La o scurtă căutare pe internet, numele Simonei Bitiușcă este pomenit în foarte multe postări. Considerată fotomodel de talie internațională, Simona este o tânără băcăuancă, cu realizări impresionante în modelling.

Așa cum a remarcat presa de specialitate în 2008, înainte ca Simona să câștige Titlul „International Model of the Year 2009”, organizat la Seul, în Coreea de Sud, modelul băcăuan măsoară 180 cm, din care 123 cm doar picioarele. Simona Bitiușcă a fost elevă a Colegiului Economic „Ion Ghica”, unde, surprinzător, nu a fost acceptată să participe la concursul de Miss Boboc, și este absolventă a Universității „Vasile Alecsandri” Bacău, specializarea Administrarea Afacerilor.

În urmă cu ceva timp, am avut ocazia să o întâlnesc pe Simona și am rugat-o să ne povestească despre succesul ei.

-Cum a fost începutul în această lume a modelling-ului?
-Am început modelling-ul cu o agenție micuță din Piatra Neamț, când am făcut cunoștință cu aparatul foto. Pe vremea aceea credeam că a fi model înseamnă să faci hostess de fapt, adică să împarți pliante, să ai prezentări în mall și eventual două trei poze într-un studio. Apoi am cunoscut pe cineva, care era organizator de concursuri de miss în România, care deține niște licențe internaționale cum ar fi Miss Univers, Miss World România sau Miss Young România. Mi-a plăcut foarte mult ideea și la început m-a chemat să reprezint Bacăul la un concurs național care a avut loc la Pitești. Atunci am și câștigat. Aveam 17 ani și am câștigat Miss Young România și urma să reprezint România în Taiwan. Nu m-am mai dus pentru că trebuia să am 18 ani, trebuia să am însoțitor… M-au chemat anul următor, să reprezint din nou Bacăul, tot la același concurs național, dar care avea alte premii. Am câștigat atunci „International Model of the Year”, ceea ce mi-a dat dreptul să reprezint România la acea ediție la o competiție internațională în Coreea de Sud.

-Practic, după primele succese naționale, îți făceai debutul la nivel internațional.
-A fost pentru prima dată când am făcut cunoștință cu avionul, cu aeroportul, cu oameni străini, cu conversațiile în limba engleză. Acolo am locuit într-un campus, timp de trei săptămâni, împreună cu alte 40 de reprezentante ale altor țări. A fost o experiență foarte interesantă și mi-a plăcut foarte tare. Atunci am și câștigat Titlul „International Model of the Year 2009”.

-Sunt mulți cei care nu înțeleg dacă există vreo diferență între top-model și foto-model. De fapt, ce înseamnă să fii model?
-Nu știu ce să zic. Termenii aceștia se încurcă foarte mult. Nu există, de fapt, nicio diferență. Fiecare îi spune cum vrea. În Franța lumea spune „manechine”, în România „model” sau „fotomodel”. Se amestecă aceste denumiri… în schimb, la noi sunt niște probleme. Lumea asociază modelele cu Bianca Drăgușanu și cu Daniela Crudu, și cu ce văd ei la televizor. De fapt, adevăratele modele nu le știe nimeni. Dacă spun nume, cum ar fi cele ale Andreei Diaconu sau Dianei Moldovan, care sunt cele mai bune modele ale României, nimeni nu le cunoaște. Modelele își fac treaba lor și stau în banca lor.

-Presupun că și modelele sunt de mai multe categorii…
-Într-adevăr. Există modele, care, din cauza faptului că nu au înălțimea corespunzătoare (minim 1,80 m) nu prezintă pe catwalk ci doar fac poze. Pentru lenjeria intimă sunt alese modelele cu forme, care nu prea prezintă pe catwalk. Se spune că modelele cu forme deformează hainele. Cu alte cuvinte, sunt mai multe tipuri de modele.

-Cum e să faci modelling în România și cum e în străinătate?
-În România e puțin altfel, în sensul că pe la București orice fată mai înaltă și cu forme poate să facă modelling. Din punctul ăsta de vedere, nu prea se face modelling, și spun asta ca să fiu decentă. Lumea, când află că sunt model, mă întreabă dacă prezint pentru Botezatu. Si eu zic „Da”, prima mea prezentare, când habar nu aveam ce înseamnă modelling, da, am prezentat pentru Botezatu, dar nu este apogeul carierei mele…

-Şi atunci, acum, pentru cine prezinți?
-Prezentările cele mai mari au loc în 4 sesion week, care au loc de două ori pe an, la Milano, Londra, Paris și New York. Și mă duc la fiecare fashion week în fiecare țară. Dacă spun acum niște nume, probabil nu vă sună în niciun fel, dar sunt brand-uri foarte mari, foarte puțin cunoscute în România. Totuși, să dau un exemplu, am prezentat pentru Armani la Milano. Am mai prezentat pentru Moschino, Diesel… În New York sunt foarte multe brand-uri care nu se cunosc la noi. Să mai spun un nume cunoscut la noi, la Paris am prezentat pentru Issey Miyake, la noi cunoscut mai mult pentru parfumuri. Astea sunt cele mai importante. Mai sunt și alte prezentări, pentru clienți, dar mai mici şi mai puțin importante. Se face și la noi Bucharest Fashion Week, dar acolo nu vin de fiecare dată doar oameni pasionați de fashion. Sunt cu totul alte interese acolo, dealtfel modelele care prezintă acolo nu sunt plătite, chiar și scopul lor acolo este altul. Îmi pare rău să o spun, dar cam ăsta e modelling-ul la noi și probabil din acest motiv este văzut cu alți ochi.

-De multe ori, am văzut pe canalele de televiziune de specialitate, tot felul de creaţii, unele foarte abstracte…
-Creațiile acelea, care apar pe scenă, întotdeauna trebuie să fie purtate. Prin aceste modele se dorește inspirarea unui stil. Nu trebuie privit doar un singur accesoriu, ci tot conceptul. E adevărat că uneori poate părea ciudat, dar creatorii vor să te inspire și să te poarte într-o altă lume. A avut Chanel o prezentare în supermarket, în urmă cu doi ani. Apoi, toată lumea a început să facă shooting-uri în market. Și eu am făcut. Am făcut Elle România, plus copertă, pentru care am făcut două zile de shooting, o zi în studio și una într-un hypermarket din capitală, unde am pozat printre conserve, cu un pepene în mână… Și de acolo s-a dezvoltat ideea…

-Cum este viața asta, între două aeroporturi și hoteluri, cu bagajul tot timpul la ușă?
-Este foarte interesantă pentru că fiecare zi e diferită. În primul rând, eu nu știu ce fac în următoarea zi, ceea ce mă încântă foarte tare, pentru că e pe stilul și caracterul meu. Și niciodată nu lucrezi cu aceiași oameni. Tot timpul cunosc oameni noi și asta reprezintă foarte mult pentru mine. E adevărat că tot timpul stau cu valiza la ușă, dar m-am obișnuit și mă descurc chiar foarte bine. Chiar nu e o corvoadă acest lucru. Și ca să spulberăm un mit, nu locuim numai în hoteluri. De cele mai multe ori, agenția pentru care lucrezi îți pune la dispoziție un apartament pe care tu ți-l plătești, şi de acolo începe nebunia. Te duci la un client, cu mașina, cu trenul, fie în sudul Italiei, sau prin nordul Spaniei…unde facem shooting-uri, fitting-uri… Asta e. Nu te așteaptă nimeni cu job-urile pe masă. Trebuie să mergi să te lupți pentru fiecare job. Mergi la casting, trebuie să convingi clientul că ești modelul potrivit pentru el…

-Presupun că vorbești foarte bine limba engleză…
-Acum da, mă descurc destul de bine și de curând am început să vorbesc și limba italiană. Mă descurc de bine în spaniolă și înțeleg bine franceza.

-Din lumea modelling-ului au fost numeroase nume care s-au lansat în cinematografie. Ți-ar plăcea să joci în filme?
-Să știi că am avut câteva propuneri și mă încântă acest lucru. Dar mă simt așa…fricoasă, pentru că nu știu prea multe despre zona asta, deși se aseamănă cu genul meu. Să intri în pielea cuiva, să pretinzi că ești cineva, ceva… Am primit mai multe oferte să merg la casting-uri. Cred că am să accept în viitorul apropiat. Până acum nu mă simțeam pregătită, dar acum…cred că pot să fac asta. Nu pot să spun pentru ce fel de filme mi s-au făcut propunerile, pentru că urma să ne întâlnim să mi se povestească scenariul, dar pentru că nu m-am simțit pregătită am zis „pas”.

-Care sunt pașii pe care vrei să-i urmezi în viitorul apropiat?
-Eu sunt atrasă mai mult de design, și în această direcție, vreau să fac Institutul Marangoni din Milano, care este cel mai mare institut de modă, și vreau să fac un curs acolo, pentru că, după cum cred eu, mă regăsesc destul de bine în arta design-ului. Pentru viitor, mă văd în atelierul meu, unde să lucrez la creațiile mele, dar, așa cum am mai vorbit, am să iau în considerare și varianta actoriei. Deocamdată mă bucur de job-ul meu și dau tot ce am mai bun. Privind puțin mai departe, pentru că eu sunt o familistă convinsă, mă văd cu soț și vreo trei copii, dar când va fi momentul. Eu am modelul familiei mele. Noi suntem trei frați la părinți şi la noi în casă era o astmosferă perfectă. Acum sunt mai mult plecată, dar de fiecare dată când vin acasă regăsesc acea atmosferă pe care nu o poți găsi decât acasă. Nu știu dacă mă voi stabili undeva anume, pentru că acum locuiesc mai mult la Milano, dar pentru mine „acasă” e aici la Bacău.

După ce s-a impus la faza națională a Olimpiadei de Limba Rusă, Vlad Covaci, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, a participat la cea de-a XIV-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Limba Rusă, care s-a desfășurat la Institutul Pushkin din Moscova în urmă cu mai puțin de o lună.

La această olimpiadă s-au prezentat aproximativ 150 de participanți din 30 de țări, din delegația României făcând parte 20 de elevi, dintre care 8 au participat la Limba Maternă (cei care vorbesc limba rusă în casă) și 12 la Limba Rusă Modernă, care se studiază la școală. Singurul reprezentant al Bacăului, Vlad Covaci, a reușit și de această dată să-și arate valoarea reușind să câștige un premiu special, „Premiul Juriului pentru Oratorie”.

La această categorie au fost 30 de teme, dintre care participanții le-au ales pe cele care au crezut că-i reprezintă mai bine. „Întâmplarea a făcut să concurez cu elevi care au limba rusă ca limbă maternă ceea ce face ca acest premiu pentru mine să fie mult mai valoros. Premiul acesta reprezintă pentru mine o recunoaștere, o încununare a eforturilor pe care eu le-am făcut.

Dar, toate acestea eu le-am făcut pentru a mă completa, să devin mai bun și mai complex”, a declarat Vlad Covaci. Festivitatea de premiere a a avut loc la Muzeul de Istorie al Federației Ruse, din Piața Roșie, eveniment la care a participat și ambasadorul României la Moscova, Vasile Soare.

„Eu, încă o dată spun că sunt foarte fericită pentru că am găsit un elev care dorește să învețe. Apoi, sunt fericită pentru că am ajuns la acest nivel, pentru că nu este chiar atât de ușor să ajungi la o olimpiadă internațională, și cred că și Colegiul nostru se mândrește cu această performanță. Anul acesta, mi s-a părut un pic nedreaptă competiția.

Adică să intrăm în același siaj cu fostele Republici Sovietice care sunt vorbitoare de limbă rusă și chiar cu Polonia, Cehia, Bulgaria, care sunt popoare vorbitoare de limbi slave, comparativ cu noi care suntem vorbitori de limbă romanică. Am fost clar defavorizați, dar asta nu l-a împiedicat pe elevul meu să obțină acest premiu foarte important”, a declarat prof. Angela Sterpu, cea care l-a pregătit pe Vlad Covaci.

De vineri, 23 decembrie, şi până ieri dimineaţă, la ora 7.00, pe la camera de gardă a Secţiei de Pediatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău, au trecut câteva sute de copii, medicii de aici fiind luaţi cu asalt de numărul mare de pacienţi care au avut nevoie de ei. Aceştia prezentau febră mare, tuse şi chiar afecţiuni digestive, iar pentru cazurile mai severe s-a luat decizia internării în spital pentru a se administra tratament sub supraveghere.

„În aceste zile au fost 397 de prezentări la Compartimentul de Primiri Urgenţe – Copii şi 50 de internări numai la Pediatrie. Principalele cauze de prezentare au fost: febră mare 39 – 40 grade C şi tuse chinuitoare, au fost şi multe laringite cu răguşeală şi tuse lătrătoare, dar şi copii cu afecţiuni digestive, însă nu datorate mâncării. Probabil etiologia este virală, cu manifestări atât respiratorii cât şi digestive.

Pacienţii au fost de toate vârstele, de la câteva luni până la 18 ani”, a declarat dr. Aurelia Ţaga, director medical la SJU Bacău. Ieri dimineaţă, ambele sectoare din Secţia de Pediatrie erau ocupate la capacitate maximă, fiind internaţi în total 85 de copii.

La Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) Adulţi, în cele patru zile, au avut nevoie de îngrijiri medicale 633 de persoane, dintre care 17 au fost victime ale unor agresiuni, dar pentru care nu s-a impus internarea în spital.

În prima zi de Crăciun, o tânără de 36 de ani, din Bacău, a fost adusă la UPU după ce ar fi încercat să se sinucidă pe fondul unei depresii, ea fiind internată în Secţia de Medicină Internă pentru tratament şi cel mai probabil va primi şi consiliere pentru a putea trece peste această stare.

Stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2017 în municipiul Oneşti a creat o mare dispută în rândul consilierilor locali. Liberalii au venit la dezbaterea acestui proiect de hotărâre cu un amendament prin care au cerut ca impozitul pe clădirile nerezidenţiale să fie păstrat la nivelul din acest an, de 0.2 la sută, iar la plata cu anticipaţie a impozitului pe teren datorat de către contribuabilii persoane juridice, până la data de 31 martie 2017, să fie acordată o bonificaţie de 10 la sută.

De asemenea, consilierii locali ai PNL au mai solicitat ca taxa de salubritate mediu pentru persoanele juridice să fie la fel ca cea din acest an (6 lei/lună angajat). Referitor la acest amendament, autorităţile locale oneştene au venit cu date exacte şi au menţionat că în municipiul Oneşti sunt înregistrate 764 clădiri nerezidenţiale, 724 din acestea fiind deţinute de persoane fizice care desfăşoară activităţi economice ca şi societăţile comerciale iar 40 sunt cabinete medicale şi de avocatură. A fost arătat faptul că prin reducerea impozitului pe clădirile nerezidenţiale la 0.2 la sută, deoarece valorile de evaluare sunt foarte mici, aceste impozite vor fi aduse la nivelul de impozitare al societăţilor comerciale.

Primarul municipiului Oneşti, Nicolae Gnatiuc, a admis ca să se acorde o bonificaţie de 10 la sută persoanelor juridice care îşi achită impozitul datorat pe întregul an 2017 până la 31 martie, dar nu şi-a însuşit şi solicitarea, prin amendament, a consilierilor locali liberali ca taxa de salubritate mediu pentru să rămână la 6 lei/angajat pe lună. Este de remarcat faptul că edilul-şef a cerut ca votarea proiectului de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor pentru anul 2017 să fie făcută nominal de către consilierii locali ai municipiului.

Votul acestui proiect a fost de 14 voturi pentru (ale consilierilor PSD şi ale celor de la PSRO) şi 4 abţineri (ale consilierilor locali ai PNL).

Menţionăm că în aceeaşi şedinţă, cu un vot asemănător, prin modificarea Hotărârii Consiliului Local Oneşti nr. 87 din 30 noiembrie 2011, a fost aprobat modul de zonare fiscală şi încadrarea în categoriile de impozitare ale municipiului. Prin acest vot al consilierilor PSD şi PSRO (ce şi-au dorit mărirea taxelor şi impozitelor locale la Oneşti), platforma industrială a municipiului a fost încadrată în zona C de impozitare (ea fiind în zona D, inferioară, fapt ce face ca suma plătită ca impozit de societăţile comerciale de aici să se dubleze!)

„Ar trebui să analizăm de două ori o asemenea situaţie şi să hotărâm odată! Nu cred că este o soluţie această impozitare dublă”, a declarat consilierul local Mihai Dumitru (PNL). În replică, secretarul municipiului Oneşti, consilierul juridic Daniel Spânu a declarat că „prin această modificare se face încadrarea într-o zonă de impozitare corectă a platformei industriale a municipiului, conform cu reglementările noului Cod fiscal, care este în vigoare”. Este de evidenţiat faptul că şi la votarea acestui proiect de hotărâre s-a cerut votul nominal al consilierilor locali ai municipiului Oneşti.

În această după-amiază, pe podul de la Şerbăneşti, s-a produs un accident în lanţ, pe fondul nepăstrării distanţei de siguranţă în mers, în care au fost implicate şase autoturisme, nefiind înregistrate victime.

1 de 6

Cam în acelaşi timp şi pe pasarela Narcisa s-a înregistrat un eveniment similar, în care au fost implicate patru maşini, şi tot pentru că nu s-ar fi păstrat distanţa de siguranţă în deplasare, doar că aici şoferul vinovat de accident avea şi 0,96 mg/l alcool pur aerul expirat, iar poliţiştii au întocmit dosar penal.

La data de 26 decembrie a.c, în jurul orei 19.30, poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la furtul unui autoturism pe raza comunei Bereşti-Tazlău.

Din investigaţii s-a stabilit că un bărbat de 45 ani, din comuna Bereşti-Tazlău, în jurul orei 18.30 şi-a lăsat autoturismul pe drumul comunal din comuna Bereşti-Tazlău, cu cheia în contact şi a intrat în curtea unui prieten, iar după aproximativ 15 minute a constatat lipsa acestuia.

În urma activităţilor desfăşurate, a fost depistat un bărbat de 26 ani, din Bucureşti, în timp ce conducea autoturismul în cauză pe DJ 118, pe raza comunei Bereşti-Tazlău. Din verificările poliţiştilor a rezultat că bărbatul de 26 ani nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Tânărul de 26 ani a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,65 mg/l alcool pur în aerul expirat şi fost condus la Spitalul Municipal Moineşti pentru prelevarea mostrelor biologice de sânge şi stabilirea cu exactitate a alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt calificat şi conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, iar faţă de bărbatul de 26 ani s-a dispus măsura reţinerii pentru 24 ore şi urmează să fie prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti.

La data de 26 decembrie a.c, în jurul orei 13.00, poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la producerea unui eveniment cu victimă, în localitatea Traian.

Din primele cercetări efectuate la faţa locului, a rezultat că un bărbat de 31 ani, din judeţul Vaslui, în timp ce conducea autoturism pe DN 2F, pe raza localităţii Traian, pe fondul nepăstrării distanţei faţă de automobilul din faţă, a intrat în coliziune cu autoturismul condus de un tânăr de 21 ani, din comuna Odobeşti. În urma impactului, autoturismul condus de tânărul de 21 ani a fost proiectat într-un autoturism condus de un bărbat de 35 ani oprit în spatele unui alt autovehicul care s-a angajat în efectuarea virajului către stânga.

În urma evenimentului a rezultat vătămarea corporală a unei tinere de 20 ani, din comuna Buhoci, pasageră pe locul dreapta faţă a autoturismului condus de tânărul de 21 ani, care a fost transportată la Spitalul Judeţean Bacău, pentru îngrijiri, fără a rămâne internată.

Conducătorii auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat şi le-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

“Aho, Aho, copii şi fraţi,/ Staţi puţin şi nu mânaţi/ Şi cuvântul îmi ascultaţi/ Noi nu suntem de ici-de colea/
Suntem de la Brăteşti/ de la Bârsăneşti/ Şi-am venit cu Plugul, tras de patru boi/ Boi-boureni…”

A început, pe o ploaie deasă, în Piaţa Revoluţiei din Bacău, cea de-a 51-a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă, organizat, şi în acest an, de Ansamblul Folcloric Profesionist “Busuiocul”, condus de maestrul coregraf Petre Vlase, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi a primăriilor din localităţile de unde provin ansamblurile şi formaţiile participante. Cu toate condiţiile neprielnice, mii de băcăuani au venit să asiste la defilarea alaiurilor şi la spectacolul de pe scena ridicată în faţa Prefecturii.

Onoarea de a deschide festivalul a revenit Ansamblului de datini din comuna Bârsăneşti, cu tradiţionalul Pluguşor, însoţit de bradul împodobit şi, după datină, de plugul tras de doi boi şi formaţia de bice. Impresionant a fost jocul celor 25 de urşi, îmbrăcaţi în piei originale, de diferite mărimi, de la copii până la maturi. De altfel, ansamblul din Bârsăneşti a venit cu un program complet, de la capră, urşi, iorzi, mascaţi şi dubaşi care au încântat publicul cu jocul, costumaţia şi strigăturile-urări tradiţionale, aşa cum au moştenit de la bătrânii satului.

“Eu am venit împreună cu tata să joc ursul. Suntem mai mulţi copii care jucăm. Îmi place foarte mult, am o piele mică de urs şi joc după dobe. A fost greu, dar, să ştii că nu sunt obosit, am făcut repetiţii, am mai jucat şi acasă. Iubesc Ursul.”
Gabriel Hughineaţă, 6 ani, Bârsăneşti

A urmat celebrul Ansamblu de datini de la Centrul Cultural din comuna Todireşti, judeţul Vaslui, multiplu medaliat la concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale, din care nu au lipsit capra, moşnegii, urşii, într-o coregrafie de excepţie. Am remarcat costumele de o mare frumuseţe şi recuzita folosită la fiecare obicei.

“Am venit în Bacău cu Ansamblul de datini şi obiceiuri populare de iarnă, care se numeşte Vălăreţ, din care nu trebuie să lipsească Capra, Jocurile Moşneagului, Mascaţilor, Urşilor, Ursarilor, Turcului, Harapului. Sunt aşa cum le-am moştenit de la bunici şi părinţi, nu am introdus nimic care să aducă atingere autenticului. Centrul nostru cultural are o bogată tradiţie, formaţiile noastre sunt premiate la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale. Ne face plăcere să venim în Bacău, deoarece aici ne întâlnim cu valoroase ansambluri din comunele judeţului, păstrătoare a unor frumoase datini”, a declarat
Gheorghe Onofrei, director al Centrului Cultural Todireşti, judeţul Vaslui.

Ca un fluviu, formaţiile şi ansamblurile au defilat, înainte de a se urca pe scenă, pe strada Nicolae Bălcescu, spre încântarea publicului curios şi bucuria copiilor. Capra de la Scăriga – Livezi, cea de la Bereşti Tazlău, nelipsite de la festival, au prezentat un program tradiţional, urmate de frumoşii de la Balcani şi capra de la Pârjol. Nici “ursul” de la Larga – Dofteana nu s-a lăsat mai prejos, secondaţi de irozi şi dubaşi, cu ritmurile lor ameţitoare.

“De mică am fost fascinată de acest obicei, mai ales că în familia noastră toţi au evoluat în acest ansamblu. Mereu au fost şi fete, în formaţia de irozi. Îmi place foarte mult costumul, dansurile. Este o mândrie în sat să joci alături de cei mai mari. Noi vrem să ducem aceste obiceiuri frumoase mai departe. Ne mândrim cu Urşii, Capra, Pluguşorul, pe care le-am învăţat de părinţii noştri, de la fraţi, aici este şi fratele meu Iustin, cel care comandă jocul urşilor. O să vedeţi cât de frumos este.

Iustina Mihăilă – irod, Larga – Dofteana

Din Plopana, Livezi, Roşiori, Păuneşti – Vrancea, cu un extraordinar ansamblu de mascaţi, din Scobinţi – Iaşi, invitat de onoare, după succesul de la ediţiile anterioare, din Tamaşi, cu formaţia “Tămăşeanca”, Vultureni şi Scorţeni, cu vestitul tun, care a băgat lumea în sperieţi şi a alungat spiritele rele, şi cu cei din Blăgeşti, care au încheiat festivalul, totul, timp de patru ore, a arătat tot ce are mai de preţ acest popor, care ne definesc identitatea: datinele şi obiceiurile populare.

1 de 89

“Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă, organizat de Ansamblul “Busuiocul”, a ajuns la ediţia a 51-a. Anul acesta, pe lângă ansambluri şi formaţii din judeţul Bacău, am invitat şi formaţii reprezentative din judeţele Iaşi, Botoşani, Neamţ, Vrancea. Am vrut să avem calitate, diversitate, atât ca obiceiuri, dar am fost atenţi şi la costume, recuzită, eliminând de la început tot ceea ce este fals. Multe ansambluri le cunosc din alţi ani sau de la festivalurile la care am participat împreună, însă am rămas şi eu plăcut impresionat de noutăţile aduse, de bogăţia costumelor şi jocurilor. Mulţumesc şi băcăuanilor care, ca în fiecare an, au venit în număr foarte mare, chiar dacă a plouat de dimineaţă. Folclorul, datinele noastre nu vor pieri, atât timp cât avem grijă de ele, de autenticitatea lor. Totul se face cu mari eforturi, cu bani, cu dragoste, cu tineri, copii şi bătrâni. De la ei învăţăm mereu şi mereu.”

Petre Vlase, maestru coregraf, director al Ansamblului Folcloric Profesionist “Busuiocul”

“Iată că şi anul acesta ne-a ajutat Dumnezeu să primim cetele de urători, de obiceiuri de iarnă şi să ducem mai departe frumoasele noastre tradiţii, moştenite de la bunii şi străbunii noştri. Au venit nu numai din judeţul nostru, au răspuns invitaţiei Ansamblului “Busuiocul” ansambluri şi formaţii din toate judeţele din Moldova, de la sute de kilometri. Suntem obligaţi să valorificăm tot ce avem mai frumos, portul, dansurile specifice acestui anotimp. În această frumoasă zi, iată că a răsărit soarele!, doresc să urez, în numele echipei Consiliului Judeţean, tuturor băcăuanilor, oriunde s-ar afla, sănătate şi un an nou, cu prosperitate.”

Sorin Braşoveanu, preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, o atenționare Cod galben de ninsori viscolite în zone montane din 23 de județe, valabilă din această seară până joi dimineață.

Zonele vizate de atenționare sunt: Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Covasna, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova, Brașov, Sibiu, Argeș, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Alba, Cluj, Bihor, Arad, Sălaj și Caraș-Severin.

Potrivit meteorologilor, în intervalul 27 decembrie, ora 20:00 — 29 decembrie, ora 10:00, în toate zonele de munte va ninge, se va depune strat nou de zăpadă, local consistent și vântul va avea intensificări cu viteze ce vor depăși 60 — 70 km/h, iar pe creste 80 — 90 km/h, viscolind și spulberând zăpada.

De asemenea, intensificări ale vântului și precipitații în general slabe cantitativ, la început mixte, apoi mai ales sub formă de ninsoare, se vor semnala și în restul teritoriului, dar mai ales în regiunile estice și sud-estice.

ANM precizează că, începând cu data de 29 decembrie, vremea va deveni rece, geroasă în timpul nopților și dimineților în nordul și centrul teritoriului și pe arii mai restrânse în rest, iar vântul va continua să prezinte intensificări îndeosebi în sud-est.

AGERPRES

Este vorba despre Viorica Tănase, care locuiește în cartierul Izvoare, într-o zonă greu accesibilă, la marginea Bacăului. Boala a țintuit-o la pat după ce a căzut la inundații, fracturându-și piciorul drept. După acest nefericit accident a traversat o perioadă chinuitoare, a trecut printr-o intervenție chirurgicală în urma căreia i-au fost montate tije metalice, a urmat perioada de recuperare care a fost la fel de grea, iar când să meargă la control ca să-i fie scoase tijele, a început să se simtă rău cu inima. Femeia spune că a fost diagnosticată cu “apă la inimă” și nu poate suporta acum o altă intervenție chirurgicală la picior. În tot acest timp, Viorica a suferit și suferă în continuare de singurătate. Cei doi copii ai ei sunt plecați prin lume, soț nu are, iar fratele ei locuiește în județul Neamț. Vecinii nu-i trec pragul pentru că locuiește într-o zonă izolată, iar din această cauză nici ambulanța nu nimerește la adresă.

Bucurie sinceră

Când am ajuns la ea, poarta casei era descuiată, semn că femeia aflase de vizita noastră. “Ce mă bucur că ați venit! Tare mi-e greu! Mă ucide singurătatea asta! – ne repetă. Este cea mai grea, cea mai apăsătoare! Cine nu trece prin asta poate că nu mă înțelege, însă este tare greu să nu ai cu cine schimba o vorbă! Fratele meu este la Neamț și nu poate veni zilnic la mine”, ne spune femeia dintr-o suflare. Caută frenetic mâinile îngrijitoarei, le strânge la piept și i le sărută. Îi arată bucuroasă piciorul operat care nu mai este vânăt, însă, se întristează deodată. “M-au găsit cu apă la inimă (n.r., pericardită) și din cauza asta nu-mi pot scoate acum tijele. N-aș suporta o nouă intervenție până nu-mi tratez această afecțiune. Mi-e frică!”, ni se mai plânge Viorica Tănase.

Vrea un televizor și lenjerie de pat

E pierdută, abătută și cu toate acestea vrea să trăiască. Are doar 56 de ani! Lângă pat, stă un cadru metalic de care se folosește cu greu din cauza piciorului. Îmi surprinde privirea atunci când mă uit spre televizorul vechi și spune că doar pe el îl are. Se mai ia cu emisiunile. Speranța că într-o zi îi va fi mai bine nu a abandonat-o. Nu-și dorește decât o lenjerie de pat și un televizor nou. În rest, vrea să se însănătoșească. A muncit 30 de ani, la URA, la Letea și la Abator. Copiii au plecat în lume, însă, îi plânge și pe ei de milă. Acum a rămas singură, lipsită de vreun ajutor pe lângă casă. Ar mai avea nevoie de lemne și de oameni cu suflet care să-i aline suferința. Și de sănătate!

Departamentul Ingineria Mediului și Inginerie Mecanică din cadrul Facultății de Inginerie a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău a desfășurat, timp de două luni, activitățile de culegere de date de trafic pentru proiectul „Elaborarea planului de mobilitate urbană durabilă pentru municipiului Bacău”, proiect coordonat de către SC Search Corporation SRL București.

„Planul de mobilitate urbană este esențial pentru planificarea strategică teritorială, corelându-se astfel dezvoltarea teritorială a localităților cu nevoile de mobilitate și transport a persoanelor, bunurilor și mărfurilor”, a declarat conf.univ.dr. ing.Mirela Panainte, director de proiect. Întocmirea planului de mobilitate urbană presupune realizarea unor modele de transport, analiză și prognoză a traficului.

În acest context activitățile desfășurate au implicat anchete privind originea – destinația pe arterele de penetrație în municipiul Bacău, efectuarea de recensăminte manuale de circulatție (în paralel cu interviurile), recensăminte manuale de circulație pe ambele sensuri în 6 secțiuni la intrările în localitate (drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale), recensăminte manuale de circulație în 32 de secțiuni, în interiorul localității pe ambele sensuri de circulație, recensăminte manuale de circulație, pe direcții de mers (viraje) și categorii de vehicule în 5 intersecții, observarea gradului de încărcare a mijloacelor de transport public de călători.

„Activitatea desfășurată a fost o activitate complexă de monitorizare, care a implicat angrenarea mai multor persoane și corelarea diferitelor activități. Am avut ocazia să aplicăm în practică noțiuni pe care studenții le dobândesc la cursuri, astfel, putând pune în aplicare un plan de monitorizare”, a mai explicat directorul de proiect. Au sprijinit această activitate studenți, masteranzi și doctoranzi de la Ingineria Mediului, dar și lucrători de la Poliția Municipiului Bacău. „A fost o experiență frumoasă, interesantă, am avut astfel ocazia să experimentă aplicarea unui plan de monitorizare, cu ținte precise și să verificăm în practică informațiile primite la cursuri”, a declarat Mihaela Dascălu, doctorand.

Un brad frumos stă pe stâlpii porților de la Berzunți, altul e închipuit la târnațul caselor din Cașin, creanga lui este scrisă cu ceară sub roșul ouălor la Ghimeș.

Un brad e crestat pe lăzile de zestre de la Faraoani, o pădure crește pe umerii oalelor de la Oituz, ramuri tinere se țes în borangicul maramelor de la Orbeni. Se aducea acasă bradul din pădure la cumătrii. La nuntă, doi țineau, cu stâlpii prispei, acoperișul casei. Patru brazi, la colţurile carului, umbreau mortul.

Nu, bradul, nu se sădea în curte, pentru că se risipeau casa și soții.

Despre un brad de Crăciun, buneii noştri au aflat târziu, l-au văzut prima dată, împodobit, în conacul boierului. Ne spune Radu Rosetti de la Căiuți că pe la mijlocul secolului al XIX-lea “nu se introdusese moda copacilor de Crăciun, căci numărul guvernantelor engleze şi germane, care au introdus acest obicei la noi, era încă mic de tot pe atunci și cu totul copleșit de al francezelor, în a căror țară nu se introdusese decât în chip excepţional”. Aflăm de aici că la noi, la români, guvernantele sunt la originea obiceiului cu bradul la Crăciun și că francezii, pe-atunci, erau la fel de insensibili și ignoranți ca și noi.

Petre Ispirescu povestește despre nedumerirea unui băiat cu chibrituri de la noi:

”-Cine a murit aici, nene, de i-a făcut un brad așa de frumos?

-N-a murit nimeni, băete; ăsta e pomul Crăciunului.

-Cum pomul Crăciunului?

-Ia așa, cum îl vezi cu ochii verzi, că așa le e obiceiul ălor de șed aici.

-Da bine, cine șeade aici?

-Un neamț.”

După cum se vede, tot neamțul.

Nu era nevoie de brad în casă la Crăciun. Ce să pună sub el? Darurile, la noi, erau de Paște. Și erau daruri, nu cadouri.

Adică să aveţi milă de puiul de brad pe care l-ați pus în casă. Era minunat în pădure. Va fi, împreună cu alții, prea mulți, călcat în picioare, la tomberon. Puiul de brad retezat pentru noi este fiul falnicilor brazi fără vină doborâți de fierăstraiele mecanice.

Iulian Bucur