Acasă Blog Pagina 2886

Spiritul Învierii trăit românește și peste hotare

    Deși sunt departe de casă, inima lor a rămas în Bacău. Deși trăiesc printre străini, amintirile de acasă, din sânul familiei, de lângă masa festivă de sărbătoare, clipele unice trăite alături de prietenii dragi, nostalgia locurilor natale și iubirea de țară, pe care au conștientizat-o abia când au ajuns acolo, îi încarcă sufletește pentru a rezista.

    Au plecat în căutarea unei vieți mai bune. Au ales ceva mai bun. Însă, chiar dacă locuiesc acum în Italia, în Anglia, în Danemarca, Finlanda, în Turcia sau Grecia, în Franța sau chiar mai departe, tocmai în America, băcăuanii noștri nu și-au uitat originea. Nu au uitat să trăiască românește. Nici acum, de Paște. (Cezara Luca)

    Iulian Solomon – New York, Statele Unite ale Americii

    „Traversez Oceanul cu gândul, pentru a fi acasă!”

    „Visul american” a început să se concretizeze pentru Iulian Solomon în vara anului 2012 când s-a stabilit la New York. Cu un an înainte a ajuns pentru prima dată în țara tuturor posibilităților și a realizat că acolo este locul unde vrea și poate să trăiască așa cum a visat de mic copil. A contat enorm în luarea acestei decizii faptul că și-a dorit să urmeze o carieră în modelling și că dincolo de Ocean erau mai multe oportunități.

    „ Îmi doresc mult să promovez România la nivel internațional. Vreau să fac asta pentru țara mea, dar și pentru mândria mea de român”, spune. Acolo, departe de locurile natale, cel mai mult îi lipsește atmosfera sărbătorilor românești, a meselor în familie, a bucuriei de a petrece alături de cei dragi. Așa că și acum, de Paște, recunoaște că de câteva zile gândurile lui sunt îndreptate spre… acasă.

    „Din păcate, Paștele nu îl mai sărbătoresc așa cum se cuvine, pentru că aici nu se pune accentul pe această celebrare așa cum se face în România. New York este un oraș multi-cultural. Aici, majoritatea sunt evrei, atei sau de diverse alte religii, procentul creștinilor nefiind unul foarte mare. Totuși, pentru că așa m-am obișnuit, de fiecare dată când sunt sărbători importante, merg cu prietenii români, dar și cu cei americani, la unul dintre restaurantele românești din oraș.

    Nu pot lăsa să treacă Paștele fără a încerca măcar să retrăiesc spiritul Învierii și, bineînțeles, să traversez Oceanul măcar cu gândul și să îmi închipui că stau la masă cu familia și spunem «Hristos a înviat!»”


    Iulia Percă – Ancona, Italia

    „Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi!”

    „Când am ajuns în Italia, localitatea Ancona, în urmă cu 11 ani, am sărbătorit ani la rând Paștele în stil românesc: mergeam la biserică la slujba Învierii, după care, în familie, ciocneam ouă roșii și ne înfruptam din preparatele specifice sărbătorii. În ultimii ani, am mai diversificat modul de a sărbători. Logodnicul meu, Marco, este italian și încercăm de fiecare dată să îmbinăm tradițiile. La italieni nu se dă mare importanță ajunului Paștelui. Se face o cină seara și se mănâncă pește, nu carne. Aici se sărbătorește duminica, prima zi de Paște și se începe cu un mic-dejun bogat: salam, brânză, ouă.

    E ceva special în zona noastră, având în vedere că micul-dejun în celelalte 364 zile din an e dulce și nu sărat. Mai apoi se trece la prânzul somptuos unde se mănâncă o supă de găină, miel și «Crescia di Pasqua», o pâine specială cu ouă și brânză care se pregătește doar cu ocazia Paștelui ”, ne povestește și Iulia Percă, o băcăuancă care acum locuiește în Peninsulă. În Italia se spune: „Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi!”, ceea ce înseamnă că de Crăciun tradiția e să petreci în familie, de Paște, în schimb cu cine vrei: cunoștințe, amici, nu neapărat cu cei din familie. Iulia va îmbina însă, și anul acesta, cultura italiană cu cea românească și pregătește împreună cu mama ei, Doina, salată boeuf, dar și alte specialități românești.

    Împreună, familia reunită româno-italiană va petrece un Paște specific ambelor țări. Chiar dacă a plecat de mulți ani din țară, băcăuanca Iulia ne împărtășește ândurile sale emoționante: „Îmi lipsesc foarte mult inimile bune și blânde, simplitatea în gesturi și felul de a fi al românilor. Îmi lipsesc până și nunțile fastuoase la care se dansează o noapte întreagă, câmpurile colorate și grădinile cultivate de bunicii noștri, castelurile minunate, mănăstirile ortodoxe în care îți regăsești liniștea, munții Carpați pe care aș vrea să îi mai urc măcar o dată.

    Bineînțeles că îmi lipsește Bacăul, orașul lui Bacovia, cu Parcul Cancicov care pentru mine a reprezentat mereu inima orașului, cu statuia impunătoare a lui Ștefan cel Mare, cu «ciupercuțele» în fața cărora m-am oprit de multe ori pentru a-mi răcori fața, cu fântâna arteziană din fața Casei de Cultură unde priveam copiii cum se udau încercând să treacă printre jeturile de apă. Simt în suflet mereu dorința de reîntoarcere, pentru a revedea locuri și persoane iubite!”


    Alexandra Pavel – Helsinki, Finlanda

    „Ne decorăm casa cu crenguțe împodobite cu boboci «pussy willow» și pregătim un coș cu ouă multe de ciocolată.”

    Finlanda este țara care a devenit „acasă” și pentru Alexandra Pavel, băcăuancă plecată din locul natal de 12 ani. Spune că aici este țara perfectă, dar că îi este dor să vorbească limba română pe stradă iar cei din jur să o înțeleagă.

    „Limba finlandeză este foarte grea. Deși studiez masterul în această limbă și o vorbesc perfect, câteodată mă apucă nostalgia… Ce bine ar fi fost dacă nu eram nevoită să mă exprim sau să gândesc în altă limbă…”

    Nostalgia este completată de clipele frumoase din copilărie. De Paște, Alexandra își aduce aminte cum părinții îi cumpărau haine și jucării de la iepuraș. De aceea, păstrează și acum această tradiție și își cumpără de fiecare dată în preajma sărbătorilor Pascale ceva de îmbrăcat. Mai mult, în Finlanda religia luterană fiind predominantă, familia Alexandrei sărbătorește Paștele de două ori: și cu finlandezi, și cu românii.

    „Decorăm casa cu ornamente de Paște, cu ghivece cu iarbă, iepurași, pui cu ouă, crenguțe împodobite cu boboci «pussy willow» și pregătim un coș cu ouă multe de ciocolată. În Finlanda este tradiția de a colinda cu crenguțele împodobite și se cântă un cântec asemănător cu «Sorcova, vesela…».

    Copiii primesc ouă de ciocolată sau fructe. Respectăm tradiția finlandeză și gătim budincă «mämmi», cârnații în sânge și miel la cuptor, dar nu putem uita tradiția românească. Așa că pregătim și preparatele noastre consacrate.”


    Monica Măriuț – Birmingham, Anglia

    „Aici, un moment emoționant este faptul că la sfârșitul slujbei de Paște preotul roagă credincioșii din alte țări să spună la microfon «Cristos a înviat!» în limba maternă.”

    Deși mai bine de jumătate din populația Angliei este creștină, foarte puțini britanici cunosc însemnătatea ouălor roșii de Paște. Toate magazinele sunt invadate de ouă de ciocolată, dar vopsea de ouă nu se comercializează. Pentru englezi, pălăria de Paște simbolizează tradiția de a purta haine noi în perioada pascală, în armonie cu reînnoirea anului și promisiunea de regenerare spirituală și răscumpărare.

    „Ca în multe alte comunități, din păcate, sărbătorile sunt exagerat comercializate, pierzându-și însemnătatea și menirea. Cu toate acestea, încerc să păstrez cât mai mult cu putință din tradițiile românești. În primul an când am petrecut Paștele în Anglia am încercat să gătesc o pască. Ce a rezultat a fost mai mult cheesecake, dar chiar și așa a fost savurat de toată familia. Orice încercare de a reproduce cozonacul mamei, ar fi fost mult prea departe de adevăr, așa că ne-am limitat la un cozonac cumpărat din magazin”, spune Monica Măriuț, plecată de 2 ani în Anglia, Birmingham.

    Însă, în ceea ce privește carnea de miel, Anglia stă mult mai bine! Dacă în România se găsește acest tip de carne mai mult în perioada Paștelui, în Anglia e la îndemână în orice zi a anului. De aceea, de pe masa de sărbătoare a Monicăi și a soțului ei englez, Andy, nu vor lipsi preparatele care au la bază carnea de miel.

    „Paștele este încununat de participarea la Înviere. E drept că bariera lingvistică își spune cuvântul când tu, român, încerci să înțelegi engleza imperfectă a preotului vietnamez. Un obicei local pentru biserica la care merg aici este faptul că la sfârșitul slujbei de Paște preotul roagă credincioșii din alte țări să spună la microfon «Cristos a înviat!» în limba maternă. E impresionant când realizezi că sunt reprezentanți din aproape 15 națiuni diferite, uniți în rugăciune, într-un lăcaș de 100 metri pătrați. Fiecare cu propria lui poveste de viață care l-a purtat în această țară.” I-am cerut să descrie ce o leagă de România, iar dorul de casă i-a înlăcrimat glasul și ochii.

    „E curios cum abia după ce părăsești locurile unde ai copilărit realizezi câtă trăire, valoare și autenticitate au meleagurile românești. Când conștientizezi că nu se mai fac nicăieri în lume ouă încondeiate ca în Bucovina, că dragoste de pământ ca în sufletul românilor nu vei mai întâlni la nimeni, că vacanța de vară de la țară din curtea bunicii care te punea să o ajuți la plivit straturi și tu stâmbai din nas nu vor trăi și copiii tăi, realizezi cu tristețe că ai părăsit un loc sacru, dar în egală măsură te simți norocos că ai avut parte de o asemenea trăire autentică.

    Nu ar fi corect să subliniez doar lucrurile care îmi lipsesc, pentru că și Anglia are foarte multe de oferit, avantajele culturale și financiare fiind greu de ignorat. Ce am învățat de când m-am mutat aici e să judec mai puțin, să nu mai pun etichete cu aceeași ușurință, să nu pun accent pe lucrurile materiale și să valorific de 100 de ori mai mult fiecare vizită în România.”


    Pr. Roberto Ștefan – Bocas Del Toro, Panama

    „Le-am povestit băștinașilor că în România se vopsesc ouăle de Paște. Ei au rămas foarte surprinși și au spus: «Ce păcat! Mai bine le prăjiți decât să le vopsiți!»”

    Când spui Panama, te gândești la cel mai dezvoltat paradis fiscal din zona Caraibelor. De 7 luni, în provincia Bocas Del Toro este în misiune părintele Roberto Ștefan Vacaru. „Toți au impresia că trăiesc într-un paradis când le spun că sunt în Panama. E o lume total diferită… nici măcar nu e America Latină cunoscută de toți. În zona în care sunt eu, de exemplu, nu este curent electric.

    E o lume total dată peste cap, dar este foarte interesant. Ofer un ajutor misiunii locale a Bisericii pentru că aici oamenii nu sunt botezați, nu stiu ce înseamnă Paștele sau alte sărbători creștine.”

    În Ngöbe-Buglé, unul dintre cele mai mari triburi de băștinași din America Centrală, ziua de Paște va fi una obișnuită. Oamenilor li se explică de către preoții misionari ce înseamnă această sărbătoare și cum se celebrează. În duminica Paștelui vor mânca orezul de toate zilele cu… ce se va nimeri lângă. Ei nu au prânzuri sau cine de sărbătoare. „Le-am povestit băștinașilor că în România se vopsesc ouăle de Paște. Ei au rămas foarte surprinși și au spus: «Ce păcat! Mai bine le prăjiți decât să le vopsiți!»

    Visez ca și aici într-o zi, familiile să se pregătească pentru sărbători, să le înțeleagă semnificația și să se bucure cu cei dragi de momente festive. Atât cât se poate în acest mediu. Nimic nu poate înlocui bucuria pe care o simți când stai cu cei pe care îi iubești la masă, chiar dacă în farfurie e doar… orez. ”


    Aura Ursu – Bruxelles, Belgia

    „Mi-e foarte dor de pasca mamei. Cred că e singurul lucru pe care nu îl pot înlocui aici din tradiția noastră.”

    Băcăuanca Aura Ursu este stabilită de 6 ani în Bruxelles. Lucrează la o firmă care implementează noi tehnologii în domeniul resurselor umane. Funcția oficială este de consultant implementare sisteme informatice pentru resursele umane. Se consideră norocoasă pentru că a reușit în noua sa viață să păstreze multe dintre tradițiile țării noastre.

    „De Paște voi fi împreună cu cei dragi de aici. Vom merge să luăm lumină și vom mânca drob și ouă roșii. Mi-e foarte dor de pasca mamei. Cred că e singurul lucru pe care nu îl pot înlocui aici din tradiția noastră.

    Însă în Belgia ne putem îndulci cu o mulțime de tipuri de ouă de ciocolată de foarte bună calitate, care suplinesc în această perioadă desertul tradițional românesc”, ne spune cu bucurile în glas. Atunci când nu reușește să ajungă în țară, pentru a petrece cu familia, ne asigură că face din locuința din Bruxelles ….un mic Bacău.


    Adriana Vacaru – Roma, Italia

    „Mă voi gândi la România și voi spera, încă o dată, că în viitor i se va acorda muzicii clasice importanța cuvenită.”

    Elevă eminentă a Colegiului de Artă „George Apostu” din Bacău și, mai apoi, a Universității de Arte „George Enescu” din Iași, Adriana Vacaru, a încântat de multe ori publicul băcăuan cu oboiul său fermecat. În ultimul timp, de când a început studiile masterale la Roma, la Conservatorul Santa Cecilia, o putem vedea și asculta la televiziunea Rai 2.

    „Am plecat printre străini cu inima strânsă, conștientă fiind de faptul că voi găsi o lume în care nu poți răzbate ușor. Dar, spre bucuria mea, m-am adaptat repede. Aici, în Roma, încă din primul an de master am fost selectată pentru diverse colaborări cu televiziunea Rai 2 și cu orchestre importante. După primul an de master, am susținut un examen de admitere și am fost admisă într-una din cele mai prestigioase academii din lume: Accademia Nazionale Santa Cecilia.

    Activitatea mea de aici, concomitent cu splendoarea artei pe care nu o poți găsi oriunde în lume, m-au determinat să-mi croiesc un drum în acest oraș.” Chiar dacă a găsit peste hotare drumul succesului, o parte din inimă sa a rămas în țara natală. Recunoaște că îi lipsesc enorm familia și prietenii pe care nu îi poate înlocui cu nimic. Și mai are un dor: „Limba română. Oricât de bine ai învăța o altă limbă, tot în graiul tău te poți exprima și poți înțelege totul foarte bine.”

    În ceea ce privește tradițiile, Adrianei îi lipsesc, cel mai mult, de sărbători, timpul petrecut cu cei dragi și obiceiurile specifice țării noastre. Nu are timp să se dedice activităților culinare pentru a crea atmosfera specifică Paștelui pentru că în această perioadă are multe concerte cu orchestra. „Voi susține de Paște un concert la Basilica Santa Cecilia, în Trastevere. Mă voi gândi la România și voi spera, încă o dată, că în viitor i se va acorda muzicii clasice importanța cuvenită. Italia este un bun exemplu în acest sens.”


    Lucian și Alexandra Pal – Aarhus, Danemarca

    „Slujba din noaptea de Paște se celebrează și în Aarhus, dar fără procesiune.”

    Lucian Pal a plecat din Bacău în urmă cu 5 ani. S-a stabilit în orașul Aarhus din Danemarca. Povestește că aici și-a întâlnit sufletul pereche, culmea!, o băcăuancă. „Am plecat din România în căutarea unui loc de muncă, iar Alexandra, acum soția mea, a venit aici la facultate. Mereu ne amuzăm când ne gândim că, deși suntem amândoi din Bacău, nu ne-am întâlnit niciodată înainte de a ajunge în Aarhus. Mai mult, ea a fost prima persoană pe care am văzut-o atunci când am pus piciorul pe aceste tărâmuri nordice și, deși ulterior nu ne-am mai văzut timp de un an, până la urmă am ajuns să fim împreună și chiar să ne întemeiem propria familie.”

    Privind înapoi, tinerii băcăuani nu regretă nimic. Alexandra a terminat facultatea, lucrează ca laborantă în industria alimentară și intenționează să înceapă studiile pentru o a doua licență, iar Lucian lucrează ca poștaș la Poșta Națională Daneză. „Un lucru foarte important pentru noi ca familie, dar mai ales ca emigranți, a fost și este integrarea în societatea daneză. Să cunoaștem limba daneză, obiceiurile de aici, dar și a felului lor de a fi, lucru care nu este deloc ușor deoarece, ca popor, danezii sunt un pic mai distanți și mai reci, mai ales față de români”, ne-a povestit Alexandra.

    O poartă larg deschisă pentru integrare, pe lângă școala de limbă daneză pe care au absolvit-o soții Pal, a fost dintotdeauna Biserica daneză pe care o frecventează. De altfel, comunitatea catolică daneză nu depășește 35.000 de persoane (aproximativ 7% din populația totală). Astfel, într-o țară majoritar protestantă, pentru care religia nu ocupă un loc important, obiceiurile de Paște sunt foarte diferite de cele pe care le-au trăit în România. Pentru majoritatea danezilor care sunt protestanți, nu există un serviciu religios specific nopții de Înviere.

    „De Paște, respectăm obiceiul vopsitului ouălor, dar combinăm această tradiție cu una daneză pentru că ne place că aici se ia o creangă mai mare dintr-un copac și se împodobește oarecum asemănător bradului de Crăciun, doar că se folosesc ouă colorate și decorațiuni care se agață de acea creangă. De lângă ouăle vopsite nu lipsește niciodată pasca, precum și celelalte bunătăți care dau gust și pun o amprentă românească asupra sărbătorii”, spun tinerii noștri băcăuani.

    Lucian și Alexandra declară că lucrurile cele mai importante care le amintesc că sunt în Danemarca și nu acasă, în România, sunt lipsa atmosferei de sărbătoare pe care o simțeau de fiecare dată. Slujba din noaptea de Paște se celebrează și în Aarhus, dar fără procesiunea care de obicei se termina în cimitir, unde se ducea lumină celor dragi care nu mai sunt printre noi, iar cimitirul devenea pentru o noapte puntea de legătură între cer și pământ, o mare de luminițe ce licăreau anunțând Învierea.


    Ioana Cătălina Petrea – Kent, Anglia

    „Seara ne urcăm în mașini și mergem la biserică, în Londra. A doua zi de Paște stăm la masă cu cei dragi”

    Ce credeți că vor mânca de Paște team-leaderul Ioana și store managerul Ciprian al restaurantului KFC, zona Kent a Angliei? Poate veți fi surprinși, dar meniul este compus din pască, cozonaci, ouă vopsite și sărmăluțe.

    „Nu prea ai ce tradiții să urmezi în Anglia, deoarece ei sunt foarte săraci la acest capitol. Noi ne adunăm acasă cu prietenii și rudele și ne apucăm de gătit românește.

    Seara ne urcăm în mașini și mergem la biserică, în Londra. A doua zi de Paște stăm la masă cu cei dragi, ciocnim ouă roșii și spunem «Cristos a înviat!»”, ne-a declarat cu emoție Ioana Cătălina Petrea, stabilită de 4 ani peste hotare cu soțul ei, Ciprian.

    Când i-am întrebat dacă se gândesc să se întoarcă în țară, tinerii ne-au răspuns că dorul de casă, familie și prietenii de aici apasă greu în balanța deciziei. Mai ales că cei din Anglia sunt surprinși de fiecare dată când le arată fotografii de pe meleagurile noastre. Iar acest lucru îi face să fie mândri că sunt băcăuani, să fie mândri de țara lor, de România.


    Andreea Ardeleanu – Dubai, Emiratele Arabe Unite

    „Anul acesta voi sărbători Învierea la înălțime, pentru că lucrez.”

    Se poate sărbători Paștele la înălțime? Cu siguranță da, mai ales în cazul Andreei Ardeleanu, însoțitor de bord la o companie aeriană din Dubai. Băcăuanca noastră este plecată din 2014 din România, împreună cu soțul ei, Ovidiu. Pentru ei, sărbătorile au un dram din farmecul din țară pentru că în Dubai este o comunitate mare de români.

    „Sfintele Sărbători Pascale le sărbătorim de obicei împreună cu prietenii noștri. Fiind o țară de religie musulmană nu avem obiceiuri comune legate de Paște, însă nici nu simțim că suntem restricționați având în vedere că și aici sunt biserici ortodoxe și catolice. Anul acesta însă voi sărbători Învierea la înălțime, pentru că lucrez”, ne-a spus Andreea. Când vorbește despre tradiții, ne convinge repede că sunt parte din eul ei și că le va purta oriunde „va zbura”.

    Educația primită în familie s-a axat pe tradiții și credința în Dumnezeu, de aceea a avut și un impact puternic asupra ei. „Pentru ceea ce sunt astăzi le mulțumesc părinților pe care îi iubesc enorm. Tot ce este mai frumos pentru mine este acasă! Amintirile legate de România sunt multe și vii în inima mea.

    În această perioadă îmi lipsește spiritul de sărbătoare, mi-e dor de mirosul de cozonaci, de sarmale, de bucuria de pe chipul oamenilor care poate au uitat să mai zâmbească în viața de zi cu zi. Însă, cel mai mult, îmi lipsește familia, îmi lipsesc oamenii frumoși de acasă! Doresc românilor de pretutindeni un sincer «Paște fericit!»”


    Marius Parțac – Roma, Italia

    „Nu lipsim niciodată de la Calea Crucii din Roma, o procesiune specială pentru că participă însuși Papa la ea.”

    Marius Pârțac locuiește la Roma din 2006, împreună cu soția Claudia și copiii. Plecați inițial pe pâmântul italian pentru o situație materială mai bună, au realizat că Roma este locul unde își doresc să își întemeieze o familie și să își crească micuții. În prag de sărbătoare, Marius își amintește cu drag de perioada petrecută în România.

    „Pentru noi, sărbătoarea Paștelui semnifică o reîmprospătare a vieții de credință și a obiceiurilor din copilăria și adolescența noastră, când, după Liturghia din noaptea Învierii, ne întorceam acasă, alături de părinții și frații noștri, iar pe masă găseam pregătite cu atenție de către mama tot felul de bunătăți, printre care și nelipsitele ouă roșii. Îmi amintesc că primul lucru care se făcea era ca mama sau tata să ia un ou roșu și, după afirmația «Cristos a înviat», se aștepta ca unul dintre noi, împreună cu răspunsul «Adevărat a înviat», să-l ciocnim de al său”, își amintește Marius.

    „Și aici, la Roma, participăm la celebrările din Săptămâna Sfântă a Paștelui Domnului. Nu lipsim niciodată de la Calea Crucii din Roma, o procesiune specială pentru că participă însuși Papa la ea. Este un moment special și pentru că se desfășoară într-o locație unică în lume, chiar în fața Colosseumului, simbolul istoric al orașului, unde au fost martirizați mulți creștini”, spune și Claudia.

    Chiar dacă Roma păstrează solemnitatea sărbătorii Paștelui, românilor le lipsesc enorm momentele frumoase trăite în România și spun cu sufletul deschis că în țară s-au format ca oameni și sunt mândri să facă cinste României peste hotare.


    Anton Bulai – Istanbul, Turcia

    „Botezul unui copil în noaptea de Paște în Comunitatea Neocatecumenilor este un spectacol într-adevăr divin.”

    În Beyoglu, Istanbul (Turcia), este stabilit din 1998, Anton Bulai. Spune că așa i-a fost dat, să fie primul frate franciscan român care a slujit în Turcia. Cum se celebrează Paștele într-o țară 99,8% musulmană? „Facem absolut toate celebrările specifice creștinilor. Este foarte interesantă participarea musulmanilor la slujbele noastre.

    Unii participă doar din simplă curiozitate. Alții, fără să fie habotnici, anual se roagă cu noi asistând la celebrarea Nașterii și apoi a Învierii «Profetului Isus»”, explică. Ce e spectaculos la celebrarea Învierii în Istanbul? „Botezul unui copil în noaptea de Paște în Comunitatea Neocatecumenilor este un spectacol într-adevăr divin. Începem celebrarea la ora 12.00 noaptea.

    Cu calm, fără nicio grabă, pentru că este Vigilia Paștelui, așteptăm ca din întunericul mormântului să țâșnească Lumina și să ne trezească la bucuria Învierii. De 18 ani de când celebrez această Noapte Mare, niciodată nu am terminat înainte de ora 6.00 dimineața. Se face și botez prin scufundare. E foarte interesant pentru că și preotul intră în apă. Sunt acele momente unde uit de timp și de spațiu. Și, desigur, cei care au avut parte de astfel de momente înțeleg foarte bine această trăire, când îți dorești să nu se termine niciodată. ”

    După celebrările religioase din Noaptea Învierii, comunitatea merge într-un loc anume amenajat unde se servesc preparate din miel, ierburi amare, ouă roșii și un fel de pască, ciorek. Însă, mai spune părintele, marea diferență între popoare e că la noi în țară, chiar și unul care nu are calendar pe perete și nu merge la biserică simte că este sărbătoare. Amintirile din copilărie au rămas treze în sufletul băcăuanului pe care viața l-a „mutat” din Valea Mare, tocmai în Istanbul.


    Ana Maria și Andrei Ciobanu – Paris, Franța

    „Aici, cred că Paștele ar trece neobservat dacă nu ar exista vitrinele patiseriilor încărcate cu ouă și iepurași de ciocolată.”

    În urmă cu 5 ani, când au primit o ofertă tentantă de muncă în Paris, Ana Maria și Andrei Ciobanu au părăsit România pentru un trai mai bun pe meleaguri străine. Atmosfera sărbătorilor de acasă, bucuria oamenilor, tradițiile le lipsesc însă în noua lor viață.

    „Sincer, în Paris, cred că Paștele ar trece neobservat dacă nu ar exista vitrinele patiseriilor încărcate cu ouă și iepurași de ciocolată. Noi încercăm să păstrăm tradițiile de acasă, pe cât posibil. Ne pregătim din timp, plantând grâu pentru a ne decora casa de Paște, pregătim mâncăruri tradiționale și vopsim ouă.

    În duminica Paștelui mergem la biserică, participăm la slujba în limba franceză și, de cele mai multe, ori ziua o petrecem alături de alți prieteni români care locuiesc aici. Tuturor ne lipsește la fel de mult spiritul sărbătorilor petrecute în România”, spun cu emoție tinerii.


    Constantin Melniciuc – Atena, Grecia

    „Tradițiile românești sunt asemănătoare cu ale grecilor. În loc de cozonac și pască, ei au «turekakia». De Paște, obișnuim să ne întâlnim cu prietenii și să facem plimbări pe malul însorit al mării.”

    În Grecia, celebrarea sărbătorii Învierii Domnului se aseamănă cu cea din România. Ținând cont că ambele țări au o mare majoritate ortodoxă, iar catolicii reprezintă o minoritate, Paștele este celebrat de catolicii din Grecia împreună cu Biserica Ortodoxă, la data la care celebrează ortodocșii Paștele. Este printre puținele țări care au această practică. În Vinerea dinaintea Învierii, creștinii participă la adorarea Sfântului Mormânt și la procesiunea „Trecerii Mormântului” („Epitaf”, în limba greacă) pe străzile satelor și orașelor.

    În Sâmbăta Mare, momentul Învierii Domnului, la glasul clopotelor se adaugă vuietul asurzitor al armelor de vânătoare îndreptate spre cer, tradiție preluată din Creta. Constantin Melniciuc plecat de 17 ani în Atena, Grecia, povestește cum sărbătoresc românii pe aceste meleaguri: „Tradițiile românești, mai ales în materie de alimentație, sunt asemănătoare cu ale grecilor. Celebrăm Paștele în familie cu ouă și mâncăruri, mai ales pe bază de carne și măruntaie de miel, dulciuri specifice, iar în loc de cozonac și pască, grecii au «turekakia». Obișnuim să ne întâlnim cu prietenii și să facem plimbări pe malul însorit al mării.” Chiar dacă tradițiile se aseamănă, nu se compară cu bucuria pe care românii au trăit-o în țara natală. Ei își amintesc cu drag de locurile natale, de tradiții, de simplitatea și gustul mâncării de acasă.

    Constantin a plecat din România pentru că aici familia nu avea o situație financiară bună. Fiind cel mai mare dintre frați, a considerat că el îi poate ajuta pe cei mai mici să își continue studiile. După un an de străinătate și singurătate s-a căsătorit și la scurt timp s-a născut la Atena, Bianca, fetița lui. După atâția ani petrecuți în Grecia, dorința de a reveni în țară este în sufletele lor, dar faptul că au un copil care s-a născut și a crescut în Grecia îi oprește. Obișnuința își spune cuvântul, însă dragostea și dorul de țară vor rămâne mereu un subiect sensibil!

    Compania de Drumuri reziliază contractul pentru execuția Variantei Ocolitoare Bacău

      Din acest punct, pe raza comunei Magura, ar urma sa inceapa lucrarile / foto I.B.

      Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis antreprenorului turc Eko Insaat Ve Ticaret AS înștiințarea de reziliere a contractului pentru execuția Variantei de Ocolire a municipiului Bacău, după ce acesta a anunțat oficial că este în imposibilitatea de a susține financiar lucrările.

      „După ce antreprenorul turc a anunțat oficial că este în imposibilitatea de a susține financiar lucrările, CNAIR SA a transmis acestuia înștiințarea de reziliere a contractului, în data de 12.04 2017. Compania va lua măsuri pentru reținerea garanției de bună execuție, în cuantum de 39.388.139,84 lei și a garanției pentru plata avansului în cuantum de 74.089.091,03 lei”, se menționează într-un comunicat al companiei, remis joi AGERPRES.

      În perioada imediat următoare, CNAIR va întreprinde demersurile necesare pentru reluarea în regim de urgență a procedurii de atribuire a lucrărilor de execuție pentru Varianta Ocolitoare a municipiului Bacău.

      La începutul lunii aprilie, CNAIR a fost informată de Eko Insaat Ve Tic AS că se află într-o situație financiară dificilă, generată de evoluția negativă a unor proiecte gestionate pe alte piețe, care a dus la blocarea accesului la conturile bancare. În context, antreprenorul turc a anunțat că se află în imposibilitatea gestionării proiectului de execuție a Variantei de Ocolire Bacău, din cauza măsurilor restrictive impuse în țara de origine, situație care va afecta și sucursala din România.

      Potrivit prevederilor contractuale, beneficiarul este îndreptățit să rezilieze contractul, inclusiv dacă antreprenorul abandonează lucrările sau demonstrează în alt fel intenția de a nu continua îndeplinirea obligațiilor din contract ori dacă devine falit sau insolvabil, intră în proces de lichidare, primește un ordin de punere sub sechestru împotriva sa, ajunge la un acord cu creditorii săi, desfășoară în continuare o afacere sub coordonarea unui administrator judiciar, curator sau manager în beneficiul acestor creditori sau dacă se întâmplă orice alt eveniment care (conform prevederilor legislației în vigoare) are un efect similar unor astfel de situații sau evenimente.

      „Menționăm că antreprenorul Eko Insaat Ve Ticaret AS a semnat contractul de execuție a lucrărilor în data de 01.04.2015. Cu o valoare de 393.881.398,36 lei, fără TVA, contractul privind Varianta Ocolitoare a municipiului Bacău era propusă pentru finanțare prin POIM 2014 — 2020. Lucrările pentru cei 30,7 kilometri ai acestei Variante Ocolitoare au fost demarate pe data de 25.05.2016 și urmau să fie executate în termen de 24 de luni. Perioada de garanție era de 24 de luni, conform contractului. Până la data notificării oficiale, Eko Insaat Ve Ticaret AS a realizat aproximativ 2% din lucrările prevăzute”, precizează CNAIR.

      AGERPRES

      Sărbătorile de Paşte sporesc aglomeraţia la buletine

        Sărbătorile Pascale sunt un nou prilej de întoarcere în sânul familiei a băcăuanilor care îşi câştigă existenţa muncind în străinătate. Şi cum astfel de momente ne ajută să îmbinăm utilul cu plăcutul, sărbătoarea Paştelui este un bun prilej pentru stranieri ca să-şi preschimbe cartea de identitate. Conducerea Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bacău preconizează că funcţionarii de la ghişee se vor confrunta de săptămâna viitoare cu un număr mai mare de solicitări, adresate de băcăuanii întorşi acasă de Paşti.

        “Ne aşteptăm ca marţi, când ne reluăm activitatea, să fim asaltaţi de cereri. Experienţa anilor trecuţi ne-a învăţat că băcăuanii profit de aceste sărbători să-şi reînnoiască actele de identitate, pentru a evita aglomerările din vară. Le reamintesc celor interesaţi că se pot programa online la adresa https://municipiulbacau.ro/programare-ci. Programarea online se face în vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţii de lucru cu publicul şi în scopul asigurării unui management de calitate al fluxurilor de persoane”, declară cms.şef Ion Prisecaru, director executiv la Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bacău.

        Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bacău a introdus de la începutul lunii martie posibilitatea programării online pentru eliberarea/schimbarea cărţilor de identitate. De la deschiderea aplicaţiei şi până în prezent s-au programat online peste 300 de persoane. Zilnic, între 15 şi 20 de persoane accesează online acest serviciu, iar activitatea merge fără cusur.

        Cei care apelează la acest serviciu se prezintă la ghişeul deschis special pentru sistemul online, nefiind nevoiţi să-şi aştepte rândul. Vineri, angajaţii Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bacău lucrează cu program normal (între orele 8.30 – 16.30), urmând să-şi reia activitatea marţi, 18 aprilie.

        Daruri de suflet pentru suflete

          -11 copii din comuna Răcăciuni au cunoscut bucuria cadourilor primite la Paşte n rolul iepuraşului l-au jucat elevii claselor I-a A şi I-a B, de la Şcoala Gimnazială “George Bacovia” Bacău

          Să-ţi ajuţi aproapele, este un gest pe care ar trebui să-l exersăm mai des, nu doar de sărbători. Un exemplu demn de urmat este cel dat de cadrele didactice, elevii claselor IA şi IB, de la Şcoala Gimnazială “George Bacovia” Bacău şi părinţii acestor copii. Laurenţiu Pricop, tatăl unuia dintre elevi, a luat iniţiativa de a organiza o campanie de ajutorare a familiei Udrea din comuna Răcăciuni, formată din 11 copii şi doi adulţi. Parteneriatul elev-părinte-profesor a funcţionat şi de această dată, iar iniţiatorii au demarat proiectul “De la suflet pentru suflet”, în cadrul căruia cei implicaţi au donat haine, alimente neperisabile, rechizite, dulciuri şi bani.

          Toate acestea au ajuns la familia lui Ghiorghiţă Udrea, prin intermediul lui Laurenţiu Pricop, reprezentantul comitetului de părinţi.

          “Întâmplarea a făcut să aflu de la un coleg de serviciu despre situaţia familiei Udrea şi atunci mi-a venit ideea organizării unei acţiuni caritabile. Am vorbit cu părinţii elevilor şi cu profesoarele Denisa Isăilă şi Coca Dimitof şi am dat drumul la proiect. Iniţiativa noastră s-a concretizat prin cumpărarea de alimente, articole de îmbrăcăminte, donarea unor jucării şi a unei sume de bani care să ajute familia în această perioadă. Suntem foarte mulţumiţi că am reuşit să ajutăm!”, declară Laurenţiu Pricop, iniţiatorul proiectului.

          Pricop spune că a rămas surprins să afle că toţi copiii familiei Udrea merg la şcoală, iar tatăl munceşte în construcţii. Pentru grija pe care părinţii le-o poartă celor 11 copii, elevii Şcolii “George Bacovia” le-au acordat acestora o diplomă simbolică.

          Sfaturile jandarmilor pentru cetățeni, cu ocazia Paștelui

            În această perioadă, efectivele Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău vor asigura ordinea şi liniştea publică în zona de competenţă cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti.

            Premergător şi pe timpul oficierii slujbelor religioase specifice sărbătorii Învierea Domnului, Prima şi a doua zi de Paşti vor fi asigurate măsuri specifice de ordine şi siguranţă publică la lăcaşe de cult din zona de competenţă, în scopul asigurării unui climat de siguranţă pentru cetăţeni, prevenirii şi combaterii faptelor antisociale, intervenţiei în timp operativ atunci când situaţia o impune.

            Pentru desfăşurarea în bune condiţii a manifestărilor, echipajele de jandarmerie vor fi prezente atât pe traseele de deplasare cât şi în zona bisericilor, pe timpul oficierii slujbelor religioase .
            În acest sens, pentru evitarea incidentelor nedorite, JANDARMERIA recomandă participanţilor să se comporte civilizat, să manifeste calm şi răbdare, să respecte indicațiile forțelor de ordine, evitând implicarea în conflicte de orice natură; în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte antisociale să solicite ajutorul echipajelor de jandarmerie, să acorde o atenţie deosebită copiilor care îi însoţesc, bunurilor și obiectelor personale (genţi, poşete, bagaje etc.), să evite pe cât posibil să aibă la vedere obiecte de valoare care pot atrage atenţia.

            De asemenea, Jandarmeria Montană sfătuieşte turiştii care aleg să petreacă sărbătorile la munte să nu se aventureze pe traseele turistice fără echipament adecvat, în zonele pe care nu le cunosc sau pe trasee care sunt închise în această perioadă a anului şi pot devein periculoase.

            Cetăţenii sunt rugaţi să anunţe la numărul unic de urgenţă 112 orice incident sau orice altă problemă legată de ordinea şi liniştea publică.

            Atenție pe cine primiți în casă! Cum a fost jefuită o bătrână

              La data de 13 aprilie a.c., în jurul orei 17.30, poliţiştii băcăuani au fost sesizaţi de o femeie de 85 ani, din localitate, despre faptul că, trei persoane necunoscute i-au sustras din locuinţă suma de aproximativ 3500 lei.

              Din primele cercetări efectuate de poliţişti a rezultat că, trei tinere cu identitate necunoscută s-au prezentat la locuinţa bătrânei oferindu-i produse de menaj.

              Cu acest pretext, tinerele au pătruns în locuinţă cu acordul părţii vătămate şi profitând de neatenţia acesteia, au sustras suma de aproximativ 3500 lei.

              În cauză, poliţiştii continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

              Pentru a nu deveni victima acestei categorii de infractori, poliţiştii vă recomandă:

              acordaţi maximă atenţie persoanelor care sună la uşa dvs. sau pe care le introduceţi în casă!

              dacă persoana necunoscută se prezintă într-o calitate oficială, solicitaţi legitimaţia de serviciu şi notaţi datele de pe document!

              verificaţi cu atenţie persoanele care sună la uşă sub pretextul unor reparaţii de orice fel, încasarea unor taxe, deratizare sau cele care solicită să le închiriaţi o cameră!

              dacă persoanele ezită să se identifice, nu staţi la discuţie cu acestea;

              nu primiţi în casă cerşetori, negustori ambulanţi sau orice alte persoane necunoscute!

              dacă aveţi suspiciuni în legătură cu o persoană, anunţaţi imediat poliţia şi alertaţi vecinii;

              Polițștii băcăuani, într-un proiect de cooperare transfrontalieră

                Poliţişti din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bacău au participat la al doilea atelier de lucru organizat în perioada 11-13 aprilie a.c., în oraşul Silistra, Bulgaria, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău având calitatea de partener în proiectul „Cooperare transnațională între autorităţi de aplicare a legii pentru întărirea activităţii de prevenire şi luptă împotriva fraudei cu fonduri europene acordate în domeniul agriculturii” (OLAF/2016/D1/068), aflat în implementare la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.

                Evenimentul a reunit reprezentanţi ai celor cinci instituţii partenere implicate în proiect din România (Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj), Bulgaria (Direcţia Regională Silistra), Polonia (Poliţia Regională Olsztyn) şi Republica Moldova (Direcţia nr. 3 a Inspectoratului Naţional de Investigaţii), precum si specialişti din Bulgaria din cadrul Direcţiei de Protecţie a Intereselor Financiare ale Uniunii Europene (instituţia de la nivel naţional subordonată OLAF), Direcţiei Generale a Poliţiei Naţionale, Direcţiei Afaceri Interne, reprezentanţi ai Agenţiei privind Fondurile de Stat în Agricultură, Unităţii Regionale de Parchet Silistra şi jurnalişti.
                Scopul celor trei zile ale atelierului de lucru a fost dobândirea cunoştinţelor specifice cu privire la modul de lucru, gestionare şi soluţionare a infracţiunilor comise în domeniul agriculturii în Bulgaria, în special cele în legătură cu subvenţiile acordate în acest sector şi totodată cu privire la legislaţia specifică aplicabilă, organizarea activităţii în acest domeniu, competenţele deţinute, strategia şi politicile avute în vedere.

                Activitatea s-a desfăşurat conform agendei de lucru, prin susţinerea de prezentări pe tematica abordată în proiect, respectiv, lupta împotriva fraudei cu fonduri europene acordate în domeniul agriculturii de către reprezentanţii Bulgari, atât din cadrul Direcţiei Regionale Silistra, instituţie parteneră în proiect, precum şi cei din cadrul instituţiilor invitate din Bulgaria, cu competenţe în acest domeniu.

                Primarul Cosmin Necula: „Bacăul trebuie resistematizat”

                  Municipiul Bacău are nevoie de o reconstrucție profundă, de la nivelul minus cinci metri, al rețelelor de canalizare și termie, consideră Cosmin Necula, primarul orașului. El spune că municipiul s-a dezvoltat haotic și are nevoie de o resistematizare.

                  „Este necesară regândirea întregului echilibru dintre străzi, alei, parcări și spațiile verzi, consideră primarul Bacăului. Orașul funcționează după principiile din anii ’50-’60, după valorile de trafic și numărul de mașini de atunci”.

                  Pe orizontală și pe verticală

                  Resistematizarea este necesară atât pe orizontală, de la alinierea zonelor de pomi și modificarea aliniamentelor trotuarelor până la interzicerea accesului cu autoturisme pe anumite străzi, dar și pe verticală, de la rețele de canalizare până la cablurile de date care sunt spânzurate acum peste tot. Fondurile vor proveni de la bugetul local, dar ar putea veni și de la Uniunea Europeană, în special cele pentru sprijinirea dezvoltării urbane durabile de pe Axa prioritară 4 din cadrul Programului Operațional Regional.

                  „Sunt anumite zone în oraș în care se produc aglomerări frecvente și în care, de exemplu, am putea decide interzicerea accesului cu autoturisme și să permitem accesul numai a autobuzelor de transport în comun”, spune primarul Cosmin Necula.

                  De vrut e ușor…

                  … dar de realizat e mai greu. Două ar fi piedicile care ar putea pune probleme acestui proiect ambițios: inerția administrativă și legislația foarte proastă. Primarul Necula dă ca exemplu modernizarea străzii Aeroportului, care nu poate începe încă deoarece se mai așteaptă un aviz de la Autoritatea Aeronautică.

                  În plus, contestațiile la licitații pot bloca luni de zile proiectele, dacă nu și mai mult. Cosmin Necula se declară, însă, optimist și crede că aceste idei pot fi puse în practică. Și nu doar pentru că e vorba de, poate, cel mai ambițios proiect administrativ din ultimii 20 de ani, ci, în primul rând, de o necesitate stringentă: dacă nu se iau măsuri drastice, orașul se va bloca.

                  „Doresc tuturor băcăuanilor multă sănătate și fericire alături de cei cu care își vor petrece Sărbătorile.”
                  Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău

                  Politic Show

                  Sper că mai țineți minte de ce s-a spus că au ieșit zecile de mii de români în stradă la începutul anului: pentru că s-a pus un prag valoric la abuzul în serviciu. S-a zis atunci, că astfel se va putea fura până la 200.000 de lei fără grija vreunei pedepse, deși furtul era bine-mersi în Codul Penal iar pragul a fost introdus doar pentru a delimita faptele pentru care pedeapsa este după Codul Civil (de la sancțiune administrativă până la desfacerea contractului de muncă și plata despăgubirilor) sau după Codul Penal, adică amendă penală sau chiar închisoare.

                  Bine, subtilitățile acestea nu au fost discutate în Piața Victoriei, celor ieșiți în stradă li s-a spus doar că s-a dezincrimitat furtul și că pragul trebuie scos. La presiunea străzii, Guvernul a dat înapoi și a anulat ordonanța respectivă.

                  Ei bine, unul dintre cei mai vocali politicieni care acuzau, atunci, că Guvernul dezincriminează corupția, vorbesc de Monica Macovei, a șocat zilele trecute când, ne spune presa națională, într-o scrisoare adresată colegilor din Parlamentul European acuză actualul ministru de justiție că… nu mai impune prag valoric la abuzul în serviciu! Că fără acest prag stabilit clar în lege, judecătorul va decide dacă o faptă este sau nu infracțiune, ceea ce, evident, duce la o anumită impredictibilitate a legii, deși CEDO a stabilit ca legea să fie clară și așa mai departe…

                  Vă dați seama în ce hal am ajuns? Că în ianuarie să spunem una și în aprilie să spunem exact opusul? Că la începutul anului să țipăm că pragul nu e bun și trebuie scos iar la trei luni distanță strigăm că trebuie prag, că fără acest prag legea ar fi imprevizibilă? Când a avut dreptate doamna în cauză: atunci sau acum? Și, mai mult, ce părere au cei care au ieșit în stradă în ianuarie despre această situație?

                  Despre drumuri, numai de bine…

                  Multe dintre lucrurile promise la început de mandat de noul executiv se întâmplă. Vor fi mai mari salariile, mai mici impozitele, vor fi alocați bani pentru dezvoltarea comunităților rurale, acolo unde Anexa 3 a proiectelor nu a fost completată de agramați. Cel puțin așa ne-a asigurat Sevil Shhaideh. Iar locuitorii chiar își doresc canalizare și drumuri pe care copiii lor, în drumul spre grădiniță, să nu se murdărească de noroi până la genunchi.

                  La vizita vicepremierului ni s-a promis că va veni în Bacău și ministrul Transportului. Iată, a venit. Asta ne bucură, dar nu ne bucură faptul că în dezbatere sunt probleme a căror rezolvare fie e costisitoare, fie nu e la îndemâna administrației. E vorba despre starea deplorabilă a podului din Onești, întreruperea lucrărilor la șoseaua de centură a Bacăului, operaționalizarea turnului de control de la Aeroport, reabilitarea DN 11, care e extrem de important pentru agenții economici. Așadar, ne bucură că se vorbește despre aceste „urgențe”, că mai poposesc niște miniștri în Bacău și mai ales ne bucură că noii aleși ai județului și municipiului au legături cu Bucureștiul și pot discuta cu miniștrii față în față.

                  Nu sunt ignorați, cum se întâmpla în trecut, când un primar de municipiu stătea trei zile la ușa unui secretar de stat ca să-i poată vorbi cinci minute. Bucuria se sfârșește aici, la nivel de întâlniri și promisiuni, bune de pansat rănile orgoliului local. Descoperim, treptat, că acolo unde e cauza răului nu se intervine. Am auzit, de zeci de ori, că va fi îmbunătățită legislația achizițiilor publice, dar încă e invocată ca scuză a eșecului ceea ce înseamnă că nu s-a făcut nimic deși stă în puterea majorității parlamentare să o modifice. Ce poate face un ministru sau un primar când un constructor care a câștigat licitația nu e în stare să execute lucrarea sau când o investiție importantă e blocată din cauza contestațiilor? Nimic.

                  Am stat la masa de Paști de la Selgros

                  Înainte de Sfânta zi a Învierii Domnului Nostru Iisus Hristos am stat, preț de o oră și jumătate, poate chiar două, la „masa de Paști” a magazinului Selgros din Bacău. Nu, să nu ne certați, nu ne-am atins de bunătățile ei, am admirat doar tot ce am văzut pe ea, de la mielul pascal și minunatele preparate din carnea de miel, până la bunătățile din carne de porc sau de vită. Pentru că „masa” fabuloasă despre care vrem să vă vorbim aici, în Vinerea Mare, am aranjat-o în imaginația noastră, după ce am parcurs pe îndelete tot traseul cunoscutei fabrici de preparate din carne a magazinului băcăuan, alături de șeful acestui raion, maestrul Cristi Rusu.

                  O vizită în fabrica de preparate din carne a magazinului Selgros din Bacău poate fi înlesnită oricui ar fi curios să vadă condițiile de lucru, dar mai ales calitatea procesului tehnologic și a produselor rezultate. Așa sună un ordin ferm al managerului de District Selgros Cash&Carry din Bacău, Irina Stănciuc. Vizita începe cu o „împachetare” propriu-zisă a vizitatorului în folii de plastic (halat, papuci și bonetă de unică folosință), conform normelor de securitate alimentară. N-am scăpat nici noi, jurnaliștii, de un asemenea tratament. Astfel ne-am ținut scai după Cristi Rusu, pe fața căruia nu puteam să nu observăm, însă, o reală și justificată mândrie că ne poate demonstra, încă o dată, cum arată sectorul pe care îl păstorește.

                  Am pornit de la rampa de descărcare a materiei prime – a carcaselor de porc sau de vită, a carcaselor de miel mai ales acum în preajma Paștelui. Am văzut traseul ergonmic pe care carcasele sunt aduse în camerele frigorifice, de unde măcelari pricepuți, adevărați chirurgi în meseria lor, le vor prelua.
                  Saloanele fabricii arată ca o farmacie. Iar chirurgii se întrec în a mânui cu dibăcie cuțitele lor, astfel încât doar în câteva minute o jumătate de vită, de exemplu, devine antricoate, mușchiuleți, oase rasol sau cum se vor mai fi numind bucățile porționate.

                  Carnea nu stă prea mult la „dospit” pe mesele măcelăriei, pentru că alți oameni pricepuți le duc ba în cuvele pentru baiț, ba în mașinile de tocat, de unde vor ieși mărunțite, numai bune pentru mici sau cârnați, ori tranșate pentru ceea ce se va numi, de exemplu, mușchi file sau câte și mai câte.
                  Dacă aceste porții tranșate nu sunt trimise direct în galantarele pentru carne proaspătă, dacă nu intră în gurile flămânde ale mașinilor de tocat, sigur vor ajunge în cuptoarele de afumături, în care focul arde mocnit, controlat și numai pe bază de lemn de esență tare, tocat și el mărunt. Acolo vor sta și cârnații și – cum am văzut de această dată – și tăvițele cu drob de miel. Ce iese din cuptor va trece, obligatoriu, în camerele de răcire și de maturare, apoi în cele cu temperaturi joase, pentru livrările ulterioare.

                  Spațiul tipografic zgârcit de care dispunem mai de fiecare dată nu ne permite să intrăm în mai multe amănunte. Tot ce mai putem adăuga este că am cunoscut pe tot traseul tehnologic al fabricii oameni care se pot lăuda cu zeci de ani de experiență, în mâinile cărora carnea, sub orice formă a ei, primește cele mai delicate mângâieri și cele mai consistente tratamente.


                  „Nimic nu este artificial procesul de prelucrare a cărnii. Totul e natural, ca pe vremea părinților și bunicilor noștri” .
                  – maestrul Cristi Rusu

                  Ceea ce vrem să mai menționăm aici sunt numai numele unor produse specifice fabricii de la Selgros Bacău, pentru care unii clienți de talie mare se programează cu mult timp înainte de ziua livrării. Cristi Rusu ne-a făcut, pe loc, o asemenea listă: carne de miel proaspătă și produse specifice Paștelui, precum drobul de miel, împletitura moldovenească (numai la Bacău fabricată, sub forma unei veritabile împletituri de cârnați), mușchi file afumat, cârnăciori de bere, pastrama de oaie, șunculița, rulada de carne afumată etc.

                  Raionul de carmangerie – spun cei de la Selgros – oferă cea mai proaspătă carne de porc, vită, pui şi oaie, preparate proaspete, afumate sau rotisate. Măcelarii pregătesc zilnic pentru vânzare piese de porc cu sau fără os, afumături, articole rotisate şi prăjite, piese de porc feliate şi condimentate, preparate din carne, mici formaţi şi pastă de mici, piese de vită/viţel dezosate, carne tocată, piese de berbecuţ, cârnaţi proaspeți în maţ de porc sau oaie și pui. Preparatele din carne din producție proprie sunt integral produse naturale şi acoperă o paletă largă de gusturi: cârnăciori, cremwurşti, cabanos, specialităţi din muşchi, pastramă de porc sau de vită, produse crud-uscate, preparate tradiţionale româneşti, pateuri de ficat, piept de porc, kaizer, bacon, tobă, ciolan preset, salamuri, parizere, șuncă.

                  Ce să vă urăm, tuturor, lângă un asemenea festin pascal, decât poftă bună și Sărbători cu bine!

                  Ciobanul de pe Dealul Doamnei

                  La vreo 20 de kilometri de Bacău, în drumul ce duce spre Onești, la un moment dat, un indicator te îndeamnă să faci dreapta, spre Schitul „Doamna”, un așezământ monahal mai puțin cunoscut creștinilor nepracticanți. Însă, de cum treci panta nițel abruptă, nici nu ajungi la schit că priveliştea absolut magnifică te şi face să crezi că eşti într-un colţ de rai, deloc întâmplător așezat de Dumnezeu Bunul pe pământul nostru.

                  Pe-acel picior de plai, taman pe terenurile care, cândva, au aparţinut unei moşierese (al cărei nume i-a inspirat pe localnicii zonei să „boteze” dealul şi, mai târziu, schitul din apropiere), ei bine, pe acea gură de rai, îşi duce traiul liniştit un păstor voinic, mare şi la sfat, de-l cheamă Costinel Pricopi. De pământ, e din Bacău, chiar din cartierul CFR, dar de zeci de ani, familia lui s-a apucat de ciobănie, ajungând, acum, să numere peste 1.000 de oi din rasa selecţionată Ţurcana.

                  „Tatăl meu, fost pădurar, iar de origine, e din apropiere, din Strugari unde avea deja nişte pământ moştenit. Cu ce am mai cumpărat, după ’90, am încercat să facem o stână. Am făcut şi un pic de şcoală, mai întâi, profesionala de mecanică auto, şi, apoi, Liceul Agricol din Hemeiuşi, la seral”, povesteşte ciobanul nostru. Stâna este înconjurată de cele 11 hectare de fîneţe pe care le deţine în familie. Aflu că gospodăria este amplasată exact în punctul de graniţă dintre comunele Sănduleni, Bereşti – Tazlău şi Strugari.

                  Oaia şi-a pierdut strălucirea

                  E dezamăgit mai ales de sistem, care mai mult îi pune beţe-n roate decât să-l ajute. Dar, Costinel e ambiţios şi are în plan să nu cedeze în faţa greutăţilor, nici a străinilor sau a altor „cotropitori de neam”. Intenţia lui e să se asocieze cu prietenii lui mai tineri şi să dezvolte organizaţia profesională pe care o conduce ca şi vicepreşedinte.

                  „Am ambiţie şi vreau să fac ceva. O să încercăm noi, ăştia mai tineri, să împingem lucrurile mai departe. Altfel, o să ajungă toate oile noastre la export, la arabi, ciobanii o să plece prin ţări străine, iar românii o să mănânce… iarbă. Sistemul e cel care ne pune piedici, cum ajungi la funcţionari, în birou, te şi privesc de sus, de parcă ai fi venit să cerşeşti de la ei. Pentru că încă mai sunt angajaţi de o anumită vârstă şi, cât vor mai fi acolo, pe scaune, va fi greu pentru noi. Cred că, în primul rând, ar trebui schimbată mentalitatea angajaţilor de la stat, să înveţe şi ei că, de fapt, îşi iau salariile de pe munca noastră. Ei sunt împotriva românului şi nu pentru el”, îşi varsă năduful ciobanul de la Bârzuleşti. Necazul său e îndreptat şi spre lume, în general, care nu se mai apleacă spre muncile pe care le-au făcut dintotdeauna oamenii locului.

                  „Mi-aş dori ca măcar urmaşii mei să îmbrăţişeze această meserie, dar – nu vedeţi? – copiilor nu le mai place aşa ceva, au alte vise. Nu văd degrabă să mai apară un om căruia să-i placă munca la ţară. Dacă se naşte unul la un milion. Pentru că nu merită să faci asta! Noi ne-am învăţat aşa, să ducem greul, dar nu ai niciun avantaj. Munceşti mai mult pentru că ţi-e drag de oi, nicidecum ca să te îmbogăţeşti. Nici la 1.000 de oi, cum am eu”, spune cu necaz ciobanul Costinel. Oaia nu mai are preţ, ajungând în prezent să coste…6 lei kilogramul, în viu, la negustorii care fac achiziţii pentru ţările arabe. Ciudat e că, în urmă cu vreo 4 ani, exact în perioada de criză, kilogramul de miel se vindea şi cu 11-12 lei în viu. Or, pe el îl costă circa 160 de lei să aducă mielul la o greutate de peste 20 de kilograme, iar preţul plătit de samsari sau chiar şi în piaţă îl scoate sub investiţia făcută în animal.

                  „Românul nu mai mănâncă miel de Paşte, ci, ca afară, raţă, struţ, iepure, fazan”

                  „Cred că românul nu mai mănâncă de Paşte carne de miel. Nu ştiu, ori nu mai are bani ori consumă, ca afară, raţă, struţ, iepure, fazan sau altceva. Nici în piaţă nu prea ajung cu mieii. Avem clienţii noştri, vreo 50, din Bacău, dar şi de la Comăneşti, de la Moineşti etc. care, de vreo 14 ani, ne sună şi ne anunţă că vor să cumpere de Paşte. La munte, nu prea găseşti miei mari ca ai mei, poate şi din cauză că nu le dau de mâncare cum trebuie. Păi, eu, până acum, cred că le-am dat vreo 10.000 de baloţi de iarbă şi pe puţin 35 de tone de grăunţe de porumb”, calculează scurt ciobanul din Bârzuleşti.

                  Norocul lui e că, de vreo trei ani, a prins un contract pe lapte cu o fabrică de profil din Braşov, deţinută de un grec. Acolo, ajung, din mai şi până în august, atât cât ţine sezonul, peste 30 de tone de lapte de oaie de cea mai bună calitate, la un preţ de 2,6 lei pe litru, e drept, în scădere, faţă de anul trecut, cu 10 bani. „E scăparea noastră, vă spun sincer. La două zile, vin cisternele şi iau laptele, plata o fac la lună, e perfect. Nici caşul nu ne ajută prea mult. Înainte, îl vindeam angro, la piaţă, în Oneşti, dar – ştie toată lumea – acolo, nu ai loc de «negustori», ei fac preţul.

                  Plus că e pierdere de timp, trebuie să ai mereu un om acolo, or, noi avem treabă aici, la stână”, îmi explică proprietarul de oi. Nici cu lâna nu stă prea prost, deşi, în toată ţara, au cam dispărut mai toate fabricile care o foloseau la postavuri şi alte asemenea. Spre mulţumirea lui, cam trei tone din lâna mai de calitate care rezultă anual de la tunsoare le dă la Sibiu, cu 1,5 lei, uneori chiar cu 3 lei kilogramul, unor prieteni de acolo, care o iau pentru a o da mai departe unor depozite din zonă ale afaceriştilor turci.

                  Punct şi…de la capăt

                  20 din 24 de ore, Costin e printre oile lui, deşi are vreo cinci ciobani care-l ajută, toţi oameni de nădejde. Vorba ceea: „Ochii stăpânului îngraşă vita”. Aşa că, la stână, îl găseşti fie că e vară, cu soare arzător, fie iarnă şi frig, înconjurat de mama – natură, cu tot cu lighioanele care-i dau târcoale în perioadele grele de foamete. Au fost ani când aproape că nu era zi să nu dea lupii iama printre oi. Nădejdea sunt cei mulţi câini pe care-i are în jurul stânii, din rasele ciobănesc bucovinean şi ciobănesc carpatin.

                  Liderul pare a fi cel care răspunde la aplelativul „Roşu”. Îl ţine mai mult în lanţ, tocmai pentru că are „boală pe miei” de când l-a luat de la stâna de oi sterpe de la munte, din Covasna. „Oieritul e o boală grea, care-ţi intră în sânge. E un microb, exact ca pescuitul sau fotbalul pentru unii. Greu de te laşi de el. Iar, când, totuşi, decizi să-l dai deoparte, atunci nu vrei să mai auzi de nimic legat de el”, mai spune sfătos ciobanul din Bârzuleşti. Aşa cum i s-a întâmplat în urmă cu vreo 18 ani, când a decis să-şi vândă oile şi să pribegească printre străini.

                  „Atunci, oaia nu mai avea preţ deloc-deloc. M-am supărat, am vândut tot şi am plecat în Italia, unde am stat vreo trei luni. N-am plecat la muncă, nu, pentru că aveam bani. Pur şi simplu, am făcut ce am vrut. Hm, am stat un pic la mare. Cum s-ar zice, am fost un pic boier. Am mai păstrat vreo 50 de oi şi, când m-am întors, m-am apucat iar de oierit, am luat altele”, povesteşte plin de savoare ciobanul de pe Dealul Doamnei.

                  Reţete fără secrete, direct din struga oilor

                  La stână, oamenii mănâncă mai sănătos decât cei de la oraş. Pe lângă mâncarea pe care o găteşte mama lui Costinel, în fiecare zi, pentru ciobanii care au grijă de oi, pe mesele din lemn mai găseşti măcar o dată – de două ori pe lună şi câte ceva ce rar (sau deloc) găseşti la restaurant. Din când în când, alături de oamenii de la stână, îşi răsfaţă papilele gustative şi ciobanul nostru care, de ceva timp, a renunţat la Coca Cola, până nu demult „viaţa lui”.

                  Îl rog să-mi dea câteva reţete de-ale ciobanilor. „Vă spun, pastrama e cea mai delicioasă. De exemplu, noi o facem cu acele condimente din baiţ pe care cred că le pune toată lumea – sare, piper, usturoi, busuioc etc. – şi musai…apă minerală. O punem la scurs şi, apoi, la afumat. La stână, mai facem şi cârlan la ceaun, o altă delicatesă. Dar, la ceaun, pe pirostrii, cu foc de lemne, în natură, că, pe aragaz, niciodată nu o să iasă aşa de bun.

                  Prima dată, punem ceapa la călit cu puţin unt, adăugăm carnea şi acoperim cu apă minerală şi vreo două doze de bere. Se dă totul în clocot, după care mai punem alte legume – cartofi, roşii, ardei, usturoi – plus vreo cinci mere. Lăsăm la fiert, acoperit cu un capac, până se topesc de tot legumele, iar carnea se desprinde singură de pe os. Vă garantez că sosul e mai bun decât carnea în sine, e cumva ca gulaşul unguresc”, îmi explică ciobănaşul de pe Dealul Doamnei.

                  Copiii de la Școala „Alexandru cel Bun” și-au plantat singuri brazii de Crăciun

                    Plantația de molid a Ocolului silvic Fântânele, situată gard în gard cu țarcul pentru creșterea intensivă a mistreților, s-a umplut, marți, 11 aprilie, de larma copiilor din clasa pregătitoare „Step by Step” de la Școala Gimnazială „Alexandru cel Bun” din Bacău. Însoțiți de părinții sau de bunicii lor, picii au venit în pădure pentru a planta chiar ei brăduții de Crăciun de care se vor bucura peste șapte-opt ani când îl vor aștepta din nou pe Moșul.

                    Voinicii de-o șchioapă au făcut ochii mari atunci când pe lângă gardul țarcului de mistreți a apărut chiar o turmă de râmători cu fildeși, dar nu mică le-a fost încântarea nici când au putut zburda în voie pe plantația de molid pe care urma să fie plantați puieții de brad pentru care au venit acolo. Prima lor „lecție” de plantat avea să fie, însă, familiarizarea cu locul în care se aflau, despre care le-a vorbit copiilor și însoțitorilor acestora inginerul Marius Iftime, coordonator din partea Direcției Silvice al proiectului „Și noi iubim pădurea!”, aplicat la Școala „Alexandru cel Bun”.

                    „Direcția Silvică Bacău – a spus Marius Iftime – administrează circa 170.000 ha de pădure, din care circa 9.000 numai pe raza Ocolului Fântânele. Suntem pe o plantație de molid pentru producerea semințelor selecționate pentru culturi de puieți, care, evident, vor fi plantați unde este nevoie. Plantajul de aici a fost înființat în anul 1979, iar multe exemplare de rășinoase au ajuns la vârsta maturității, s-au uscat și trebuie înlocuite. Locurile libere sunt, astfel, pe circa 5,5 ha, pe care sunt înființate acum culturi de pomi de Crăciun care vor fi valorificați pe piața locală”.

                    Coordonați de profesoarele pentru învățământul primar Carmen-Elena Butnaru și Alina Cristina Solomon, în colaborare cu Direcția Silvică Bacău, copiii, sub directa îndrumare a părinților, a bunicilor, dar și a personalului silvic și cu ajutorul nemijlocit al acestora, au pus în valoare hârlețele și sapele mai mari sau mai mici, unele chiar de jucărie. Joaca s-a transformat însă rapid într-o activitate serioasă, în urma căreia participanții au plantat circa 300 de puieți de brad. Activitatea lor a fost denumită „Plantăm un copac pentru un mediu mai curat” și face parte din proiectul „Și noi iubim pădurea!”, care are ca scop cunoașterea, îngrijirea și ocrotirea pădurii în vederea formării unei atitudini responsabile față de mediul înconjurător.

                    „Prin acest proiect – ne-a spus Carmen-Elena Butnaru – se dorește familiarizarea elevilor cu noțiunea de pădure, înțelegerea rolului pădurii pentru habitat, pentru animale sălbatice și diverse plante, conștientizarea importanței acesteia în ecosistem și realizarea unei educații ecologice a școlarilor”.

                    Noutăți la Secția de Oftalmologie

                      În Secția de Oftalmologie a Spitalului Județean (SJU), în ultimii ani, s-au realizat investiții importante, cea mai recentă fiind achiziția unui aparat laser de înaltă performanță, care tratează retinopatia diabetică. Despre această realizare, dar și despre accesarea „Programului Național de Retinopatie al prematurului și a nou născutului”, au vorbit într-o conferință de presă dr. Ioana Dinu, director medical al SJU Bacău, dr. Dana Călțaru, medic șef al Secției Oftalmologie, și dr. Camelia Husac, medic șef Neonatologie. În prefața întâlnirii, dr. Ioana Dinu a ținut să precizeze că maternitatea din Bacău este „maternitate part-prematur”, ceea ce face ca această unitate să acopere mai multe județe, cazurile grave fiind trimise la Bacău.

                      „Asta înseamnă că Ministerul Sănătății ne-a acreditat ca având competențe”, a subliniat directorul medical al SJU. Aceasta a precizat că noutatea pentru care s-a organizat întâlnirea cu presa este dezambliopizarea, care practic înseamnă un aparat ce include un program de exerciții prin care vor fi recuperați copiii cu ambliopie (care nu văd cu un ochi-n.r.). „La unii copii care, nefiind diagnosticați la timp, deși un ochi îl au aparent normal, ei nu văd cu acesta”, a explicat dr. Dana Călțaru. Acest lucru impune niște tratamente începând cu corecția optică și continuând cu tratamentul de exerciții de a pune ochii „leneși” la treabă pentru a se putea recupera până la 7-8 ani, vârstă după care nu se mai poate face recuperarea.

                      „Acest tip de servicii este acoperit de Casa de Asigurări de Sănătate. Este un început, un prim aparat de care aveam nevoie. Sperăm că vor mai veni și altele pentru a nu mai pune copiii și părinții în situația de a merge în sistemul privat.”
                      dr. Dana Călțaru, medicul șef al Secției de Oftalmologie

                      La rândul său, dr. Camelia Husac a ținut să sublinieze din start că pot exista o mulțime de factori care pot face ca un copil născut prematur sau cu greutate redusă să ajungă să dezvolte acest tip de afecțiuni, respectiv dezlipirea de retină, care duce la orbire. „Chiar dacă de-abia am accesat acest program de prevenire a retinopatiei, noi am făcut screeninguri în acest sens de ani buni. Înainte, în astfel de cazuri, care din fericire au fost puține la noi, copiii erau trimiși la Iași. Acum vom putea rezolva aceste probleme aici, acasă, în Bacău”, a adăugat medicul șef al secției Neonatologie.

                      Laserul a costat peste 10.000 de euro, iar programul de prevenire a retinopatiei se va derula prin Direcția de Sănătate Publică, reprezentantul ministerului în teritoriu. Decontul de servicii este de 10.000 de lei, o consultație fiind evaluată la 22 de lei.

                      Program normal la Registrul Auto Român, de Paşte

                        Conducerea Registrului Auto Român (RAR) – autoritatea competentă în domeniul vehiculelor rutiere, siguranţei rutiere, protecţiei mediului înconjurător şi asigurării calităţii – a anunţat că instituția va avea program normal de lucru în zilele din perioada Sărbătorii de Paște.

                        „Astfel, clienții RAR sunt așteptați vineri, 14 aprilie, în reprezentanțele noastre, până la ora 14.00. Programul va fi reluat marți, 18 aprilie, începând cu ora 8.00”, au transmis reprezentanţii Registrului Auto Român.

                        Programările telefonice se fac, la fel ca în restul anului, la numărul unic 021-9672. Registrul Auto Român, printre altele, va putea presta servicii de verificare ITP, eliberare a cărţilor de identitate ale vehiculelor – CIV ş.a.

                        Ce aduce Iepurașul?

                        Etapa a 23-a a Ligii a III-a la fotbal găsește ambele reprezentante ale Bacăului în deplasare. Aerostar evoluează la Miroslava, în derby-ul rundei, în timp ce Sport Club speră să-și prelungească seria rezultatelor favorabile și la Roman.

                        Știința Miroslava- Aerostar. E un meci cu implicații directe asupra configurației podiumului. Miroslava încă mai visează la primul loc care ar duce-o în eșalonul secund, în timp ce Aerostar nu a renunțat în mod definitiv la poziția a treia, de care ar despărți-o patru puncte în cazul unei victorii astăzi, pe terenul Științei. Misiunea „aviatorilor” e dificilă, mai ales că ei vin după două înfrângeri, însă remiza smulsă recent la Miroslava de concitadina Sport Club arată că orice e posibil.

                        CSM Roman- SC Bacău. Dacă Aerostar și-a pierdut zâmbetul în ultimele runde, în schimb Sport Club a învățat să râdă din nou. Chiar dacă situația din clasament și cea de ordin financiar continuă să fie problematică, conducătorul SC-ului, Sebi Păuceanu anunțând că fostul finanțator al echipei, doctorul Postolache s-a retras definitiv de la club, formația băcăuană continuă să se bată. Cele trei rezultate utile pozitive ar putea deveni patru, în cazul în care băcăuanii vor arăta aceeași atitudine și în partida de vineri, cu CSM Roman.

                        Programul complet al etapei a 23-a (14 aprilie, ora 17.00): CSM Roman- SC Bacău, Știința Miroslava- Aerostar, CSM Pașcani- Sporting Liești, AFC Hărman- Cetate Râșnov, Csikszereda Miercurea Ciuc- Sportul Chișcani, AFC Odorheiu-Secuiesc- Metalosport Galați, Avântul Valea Mărului- Olimpia Rm. Sărat. Atletico Vaslui stă.

                        Clasamentul Seriei I

                        1. AFC Hărman 20 14 4 2 42-12 46p.
                        2. Csikszereda 20 13 5 2 41-13 44p.
                        3. Știința Miroslava 20 12 3 4 47-25 42p.
                        4. Aerostar Bacău 21 10 5 6 32-21 35p.
                        5. CSM Roman 21 10 3 8 38-37 33p.
                        6. Sporting Liești 21 9 3 9 28-24 30p.
                        7. Olimpia R. Sarat 21 9 2 10 30-25 29p.
                        8. Atletico Vaslui 21 9 2 10 36-41 29p.
                        9. Cetate Râșnov 21 7 5 9 23-25 26p.
                        10. Av. V. Mărului 20 8 2 10 36-46 26p.
                        11. Metalosport 20 7 4 9 17-25 25p.
                        12. CSM Pașcani 20 6 1 13 33-51 19p.
                        13. AFC Odorhei 20 5 3 12 18-47 18p.
                        14. Sportul Chișcani 21 3 3 15 14-44 12p.
                        15. SC Bacău 21 6 5 10 37-40 -21p.*
                        *Penalizări dictate de Comisia de Disciplina a FRF.

                        Explorări Baia Mare- Știința Bacău 3-0 (14, 20, 15)

                        Penultima deplasare a voleibaliștilor Științei Bacău a fost lungă și scurtă totodată. Lungă, din punct de vedere geografic, deoarece băcăuanii au mers miercuri până la Baia Mare. Scurtă, însă, în plan sportiv, pentru că meciul cu Explorări a fost tranșat de gazde în trei seturi.

                        Cu obiectivul realizat înainte de termen (salvarea de la retrogradare), Știința se pregătește de ultimele două jocuri (pe 22 și 26 aprilie) dintr-un campionat care ar putea aduce, în premieră, titlul Zalăului.

                        La Baia Mare, antrenorii Cornel Păduraru și Eusebiu Țurcanu au utilizat garnitură: Ivkovic (Cazacu), Someșan (Ivankovic), Vițelaru, Cimili (Voinea), Marinca (Târcavu), Csoma (Purice), Ghimeș- libero.
                        Clasament play-out: 7) Explorări Baia Mare 47p., 8) VC Caransebeș 41p., 9) Știința 37p., 10) Unirea Dej 27p., 11) U Cluj 23p., 12) VCM Piatra Neamț 5p.

                        Ministrul Transporturilor, vizită fulger în județul Bacău

                          Centura Bacăului e moartă și îngropată, oficial, pentru cel puțin următoarele două-trei luni. Fapt consfințit de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care a fost, astăzi, în județul Bacău și a observat în ce stadiu sunt lucrările la Drumul Național 11, la podul de la Onești sau la șoseaua de Centură.

                          „Am avut neșansa de a alege un constructor neserios. Vom recupera banii din execuția garanției, iar firma turcească va plăti”, a spus ministrul Cuc.

                          „Sunt profund nemulțumit de ceea ce s-a întâmplat cu execuția șoselei. Amplasamentul va fi preluat și probabil la sfârșitul lunii august vom avea o altă firmă executantă”, a spus senatorul Dragoș Benea.

                          Acesta a mai apreciat că varianta cea mai viabilă pentru legătura dintre Moldova și restul țării este autostrada Bacău – Brașov.

                          „Cei 153 de kilometri de șosea până la Brașov ar costa 630 de milioane de euro. Părerea mea este că varianta Iași – Târgu Mureș nu se va realiza vreodată”, a spus senatorul Benea.

                          Ministrul Cuc a explicat tehnic în ce constau procedurile de alocare a banilor și despre prioritizarea investițiilor, dar nu a oferit date certe privind modernizarea viitoare a infrastructurii în Moldova.

                          Jandarmii sprijină campania “ LUNA PĂDURII”

                            Jandarmii băcăuani au participat astăzi, 13.04 a.c la o activitate voluntară de împădurire din cadrul campaniei “LUNA PĂDURII”.

                            Activitatea s-a realizat în comun cu alte instituții publice din municipiul Moinești. Jandarmii, împreună cu alți voluntari au plantat puieți de salcâm în punctul “Dealul Osoiu”.

                            Acțiunea nu este prima de acest gen a jandarmilor băcăuani, aceștia participând și în trecut la astfel de acțiuni voluntare, fiind conștienți că protejarea și conservarea mediului înconjurător este primordială pentru o dezvoltare armonioasă a naturii.

                            ULTIMELE ȘTIRI