amator de orez cu lapte, tradiționala mâncare suedeză de Crăciun. La începuturi, ornamentele pentru brad erau făcute din lemn vopsit, înfățișând animale și fețe de copii. Suedezii descoperă surprizele de Crăciun într-un sac îngropat adânc în zăpadă.

          În Islanda, țara gheții și zăpezii, vin treisprezece Moși Crăciuni! Cu 13 zile înainte de Crăciun, primul Moș Crăciun coboară din munți, ocolește fiecare casă și apoi pune dulciuri în ghetuțele copiilor, în vreme ce aceștia dorm. Dacă au fost cuminți, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic, iar dacă au fost răi, sunt recompensați cu un cartof. A doua zi, cel de-al doilea Moș vine în oraș și tot așa până la 25 decembrie, când primul Moș se întoarce la casa lui din munți, pe 26 cel de-al doilea și tot așa până pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numită și ”Al treisprezecelea” și este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun pentru că în această zi, ultimul Moș Crăciun se întoarce la casa lui.

          În Finlanda, familiile se reunesc pentru a petrece Crăciunul, cea mai importantă sărbătoare a anului. Seara, în jurul orei 17.00, familiile pleacă la biserică pentru slujbe speciale în care se aprind lumânări la mormintele celor dragi. Tot în ajun exact la ora 12, de pe balconul primăriei, un reprezentant al orașului proclamă ”pacea de Crăciun”. Aceasta înseamnă că de la momentul proclamării păcii și până la Bobotează, celor care tulbură pacea li se aplică pedepse severe. Acest obicei există de aproape 600 de ani și este valabil pentru întreaga țară. Copiii așteaptă sosirea lui Moș Crăciun care pune mereu aceeași întrebare: ”Sunt cumva copii cuminți aici?”. Moșul are o desagă plină de cadouri, iar în timp ce ”slujitorii” lui îl ajută să le împartă, el povestește celor mici despre călătoria grea pe care o face din Laponia. Printre mâncărurile servite de Crăciun se numără: șunca sau curcanul, cartofii, morcovul, pateul de ficat, orezul care conține o singură migdală. Persoana care mănâncă migdala se va căsători în anul ce urmează. În 25 decembrie se servește un fel de pește care inițial s-a preparat printr-un proces îndelungat.

          Danezii au o modalitate mai puțin întâlnită de a împărți cadourile: se adună toți membrii familiei în jurul bradului și cel mai vârstnic ia un cadou pe care-l dă celui destinat care ia, la rândul său, un altul și-l dă persoanei pentru care a fost pregătit și așa mai departe. În Danemarca se foloseau stegulețe, clopoței și steluțe.

          Olandezii îl așteaptă pe ”Sinter Klaas” care vine pe un cal alb și lasă daruri în saboții de lemn.

          În Grecia, masa de Crăciun are în mijloc o pâine tradițională, iar după ospăț masa nu se strânge pentru ca Iisus să aibă cu ce-și potoli foamea. Moș Crăciunul lor este totuna cu Sf. Vasile, filantropul Asiei Mici. El împarte cadouri și dulciuri copiilor. În vechea tradiție, obiceiul bradului împodobit nu există, fapt pentru care Sf. Vasile lasă cadourile pe masă sau într-un colț al camerei. Există o tradiție potrivit căreia stăpâna casei trebuie să-și imprime forma mâinii pe pâinea pregătită pentru cină, pentru a le arăta copiilor că Iisus a binecuvântat mâncarea.

          În Polonia, se păstrează obiceiul ca, în cinstea stelei de la Bethleem, masa de Crăciun să înceapă după ce apare pe cer prima stea ”Gwiazdka” (”mica stea”). Toți brazii de Crăciun erau împodobiți cu îngerași, steluțe și păsări.

          În Spania, darurile de Crăciun sunt oferite de magi, care se deplasează în cortegii de curteni, cavaleri și lăutari, iar în case și biserici există iesle miniaturale care redau atmosfera nașterii Domnului. Crăciunul este sărbătorit la 25 decembrie, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi (”Reyes Magos”), se mai arată în ”Cartea de Crăciun”.

          În Rusia, Moș Crăciun (”Babușka”) este însoțit de Albă-ca-Zăpada (”Snegurocika”), iar copiii primesc prăjituri și jucării, printre care celebrul set de păpuși ”Matrioșka”.

          Lituanienii împodobeau brazii cu mici colivii de păsări, steluțe și diverse forme geometrice.

          În Ungaria, Crăciunul (25 decembrie) este cea mai mare sărbătoare. În ajunul Crăciunului, creștinii respectau câteva tradiții. Era interzisă cererea sau darea de împrumuturi. Nu era bine nici ca femeile să coasă, să țeasă sau să spele vase, pentru că altfel le paște o nenorocire. În ajunul Crăciunului rufele spălate și puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Tinerii nu aveau voie să mănânce mâncăruri grase, pentru ca nu cumva viitoarele soții să le fie furate. Masa festivă de Crăciun era completă doar dacă avea tradiționala carne de porc prăjită, curcanul copt la cuptor, maioșul și cozonacul cu nuci. Pomul de Crăciun era împodobit cu fructe, prăjituri, dulciuri și lumânări.

          În SUA, cu cinci săptămâni înainte de Crăciun, în fiecare duminică, americanii aprind câte o lumânare, fiecare reprezentând câte ceva. În seara Crăciunului, toate acestea sunt reaprinse pentru a sărbători Nașterea Domnului. La masă se mănâncă curcan, iar specialitatea Crăciunului este o prăjitură cu fructe confiate. În America se împodobesc clădirile cu pomi de Crăciun, punctul central al sărbătorii fiind cadoul (achiziționat, de regulă, din magazin), adus, aici și în Canada, de ”Santa Claus”. Tradiționalul ciorap de Crăciun își face apariția la sfârșitul secolului al XIX-lea, ilustratorul Thomas Nast fiind inițiatorul lui. Există 11 orașe numite ”Santa Claus” în opt state americane: Alaska, Arizona, Georgia, Indiana, Minnesota, Nevada, Oregon și Utah și 50 de locuri cu numele ”Noel”. În Alaska, Moș Crăciun face, înainte de a aduce cadourile, o vizită secretă de verificare a cumințeniei copiilor. Aceștia trebuie să îl întâmpine cu tradiționalul colind ”Gristuusaaq suu’uq” (”Astăzi s-a născut Hristos”).

          În Cuba, cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului, denumită ”nochebuena” (”Noaptea cea bună”). Masa tradițională înseamnă pentru cubanezi friptura de porc, fasole neagră servită cu orez și plante tradiționale (Yuca) sub formă de piure. Familiile se reunesc și, într-o groapă săpată în pământ și plină de cărbuni acoperiți cu frunze de bananier, frig un porc întreg. Familiile (care în Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toată noaptea pe muzică tradițională.

          În Costa Rica, Columbia și Mexic, darurile sunt aduse de ”Nino Jesus” (”Copilul Iisus”). În Mexic, înainte de Crăciun, se organizează Festivalul sculpturii în ridichi.

          În Chile, copiii și adulții confecționează sau cumpără mici figurine din lut, pe care le așează sub brad. Aceste figurine se numesc ”pasebre”. Moș Crăciun (”Viejito Pascuero”) își alege și el câte o figurină de sub fiecare brad.

          Libanezii plantează boabe de grâu în ghivece, cu o lună înaintea Crăciunului, pe care le amplasează, în seara sfântă, sub brad sau alături de montajul de Crăciun, constând în reconstituirea scenei Nașterii Mântuitorului.

          Japonezii celebrează Crăciunul cu lanterne, păpuși și aranjamente florale și cu ”Jizo” (”Moș Crăciun”).

          Creștinii din India împodobesc bananieri sau pomi de mango. Bisericile sunt umplute de flori roșii (Crăciunițe), iar cei bogați oferă ajutor celor nevoiași.

          În Filipine, sărbătoarea Crăciunului începe cu nouă zile înainte de 25 decembrie, cu Misa de Gallo. În fiecare zi, din cele nouă are loc un teatru religios, iar colindătorii vestesc Nașterea Domnului cu ”Maligayang Paskob”.

          AGERPRES

          S-a scumpit din nou benzina

          Băcăuanii care au trecut zilele acestea pe la benzinării au putut constata că prețul carburanților este mai mare decât cu o săptămână în urmă.

          De altfel, de aproape o lună, carburanții s-au tot scumpit. Majorarea prețurilor carburanților la pompă este pusă pe seama valorii barilului de petrol, ajunsă la cel mai ridicat preț din ultimele 17 luni.

          Numai în ultima săptămână, prețul la carburant a crescut cu 2 procente.

          De altfel, scumpirea carburanților era așteptată încă de la finalul lunii noiembrie, când Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a acceptat prima reducere a producției de la criza financiară din 2008, ceea ce a determinat ca prețul barilului de țiței să urce imediat cu 8%.

          Acordul OPEC vine după ce Arabia Saudită și aliații săi din Golf au acceptat reduceri majore ale producției, iar Iranul a fost de acord cu o înghetare a producției. Prin urmare, la stația de pe Milcov, aparținând OMV Petrom, compania cu cea mai mare rețea din țară, în ajunul Crăciunului, era afișat un preț de 5,22 de lei litrul de benzină obișnuită, de 95.

          Față de anul trecut, când de Crăciun, făceam un plin la mașină la cel mai mic preț din ultimii 6 ani. În acest an, încă din prima zi, pretul carburantilor comercializati în România a scazut abrupt odata cu aplicarea unei noi cote TVA de 20%. Scaderile au fost de 3,22%, în medie 16 bani pe litru. Un litru de benzină de 95 costa la stația Petrom de pe Milcov 4,61 de lei, ceea ce înseamnă că, într-un an, acest tip de carburant auto s-a scumpit cu fix…61 de bani (peste 13 la sută).

          Problema mare rămâne faptul că prețul la pompă este unul comparabil cu țările care au o putere de cumpărare triplă față de cea din România. Și comparația o pot face în special cei care au venit, acasă, de Sărbători. Vești bune, însă, la începutul lui 2017, când scumpirea la pompă de acum ar putea fi compensată de scăderea accizei.

          Sărbătoarea Crăciunului la români

          Dintre sărbătorile de iarnă, cea mai așteptată este Crăciunul, reprezentând o adevărată renaștere sufletească, creștinii celebrând la 25 decembrie Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos.

          La această sărbătoare sfântă, toți creștinii își reîmprospătează sufletul cu amintirile copilăriei, revenindu-le în minte zăpezile bogate și prevestitoare de rod îmbelșugat, colindele și clinchetele de clopoței, mirosul proaspăt de brad, dar și de cozonaci, nerăbdarea așteptării darurilor sub pomul de Crăciun, toate acestea creând o atmosferă de basm, liniște sufletească și iubire, conform volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

          În cultura românească, Crăciunul este un personaj cu trăsături bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor și eroilor din basme, dar și calități și defecte specifice oamenilor. Ca persoană profană, este un om bătrân, un păstor bătrân cu barba de omăt, vecin cu Moș Ajun, fratele său mai mic. Sub influența creștinismului, Crăciunul apare și ca figură apocrifă: s-a născut înaintea tuturor sfinților, este mai mare peste ciobanii din satul în care s-a născut Hristos și altele. Legendele Nașterii Domnului zugrăvesc peisajul etnografic al unui sat pastoral unde trăia Moș Crăciun și avea case mari, grajduri, coșare și târle pentru vite. Pe neașteptate, în acest sat liniștit sosește o femeie necunoscută care, simțind că i-a venit vremea să nască, bate la poarta casei lui Moș Ajun și îi cere găzduire. Motivând că este om sărac, acesta o trimite la fratele său bogat, Moș Crăciun. Acesta, fără să știe că femeia este Maica Domnului, nu o primește sau o trimite să nască în grajdul vitelor.

          Crăciuneasa ajută străina să nască, faptă pedepsită de Crăciun cu tăierea mâinilor din coate. Când Moș Crăciun află că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus, se căiește și cere iertare lui Dumnezeu devenind primul creștin, sfântul cel mai bătrân, soțul femeii care a moșit-o pe Maria.

          La apariția creștinismului, Crăciunul era un zeu atât de venerat încât nu a putut fi exclus cu desăvârșire din Calendarul Popular și din conștiința oamenilor care adoptaseră credința în Hristos. Prin tot ceea ce face, Crăciunul se opune sau împiedică nașterea pruncului Iisus întrucât venirea Lui presupune mai întâi plecarea (moartea) Moșului, tradițiile contemporane despre Moșul darnic și bun, încărcat cu daruri multe, fiind influențe livrești pătrunse în cultura populară.

          De Crăciun au loc o serie de practici atestate în toate zonele țării, care au în centrul lor colindele și mesele rituale.

          Crăciunul mai este numit și sărbătoarea familiei; este ocazia când toți se reunesc, părinți, copii, nepoți își fac daruri, se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credința că prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.

          AGERPRES

          Marea refacere

          Tata, care a făcut vreo cinci ani de război, îmi povestea despre perioada în care unitatea sa de vânători de munte a fost, o vreme, în refacere. Eram mic și nu pricepeam nimic din povestea asta a oblojirii rănilor și sufletului, completării efectivului etc. Zilele acestea suntem cu toții în refacere…

          După benchetuiala de Crăciun, mahmureala a cucerit nația. Este nevoie de refacere. Cei care lucrăm la stat, mai treacă meargă. La stat se va sta încă mult și bine. Sau se va mima mioritic marea trudă, până după Sf. Ion. Pe vechi. La privat e aiurea. Căutați urgent pe www.mahmur.urgent.vai.ro. soluții de anti-mahmureală. Nu apelați la medici. Or fi și ei, dacă nu lucrează și în privat, puțin mahmuri.

          Oricât de mahmuri ați fi, vă rog să aveți un pic de respect față de instituția Președinției. Când vă duce gândul într-acolo, mergeți în vârful picioarelor și țineți-vă în frâu șoaptele. Și domnul nostru Președinte este în refacere. A luat o nouă pauză de gândire. După Crăciun, refăcut, va evalua, cugetând, cu profunzimea sa cunoscută, asupra datelor oferite de scormonitorii profesioniști ai pubelelor turco-tătărăști și siriene.

          După Crăciun am zis? Asta numai dacă nu se va întâmpla ca în vremea lui Ștefan cel Mare, Bun și Înțelept. Zice-se că, după o bătălie grea, Ștefan și armata lui au băut, pe rupte, câteva zile. Deodată, un sfetnic a rupt vraja chiolhanului clasic, anunțând că armia dușmană se pregătește să atace din nou. Ștefan și-a adunat oștenii și le-a cuvântat:

          ,,Dușmanii vor din nou chelfăneală! Cine nu este mahmur, un pas în față!” Câțiva plăieși mai firavi au făcut un timid pas în față! Înțelept, Ștefan a glăsuit iar: ,,Brava! Voi mergeți la luptă! Noi, ceilalți, mergem să ne dregem cu niște vin!”… După pilda lui Ștefan, având în vedere și viteza de gândire/decizie a domnului nostru Președinte, este posibil ca refacerea să aibă loc după Crăciunul pe vechi?

          Firește, și P.S.D., după succesul strategiei ecumenice de propunere a primului ministru, a avut motive de chiolhan. Norocul de faptul că nu se află încă la guvernare. Probabil că asta vizează și strategia tăcerii iohannisiene: refacerea pesedistă, evadarea din mahmureală.

          Dacă nu găsiți nimic eficient pe www.mahmur.urgent.vai.ro, consultați un expert al domeniului: pe dl. Băsescu, de pildă. Sincer, nu-mi dau seama niciodată dacă este truditor pre-mahmur, mahmur sau post-mahmur.
          Ion Fercu

          Fenomenala parabolă a inexistenței lui Darko Maver

          Răzvan Bibire

          Darko Maver: un artist sarb controversat; s-a facut remarcat prin sculpturile sale care infatisau corpuri umane torturate si dezmembrate. A denuntat cenzura de stat si a murit intr-o inchisoare dupa ce a fost arestat pentru comportament antisocial.

          Numai ca Darko Maver… nu a existat.

          Povestea artistului arestat pentru atitudinea anti-regim a fost, insa, pe placul organizatiilor pentru drepturile omului. Organizatiile artistilor au facut apel la solidaritate. Revistele de arta au publicat proteste iar cativa cunoscuti si reputati critici de arta s-au laudat ca il cunosc personal.

          I s-au organizat expozitii la Bologna si Roma iar dupa ce s-a anuntat moartea sa in inchisoare i s-a dedicat un eveniment special in cadrul Bienalei de Arta Contemporana de la Venetia, la care fusese invitat sa participe inainte de a fi arestat.

          Numai ca, dupa cum spuneam, Darko Maver nu a existat cu adevarat. El a fost inventat de un grup de artisti cunoscuti sub numele de Luther Blissett, „specializati” in ceva ce s-ar numi „guerilla-art”.

          Zvonurile despre Maver au inceput sa apara in 1998, in cercul artistilor underground din Europa; era vorba despre un artist care traia in moteluri si in cabane din desert, care crea papusi de plastic infatisand oameni torturati.

          In Iugoslavia, Darko Maver a fost acuzat de atitudine anti-patriotica, lucrarile sale cenzurate iar el – persecutat. Mai tarziu, copii ale lucrarilor sale au fost expuse in expozitii din intreaga Europa.

          Abia la inceputul anului 2000 cei care l-au „creat” pe Darko Maver au dezvaluit farsa. Cei care au facut-o au fost membrii unui grup numit 0100101110101101.ORG, desprins intre timp din Luther Blissett.

          „Crearea” lui Darko Maver nu a fost prima actiune de manipulare a mass-media a celor de la Luther Blissett.

          In ianuarie 1995 un artist britanic dispare la granita dintre Italia si Iugoslavia in timp ce incerca sa scrie, prin traseul sau parcurs pe o bicicleta, cuvantul „arta” pe harta Europei. Evident, artistul nu a existat, insa acestei operatiuni i-a cazut victima o emisiune despre persoanele disparute de la televiziunea de stat italiana.

          In luna iunie a aceluiasi an, presa anunta deschiderea unei expozitii de tablouri pictate de Loota, o femela-cimpanzeu, victima a unor experimente farmaceutice. Dupa ce a fost salvata de Frontul Eliberarii Animalelor, Loota a devenit un artist talentat si, in acelasi timp, inexistent.

          Daca e sa se desprinda o concluzie, aceasta ar fi ca media si publicul inghit pe nemestecate povesti cu o credibilitate tot mai scazuta; de fapt se pare ca o axioma ar fi ca, cu cat o stire pare mai putin credibila, cu atat este mai crezuta.

          Câtă revoluție a fost?

          I-am rugat pe unii dintre prietenii mei români care s-au stabilit în străinătate să-mi spună câtă revoluție a fost în decembrie 1989…

          Ecaterina Ernst (Villars-sur-Glâne, canton Fribourg, Elveția), studentă, prezintă revoluția prin… ochii soțului, elvețianul Laurent, teolog: „În România nu a fost, în primul rând o revoluție în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă o revoltă. Din cel puțin două motive. 1. Nu a fost implementat un tribunal și nu a avut loc o judecată dreaptă. în cazul în care acestea ar fi avut loc, soții Ceaușescu, dacă se dovedea că sunt cu adevărat vinovați de atrocitățile imputate, ar fi trebuit să primească închisoare pe viață. Execuția a fost mai degrabă o răzbunare, o acțiune sub impulsul și adrenalina momentului. și nu e sigur că acei care au comis-o sunt cu adevărat mai buni decât cei executați. 2. O revoluție presupune o schimbare; în mai bine. Ori schimbarea unui regim comunist foarte strict cu o democrație teoretică coruptibilă și coruptă nu reprezintă o alternativă îmbunătățită. în ce privește impactul personal, vizualizarea scenei execuției de către copilul de 10 ani care eram atunci a fost terifiantă, a lăsat impresia unor oameni duri, într-un oarecare sens, sălbatici. Din păcate, și după 27 de ani, această senzație încă se mai resimte, atunci când cutreieri prin țară. Dar o sălbăticie mai degrabă în sensul lipsei de civilizație, a lipsei de spirit civic”.

          Gabriel Caita, VP Operations, Marketing at McLeay Geological Consultants Ltd. Calgary-Alberta, Canada: „Atunci am crezut că «revoluția» din decembrie 1989 a debutat ca o revoltă proletară, apoi a devenit revoluție până la fuga Ceaușeștilor. Apoi nu am înțeles ce a fost cu teroriștii și, în final am asistat stupefiat la preluarea puterii de către niste comuniști… puțin mai educați decât cei de dinaintea lor. De genul celor aduși de sovietici la putere după revoltele din Cehia si Ungaria. Acum, fiind mult mai bine informat și deloc naiv, tehnic vorbind, cred că a fost doar o  lovitură de stat, susținută/regizată din exterior, prin care gruparea proNKWD din jurul lui Ion Ilici Iliescu-Cioabă a preluat, prin asasinarea lui Ceaușescu și diversiunea teroristă de după, puterea în statul român. Odată cu schimbarea de regim, Revoluția trebuia să fie și în suflete și mentalități. Doar  așa cred că ar fi existat premisele unor schimbări majore în societatea noastră proletcultistă, deșănțat-naționalistă și extrem de abrutizată din 1989… Nu a fost așa deloc. Trist!”

          Luiza Tiron, psiholog, Dublin, Irlanda: „Ce coincidență! Lucas, baiatul meu de 16 ani, clasa a XII-a, elaborează o lucrare despre revolutia română (alegerea lui). Când am fost în țară, astă-vară, i-am cumpărat câteva cărți. Istoricii români prezintă revoluția ca pe o tragedie românească (Alex Mihai Stoenescu) sau ca pe o lovitură de stat (Corvin Lupu). Eu cred că nu a fost o tragedie. Aveam nevoie să scăpăm de comunism, să avem libertatea de a spune și NU, nu doar libertatea de a spune DA. Oamenii au început să se revolte din nevoia de libertate, ca o obligație morală față de ei înșiși. Dar schimbarea nu a fost ușoară, ca în Cehoslovacia, Germania de Est, Ungaria, Polonia. Tragedia e că au murit atâția oameni, că a fost un haos total și că a luat puterea cine nu trebuia. Dacă a fost revolutie? Poate ca da. Oamenii au fost implicați, s-au revoltat, chiar dacă au fost manipulați, chiar dacă o fi fost ceva «regizat».  A fost schimbat guvernul. Revoluție înseamnă schimbare totală și asta s-a întâmplat. Dar lucrurile nu s-au schimbat în bine. Asta e altă poveste și e o mare dezamăgire să vii în țară și să nu vezi «mai bine». A fost o lovitură de stat? Nu știu. Lovitura de stat este atunci când te trezești dimineața și e alt guvern la putere. Revoluția se deosebește de o lovitură de stat prin faptul că participă masele la procesul de schimbare. Și în 1989 oamenii au participat. A fost și revoluție și lovitură de stat? Oamenii sunt dezamăgiți. Puterea după 1989 a fost preluată de niște incompetenți, de foști comuniști, și de asta probabil gândesc că a fost o lovitură de stat. Cunosc un fost subofițer care a fost implicat în revolutie. Susține că a fost lovitură de stat. Dacă analizăm definiția revoluției, putem numi evenimentele din 1989 o revolutie. Oamenii și-au dat viața pentru «mai bine» și eu tot sper la o schimbare de mentalitate, de nivel de trai. Sper ca într-o zi să se investească mai mult în educație și sănatate. Revoluție, lovitură de stat sau… amândouă la un loc? Măcar să nu fi fost degeaba”.

          Livia Velnic, stewardesă la Norwegian Airline: „Aveam patru ani atunci când a avut loc revoluția ce avea să schimbe o țară, o cultură și pe românul de astăzi. Am crescut ascultând în jurul meu cum părinții mei și cei de-o vârstă cu ei comparau vremurile de dinainte de revoluție și de mai apoi. Astfel, la 24 de ani, când am terminat facultatea, am ajuns să compar eu însămi acele timpuri în care părinții îmi spuneau că statul le oferea muncă obligatorie, bărbații erau învățați să fie mai puternici, încorporându-se în armată, iar femeile trebuiau să fie dedicate mai mult familiei. Astăzi, la 27 de ani distanță de la momentul în care românii au căzut de acord că doresc cu toții același lucru, eu, o tânară jurnalistă de 31 de ani, lucrez de șase ani ca stewardesă în afara României, țara căreia i-am jurat loialitate și din care nu mi-am dorit niciodată să plec. Revoluția a schimbat România și cred că tot acela a fost   momentul în care generația părinților mei a decis viitorul meu și al generației mele”. 

          Ispitele sărbătorilor

          Față de sat, unde se mai respectă tradițiile, orașul are mai puține sărbători. În schimb, nu duce lipsă de mult sclipici, poleială, lumini, cum se văd acum, înainte de Crăciun, mai peste tot. Are apoi orașul fel și fel de serbări, de festivisme.

          În lume grăbită și superficială în care trăim, oamenii au cam uitat rostul sărbătorilor, așa cum era el cunoscut și păstrat cu sfințenie, în societățile tradiționale. Crăciunul este cea mai mare sărbătoare creștină cu dată fixă, iar la sat el făcea parte dintr-un ciclu de 12 zile, până pe 6 ianuarie, astfel făcându-se trecerea Anului Vechi spre Anul Nou.

          Crăciunul vine cu tăierea porcului, cu tot felul de copturi, colaci, colăcei, care se dau copiilor colindători, cu turte muiate în sirop de zahăr și presărate cu nucă pisată, cu grâu fiert în miere (pelincile lui Hristos). La sat nu este obiceiul cadourilor de Crăciun, acolo există darul care se face doar dacă primești și tu unul, deci dai și primești, la rândul tău. Și nici obiceiul bradului împodobit nu exista, el fiind importat târziu, din Occident.

          Ca și moșul, acum mondializat, îmbrăcat în palton roșu, cu blăniță albă, care vine în săniuța încărcată cu daruri, și trasă de reni, iepuri, cerbi. Sunt multe povești legate de Crăciun, și aproape toate îmi plac, dar zilele acestea am simțit nevoia să recitesc niște capitole din „Ghidul sărbătorilor românești”, cartea excelentei specialiste în etnografie și folclor care a fost Irina Nicolau. Pentru că țineam eu minte niște formulări, expresii interesante de acolo.

          Prima ar fi „Omul pelican”, despre care se spune că ia naștere într-o lume în care viața devine tot mai artificioasă, mai exterioară, obsesia confortului fiind acaparatoare. „Pelicanul” este prezentat ca o specie de om care știe dinainte totul, și nu are nevoie de cărți, de studiu, pentru că îi este de ajuns ceea ce aude pe la radio și, mai ales, la televizor. Și atunci, de ce să mai facă el efortul de a gândi pe cont propriu?

          Din moment ce alții gândesc pentru el, prelucrează informații, lui nu-i rămâne de făcut decât să deschidă ciocul și să primească totul gata mestecat. Simplu de tot. Își umple astfel gușa cu un fel de „borhot spiritual”. Pelicanii sunt de mai multe categorii, sunt unii veniți de la sat, care mai păstrează resturi din cultura tradițională, alții proveniți din mahalale, care și ei mai conservă câte ceva din obiceiurile și tradițiile străvechi (niscaiva frânturi, ceva petece), dar senzația dominantă este cea de viețuire într-un spațiu al surogatelor culturale. Iar încununarea speciei o reprezintă Pelicanul perfect, „căruia poți să-i introduci în gușă orice”.

          Ăsta adoptă totul rapid, pe negândite, „absoarbe ca buretele reclamele”, încearcă imediat orice apare nou, consumă, bulimic, melodrame și seriale de la televizor, este, cu orice preț, mereu „în trenduri”. Iar ceea ce-l definește, notează Irina Nicolau, este „respectul exagerat pentru loisir, gadget și festivitate”.

          Categoric, ăștia sunt niște ”Pelicani” peste care nu aș vrea să dau. Mie îmi plac doar cei adevărați, și, din literatură, pelicanul din poemul lui Alfred de Musset, alegoria, tema sacrificiului de acolo. Dar în viața de zi cu zi, mă bucur enorm când întâlnesc oameni care știu să respecte „miezul de sfințenie, timpul bun, locul curat, sufletul primenit, cuvântul, gestul, lucrul potrivit”, adică tot ce definește cu adevărat o sărbătoare. Dincolo de nimicuri, de ispitele de suprafață.

          Spectacol de Crăciun în Piața Tricolorului

            Pentru prima data în ultimii ani, Primăria Bacău organizează un concert în ziua de Crăciun.

            Astfel, duminică începând cu ora 17 pe scena amenajată în Piața Tricolorului va avea loc un spectacol la care invitații sunt Lidia Buble, Ansamblul Plaiuri Românești si artista Elena Mândrescu.

            Colindele vor fi interpretate de copiii de la Palatul Copiilor, îndrumați de prof. Claudiu Filip.

            Atmosfera va fi întregita de bradul semeț și luminile de sărbătoare aprinse în tot orașul.

            Prognoza meteo arata ca vremea va fi călduroasă, un motiv pentru a ieși din casa la distracție.

            Cadouri de la elevii Școlii Itești

              Sărbătorile de iarnă reprezintă o oportunitate de a fi alături de cei aflaţi în situaţii nefericite, de cei necăjiţi sau trişti, de a aduce lumina şi bucuria naşterii Mântuitorului pe chipul copiilor.

              In acest context, elevii Şcolii Gimnaziale ,,Gheorghe Bantaş” Iteşti, au oferit cadouri constând în haine, dulciuri şi jucării copiilor de la Centrul de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Bacău şi Şcoala Specială ,,Maria Montessori” Bacău, în cadrul proiectului educaţional desfăşurat în parteneriat ,,Fii Moş Crăciun!”, proiect coordonat de coordonati de doamnele Uricaru Diana, Ciubotaru Claudia si Gavrila Cerasela.

              Astfel, elevii din comuna Iteşti şi-au deschis inima către colegii lor, încercând, prin darurile oferite, să fie mesagerii lui Moş Crăciun, să aducă în sufletul copiilor din Bacău ecoul dulce al colindelor şi sfinţenia sărbătorii.

              Apel la unitate și consens politic în slujba băcăuanilor

                Primarul Cosmin Necula creionează obiectivele pe 2017 ale municipalității băcăuane, lansând un apel la unitate către aleșii ce-i reprezintă pe băcăuani în Consiliul Local, precum și în Parlament. Edilul afirmă că interesele comunității băcăuane nu au culoare politică și că dincolo de apartenența politică sau carnetul de partid, politicienii rămân în memoria colectivă prin realizările pe care le lasă în urma trecerii lor prin funcții.

                Reporter: Odată cu finalul lui 2016 se încheie, practic, o primă jumătate de an de la preluarea mandatului de primar. Cum calificați/apreciați aceste prime 6 luni la conducerea Municipiului Bacău?
                Aș spune că putem vorbi despre o perioadă de acomodare cu rigorile unei administrații locale dominată de probleme, fricțiuni interne, nerealizări, situații juridice delicate etc.

                O eventuală analiză nu poate trece cu vederea aceste aspecte pe care le apreciez ca determinante în ceea ce privește mersul administrației locale. Să nu uităm circumstanțele preluării Primăriei de către administrația pe care o conduc.

                Pe termen scurt, imediat după instalarea în Primărie, la sfârșitul lui iunie, am avut ca obiectiv stoparea sifonării bugetului local prin diverse metode păguboase brevetate de fosta administrație. Am analizat cu atenție îndeosebi finanțările oferite la Legea 350, practic am luat urma banilor și acolo unde s-a impus am pus punct alocărilor netransparente, ilegale. Nu ne-am oprit la acest capitol: astăzi, în Municipiul Bacău nu mai vedeți că plouă cu pavele și borduri, montate de dragul comisioanelor, nu se mai fac balastări peste balastări pentru firmele clienților de partid.

                Am găsit, la preluarea Primăriei, un „haos” instituționalizat în privința serviciilor comunitare. Câinii mișunau pe străzi, iluminatul public este deficitar în numeroase zone din oraș; am întâmpinat probleme în furnizarea de căldură, în alimentarea cu apă a orașului etc. Am investit sume importante în adăpostul de câini de la ieșirea din Bacău, iar rata de ridicare a câinilor fără stăpân de pe domeniul public a crescut semnificativ. Vrem să asigurăm condiții civilizate în adăpost și să dăm o soluție rezonabilă, umană, acestei probleme a câinilor comunitari.

                Ritmul de ridicare a acestora de pe străzi va crește fără îndoială. Pentru îmbunătățirea serviciilor publice locale am înființat Societatea de Servicii Publice Municipale SA, o companie deținută de Municipiul Bacău și care va gestiona domenii importante, în mod transparent. Societatea va opera cu standarde de cost, iar bugetul va fi aprobat de Consiliul Local care va dicta practic mersul acestei societăți publice. Ne propunem ca, în timp, societatea să se ocupe de servicii precum iluminatul public, lucrări de intervenție/reparații la infrastructura rutieră, administrarea și dezvoltarea spațiilor verzi și a parcurilor.

                În concluzie, apreciez că în primele 6 luni de guvernare locală am stabilizat și echilibrat bugetul Municipiului Bacău, am oprit drenarea banului public prin tot felul de înțelegeri cu firme dubioase și am trasat liniile generale pentru lansarea unor investiții în 2017, investiții pe care le apreciez drept importante în perspectiva dezvoltării orașului.

                Reporter: Care sunt prioritățile administrației Necula pentru 2017? Ce proiecte aveți în plan pentru anul viitor?

                Privim la 2017 ca la un an crucial din punctul de vedere al relansării investițiilor și acest obiectiv comportă, din punctul meu de vedere, două planuri: fondurile europene și fondurile locale, respectiv guvernamentale. Intenționăm să accesăm Axa 4 – „Dezvoltare urbană durabilă” din POR, axă pe care Municipiul Bacău are alocate 40,8 milioane euro. Proiectele pentru care intenționăm să depunem aplicații vor rezulta din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, două documente strategice aflate în lucru în acest moment.

                Avem deja o listă de proiecte, însă ea va fi făcută publică după finalizarea celor două documente strategice de care vă vorbeam.
                Ne propunem, de asemenea, să terminăm Spitalul Municipal, lucrare aflată în construcție de aproape 10 ani și lăsată de izbeliște de fosta administrație. Pe parcursul ultimelor luni am depus eforturi considerabile, mai ales pe latura juridică, pentru preluarea acestui obiectiv aflat în lucru. În urmă cu aproximativ o lună am finalizat inventarul obiectivului, a echipamentelor medicale și, odată cu aceasta, predarea-primirea șantierului. După preluarea șantierului de la consorțiul de firme, vom contracta proiectarea pentru restul de lucrări rămas de executat, urmând ca în 2017 să facem și licitația pentru lucrări.

                Fără a mă lansa în promisiuni prea mari, vă pot anunța că avem în vedere preluarea clădirii Hotelului Central, un imobil de o valoare istorică certă, pe seama căreia diverși politicieni au făcut campanie electorală, fără a realiza nimic notabil în final. Clădirea s-a degradat treptat, ajungând într-o situație astăzi deplorabilă. Vă pot spune că avem în plan să achiziționăm imobilul de patrimoniu și să depunem o aplicație pe Axa prioritară 5 a POR, „Conservarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului”. Practic, putem reabilita acest imobil de patrimoniu folosind bani europeni. Este o oportunitate pe care trebuie să o fructificăm, cu atât mai mult cu cât Municipiul Bacău are foarte puține clădiri de acest fel, imobile cu valoare istorică propriu-zisă.

                Reporter: Ce mesaj transmiteți băcăuanilor cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, a Crăciunului?

                Întâi de toate, am de transmis un mesaj clasei politice băcăuane, respectiv oamenilor care îi reprezintă pe băcăuani fie în Consiliul Local, fie în noul Parlament. Lor le spun că interesele comunității băcăuane sunt mai importante decât carnetul de partid și că au șansa să rămână în istorie prin faptul că lasă ceva în urma trecerii lor prin funcții de o asemenea responsabilitate.

                Fără un consens politic pe proiectele esențiale ale Bacăului, vom ieși cu greu la liman. Avem un contra-exemplu în practicile conflictuale ale fostei administrații, care n-au dus la nimic bun pentru acest oraș. Eu cred că trebuie să muncim cu toții în slujba comunității băcăuane. Sunt multe obiective în jurul cărora să ne unim, avem mai multe lucruri în comun, decât motive de dezbinare, de discordie sterilă, politicianistă.

                Băcăuanilor le urez să regăsească pacea, liniștea și lumina Sărbătorilor în familiile lor și să aibă încredere că împreună vom readuce Bacăul pe drumul cel bun. Cu muncă, dedicare și modestie putem realiza lucruri importante pentru orașul nostru, proiecte care să treacă testul timpului.

                Un genocid pentru liniștea lui Iohannis

                Răzvan Bibire

                Ca să vezi surpriză, fix la o zi dupa ce președintele Iohannis a decis să traga de timp în problema desemnării premierului, apare comunicatul de presă cum că Ion Iliescu, bătrânelul ăla scos din când în când de adversarii PSD de la naftalină, este acuzat oficial de „crime împotriva umanității” pentru mineriada din iunie 1990.

                Probabil că unii se așteptau ca inculparea lui Ion Iliescu să pună gaz pe foc și să determine un reflex pavlovian; ghinion, însă, după cum ar spune Iohannis, problema în cauză nu a emoționat decât prea puțină lume, în contextul în care, oricum, țara este sub efectul anesteziei Crăciunului.

                Problema mai delicată, însă, este alta: încadrarea juridică este nu doar comică, ci și ușor aberantă în contextul în care la momentul producerii faptelor, Codul Penal era altul. Orice student la drept ne poate spune că legea penală dispune numai pentru viitor; Noul Cod Penal, în care definiția crimelor împotriva umanității ocupă un spațiu generos, nu se poate aplica pentru fapte de acum aproape trei decenii, oricât ne-ar place sau displace acest lucru.

                Conform Codului Penal existent la vremea respectivă, faptele de care este acuzat Ion Iliescu nu constituie crimă împotriva umanității.

                Că ne place sau nu ne place Iliescu e una. Justiția este, totuși, altceva.

                Dar, ca și anul trecut când a fost scoasă de la naftalină acuzația, acesta nu are rolul de a pedepsi în Justiție o faptă penală; pentru un avocat ar fi o treabă foarte ușoară să obțină achitarea lui Iliescu pentru motivele de mai sus.

                Dar nu, scopul acestui anunț este să producă emoție pe rețelele sociale, de fapt, în societate.

                Coroborat cu alte emoții, produse de alte informații (gen mama care nu vrea ca fiica să fie premier, așa-zisa investigație despre soțul sirian, etc.), se dorește crearea unui efect social care să permită președintelui Iohannis să respingă propunerea de premier înaintată de PSD și ALDE.

                Singura problema este că până acum rețelele sociale nu au băgat în seamă aproape deloc acești stimuli…

                Festinul, de pe platouri în tomberoane

                Sfânta sărbătoare a Nașterii Domnului e trăită de fiecare altfel. Pentru unii e ziua în care merg la Liturghia de Crăciun și sunt recunoscători Celui care le-a adus lumina, pentru alții înseamnă o masă îmbelșugată în familie sau bucuria revederii celor dragi, chiar dacă masa e modestă.

                Poate fi o zi de rugăciune și tăierea ritualică în felii subțiri, foarte subțiri, a cozonacului primit în dar, eliberarea de stres sub soarele din insule, o plimbare prin Parcul Cancicov sau mișcare și îmbujorare pe o pârtie.

                În multe case, frigiderele se rotunjesc de atâtea bucate îndesate în cutii și cutiuțe, crătiți și crăticioare, platouri și castroane, iar congelatorul (sau congelatoarele) tot mai gem de fleici. O mare parte dintre acestea le descoperi, a doua sau a treia zi după festin, la tomberoanele din oraș. Mandarine care s-au înmuiat și s-au pătat, pești întregi, neatinși, la un loc cu resturi și oase, fructe de mare, friptură uscată sau ce a mai rămas dintr-un tort un pic prea mare, un pic prea dulce…

                Vin și le răscolesc, le evaluează și le sortează „oamenii străzii”, pentru care abia acum începe Crăciunul. Multă nepăsare și multă risipă din partea multora dintre noi! Spaima de lipsuri care ne-a bântuit înainte de 1989 (perioadă în care trebuia „să faci rost” de carne, cașcaval, ciocolată) să fie vinovată de acest comportament? Acum, când găsim orice, oricând, când putem face cumpărături din hipermarketuri, restaurante sau de la firmele cu meniu exotic și livrare la domiciliu, mai e cazul să ne burdușim cămările?

                Mai e cazul să fim obsedați de aprovizionare? În timp ce noi vom face naveta la tomberon pentru a scăpa de povara prosperității noastre, într-o căsuță de la marginea Bacăului, o bunică va încerca să-și convingă nepotul că pâinea cu margarină, alături de o cană cu ceai cald, e gustoasă și sănătoasă.

                Crăciun printre străini, dar în liniște. „Decât bătută, mai bine singură!”

                  Cu pomeții sparți, cu ochii vineți, pleoapele umflate, cu urmele bocancilor pe spate. Sună rău, sună urât, brutal, dar cuvintele acestea descriu o realitate, nu o ficțiune. Chiar așa arată femeile care ajung la Centrul Maternal Bacău, în modulul „Artemis”.

                  In acest moment sunt găzduite șapte mame și opt copii de 0-3 ani în Modulul Maternal, destinat femeilor singure, pe care nu le preia nimeni din Maternitate și care au dificultăți materiale, iar la „Artemis”, cinci mame agresate și șapte copii. Grav e ca unele femei au mulți copii, de la 3 la 6, și sunt foarte greu de integrat social, arată Iuliana Mihai, directoarea centrului.

                  Mamele agresate sunt într-o situație și mai grea: „Violența de lungă durată în familie duce la modificări privind comportamentul mamei, dar are efecte majore și asupra dezvoltării normale a copilului”, explică șefa centrului. Fiind mereu în stare de alertă, mămicile dezvoltă un nivel înalt de irascibilitate: tresar, se agită, se supără ușor, gestionează greu starea de nemulțumire sau nu reacționează deloc, fiindu-le foarte teamă să nu greșească.

                  Ionuț a încercat să-l oprească!

                  Camelia povestește că își aștepta liniștită soțul acasă: „Voiam să-i gătesc pește de ziua lui, că era dezlegare, dar el a spus ca nu vrea prăjit în făină, a zis că-l face, el, în tavă, cu cartofi, ceapă și alte legume. Eu am curățat legumele, el le-a pus în cratiță, dar numai după zece minute a început să le întoarcă. Peștele s-a rupt și s-a enervat. S-a întors spre mine și m-a izbit cu paleta de metal în frunte, apoi m-a lovit cu pumnii.”

                  Marginea ascuțită a paletei i-a tăiat carnea, forța izbiturii i-a fracturat piramida nazală. Acum are nasul cusut. Cât a așteptat Salvarea, cu fața șiroind de sânge, băiețelul lor, care nu are decât patru ani, i-a făcut poze cu telefonul. Ionuț e combatant în acest război, din nefericire. „Copilul a încercat să-l oprească pe tată, să-i distragă atenția, să-l șocheze darâmând niște ghivece cu flori de pe geam, dar degeaba”, spune femeia.

                  Urmează să fie emis ordinul de protecție pentru ca bărbatul să nu se mai poată apropia de mamă și copil: „M-a amenințat cu moartea! A zis că îmi rămân creierii pe pereți dacă îl reclam!” Camelia vrea să se întoarcă la părinți și, zice ea, de data aceasta va fi consecventă deciziei de a se descurca fără el, departe de el.

                  Miros de brad, de cozonac și multă liniște…

                  Miroase a brad, a ciocolată și a cozonac în Centrul Maternal. E liniște, se vorbește cu voce scăzută, calmă, se dau sfaturi, asigurări… Nu e la fel ca acasă, „da măcar nu mă uit cu frică pe geam să văd dacă vine beat”. O mămică cu trei copii dintr-un sat de pe Valea Muntelui, abuzată o perioadă îndelungată, a ajuns pentru a doua oară aici, la „Artemis”.

                  Prima oară l-a iertat pe soțul său și s-au împăcat, dar foarte repede bărbatul și-a reluat năravurile. Maria susține că va fi în stare să crească singură cei trei copii. Și-a găsit un loc de muncă într-o fabrică de produse alimentare, i-a înscris pe băieți la grădiniță și la școală, iar acum își caută o locuință cu chirie. Nu va fi ușor, dar la el nu se va întoarce. „Niciodată nu mă mai întorc acasă, niciodată”, spune ea.

                  Pentru mămicile care vin aici pare că suferința micuților e mai grea decât a lor: copiii tresar, plâng noaptea fără motiv, refuză uneori să colaboreze cu adulții, au momente de furie, sunt agresivi în joc sau, dimpotrivă, sunt timizi și apatici.

                  „La țară e multă muncă”, dar și multă țuică

                  Teodora și soțul său au lucrat câțiva ani în străinătate. „Șapte, precizează soțul, care a venit să o vadă la Artemis. Nu știu dacă vrea să vină acasă, dar aș vrea să iau măcar copiii de sărbători”, spune bărbatul destul de sceptic. Se plimbă nervos pe hol, ca un leu în cușcă. Criza i-a lăsat fără slujbă și i-a obligat să se întoarcă din Spania.

                  Deși primăria i-a ajutat cu alocații și venitul minim garantat, tot le-a fost greu. „Ei, la țară e mult de muncă”, spune bărbatul, sugerând că femeia ar fi vinovată. Adevărul e că el nu a rezistat: s-a refugiat în alcool, a lovit-o pe Teodora o dată, de două ori, apoi și-a făcut un obicei din a provoca scandal și a-și agresa soția. Nu a putut suporta reproșurile, a devenit tot mai dependent de alcool, tot mai de neînțeles. Teo își caută, acum, un loc de muncă în comerț sau într-o fabrică de confecții, dar va fi greu să-și construiască o nouă viață, singură, deoarece nu are cu cine lăsa copiii, iar locurile în creșe și în grădinițe sunt puține.

                  Pentru toate va fi greu, dar acasă, lângă agresor, nu vor să se întoarcă. Petrec sărbătorile aici, printre străini, la „Artemis”, în fața unei mese bogate, chiar mai bogată decât cea pe care ar fi avut-o la țară, în Huhurezii din Deal, însă departe de căsuța lor, de bucătărioara lor, de neamuri și prieteni. „E greu, e foarte greu, dar măcar aici sunt liniștită și nu mă sperii de câte ori scârție ușa”, spune una dintre ele, oftând. E drept că ușa nici nu scârție, constat eu, la plecare, dar nici nu intră oricine aici, la „Artemis”.

                  Româna pentru toţi: Moş-Crăciun poartă cratimă

                  Nu am (s)pus-o noi

                  Cităm din DOOM2 (2005), care reproduce prevederea din DOOM1 (1982): „Moş-Ajun (sărbătoare) subst. pr. n., art. Moş-Ajunul” (a umbla cu Moş-Ajunul „a ura pe la casele oamenilor în noaptea de 23 spre 24 decembrie, rostind formula consacrată: Bună dimineaţa la Moş-Ajun!” – I. A. Candrea, Gh. Adamescu, Dicţionar enciclopedic – CADE). Se deduce cu uşurinţă că dincolo de Moş-Ajun îl ghicim pe Moş-Crăciun, de vreme ce referentul este acelaşi: sărbătoarea naşterii Domnului. Pentru scrierea cu cratimă a toponimelor, DOOM2 ne dă un singur exemplu: Târgu-Mureş, urmând ca noi să scriem la fel Târgu-Ocna, Târgu-Lăpuş etc., dar Târgul Frumos, Târgul Secuiesc etc. Similar intuim pe Moş-Crăciun, din Moş-Ajun.

                  S-a scris şi înainte de 1982 aşa?

                  Da, în dicţionarul enciclopedic al lui Candrea şi Adamescu (CADE, 1931), iar apoi în îndreptarul lui Sextil Puşcariu din 1932, dat ca model de Academia Română în 1993 şi de Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova în 2016.

                  Ce regulă se aplică?

                  Compusele Moş-Ajun şi Moş-Crăciun se subordonează recomandărilor de la 3.2: „Se scriu cu litere mari toate componentele numelor proprii care desemnează personaje religioase, mitologice, folclorice, literare: Barbă-Albastră, Don Juan, Făt-Frumos, Mama-Pădurii, Sfarmă-Piatră” (DOOM2, p. LVIII şi p. LXXIV).

                  Cum scriu dicţionarele

                  Cele mai răspândite (DEX, DEXI, NDULR, DLRLC, CADE) nu folosesc cratima, iar unele şovăie în privinţa majusculei: în cazul lui Moş-Ajun, DLRLC (1957) fixează corect relaţia cu sărbătoarea religioasă („Moş-ajun = ajunul crăciunului”), dar abia a doua oară, la cuvântul-titlu moş, scrie corect: Moş-Ajun. De altfel, înainte de 1990, în cadrul programului de educaţie ateistă, cuvintele din sfera religioasă erau scrise cu minusculă: dumnezeu, crăciun, paşte etc. Un singur dicţionar, NDULR, îl aminteşte pe defunctul Moş-Gerilă. Mioara Avram, în Probleme ale exprimării corecte – 1987 şi Ortografie pentru toţi – 1990, nu discută cazul.

                  Etimologii diverse

                  S-a discutat mult despre originea cuvântului, cele mai multe opinii respectând-o pe cea a lui Aron Densusianu: latinescul creationem „naştere, procreare”, preluat prin filieră slavă. Forme apropiate sunt în bulgară, sârbă, croată, rusă (în cronica de la Novgorod, 1143: koročjun) ş.a. Noi am dat cuvântul polonilor şi ucrainenilor (kračun) dar de fapt tuturor vecinilor (Al. Graur). Au fost propuse şi alte surse: incarnatio „încarnare”, Christi ieiunium „postul lui Cristos”, crastinum „de mâine”, calatio „chemare” (de aici, kalendae), din limba latină, sau kërçum „buturugă”, din albaneză. Regional, se rosteşte creciun (I. Iordan, 1943), iar în Banat şi Transilvania există compusul Crăciunul Mic, pentru Anul Nou. După Al. Graur, Crăciunul a favorizat reducerea pluralului Paşti la singularul Paştele.

                  Înţelesuri apropiate

                  Regional, mai desemnează colacul pregătit la Crăciun, dar păstrat până primăvara, când este pus în coarnele boilor la începerea aratului şi mâncat la câmp. Credincioşii numesc cu acelaşi cuvânt icoana reprezentând naşterea lui Iisus, pe care o poartă preotul în ajunul Crăciunului din casă în casă.

                  Crăciunul băcăuan…

                  LITERATURĂ. Ionel Teodoreanu a publicat în 1934 romanul „Crăciunul de la Silvestri” (biografia scriitorului are atingeri cu regiunea Bacău). LINGVISTICĂ. Numele unei localităţi din judeţ se presupune că provine din numele sărbătorii sau al unei persoane: „Probabil cu metateză (inversarea locului primelor două consoane, n. ns.), Răcăciuni sat, din ungurescul Karacsony «Crăciun»” (N. A. Constantinescu, Dicţionar onomastic românesc, 1963).

                  De Crăciun, sărbătorim acasă, dar și… în deplasare

                    Praga, 22 decembrie 2016

                    Sărbătorile cu miros de brad și clinchet de clopoței sunt atât de aproape! Din orașul nostru, amenajat cu ghirlande și beculețe colorate lipsește doar neaua. Atmosfera caldă, pregătirile frenetice, bucuria cadourilor, toate ne transpun parcă într-o altă lume. E sărbătoare și vacanță. Și cu toții parcă prindem chef de ducă.

                    În anul acesta, de Crăciun, majoritatea băcăuanilor au ales, așa cum e tradiția, să petreacă acasă cu familia. În jurul meselor îmbelșugate de piftii, salate de boeuf, sarmale, cârnați și alte bunătăți de-ți lasă gura apă, stropite cu băuturi bahice alese pe gustul fiecăruia.

                    Colindătorii sunt așteptați și ei cu drag, pentru ca uralele lor să aducă energii pozitive caselor cărora le trec pragul. Este tabloul feeric și liniștit în care ne dorim cu toții să ne petrecem Crăciunul.

                    Hai – hui prin Europa

                    Sunt însă și băcăuani care au ales să petreacă marea sărbătoare a Nașterii Domnului ceva mai departe de casă. Dacă o parte dintre aceștia și-au ales destinații montane din apropiere, cum ar fi Slănic-Moldova sau Poiana Sărată („e mai fain așa, ieșim cu prietenii în drumeții, poate prindem și ceva zăpadă”, după cum ne-a spus Magda, o tânără din Onești), la Vatra Dornei sau Poiana Brașov, sunt și unii care au ales să meargă în Austria, de exemplu.

                    „Eu lucrez între Crăciun și Revelion, așa ca mi-am început deja Sărbatorile prin Europa. Mi-am luat iubita de mână, am urcat în mașină și am stabilit un traseu destul de obositor pentru șase zile: Budapesta, Praga, Viena, puțin prin Germania, pe la Nürnberg și München. Vrem să vizităm în mod special târgurile de Crăciun, să mâncăm cârnați și să bem vin fiert. În străinătate simți altfel aceste sărbatori. Și mai e ceva… fugi de acasă!”, ne-a spus si Cristi Miron, un băcauan care marți seara a luat calea Vestului.

                    De Revelion… la soare

                    De cealaltă parte, peste o săptămână, vom sărbători și marea noapte dintre ani. Pentru petrecerile de Revelion, pe lângă cele organizate acasă sau la diverse restaurante, băcăuanii preferă și pentru acest prilej, după cum ne-au prezentat operatorii de turism, stațiunile montane din țară sau din zona Austria-Elveția-Italia. Sunt însă și băcăuani care și-au rezervat din timp sejururi pe alt tip destinații, cum ar fi Barcelona sau Dublin, Malta sau Cipru, unii chiar și-au programat să întâmpine noul an pe plajele din Mexic.

                    Câteva sfaturi dacă decideți să plecați în străinătate:

                    – nu uitați de cardul de sănatate sau încheiați-vă din timp o asigurare medicală;
                    – dacă ați decis să călatoriți cu mașina, atenție!, la fiecare frontieră trebuie să cumpărați vinieta pentru țara respectivă (dacă nu respectați această prevedere, riscați o amendă de cel puțin 100 de euro);
                    – în Germania, utilizarea detectoarelor radar sau a aparatelor antiradar constituie contravenție; tot aici antibioticele nu se eliberează decât pe bază de rețetă (în Bulgaria, dacă luați cu voi medicamente, aveți grijă să le păstrați și ambalajele, altfel vi le confiscă la vamă);
                    – dacă ajungeți prin Elveția, anvelopele de iarnă sunt obligatorii, dar în Franța, nu;
                    – în Italia, pe autostrăzi, amenzile nu se pot plăti cu cardul, iar dacă nu puteți plăti cash riscați să vi se pună sechestru administrativ pe mașină.

                    Roxana Neagu
                    Florin Ștefănescu

                    Colindatori la Antiaeriană

                    In cazarma Batalionului 635 Aparare Antiaeriana „Precista” au rasunat colinde.

                    Mai multe grupuri de colindatori si uratori au trecut pragul unitatii militare pentru a vesti nasterea Domnului si apropierea Noului An.

                    dscn2911

                    Personalul a fost colindat de un grup de copii de la Scoala generala “Emil Braescu” din comuna Magura, de Ansamblul “Hora Siretului” din comuna Saucesti si de Corala “Arhidiacon Ion Luca” din cadrul Asociatiei Studentilor Crestin-Ortodocsi din Bacau.