Un tractor care trăgea după el o căruță în comuna Cleja a băgat la apă doi bărbați.

Poliţişti din cadrul Postului de Poliţie Cleja au depistat în trafic un localnic de 38 ani, în timp ce conducea un tractor cu ajutorul căruia tracta o căruţă pe DJ 119.

În urma verificărilor, poliţiştii au stabilit că bărbatul nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, iar tractorul nu era înmatriculat.

Bărbatul în cauză a fost testat cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 1,51 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În timp ce poliţiştii desfăşurau activităţile specifice, la faţa locului s-a prezentat un alt localnic, de 69 ani, care, fără încuviinţarea organelor de poliţie, s-a urcat la volanul tractorului şi s-a deplasat de pe DJ 119 către un drum sătesc. Acesta a fost oprit de poliţişti şi, în urma verificărilor s-a stabilit că bărbatul de 69 ani deţinea un permis de conducere expirat.

Cei doi bărbaţi au fost conduşi la Spitalul Judeţean Bacău, pentru recoltarea mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi conducerea unui vehicul neînmatriculat.

La data de 14 aprilie a.c., în jurul orei 11.30, poliţişti din cadrul Biroului Rutier Oneşti au fost sesizaţi despre producerea unui eveniment rutier, pe DJ 115.

Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că o femeie de 31 ani, din judeţul Braşov, în timp ce conducea un autoturism pe raza localităţii Mănăstirea Caşin, a surprins şi accidentat un localnic de 64 ani care s-a angajat în traversarea străzii prin loc nepermis şi fără să se asigure.

În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a pietonului, care a fost transportat la Spitalul Oneşti, pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Atât conducătorul auto, cât şi pietonul au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat şi li s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Luni, în jurul orei 11.00, în localitatea Podiş, din comuna Mărgineni, a avut loc un accident rutier, în care au fost implicate două autoturisme.

Din primele cercetări făcute de poliţişti, un şofer de 38 de ani, care circula pe direcţia Moineşti – Bacău, ar fi intrat într-o depăşire, a pătruns pe contrasens şi s-a izbit frontal de un alt autoturism, condus regulamentar de un bărbat de 68 de ani, din Bacău.

La faţa locului au ajuns imediat pompierii cu două ambulanţe Smurd şi o autospecială de intervenţie, dar şi medicii de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) cu alte două echipaje.

„Conducătorii auto nu au necesitat transportul la spital. Restul persoanelor au fost preluate de echipajele medicale. Smurd a preluat două femei şi cei trei copii, iar SAJ alţi doi adulţi”, a declarat cpt. Andrei Grecu, ofiţer de relaţii publice la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău.

Ambii conducători auto au fost testaţi cu etilotestul, rezultatele fiind negative.

– dacă anul trecut, de la 1 aprilie 2016 şi până în perioada Paştelui băcăuanii au solicitat 690 de paşapoarte, în 2017, raportat la aceeaşi perioadă, au fost depuse dosare pentru 1.095 de paşapoarte – această analiză arată că fie pleacă tot mai mulri băcăuani să muncească în străinătate, fie şi-au revenit din punct de vedere financiar şi îşi petrec vacanţele peste hotare

O scurtă trecere în revistă a activităţii Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Bacău arată o creştere semnificativă a cererilor pentru eliberarea de paşapoarte. Cum funcţionarii de la ghişee nu-i pot întreba pe solicitanţi în ce scop vor folosi documentele de călătorie, putem presupune că de la un an la altul au plecat mai mulţi băcăuani din ţară, fie în scop turistic, fie pentru a munci în străinătate, fie pentru întregirea familiei peste hotare.

Comparativ cu anul trecut, paşaportul electronic a fost cerut de 499 persoane, iar anul acesta, au fost eliberate în această perioadă 724 paşapoarte electronice. Pentru paşaportul temporar, anul trecut au optat 181 persoane, iar în 2017, 323 de băcăuani au intrat în posesia unui paşaport temporar. După cum arată cifrele, din orice unghi am privi lucrurile, se vede clar o creştere a numărului de solicitări.

“Numărul de paşapoarte electronice este din ce în ce mai mare pentru că cetăţenii au înţeles cât de importantă este valabilitatea acestui document de călătorie. În aceeaşi măsură, sunt convinsă că oamenii au căpătat încredere şi în elementele de siguranţă ale paşaportului electronic”, declară cms.şef Florentina Neamţu, şeful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Bacău.

Dacă până acum, funcţionarii prelucrau aproximativ 180 de dosare pe zi, este de aşteptat ca după sărbătorile pascale, numărul solicitărilor să crească. Acest prognostic este dat în condiţiile în care, de Paşte, se întorc să sărbătorească în familie o parte din băcăuanii care muncesc în străinătate. Singurii care scapă de aglomerările de la ghişee sunt cei care s-au programat online pentru a obţine un paşaport. Aceştia sunt primiţi la un ghişeu separat, la ora şi data dorite. Pentru mai multă transparenţă, conducerea Serviciului Paşapoarte vine cu o serie de precizări.

“Indiferent de domiciliu, cetăţenii pot opta pentru eliberarea paşapoartelor la orice serviciu de paşapoarte din ţară. De exemplu, dacă sunteţi din Bacău şi vă prind treburile prin Bucureşti, puteţi solicita în capitală eliberarea paşaportului. Nu eşti condiţionat unde ai buletinul! Mai mult, există posibilitatea, ca solicitantul să ridice paşaportul de oriunde doreşte dacă face menţiunea în momentul în care depune cererea pentru eliberarea documentului de călătorie”, declară cms.şef Florentina Neamţu, şeful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Bacău.

În ceea ce-i priveşte pe băcăuanii care muncesc în străinătate, aceştia pot face astfel de solicitări la oficiile consulare sau ambasade. Reamintim că taxa percepută pentru paşaportul simplu electronic, cu valabilitate 5 ani, eliberat persoanelor cu vârsta peste 12 ani, este de 258 lei, paşaportul simplu electronic, cu valabilitate 3 ani, eliberat persoanelor care au sub vârsta sub 12 ani costă 234 lei, iar pentru paşaportul simplu temporar, cu valabilitate 1 an, se achită 96 de lei.

– lipsa locurilor de parcare pe strada Mioriţei, în dreptul blocului nr. 23A, îi nemulţumeşte de ceva vreme pe deţinătorii de maşini din zonă – preşedintele Asociaţiei de proprietari nr. 23A a adresat primăriei Bacău rugămintea de a îngusta trotuarul din faţa blocului, pentru a fi amenajate câteva locuri de parcare în spic – acest lucru nu este însă posibil în apropierea semaforului existent în faţa blocului nr.23A

Necesitatea înfiinţării unor noi locuri de parcare pe strada Mioriţei, a făcut anul acesta obiectul mai multor solicitări adresate Primăriei Bacău de către Neculaie Ionescu, în calitate de preşedinte al Asociaţiei de proprietari “Mioriţei 23A”. Acesta a solicitat de fiecare dată un punct de vedere al autorităţilor referitor la viitorul parcărilor în municipiul Bacău, vizând în special strada Mioriţei, de la intersecţia străzilor Ion Luca şi până spre strada Tipografilor.

“Solicitarea privind amenajarea unei parcări în faţa scărilor blocului 23(A,B,C,D) a fost tratată cu indiferenţă, răspunsul primit fiind total nemulţumitor. Primăria ne-a precizat că trotuarele nu se pot amenaja pentru că pe o perioadă de cinci ani de zile au interdicţie prin protocolul semnat cu fondurile europene, iar dacă ar fi să facă o derogare trebuie respectaţi cei 25 de metri până la intersecţie. Ceea ce mă surprinde este faptul că în alte zone(străzi) ale oraşului, interdicţia impusă nouă, nu este respectată. Facem de aceea din nou un apel insistent să ne fie rezolvată problema”, declară Neculaie Ionescu, petent.

O altă solicitare adresată Primăriei Bacău de preşedintele Neculaie Ionescu vizează amenajarea trotuarelor. Mai exact, ridicarea nivelului lângă zidul blocului în faţa scării scara A, deoarece, când s-au montat pavelele, nivelul trotuarului a crescut cu aproximativ 30 cm, rămânând între zidul blocului şi trotuar o „piscină” care se umple de fiecare dată când plouă abundent şi toată apa se scurge la subsol sau pe lângă zid affectând în timp rezistenţa şi siguranţa blocului.

“Am făcut demersuri repetate, iar la faţa locului au venit domnii Ţurcanu şi Cojan, care au constatat, au promis şi nu au mai revenit nici până acum. Am solicitat deasemenea să fim ajutaţi cu 3-4 tone de balast pentru beton şi 2-3 tone de pământ din decopertări pentru amenajarea cu forţă de muncă proprie a spaţiului cu pricina. Am solicitat de asemenea, să fie luate la nivel de municipiu măsurile necesare pentru deratizarea şi dezinsecţia la nivel general, pentru că există şobolani la subsol”, declară Neculaie Ionescu.

Ionescu spune că vrea să colaboreze cu autorităţile în toate problemele semnalate, astfel încât acestea să fie rezolvate cât mai curând posibil. Lipsa locurilor de parcare este acută în zonă pentru că terenul din spatele blocului este ocupat de garaje.

Parteneriatul încheiat între detașamentele de jandarmi, pompieri și polițiști și Primăria Moinești pentru acțiuni comune în campania „Luna plantării arborilor 2017” a dus la plantarea a nu mai puțin de 3.000 de puieți de salcâm pe Dealul Osoiu.

În această inițiativă, alături de semnatarii parteneriatului – ne-a informat Daniela Enea, consilier pentru Protecția mediului la Unitatea Administrativ Teritorială Moinești – s-au aflat și voluntarii de la Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” din orașul petroliștilor, dar și Direcția Silvică Bacău și Ocolul silvic Moinești.

„Autoritatea locală – ne-a declarat primarul interimar Valentin Vieru, prezent la acțiune – a mai plantat în zonă 10 ha de teren, din care deja primele 4,3 ha au intrat, în toamna anului trecut, în fondul forestier. Mulțumim pentru sprijin Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, Direcției Silvice Bacău și tuturor voluntarilor, pe care îi mai așteptăm și în toamnă pentru a continua împădurirea Dealului Osoiu”.

Campania „Luna plantării arborilor 2017” s-a încheiat pe 15 aprilie, dar evenimentul va fi marcat oficial pe 20 aprilie cu o nouă acțiune de plantări în zona Fântânele.

Evenimentul rutier s-a produs duminică seară, în jurul orei 23.00, în sensul giratoriu de la intersecţia străzilor Bulevardul Unirii cu 9 Mai.

Potrivit poliţiştilor care au efectuat cercetări în urma accidentului, un bărbat de 41 de ani, în timp ce conducea o ambulanţă, având semnalele luminoase în funcţiune, şi transporta un pacient la spital, în momentul în care a pătruns în sensul giratoriu, dinspre Ştefan cel Mare, a intrat în coliziune cu un autoturism „taxi”, care venea dinspre Autogară.

În urma impactului, trei persoane aflate în taxi, respectiv două femei de 82 şi 94 de ani şi un bărbat de 83 de ani, din Bacău, au fost rănite şi transportate la spital, doar unul dintre pasageri fiind mai grav.

Ambii conducători auto au fost testaţi cu etilotestul, rezultatele fiind negative, poliţiştii continuând cercetările pentru a stabili împrejurările exacte în care s-a produs acest accident.

1 de 13

FOTO: Nicu Chiriac

Ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, a anunțat duminică decesul scriitorului George Bălăiță.

„Se spune că aceia care trec la cele veșnice în Sfânta Noapte a Învierii merg direct în Rai. S-a stins, noaptea trecută, la 82 de ani, unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani, George Bălăiță”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Ionuț Vulpescu a amintit că Bălăiță a fost autor al unor romane fundamentale pentru istoria literaturii române („Lumea în două zile”, 1975, „Ucenicul neascultător”, 1977, „Învoiala”, 2016), al mai multor volume de proză scurtă și publicistică literară și excepțional director al Editurii Cartea Românească (1981-1990), fiind o personalitate unanim respectată a lumii culturale românești.

„Opera sa a jucat un rol esențial în trecerea de la neo-modernismul anilor ’60 la postmodernismul anilor ’80, constituind un model pentru prozatorii generației optzeci. Odată cu el, dispare încă unul dintre reperele fundamentale ale literaturii noastre de azi. Rămân, din fericire, cărțile sale și o arhivă de manuscrise din care nu e exclus să mai apară opere pe care scriitorul, exigent cu sine însuși, le-a ținut în sertar. Dumnezeu să-l ierte!”, a adăugat Vulpescu, în mesajul său.

Prozatorul George Bălăiță s-a născut la 17 aprilie 1935, la Bacău.

După absolvirea liceului în orașul natal, s-a înscris în 1953 la Institutul de Cultură Fizică din București, de unde s-a retras după doi ani. A urmat, la fără frecvență, Facultatea de Filologie a Universității din Iași, secția limba și literatura română (absolvită în 1967). După ce a practicat mai multe meserii (desenator, profesor, metodist, tehnician), a devenit redactor, din 1964, apoi redactor-șef al revistei literare băcăuane „Ateneu”.

Secretar al Uniunii Scriitorilor din București, din 1979; bursier al Universității din Iowa City (SUA, 1980), în cadrul Programului Scriitoricesc Internațional; director al Editurii „Cartea Românească” (1981-1990); director al Fondului Literar. A lucrat, din 1989, la Fundația Culturală Română, înființând și conducând (1991-1997) revista „Arc (litere & arte)”, cu suplimentul „Creanga de aur”, în limbi de largă circulație; membru în consiliul redacțional al revistei „Lettre internationale”, director al „Copyro” — Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor.

A debutat în presă, în 1958, cu un reportaj într-un ziar din Bacău, apoi cu proză în revista „Luceafărul” (1960), cu povestiri și nuvele (1964). Debutul său editorial l-a reprezentat volumul de schițe și povestiri „Călătoria” (1965), în celebra colecție „Luceafărul”, în care au debutat toți scriitorii generației ’60. Au urmat volumele de nuvele „Conversând despre Ionescu” (1967), „Întâmplări din noaptea soarelui de lapte” (1968) și romanele „Lumea în două zile” (1975) — Premiul Uniunii Scriitorilor, „Ucenicul neascultător” (1977) — Premiul „Ion Creangă” al Academiei, autorul dovedind, după Eugen Simion, „un neobișnuit talent de a prinde sensul faptelor mărunte, de a sugera freamătul obscur al existenței”. A mai scris Nopțile unui provincial (1983). De asemenea a mai publicat, în 1994, o antologie de eseuri, tipărite de-a lungul a 30 de ani, „Gulliver în Țara Nimănui”. La Editura Polirom au apărut Opere I. Lumea în două zile (2009) și Opere II. Marocco (I) (2011).

S-a impus în literatura română cu romanul „Lumea în două zile” (ediții succesive: 1975, 1985, 1993, 1998), care s-a bucurat, chiar din anul apariției sale, de un mare interes din partea cititorilor și de un răsunător succes de critică. „La el impresia de concret e mereu uimitoare; prin aglomerația de gesturi, obiecte, cuvinte, trece un aer pur și viu; din descrierea meticuloasă, insistentă, labirintică rezultă un fantastic al lucrurilor, o animare poetică a universului incert” (Nicolae Manolescu). A mai fost distins cu Premiul Academiei (1978) și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1994).

AGERPRES

La data de 14 aprilie a.c, poliţişti din cadrul Serviciului Rutier Bacău au depistat în trafic o femeie, de 56 ani, din Bacău, în timp ce conducea un autoturism pe raza localităţii Nicolae Bălcescu, sub influenţa băuturilor alcoolice.

În urma testării cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,80 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care femeia în cauză a fost condusă la Spitalul Judeţean Bacău pentru recoltarea mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei, însă aceasta a refuzat.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.

La data de 14 aprilie a.c., în jurul orei 16.00, poliţişti din cadrul Biroului Rutier Oneşti au fost sesizaţi despre producerea unui eveniment rutier, pe DN 11A.

Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat, de 53 ani, din judeţul Vâlcea, în timp ce conducea o autoutilitară cu remorcă pe raza localităţii Urecheşti, pe fondul nepăstrării distanţei de siguranţă, a intrat în coliziune cu un autoturism condus în faţa sa, regulamentar, de un localnic de 38 ani.

În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea uşoară a unei femei de 32 ani, din comuna Urecheşti, pasageră pe locul din dreapta faţă al autoturismului, care a fost transportată la Spitalul Oneşti, pentru acordarea de îngrijiri medicale, nefiind necesară internarea.

Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat şi li s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

La data de 15 aprilie a.c, în jurul orei 23.00, poliţişti din cadrul Poliţiei Moineşti au depistat în trafic un bărbat de 33 ani, din Bucureşti, care, în timp ce conducea un autoturism pe strada Tudor Vladimirescu din localitate, a intrat în coliziune cu două autoturisme parcate regulamentar.

În urma testării cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,87 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Municipal de Urgență Moineşti, pentru recoltarea mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

1 de 42

În această seară, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, delegaţia Centrului Eparhial de la Roman, condusă de Arhimandrit Serafim Huzdup, consilier eparhial, a adus Lumina Sfântă de la Ierusalim pe Aeroportul Internațional ,,George Enescu” din Bacău.

Aceasta a fost întâmpinată de PC Arhimandrit Pimen Costea, vicar administrativ eparhial şi PC Pr Costică Busuioc, protopop al Protoieriei Bacău, fiind oferită reprezentanților protopopiatelor Roman, Bacău, Onești, Moinești, Buhuși și Sascut, pentru a o difuza la momentul liturgic de la orele 24.00 preoților și credincioșilor din toate parohiile din cuprinsul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

1 de 17

Învierea – momentul culminant al mântuirii noastre

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos

Hristos a înviat!

De aproape două mii de ani, cel mai mare eveniment al umanității este Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. La nici un alt eveniment al lumii oamenii nu fac aceleași gesturi, nu cântă aceleași imne, nu se bucură reciproc, formând o familie duhovnicească, ca la Paști. Învierea lui Hristos este ca erupţia unui vulcan. Ea ne arată că focul lui Dumnezeu a incendiat tot pământul şi începe să-l mistuie, transformându-l, purificându-l, transfigurându-l.

Învierea, deși nu este un fapt consemnat de istoricii lumii, autentificat prin documente, fotografii, filme, probe materiale, totuşi este un fapt istoric incontestabil, care se sprijină pe mărturii indubitabile. Sf. Apostol Pavel spune corintenilor: „Dacă Hristos nu a înviat, zadarnică este credinţa voastră, zadarnică şi propovăduirea noastră” (I Cor. 15, 14). Dacă Învierea lui Hristos s-ar sprijini pe argumente ştiinţifice şi istorice palpabile, nu pe credinţă, ar fi rămas un simplu eveniment al istoriei, nesemnificativ sau poate uitat în negura vremii. Ca eveniment metafizic și meta-istoric, minunea Învierii se sprijină pe mărturia vie şi explicită a apostolilor, care au văzut mormântul gol şi pe Hristos înviat. Sfântul Ioan argumentează cu claritate: „ceea ce era de la început, ceea ce noi am auzit, ceea ce cu ochii noştri am văzut, ceea ce am privit şi ceea ce mâinile noastre au pipăit… aceea vă vestim şi vouă pentru ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi” (I Ioan, 1, 1-3).

Dar martorii Învierii nu au avut intenţia să prezinte pe Hristos înviat ca pe o fantasmă în cursul unei emisiuni despre un fenomen paranormal. Apostolii, care au atins cu mâna lor pe Iisus înviat şi au mâncat cu El din aceeaşi pâine şi din aceeaşi hrană după Înviere, dau mărturii clare despre eveniment. În momentul acela şi-au adus aminte că Hristos le vorbise de mai multe ori în cursul celor aproape trei ani de şedere împreună despre cele ce aveau să se întâmple cu El. Toți au mărturisit despre acest eveniment cu atâta fermitate încât nici moartea nu i-a mai înfricoşat, nici pe ei și nici pe cei ce au urmat lor. Ce mărturie poate fi mai elocventă decât miliardele de creştini care au trăit fiinţial, de-a lungul istoriei, acest fapt care a bulversat umanitatea şi cosmosul.

Iubiții mei,

Viaţa omului pe pământ are valoare şi sens numai în măsura în care acesta se preocupă de propria mântuire şi dobândeşte în mod real comuniunea cu Mântuitorul Hristos cel Înviat. Fără rămânerea în dialog cu Dumnezeu în Biserică, creştinul nu poate realiza comuniunea cu semenii, de care depinde mântuirea sa şi mărturia acestei mântuiri.

Învierea din morţi a Mântuitorului Hristos constituie momentul central şi culminant al mântuirii noastre. Din momentul Jertfei şi Învierii, oamenii încetează să mai fie duşmanii lui Dumnezeu și vrăjmași întreolaltă. Împăcarea supremă şi schimbarea fiinţială a omului au loc prin Trupul Său jertfit de bunăvoie. În felul acesta omul redevine “fiinţă vie”, aşa cum fusese creat dintru început: “Atunci luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie”(Facere 2, 7).

Astfel, Învierea este o nouă dimensiune a realităţii. Prin ea nu este contestată realitatea existentă, ci doar ni se descoperă că există încă o realitate ontologică, faţă de cele pe care le cunoaştem până acum, iar acest fapt nu este sub nicio formă în opoziţie cu ştiinţa.

Esenţa Învierii se află tocmai în faptul că ea face să explodeze istoria şi inaugurează o nouă dimensiune a realităţii. Aceasta este dimensiunea eshatologică. Învierea Domnului dezvăluie timpul şi spaţiul înnoite, două coordonate ale unei istorii ce se prelungește dincolo de ea însăşi pregustând din taina Împărăției. În acest sens Învierea este concomitent un fapt istoric şi supraistoric sau metaistoric. Învierea nu este un eveniment similar cu naşterea sau răstignirea lui Hristos, ci este ceva cu totul nou. Astfel, trebuie să conştientizăm că ea nu este nici deasupra sau în afara istoriei, ea are punctul de plecare în istoria însăşi, şi până la un moment dat, îi aparţine, însă trimite dincolo de istorie lăsându-şi o amprentă în timp. Potrivit acestui fapt, “orice om smerit poate parcurge drumul spre infinit prin Înviere.”

Este evident că învierea lui Hristos nu a fost văzută de nimeni cu ochii trupeşti. Ea n-a putut fi filmată şi nici nu ar fi putut să fie imortalizată cu o cameră de luat vederi, dacă astfel de aparate ar fi existat.

Prin înviere, Hristos a distrus zidul care separă lumea văzută de cea nevăzută, unde spaţiul, timpul şi moartea nu mai există. Fizicienii şi-au imaginat existența unei «ante-lumi», creştinii cred însă în viaţa veşnică în care Dumnezeu este totul întru toate. Aparatele de filmat nu mai pot avea acces la această formă de existenţialitate. Trupul lui Hristos înviat ne dă garanţia că această lumea pe care nu o percepem cu ochii fizici există. Totodată, acest Trup, care a fost asemenea trupului nostru, nu mai are aceleaşi atribute ca atunci, înainte de Înviere, ci are însuşirile specifice unei alte lumi. În niciun caz, nu însuşirile unui extraterestru cum şi-au imaginat creatorii de ficţiune.

Prin urmare, Învierea lui Hristos este ca o «breşă» prin care se poate întrezări lumea nevăzută. Prin mormântul gol se poate vedea întunericul supraluminos al vieţii celei veşnice din cealaltă lume. Trupul lui Hristos, pe care apostolii L-au văzut şi L-au atins, reprezintă caracteristicile pe care le are acea lume. Hristos este vizibil şi invizibil după înviere. Îşi manifestă însuşiri şi din lumea aceasta, dar şi din cealaltă. Trece prin uşile încuiate, însă în mâinile, picioarele şi coasta lui au rămas semnele lumii în care ne aflăm. El poartă stigmatele trecutului întru totul fiind dincolo de trup. El este deodată acelaşi şi diferit.

Învierea nu este o verigă ce se înşiră în lanţul vieţii istorice ca toate celelalte întâmplări. De aceea cauza care a produs Învierea nu s-a putut vedea în lucrarea ei, fiind deasupra mijloacelor de investigare şi constatare omenească.

Până la Învierea Domnului omul era condamnat la moarte, dar prin acceptarea de către Hristos a morţii pe cruce, de bunăvoie, omul devine “condamnat” la Viaţa cea adevărată prin Învierea cea de obşte, iar prin învingerea puterii distructive a morții de către Hristos se arată faptul că Iubirea este mai tare decât moartea.

Învierea lui Hristos aduce în fiecare om recuperarea tinereţii pierdute prin cădere. Omul recapătă neliniştea dătătoare de pace a dorului de Dumnezeu, căci Învierea este profundul mister care spiritualizează trupul şi aureolează fiinţa noastră. Prin acest act Hristos îl repune pe om acolo de unde a căzut, redându-i chipul divin. Căci asemănarea omului cu Dumnezeu nu constă numai în faptul că el este “lucrul mâinilor” lui Dumnezeu, ci mai ales în filiaţia sa reală faţă de Dumnezeu, conform cuvintelor Sfântului Teofil al Antiohiei: “Arată-mi pe omul tău şi eu Ţi-l voi arăta pe Dumnezeul meu”.[1]

Centrul iconomiei lui Dumnezeu este omul, pentru că Dumnezeu Îşi arată mărirea făcând mare pe om. În acest sens Sfântul Atanasie cel Mare spune: “Cuvântul, fiind Dumnezeu, S-a făcut trup, ca omorât fiind cu trupul să facă vii pe toţi prin puterea Lui”.[2] Această putere pe care Hristos o exercită asupra oamenilor nu este numai o putere a slavei dumnezeieşti, ci şi o putere a iubirii, pentru că slava la care a fost ridicat El prin Învierea Sa, nu o ţine numai pentru Sine, ci o răspândeşte peste noi toţi, pentru că pentru noi a primit-o.

Puterea pe care o dă Hristos, prin Înviere, celor ce vor crede în El, constă în primul rând în a învinge păcatul, aşa cum şi puterea Lui pe pământ a constat în primul rând în a ţine în frâu afectele, ca să nu devină păcate. Acest lucru îl deducem din faptul că Hristos a îndumnezeit trupul încă în cursul vieţii pământeşti, umplându-l de putere şi prin eforturile Lui de a se menţine curat. Hristos n-a suportat Învierea ca un obiect, ci a fost, împreună cu Tatăl, subiect al ei. Căci El Însuşi a participat la biruirea morţii nu numai ca om, ci și ca Dumnezeu, exercitând puterea Sa de împărat.
Așadar, dragii mei, fiți încredințați că Învierea lui Hristos ne-a dat posibilitatea să fim din nou apţi pentru conlucrarea cu Duhul Sfânt, aşa cum spune Apostolul Pavel: “Duhul Însuşi mărturiseşte împreună cu duhul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu” (Rom. 8, 16).
Să-I mulţumim Mântuitorului Hristos prin viaţa noastră trăită pe placul Lui şi izvorâtă din El, pentru că prin Învierea Sa din morţi am devenit cu toţii destinaţi nemuririi.
Prin Înviere noi suntem neamul celor cu viaţă veşnică!

Iubiți credincioși,

Dacă avem certitudinea că Hristos înviat lucrează în lume și credem că prin Înviere în zidul morţii a fost făcută o breşă, dacă noi ştim că drumul Golgotei duce într-o direcţie sigură şi plină de viaţă, dacă rămânem în comuniune cu cei înviaţi de Hristos, moşii şi strămoşii noştri, sfinţii Bisericii, avem nădejdea că harul ne va transfigura şi pe noi şi ne va aduce bucurie negrăită. Bucuria este semnul evident al credinţei că suntem pecetluiţi cu Hristos înviat, iar calitatea de creştin ne va da posibilitatea să înviem prin Biserica lui Hristos. Veţi zice că suntem încă păcătoşi şi nu merităm! Da, dar dacă nu mai persistaţi în păcate, atunci veţi fi nişte păcătoşi pocăiţi, îndreptaţi și reconciliaţi cu Hristos înviat: nişte păcătoşi chemaţi de Hristos la libertate!

În loc de concluzii, vă adresez câteva gânduri pascale exprimate în duh poetic, pe care le-am intitulat evocator:

Anastasis

În mijloc de noapte o faclă s-aprinde din focul cel veșnic, divin,
Lumina ei umple tot spațiul galactic în mod inefabil, sublim.
Ea intră în suflet, animă ființa, extirpă tot ce-i păcat,
Cheamă creștinii să meargă-n biserici să cânte Hristos a-nviat!

Lumina pascală e pusă în sfeșnic și totul exultă prin ea,
Nimic nu o stinge, nici tatăl minciunii, nici vântul, nici vremea cea rea.
Omul iubirii își scaldă într-însa chipul cel veșnic, creat,
Iar toată făptura se bucură foarte, simțind că Hristos a-nviat!

Trăim prin credință, cum moartea pe moarte, Hristos o strivește în noi,
Mintea-i silită s-accepte misterul, vorbind de viața de-apoi.
Treziți-vă oameni, mergeți în lume, cu mintea și gândul curat,
În forța credinței și-n duhul iubirii, vestiți că Hristos a-nviat!
***

Învierea-nseamnă trecere prin moarte
Cu Hristos, Cel care ne-a pus în libertate.
Înviere-aduce bucurie-n suflet
Unind toţi creştinii în acelaşi cuget.
Învierea-nseamnă a trăi frumos,
Aducând în lume pacea lui Hristos.
Învierea pune Crucea în lumină,
Iar Hristos o face emblemă creştină.
Învierea este un profund mister,
Prin ea moartea-nseamnă naştere în cer,
Învierea este drum spre infinit,
Pe care-l parcurge orice om smerit.
Învierea-nseamnă paşte-n transcendent,
Pentru tot ce este-n spaţiul imanent.
Învierea-i actul iubirii milostive
Ce Hristos aduce lumii cognitive.
Învierea este un profund mister,
Care-l vom cunoaşte lămurit în cer.
Învierea este un fapt mesianic,
Ce desăvârşeşte actul teofanic.
Învierea naşte energii depline
Ce sădesc în suflet însuşiri divine.
Învierea trupu-l spiritualizează,
Iar fiinţa noastră aureolează.
Învierea schimbă grâul în prescură,
Iar din rodul viţei, Sfânta băutură.
Învierea sfarmă porţile de-aramă
Şi pe toţi creștinii la viaţă-i cheamă.
Morţii din morminte, îngerii divini
Cântă împreună cu bunii creştini.
Învierea Ta, Hristoase, toţi o lăudăm
Şi smeriţi în cuget, aşa Îţi cântăm:
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând
Şi celor din morminte viaţă dăruind.
Al vostru arhipăstor și pururea către Domnul rugător,

† IOACHIM,

Arhiepiscopul Romanului și Bacăului

1 de 26

Paştele – Învierea Domnului

Sărbătoarea Învierii Domului este o sărbătoare a credinţei. La Paşti sărbătorim nu numai învierea lui Isus, dar şi învierea noastră. E drept că această învăţătură pune la grea încercare credinţa noastră, deoarece învierea nu face parte din ordinea firii; nu face parte din universul faptelor palpabile. Porţile învierii se deschid numai în faţa credinţei şi numai viaţa conform credinţei ne face părtaşi de gloria învierii.

Într-un oraş au sosit nişte acrobaţi, dansatori pe sârmă. Unul dintre ei şi-a arătat măiestria la o înălţime uluitoare. Toţi spectatorii, cu sufletul la gură, priveau cum îşi duce roaba pe sârmă ce se legănă. Aplauzele au fost pe merit. După aceea acrobatul i-a întrebat pe spectatori dacă ei cred că ar putea duce roaba înapoi, la punctul de plecare. Da, credem! Şi dumneata crezi? – se adresează el unuia din mulţime. Fireşte, răspunse el. Atunci vino şi asează-te în roabă. Ce vrea să spună acest fapt? Nimic altceva decât că nu e de ajuns să credem în înviere, dar că trebuie să ne şi trăim viaţa potrivit acestei credinţe. Cel mai mare pericol este acela când omul îi întoarce spatele lui Dumnezeu, evangheliei lui Isus, când nu vrea să învie din mormântul păcatelor sale. Garanţia învierii noastre este învierea sufletului.

Viaţa noastră creştină este o viaţă care se îndreaptă spre înviere. Condiţia esenţială pentru înviere este întâlnirea continuă, comuniunea cu Domnul. Când femeile care îl căutau pe Isus au găsit mormântul gol, îngerul le-a consolat, spunându-le: „Nu vă înspăimântaţi! Îl cautaţi pe Isus Nazarineanul, cel răstignit. A înviat, nu este aici! Dar mergeţi şi spuneţi discipolilor lui şi lui Petru că el merge înaintea voastră în Galilea. Acolo îl veţi vedea după cum v-a spus” (Mc 16,6-7).

Acest mesaj era adresat nu numai femeilor şi apostolilor, ci şi nouă. Ar fi greşit să credem că Galileea, locul unde îl putem întâlni pe Isus s-ar afla undeva departe în Israel. Galileea este şi aici în biserica noastră, pentru că Isus vrea să se întâlnească cu noi aici, în Galileea duminicilor şi a zilelor de lucru, în Galileea învierii noastre din păcat, in Galileea Sfintei Liturghii si a Sfintei Impartasanii. El doreste sa se intalneasca în comunitatea de iubire a Bisericii unde se adună toţi aceea care primesc chemarea la înviere. Aici cântăm împreună: Aleluia! Victorie! Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!

Vă dorim tuturor să aveţi un Paşte fericit şi binecuvântat, trăit în credinţa Învierii Domnului şi în speranţa învierii noastre.

Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!

Cristos a înviat!

Pr. Isidor Dâscă, paroh şi decan de Bacău

Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău va asigura desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi protecţie a participanţilor la manifestările religioase ocazionate de Sfintele Sărbători de Paşti.

În această perioadă, efective din cadrul unităţii vor desfăşura misiuni specifice în zona de competenţă, pe linia menţinerii unui climat de siguranţă pentru cetăţeni precum şi asigurării ordinii şi liniştii publice.

Premergător şi pe timpul oficierii slujbelor religioase specifice sărbătoririi Învierii Domnului, Prima şi a doua zi de Paşti vor fi asigurate măsuri specifice de ordine şi siguranţă publică la lăcaşe de cult ortodoxe şi romano catolice din judeţele Bacău, Neamţ, Vrancea şi Galaţi.

În municipiul Bacău – bisericile ortodoxe Sfântul Dumitru, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfânta Treime, Sfântul Gheorghe, Izvorul Tămăduirii, Naşterea Maicii Domnului, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Intrarea Domnului în Ierusalim, mănăstirea Tisa Silvestri (loc. Tisa Silvestri), bisericile catolice – Sf. Cruce, Sf. Francisc de Assisi, Mănăstirea Sf. Monica; în judeţul Neamţ – mănăstirile: Văratic, Agapia, Secu, Sihăstria, Neamţ, Petru Vodă; bisericile: Sfântul Mihail şi Gavril (loc. Săbăoani), Sfânta Tereza, Trupul și Sângele Domnului , Sfânta Fecioară Maria Regina (loc. Gherăiești), Înălțarea Domnului (loc. Sagna), Sfânta Fecioară Maria Îndurerată (com Bîra), Înălțarea Sfintei Cruci, Sf. Iosif Muncitorul, Sf. Francisc de Asissi (com Doljești); în judeţul Vrancea – mănăstirile Slobozia Bradului şi Brazi, în judeţul Galaţi – mănăstirile Buciumeni (com. Buciumeni) şi Vladimirești (com. Tudor Vladimirescu).

Echipajele de jandarmi vor fi prezente la aceste manifestări pe traseele de deplasare a participanţilor, pe timpul oficierii slujbelor religioase precum şi pe căile de acces pentru asigurarea unui climat de ordine în zonele respective.

De asemenea, în această perioadă, jandarmi vor fi prezenţi şi în zona staţiunilor turistice (ex. Slanic Moldova, Tg. Ocna etc.) sau în alte zone de agrement astfel încât cetăţenii să se bucure în linşte şi siguranţă de Sfintele Sărbători de Paşti.

În acest sens, pentru evitarea incidentelor nedorite, jandarmii recomandă participanţilor să se comporte civilizat, să manifeste calm şi răbdare, să respecte indicațiile forțelor de ordine, evitând implicarea în conflicte de orice natură; în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte de natură antisocială să solicite ajutorul echipajelor de jandarmi; să acorde o atenţie deosebită copiilor care îi însoţesc, bunurilor și obiectelor personale (genţi, poşete, bagaje etc.), să evite pe cât posibil să aibă la vedere obiecte de valoare care pot atrage atenţia, pe traseele de deplasare precum şi pe timpul slujbelor religioase.

De asemenea, cetăţenii sunt rugaţi să anunţe la numărul unic de urgenţă 112 orice incident sau orice altă problemă legată de ordinea şi liniştea publică.

Principalele coordonate se vor axa pe prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi contravenţional , asigurarea intervenţiei operative în situaţii deosebite la solicitarea cetăţenilor, realizarea unui dialog jandarm – cetăţean.

Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău vă urează Sărbători Pascale liniştite!