joi, 8 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 2865

CCR: Nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului

    Curtea Constituțională a României a stabilit miercuri că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului.

    Curtea Constituțională a României (CCR) a discutat cererile președintelui Klaus Iohannis și șefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.

    Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și cei ai Președinției au cerut miercuri Curții Constituționale a României (CCR) să admită cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională referitoare la adoptarea OUG 13/2017, în timp ce reprezentanții Senatului și Camerei Deputaților au solicitat respingerea lor.

    La ședință nu a fost prezent niciun reprezentant al Guvernului.

    În deschiderea ședinței, președintele CCR, Valer Dorneanu, a propus conexarea celor două cereri, una depusă de CSM și cealaltă de președintele Klaus Iohannis, iar instanța constituțională a fost de acord, neexistând obiecții nici din partea părților, după care s-a trecut la dezbateri.

    Una dintre reprezentantele CSM a arătat, în susținerea sa, că multe dintre modificările operate în Codul penal și Codul de procedură penală nu au avut la bază decizii ale CCR, deși așa se menționa în nota de fundamentare.

    „O astfel de justificare nu poate fi acceptată, în condițiile în care modificările depășesc deciziile Curții Constituționale și, uneori, nu sunt fundamentate pe deciziile Curții Constituționale. (…) În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu (…), aceasta excede demersurilor normative generate de decizia Curții Constituționale 405/2016, care doar a interpretat înțelesul sintagmei ‘îndeplinește în mod defectuos’. (…) Vă rugăm să observați că abrogarea reglementării referitoare la infracțiunea de neglijență în serviciu și, de asemenea, modificarea și completarea art.290 alineatul 2 din Codul de procedură penală privind denunțul nu au fost fundamentate și nici justificate de existența unei decizii a Curții Constituționale sau de o altă situație extraordinară”, a spus reprezentanta CSM.

    Ea a mai solicitat ca, prin măsurile dispuse de CCR, pe viitor Guvernul „să analizeze temeinic și să justifice urgența și situația extraordinară în ceea ce privește reglementările prin ordonanță de urgență” și, totodată, să obțină în prealabil avizele și punctele de vedere necesare.

    La rândul său, reprezentanta Președinției, consilierul prezidențial Simina Tănăsescu, a subliniat că deciziile pe care le va lua CCR cu privire la cele două cereri, dar și la sesizarea formulată de Avocatul Poporului vor contribui la clarificarea modului de cooperare dintre instituțiile statului.

    „Deciziile pe care Curtea le va pronunța în aceste dosare cred că vor sprijini cooperarea loială dintre autoritățile statului, construcția statului de drept și, poate, o mai bună înțelegere a conduitelor, așa cum rezultă ele din Constituție, reglementate pentru autoritățile publice”, a afirmat Simina Tănăsescu.

    Șerban Nicolae, în calitate de reprezentant al Senatului, și-a început susținerea cu o referire la contextul în care CSM a luat decizia de a sesiza CCR.

    „Am fost neplăcut surprins de situația creată și de ipoteza în care Curtea Constituțională ar fi pusă în situația să analizeze un conflict juridic de natură constituțională, apărut în circumstanțe pe care le credeam elucidate. Nu este un secret faptul că sesizarea CSM s-a făcut după o intervenție intempestivă a președintelui României, care s-a dus special la ședința CSM ca să ceară acest lucru. Este un lucru de notorietate publică și nu poate fi negat”, a spus senatorul Șerban Nicolae.

    În acel moment, el a fost întrerupt de președintele CCR, Valer Dorneanu, care i-a atras atenția că se discută despre un conflict juridic de natură constituțională și trebuie ca toți cei care iau cuvântul să se refere strict la argumentele juridice.

    Eugen Nicolicea, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaților, a cerut CCR, la rândul său, respingerea celor două cereri.

    „Neexistând elementele care să determine un conflict juridic de natură constituțională privind CSM și Guvernul, acela ca CSM să aibă în atribuții să dea avize, dar mai mult decât atât, are practic o interdicție din partea Curții, care i-a limitat competențele. În cealaltă speță, există exercitarea atribuțiilor (…), chiar dacă pot să fie invocate anumite erori. Vă rog să respingeți aceste două sesizări”, a spus deputatul Nicolicea. AGERPRES

    Ambulanță implicată într-un accident

      O ambulanță a fost avariată miercuri dimineață, într-un accident petrecut în localitatea băcăuană Nicolae Bălcescu. Conform polițiștilor, șoferul unui autoturism nu a a cordat prioritate ambulanței cand a încercat să iasă în drumul european de pe o stradă laterala. Nu s-au înregistrat victime.

      FOTO: Ionut Lucian Rotaru / Facebook

      Eșec în reforma învățământului băcăuan

        Anul acesta nu s-a mai votat în Consiliul Local Bacău o nouă rețea școlară. Pentru că s-a dorit ca unitățile de învățământ preșcolar (grădinițele) să aibă din nou personalitate juridică, între Primăria Bacău și Inspectoratul Școlar a fost un schimb de adrese, dar fără rezultat.

        S-a depășit termenul legal de aprobare a unei noi rețele, așa că se merge pe structura existentă. Cu alte cuvinte – grădinițele rămân în continuare în subordinea unităților școlare de care apațin de patru ani încoace (până în 2012, grădinițele au fost autonome).

        Doar șase din peste 30

        La Inspectoratul Școlar a ajuns doar o propunere de reorganizare, o adresă, prin care se specifica trecerea din subordinea școlilor / liceelor a șase grădinițe și tranformarea lor în unități cu personalitate jurdicică. Atenție! Numai pentru șase grădinițe, nu pentru toate cele existente. Mai mult, propunerea, susține ISJ Bacău, nu a respectat metodologia, în sensul că nu a trecut de girul Consiliului Local.

        Tocmai de aceea, nici nu a fost discutată pe fond. „Dacă obțineam opinia Inspectoratului, pe acea propunere înaintată, era clar că ar fi intrat și în Consiliul Local. Trebuie să facem în așa fel această rețea școlară astfel încât să fie eficientă. Noi acum avem grădinițele în subordinea centrelor bugetare. Este evident că un director de colegiu național nu are timp să se ocupe și de problemele grădiniței. Sau când e vorba despre buget, l-aș vrea dus direct la grădiniță, separat”, spune primarul Cosmin Necula. În total, în Bacău sunt 34 de grădinițe de stat. (Roxana Neagu, Ovidiu Pauliuc)

        „Conform metodologiei, proiectul de rețea școlară trebuie trimis de către Consiliul Local. Ca și în alte cazuri din județ, pe municipiul Bacău acest proiect nu a fost transmis către noi, după avizul Consiliului Local. Consiliul Local este cel ce se ocupă de realizarea și transmiterea acestui proiect de rețea școlară, împreună cu un raport argumentativ, pe care noi trebuia să dăm un aviz conform. După ce dădeam noi avizul, proiectul urma să fie votat tot în CL Bacău. Or, noi am primit o propunere direct din partea Primăriei Bacău, dar, repet, fără ca aceasta să treacă în prealabil prin CL Bacău. Nu am făcut decât să respect legea.”
        prof. Ida Vlad, inspector școlar la Inspectoratul Școlar Județean Bacău

        „Îmi pare rău că s-a ajuns în situația asta. Conform legii, rețeaua școlară este făcută de către Consiliul Local, pe baza avizului făcut de către Inspectoratul Școlar. Adică: primarul trimite o propunere de formare a rețelei școlare, Inspectoratul își dă avizul și dă sugestiile necesare, după care documentul ajunge în Consiliul Local, spre dezbatere. Pe data de 3 ianuarie eu am trimis această cerere către Inspectorat. De aici, m-am trezit că o propunere a ISJ privind rețeaua școlară a ajuns direct la minister. De ce ajunge direct la minister? Pentru că în momentul în care se depășesc termenele se trimite la minister în forma anului trecut.”
        Cosmin Necula, primarul Bacăului

        Pagina 1

          Curtea de Conturi cere Romsilva să regenereze pădurile private

          Regenerarea pădurilor private nu se află în responsabilitatea Romsilva

          – Regia de stat se apără și precizează că nu are atribuții asupra acestui domeniu de proprietate

          Curtea de Conturi a recomandat Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, în urma unui control realizat încă de acum doi ani, efectuarea demersurilor legale, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, pentru identificarea, delimitarea și constituirea unor perimetre de regenerare a terenurilor parcurse cu tăieri unice sau definitive în pădurile proprietate privată pentru „circa 500.000 de hectare de pădure neadministrată forestier”. Romsilva precizează, într-un comunicat – remis ziarului nostru de Direcția Silvică Bacău – că s-a adresat încă de anul trecut autorității publice invocate, dar cererea nu a fost încă soluționată.

          De altfel, Romsilva mai precizează că, fiind administratorul fondului forestier de stat, nu are atribuții în delimitarea și constituirea unor perimetre de regenerare a terenurilor parcurse cu tăieri unice sau definitive în pădurile proprietate privată și nu deține informații despre suprafețele aflate în altă formă de proprietate decât cea a statului român sau neadministrate forestier.

          „Romsilva – se arată în răspunsul Regiei – își îndeplinește toate obligațiile legale privind regenerările pădurilor din fondul forestier de stat.

          Numai în anul 2015 și-a depășit ținta de împădurire pentru suprafața forestieră administrată, planul anual de regenerare fiind realizat în proporție de 110,6%, adică 16.732 de hectare prin regenerări naturale și artificiale, pentru care s-au investit 109,6 milioane de lei”. În cei peste 25 de ani de activitate a Romsilva au fost regenerate natural și artificial 528.000 de hectare din fondul forestier de stat.

          Cât privește contribuțiile la Fondul de Conservare și la Fondul de Mediu, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a folosit formula de calcul recomandată de Ministerul Finanțelor Publice, o altă formulă de calcul, precum cea recomandată de auditorii Curții de Conturi a României, putând să creeze un prejudiciu la Bugetul de Stat de peste 1,6 milioane de lei.

          Romsilva mai precizează că nu a înregistrat și nu înregistrează restanțe la Bugetul de Stat, la Fondul de Conservare și la Fondul de Mediu. De altfel, pentru Fondul de Conservare există conturi distincte, fondurile neputând fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de legislația în vigoare. Numai în anul 2015, Romsilva a vărsat la Bugetul consolidat al statului peste 540 de milioane de lei. Romsilva este administratorul fondului forestier de stat, în suprafață de 3,145 milioane de hectare.

          Amară e pâinea oferită gratis

          O femeie ajunsă „la o frumoasă vârstă”, cum ar spune mai toți românii despre oamenii care ating praguri înalte ale vieții, venită la oraș de prin vreun sat apropiat de Bacău, se chinuia ieri seara, într-un magazin cu autoservire, să îndese într-o pungă de hârtie cât mai multe pâini. A răbdat punga aceea cât a răbdat, dar în cele din urmă a crăpat.

          Franzeluțele aurii s-au răspândit pe podeaua călcată până atunci în picioare de sute de clienți. Femeia a bodogănit ceva, în felul ei, dar a adunat bucată cu bucată pâinile răzvrătite mai ceva ca mitingiștii din fața Palatului Victoria și le-a așezat în raft peste suratele neîntinate.

          Mă așteptam la un asemenea gest, dar tot am rămas înlemnit pentru câteva clipe. Faptul era consumat, n-am mai putut decât să-i atrag atenția că a făcut ceva necuviincios, pentru a nu mai spune că nu era nici igienic, dar femeia m-a privit ca pe unul din altă lume. S-a scuzat neconcludent și a luat din nou pâine din raft. A ocolit, însă, cu grijă exemplarele compromise.

          Cu o oră-două înainte de întâmplare, cumpărând și eu o pâine dintr-un magazin, am constatat că marfa mea favorită era ceva mai scumpă ca până atunci. Recenta majorare de salarii operată de guvern s-a văzut, paradoxal, mai întâi în prețuri mai mari exact la pâine. Nu am nimic cu brutarii care s-au trezit că trebuie să dea salarii majorate propriilor lucrători (pe seama cui, a cumpărătorilor, evident!).

          Aș fi vrut doar să-i mai fac un pic de „morală” și pe această temă femeii venită la oraș după o bucată-două de pâine, să-i spun că pâinea noastră cea de toate zilele, tot mai scumpă, ar trebui măcar tratată cu mai mult respect. Dar, m-am gândit că și alții, cu mai mari pretenții ca femeia aceea, ne întinează pâinea chiar și atunci când ne fac daruri. Amară e pâinea oferită gratis!

          Profesioniștii urii

          Există două imagini de la recentele proteste care conțin elemente ce ar trebui să ne îngrijoreze. Nu discut despre faptul că aceste proteste au fost sau nu justificate; vreau să ne concentrăm pe anumite elemente de imagologie care sunt nu doar greșite ci ar trebui și interzise.

          Protestul copiilor de sâmbătă este o oroare. Nu doar pentru că legea interzice în mod expres folosirea copiilor pentru ca părinții lor să obțină avantaje materiale sau pentru a influența deciziile autorității publice. În fond noi ne declarăm dezgustați de practica cerșetorilor care utilizează copiii.

          Mai important, însă decât legea, este altceva: copiii trebuie protejați de cultura urii. De la naziști și până la comuniști, copiii au fost folosiți ca arme politice. Li s-a inoculat, încă de mici, ideia că trebuie să iubească pe unii și să urască pe alții.

          Cu ce suntem mai buni decât naziștii care își învățau copiii să urască evreii? Naziștii simbolizau evreii sub forma unor șobolani negri, la protestele de sâmbătă copiii erau îndemnați să calce în picioare un șobolan din cârpe pe care scria numele unui lider al partidului împotriva căruia se protesta.

          O altă imagine care a circulat pe rețelele sociale era și mai cruntă: unei fotografii cu niște tineri frumos îmbrăcați, impecabili din punct de vedere estetic, cu steaguri, care demonstrau la Guvern i s-a pus în opoziție o imagine cu niște bătrâni urâți, cu dinții strâmbi, îmbracați vai de capul lor care protestau la Cotroceni.

          Nici nu mai era nevoie de explicație, se înțelegea clar că în Piața Victoriei protestau niște tineri, frumoși, liberi și corecți iar la Președinție erau doar niște sub-oameni.

          Propaganda de tip nazist prinde la publicul tânăr, care a chiulit de la orele de istorie și care nu se gândește că, poate acei bătrâni au dinții strâmbi și hainele ponosite pentru că și-au rupt de la gură ca să le cumpere lor, ăstora tineri, „smartfoane” sau țoale de firmă.

          Dincolo de lupta politică, de idei, de campaniile electorale, de cruciada anticorupție se cască o prăpastie între generații, prăpastie pe care nu o putem acoperi prea ușor.

          Și aceasta este problema cea mai mare pentru că ruptura aceasta pune în pericol viitorul țării.

          Tudor Gheorghe are niște versuri extrem de potrivite la una dintre melodiile sale: „Au făcut copiii noștri dinți/ Mușcă din bunici și din părinți”.

          Campionatul Naţional Universitar de Atletism – Sală

          Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar (FSSU) şi Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, prin Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Sportului şi Sănătăţii a organizat, în perioada 04-05 februarie 2017, la Bacău, Campionatul Naţional Universitar de Atletism – Sală, ediţia a XXII-a. Parteneri la acest eveniment au fost Primăria Municipiului Bacău, Federaţia Română de Atletism, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Bacău și Asociația Liga Studenţească din Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău.

          La campionat au participat 22 de facultăţi/departamente din 21 de centre de învăţământ superior din România. În programul competiţiei au fost incluse 13 probe masculin şi 13 feminin, în cadrul cărora sau întrecut peste 115 de studenţi, care au fost însoţiţi de 22 de cadre didactice şi 1 consilier FSSU.
          Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău s-a clasat pe locul V, cu un total de 7 medalii (2 aur, 3 argint, 2 bronz), în clasamentul centrelor universitare, din punct de vedere al criteriului medalie aur, din totalul celor 22 centre universitare participante (16 medaliate cu cel puţin o medalie).

          Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a avut o echipă formată din 10 studenţi de la Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Sportului şi Sănătăţii din care 5 au obţinut medalii: Ursachi Sebastian – aur (400 m), Atănăsoaei Cătălin-Constantin – aur (3000 m) şi argint (1500 m), Huzum-Vitan Andreea – argint (greutate), Struţinschi Elena-Otilia – argint (1500 m) şi bronz (800 m), Apostu Ionuţ – bronz (greutate). Campionatul este una dintre cele mai vechi competiții de tradiție din sportul universitar românesc, organizat de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău pentru al XI-lea an consecutiv.

          Surclasate în deplasare

          Start de retur contondent pentru handbalistele Științei Bacău. Duminică, în etapa a 14-a a diviziei A, echipa antrenată de Costel Oprea și Giani Hornea a fost surclasată în deplasare cu scorul de 40-20 ( 19-11) de a doua clasată din Seria A, Dinamo București.

          Pentru bacăuance, aceasta a fost cea de-a opta înfrângere stagională. La finalul acestei săptămâni, Știința Bacău va primi vizita Științei București.

          Celelalte rezultate ale etapei a 14-a: Știința București- Activ Plopeni 35-28, Rapid București – Neptun Constanța 36-25, HM Buzău- Spartac București 41-20, CSU Târgoviște- HCF Piatra Neamț 17-27. Meciul SCM Pitești- CSM București II se va disputa pe 10 februarie.

          Clasamentul Seriei A

          1. Rapid București 14 14 0 0 516-269 42p.
          2. Dinamo București 14 13 0 1 493-295 39p.
          3. HM Buzău 14 12 0 2 512-411 36p.
          4. SCM Pitești 12 8 1 3 383-344 25p.
          5. Știința București 14 8 0 6 400-390 24p.
          6. Neptun C-ța 13 7 0 6 348-377 21p.
          7. CSM București II 13 6 1 6 380-340 19p.
          8. HCF P. Neamț 13 6 1 6 363-368 17p.
          9. ACS Șc.181 13 5 2 6 396-435 17p.
          10. Știința Bacău 14 4 2 8 366-427 14p.
          11. Activ Plopeni 14 4 1 9 357-416 13p.
          12. CNOT Iași 13 1 0 12 338-464 3p.
          13. CSU Târgoviște 14 1 0 13 341-492 3p.
          14. Spartac 13 1 0 12 289-457 3p.

          Și Alex Sahru la Aerostar

          Se mărește contingentul de foști jucători ai Sport Clubului înregimentați de divizionara C Aerostar în această iarnă. După Adrian Gheorghiu, Dragoș Dima, Liviu Antim, Sorin Ichim și Teodor Ignea, „aviatorii” l-au legitimat și pe Alex Sahru.

          În vârstă de 19 ani (va împlini 20 în vară), Sahru a debutat în Liga a II-a sezonul precedent, la Sport Clubul antrenat pe atunci de Cristi Popovici. Vara trecută, după probleme financiare întâmpinate de gruparea băcăuană, mijlocașul de bandă a luat drumul Cetății Deva, pentru ca acum să revină în Bacău, dar la Aerostar.

          Interesant este că, exceptând rolul de portar și postul de fundaș stânga, Aerostar ar putea alinia o întreagă echipă alcătuită din jucători trecuți pe la Sport Club: Blănaru, Dima, Belecciu- Istrate, Ichim, Gheorghiu, Sahru- Antim, Ignea.

          În altă ordine de idei, astăzi, divizionara C antrenată de Mihai Ionescu va susține cel de-al doilea joc de pregătire dintre tur și retur. De la ora 12.00, „aviatorii” vor întâlni, în deplasare, pe Foresta Suceava. Partida se va desfășura pe terenul sintetic al Liceului Sportiv din Suceava. În singurul amical de până acum al iernii, Aerostar a învins cu 3-2 echipa din Liga a IV-a nemțeană AS Teiul Poiana Teiului.

          Campionatul Ligii a III-a se va relua pe data de 4 martie, în prima etapă a returului, elevii lui Mișu Ionescu urmând să primească vizita Sportului Chișcani.

          Asta e… Din colecția, puțintică istorie… nu strică (II)

          Ceaușescu – perioada interbelică

          După decesul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cărțile erau deja făcute în ceea ce privește succesorul, mai ales după epurările din partid a celor incomozi. Nicolae Ceaușescu (26 Ianuarie 1918 – 25 Decembrie 1989), s-a nascut la Scornicești într-o familie de țărani cu mulți copii. Părinții, Andruță și Alexandrina aveau 3 hectare de pământ și câteva oi. Casa lor avea două camere. Tatăl își mai întreținea familia și din croitorie. Nicu a făcut patru clase la școala din sat, la 11 ani plecând la București, unde s-a angajat ca ucenic de cizmar. Meșterul care deținea cizmăria era membru activ al PCR. Pe nume Alexandru Săndulescu.

          Acesta și-a ințiat tânăra calfă în misiuni conspirative, Nicolae începându-și astfel activitatea ca ilegalist. În noiembrie 1933 devine membru al Uniunii Tineretului Comunist din România, formațiune politică aflată în ilegalitate la acea vreme. În același an este arestat, prima oară, pentru agitație comunistă în timpul unei greve și eliberat după câteva zile. În 1934, a fost atras în Comitetul raional unde a lucrat până în august, când a fost desemnat să activeze în mișcarea antifascistă. A făcut parte din Comitetul Național antifascist și din Comitetul Central al tineretului antifascist.

          Urmează încă trei arestări, pentru activitate comunistă, dar a fost pus imediat în libertate. În urma acestora, este etichetat de autoritățile vremii drept „agitator comunist periculos”, dar și „distribuitor activ de material de propagandă comunistă și antifascistă”. În 1936 este arestat de poliția din Târgoviște, împreună cu un grup de alți 13 comuniști, procesul fiind judecat la Brașov. Este condamnat la doi ani și jumătate de pușcărie, fiind transferat la închisoarea Doftana. Aici îi întâlnește, printre alți viitori lideri de după 1945, pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Gheorghe Apostol. Propaganda comunistă avea să fabuleze, mai târziu, în jurul acestei perioade de detenție. Eliberat la termen în 1938, este condamnat un an mai târziu, în lipsă, la încă 3 ani pentru activitate subversivă.

          În această scurtă perioadă de libertate o cunoaște pe Elena Petrescu, și ea activistă în București. Este încarcerat la Jilava în 1940, transferat în 1942 la Caransebeș și un an mai târziu la Văcărești. Generalul Antonescu se ferea să elibereze activiștii comuniști, așa că după executarea sentinței a fost transferat în lagărul de la Târgu Jiu. După război, când controlul sovietic asupra țării devenea tot mai puternic, Nicolae Ceaușescu este numit secretar UTC. În urma abdicării regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, când este proclamată Republica Populară Română, la două luni are loc primul Congres al PMR. Pe 13 mai, Ceaușescu este numit subsecretar de stat în ministerul Agriculturi, în guvernul Petru Groza.

          În martie 1950, ajuns rapid general-maior, a fost numit ministru adjunct la Ministerul Apărării Naționale și Șef al Direcției Superioare Politice a Armatei. În 1954 devine membru deplin al Biroului Politic al PMR, ca ulterior să ajungă, numărul doi în ierarhia partidului. Un rol important l-a avut și în toamna anului 1956, la Cluj, în reprimarea mișcărilor de simpatie fața de revoluția ungară. Emigranții maghiarii nu l-au uitat, protestând în număr mare când a fost în vizită la Richard Nixon, în SUA (1973).

          Colectivizarea

          A activat direct în timpul procesului de cooperativizare forțată a agriculturii, dând ordine pentru reprimarea revoltelor și arestarea țăranilor cu gospodării prospere. La 4 decembrie 1957, având gradul de general-locotenent de armată (fiind șeful Direcției Superioare Politice a Armatei și adjunct al Ministrului Forțelor Armate), Ceaușescu a condus unitățile militare care au înăbușit răscoala țăranilor din Vadu Roșca (jud. Vrancea), care se împotriveau colectivizării forțate.

          Flancat de două tancuri, Ceaușescu a ordonat personal deschiderea focului de pe mitralierele aflate în camioanele care însoțeau tancurile. Cad răpuși de gloanțe nouă țărani: Aurel Dimofte, Ionuț Cristea, Ion Arcan, Dumitru Crăciun, Toader Crăciun, Stroie Crăciun, Dumitru Marin, Marin Mihai, Dana Radu, alți 48 fiind răniți. (Sunt afirmații preluate din lucrarea autobiografică „Cartea șoaptelor” a economistului de origine armeană, devenit politician, Varujan Vosganian).

          „Epoca de aur”

          La trei zile de la moartea lui Dej, în martie 1965, Ceaușescu a preluat funcția de secretar general al Partidului Muncitoresc Român, având sprijinul lui Gheorghe Maurer, ca prim-ministru. Începe îndepărtarea de Moscova. Devine interesat de ritmul de industrializare a țării, pe care îl dorea accelerat, cu accent sporit mai mult pe industria grea față de cea a bunurilor de consum. Împreună cu Ion Gheorghe Maurer, care avea o abordare mai liberală, începe vizitele de lucru prin țară. Apar dispute între cei doi, Maurer fiind acuzat mai târziu de neîncredere în politica partidului și de defetism economic. Este îndepărtat în martie 1974, după alegerea lui Ceaușescu în funcția de președinte, Manea Mănescu devenind următorul prim-ministru. Nicolae Ceaușescu ajunge pentru prima dată în vizită oficială la Bacău, în 1966.

          Scoală că vine!

          Luaseră și ai mei televizor de câteva luni, tot TEMP-6, rusesc. Erau prezentate reportaje de la vizita în nordul Moldovei, din Botoșani și Suceava. Urma Regiunea Bacău, destul de mare ca suprafață la vremea aceea, cuprinzând raioanele Bacău, Bicaz, Piatra Neamț, Ceahlău, Buhuși, Tg. Ocna, Adjud, Zeletin, Tg. Neamț, Roman și Moinești. Nu se luminase încă de ziuă când m-a trezit mama. Era un început de septembrie destul de rece, pentru că m-am pricopsit cu un fes îndesat pe cap.

          Aveam vreo câțiva kilometri de mers pe jos până la șosea. Nu știu cum s-a făcut mobilizarea oamenilor, dar majoritatea celor de pe ulița mea se adunaseră deja la fântână. Cred că funcționa principiul echipelor de la colectiv (CAP), conduse de șeful de brigadă. La șapte ani eu eram bucuros că merg să văd mașini ca în filme. Am pornit-o neîncolonați, fiecare după ritmul lui, așa cum am văzut zilele astea că se mărșăluia la televizor, dar într-o liniște șoptită.

          Cineva mi-a pus în mână un steguleț. Ce mândru eram. Era cam ora opt dimineața, într-o zi fără soare, când am ajuns undeva, cam între Filipești și Dumbrava. Coloana de oameni se înșiruia deja de o parte și de alta a șoselei naționale E85 (DN2). Am fost dirijați să mai mergem vreo doi kilometri, astfel încât lanțul uman să se întindă neîntrerupt, de la Roman la Bacău. Când am găsit un loc mai gol, ne-am postat acolo. Și-am așteptat… și-am așteptat… pe marginea șanțului, până după-amiaza. Vorba lungă, sărăcia omului, face foame. Fiecare, ca la câmp, și-a scos merindea din traistă, pe ștergare curate, formând grupulețe. Brânză, ceapă, mămăligă, ouă fierte, pârjoale, turte coapte pe plită, câte-un copan de pui.

          Mai apărea și gâtul cu lichid rubiniu al unei sticle îndopate cu-n ciocălău. Doar era sărbătoare! Nu a tras nimeni chiulul. Să fi fost orele două-trei când a trecut prima mașină a miliției, cu girofarurile aprinse. Se auzea ceva la megafon, dar n-am înțeles. Ne-am aranjat toți la locurile noastre. După încă vreo cinci minute a mai trecut o Volgă neagră. Apoi s-a auzit așa, un vuiet… Vine! Vine! Prima a trecut o Pobedă, apoi o decapotabilă mare, mare, cu aripi lungi pe laterale, ca în serialul de desene animate „Marin Boy”, ăla dinaintea lui „Așchiuță”, „Mihaela” și „Căpitanul Val Vârtej”.

          Am rămas cu ochii după după ea, fiind acoperită repede privirilor de alte mașini negre. Nu m-au mai interesat ce erau, mut de admirație. Oau! Cred că nici stegulețul nu l-am mai fluturat. N-am înțeles care era Ceaușescu. La întoarcere, bârfa caracteristică între vecine. Mama spunea că au trecut prea repede. Că nu era ăla cu șapcă bej, ci ălălalt, cu șapcă neagră. Supărarea lor comună era însă că, după atâtea ore de așteptat, niciunul nu le-a făcut cu mâna. Se grăbeau. Plecați de dimineață de la Piatra Neamț, după mitinguri la Săvinești și Roman, erau așteptati în Bacău la CIL (CPL), fabrica de prelucrare a lemnului, la Fabrica de Bere, apoi seara, la spectacolul istoric organizat în fața Casei de Cultură, terminat cu artificii. (Continuare)

          Ce a însemnat pentru satul meu declarația din 1968, vizita din 1970, și… dacă pe Ceaușescu îl atrăgeau… băieții?

          Biblioteca „Radu Rosetti” pune la dispoziție, online, 80.000 de înregistrări

            Ionuț Tenie, lângă raftul clasic al Bibliotecii „Radu Rosetti” (Foto: Petru Done)

            Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Onești oferă, din luna februarie, posibilitatea accesării online a bazei sale de date. Catalogul electronic al bibliotecii, a cărui construcţie a început în anul 2006 într-o variantă mult mai puţin performantă a programului, conţine, în acest moment, peste 80.000 de înregistrări: carte, periodice, articole din periodice, materiale audio-video. Ele reprezintă mai bine de jumătate din unităţile bibliografice deţinute şi toate înregistrările apărute după anul 2007.

            Solicitată în special de tinerii utilizatori, dar şi de restul comunităţii oneştene familiarizate cu noile tehnologii ale informaţiei, această oportunitate, datorată noului program integrat de bibliotecă, TinREAD, achiziţionat la sfârşitul anului trecut, face posibilă consultarea catalogului electronic al bibliotecii din afara sediului, în orice moment.

            „Orice utilizator, din orice colţ al lumii – spune Ionuț Tenie, directorul Bibliotecii Radu Rosetti – va avea acces la baza de date a bibliotecii odată cu introducerea software-ului de ultimă generaţie TinREAD, de care beneficiază circa 60 de biblioteci din România, dintre care 25 sunt biblioteci universitare”.

            Cititorii vor putea afla dacă biblioteca are cărţi cu un anumit titlu sau subiect, dacă ele sunt disponibile pentru împrumut sau pentru rezervări. De asemenea, vor putea rezerva de acasă, din contul lor de utilizator, titlurile dorite. Una dintre noutăţile programului este că vor putea fi consultate online, full text, informaţii de interes comunitar, cum ar fi Hotărâri ale Consiliului Local sau articole de presă definitorii pentru istoria şi cultura locală, după ce acestea vor fi introduse în baza de date de bibliotecari.

            Programul va face posibil împrumutul electronic al cărţilor, va putea avertiza prin e-mail utilizatorii care au uitat să returneze volumele împrumutate şi va asista bibliotecarul în munca sa legată de procedurile specific biblioteconomice.

            Site-ul de unde se poate accesa baza de date a bibliotecii este www.biblio.ro (se va selecta întâi biblioteca din Onești, apoi se caută cartea care interesează).

            Sorin Brașoveanu, în echipa de cercetare OLA

              Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean, va face parte din echipa care va reprezenta România în cadrul „Observatory on Local Autonomy” (OLA). Invitația a venit din partea Crinei Verga, lector la Universitatea „George Bacovia” și coordonator al echipei OLA.

              Rețeaua de cercetare științifică „Observatory on Local Autonomy” (Observatorul privind autonomia locală) a fost creată în 2008 de prof. Stephane Guerard, doctor în drept public, de la Universitatea din Lille (Franța) și reunește 70 de echipe din statele Uniunii Europene, la care se adaugă echipe din Rusia, Turcia, Norvegia, Serbia, Muntenegru, Albania, Republica Moldova, San Marino și Islanda.

              Această rețea internațională de cercetare studiază aspecte privind descentralizarea, autonomia locală, multiguvernanța, gestionarea colectivităților locale, analizează rezultatele, le face cunoscute prin lucrări științifice publicate de edituri prestigioase și încearcă să-i sensibilizeze pe decidenții politici cu privire la anumite teme.

              De asemenea, OLA organizează întâlniri de lucru și colocvii științifice care permit explorarea mai profundă a realităților din zona administrației locale.

              Huruieşti: O viaţă în 100 de ani

                În urmă cu 100 de ani, pe 7 februarie 1917, se năştea Toader Ciubotaru. Peste ani, băcăuanul a fost chemat la oaste, a trecut prin foc, dar a scăpat cu viaţă. Ajuns la venerabila vârstă de 100 de ani, veteranului băcăuan i-au fost alături cei dragi, familia, generaţii de nepoţi şi strănepoţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi militari din cadrul Biroului Informare-Recrutare al Centrul Militar Judetean Bacau şi Garnizoana Bacău.

                Slt. (rtr.) Toader Ciubotaru locuieşte în comuna Huruieşti, într-o casă modestă, aflată într-un loc izolat, unde, iarna cu greu se poate ajunge. La împlinirea celor 100 de ani am vrut să-i fim alături, să ne împărtăşească pe cât posibil din experienţa trăită pe front, pentru ca mai apoi, să le împărtăşim cititorilor crâmpee din momentele petrecute în linia întâi.

                Vremea neprietenoasă, cu ploaie şi ninsoare pe alocuri, nu ne-a împiedicat să ajungem la destinaţie. Pe drum, am apelat la ajutorul poliţiştilor locali pentru a ne îndruma spre casa veteranului care tocmai a împlinit 100 de ani. După ce am străbătut o distanţă considerabilă pe un drum de ţară, am cotit pe o ulicioară, într-un colţ uitat de timp.

                Aniversare în familie

                Dintr-o casă veche, mică, vopsită în roz şi cu ramele ferestrelor albastre, răzbăteau ecourile unor melodii de petrecere. Am păşit pragul porţii care abia se mai ţinea în balamalele vechi şi am intrat într-o cămăruţă mică, dar caldă. La marginea unuia din paturi ne aştepta Toader Ciubotaru. Bărbatul a suferit mai multe operaţii la picioare, iar acum nu se mai poate deplasa.

                Pe rând, maiorul Andrei Ghindă, din cadrul Biroului Informare-Recrutare al Centrului Militar Judetean Bacau, lt. Adrian Cocea şi plt.maj. Crina Cristofor, de la Baza 95 Aeriană Bacău, i-au oferit veteranului un tort aniversar, o şampanie, i-au transmis mesajul Otiliei Sava, secretar de stat MApN şi o diplomă de excelenţă din partea cmdr. dr. Valerică Vrăjescu, comandantul garnizoanei Bacău.

                „Cu prilejul aniversării celor 100 de ani de viaţă şi de istorie, avem deosebita onoare să vă adresăm cele mai calde urări de sănătate şi bucurii alături de cei dragi. Vă suntem pe deplin recunoscători pentru vitejia şi curajul de care aţi dat dovadă pe câmpurile de bătălie, fiind un exemplu pentru generaţiile următoare”, se arată în mesajul semnat de Otilia Sava, secterat de stat MApN.

                Vizibil emoţionat, veteranul artilerist le-a mulţumit militarilor pentru darurile primite. Din păcate, la 100 de ani, memoria veteranului nu mai este la fel de vie, însă, încă îşi mai aminteşte de Odesa, de drumul făcut pe jos până în ţară şi de anii ce au urmat războiului, perioadă în care a făcut pază la unitatea militară de care aparţinea, Regimentul 2 Antiaeriană. După armată, bărbatul a revenit în satul natal şi s-a dedicat muncii câmpului. A lucrat mult timp la CAP, a făcut agricultură şi crede că munca activă l-a ţinut în viaţă. Între timp, familia i s-a mărit.

                A avut trei fete şi trei băieţi, care i-au dăruit 28 de nepoţi. La zestrea familiei se mai adaugă încă 10 strănepoţi. Familia are posibilităţi materiale modeste, iar cei care îi poartă de grijă spun că le este greu. Cu toate acestea, se străduiesc să-i ofere veteranului condiţii de trai decente, până când Dumnezeu îl va lua la ceata drepţilor.

                Patru răniți într-un accident la Onești

                  La data de 06 februarie a.c., în jurul orei 15.00, poliţiştii au efectuat cercetări pentru a stabili împrejurările producerii unui eveniment rutier, în apropierea Haltei Borzeşti.

                  Din verificări s-a stabilit că un bărbat de 40 ani, din Oneşti, în timp ce conducea o autoutilitară pe strada Calea Adjudului, cu direcţia Adjud – Oneşti, pe fondul oboselii la volan, a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, a pătruns pe sensul opus şi a ieşit în afara părţii carosabile unde a lovit un cap de podeţ.

                  În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a conducătorului auto şi a pasagerilor aflaţi în autoturism, respectiv trei bărbaţi de 48, 40 şi 37 ani, toţi din Oneşti. Victimele au fost transportate la Spitalul Municipiului Oneşti, doar bărbatul de 48 ani nerâmânând internat.

                  Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.

                  În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

                  Primarul Anton Șiler: „Îmi pun mari speranțe în acest guvern!”

                  – Sunteți primar al comunei din 2008, membru al PSD, partid aflat la guvernare acum. Ați ajuns la jumătatea primului an din acest mandat. Cum ați caracteriza perioada? A fost mai grea sau mai ușoară decât vă așteptați?

                  – Nu aș putea spune că a fost grea, dar s-a simțit o tendință spre birocratizare, pentru că așa suntem noi, românii, încercăm să ne creăm singuri greutăți. S-au amplificat mult anumite cerințe. Toate instituțiile cer documente de la primării, și Prefectura, și Inspectoratul Școlar, și alte direcții sau agenții. Se cer mai multe hârtii, mai multe date. Nu toate sunt nefolositoare, dar consumă foarte mult timp și dacă trebuie să ținem mai multe evidențe paralele scade eficiența activităților care sunt destinate comunei. În cele șase luni, pe fonduri europene, suma absorbită a fost zero. Pe Măsura 7.2 am depus un proiect de apă-canal care a avut punctaj maxim dar, din motive eronate, a fost refuzat la finanțare. Ni s-a spus că investiția nu face parte din masterplanul județului. Masterplan care a fost făcut pe genunchi, de persoane care nu au consultat primăriile.

                  – Nu există soluții?

                  – Ba există! Soluția este refacerea masterplanului, ajustarea lui la realitățile din teren. Dacă nu se reface masterplanul urgent, primăriile vor pierde. Comuna noastră a pierdut, din păcate, acest proiect. E vorba despre un milion și jumătate de euro pentru extinderea rețelei de apă-canal pe încă 7 km. Vor suferi locuitorii străduțelor laterale și cei din satul Lărguța, sat care a fost prins în masterplan pentru 2027, total greșit de vreme ce noi discutăm despre sesiunea 2014-2020.

                  – Dar lucruri bune nu s-au întâmplat? Putem pune niște bile albe în dreptul anului 2016?

                  – Cum să nu? Avem multe proiecte terminate și recepționate în 2016. De exemplu, unul dintre proiectele finalizate cu sprijinul Consiliului Județean, cel prin care am asfaltat două drumuri comunale din Nicolae Bălcescu. Alt proiect de infrastructură, 3 km de drumuri reabilitate în Galbeni, Valea Seacă și N. Bălcescu, a fost realizat din fonduri proprii și finalizat. Urmează ca în aceleași sate să terminăm modernizarea drumurilor care au canalizare, apă și gaz metan, lucrare realizată 90 la sută.

                  – Dacă ar fi să discutăm despre bile negre, unde le-am amplasa?

                  – În satul Lărguța. Aici am o mare nemulțumire vizavi de colaborarea instituțiilor la nivel de Guvern. Este singura localitate din județ fără legătură cu comuna, cu municipiul Bacău, cu lumea civilizată. Se circulă pe o cărare până acolo. Noi am asfaltat 9,5 km din cei 11,5 km existenți. Ceilalți 2 km aparțin Direcției Silvice și nu avem voie să-i reabilităm din bugetul local. Eu, în opt ani, am făcut tot ce depinde de mine, am făcut demersuri la toate instituțiile centrale și locale pentru ca acest tronson să fie asfaltat. Direcția Silvică a elaborat un studiu de fezabilitate, dar un cetățean a făcut o sesizare, din motive electorale, și s-a oprit proiectul ca să înceapă ancheta. Cetățenii vor să meargă în fața Prefecturii și a Guvernului ca să-și ceară drepturile.

                  – Din 2017 avem un guvern nou. Ce așteptări aveți de la acesta?

                  – Îmi pun mari speranțe în acest guvern și sunt convins că mare parte din promisiuni vor fi îndeplinite. Am văzut programul de guvernare și dacă va fi realizat 60 la sută va fi formidabil. Pune mare accent pe mediul rural și asta e foarte bine. Înainte de Guvernul Tehnocrat, eu am avut proiecte depuse și realizate, în 2016, în timpul Guvernului Tehnocrat, am avut proiecte depuse și nerealizate. Așa arată bilanțul. La mine lucrurile sunt simple, eu fac politica cetățenilor din Nicolae Bălcescu. Comuna e favorizată fiind mai aproape de Bacău, dar și pretențiile sunt mai mari. Există locuri de muncă, numai cine nu vrea nu muncește, iar oamenii, având venituri, vor apă, canalizare, gaz metan, asfalt… Suntem pe calea cea bună, 60 la sută din străzi sunt asfaltate, dar urmează să facem și alte lucruri care sunt prinse în strategia comunei. Sperăm să ne apropiem de 100 la sută cu asfaltarea în intravilan, să accelerăm investiția de apă-canal în Lărguța, să construim un dispensar nou în Nicolae Bălcescu și un centru multifuncțional în Valea Seacă, în care să fie organizate activități culturale, de socializare, sportive. Avem în vedere și extinderea rețelei de gaz metan în Galbeni și Valea Seacă. Noi am asigurat finanțarea sută la sută, am scos investiția la licitație, dar nu s-a prezentat nimeni. E.ON motivează că nu e rentabilă, deși avem stație care duce 15.000 de locuitori. Sperăm într-o reacție pozitivă în vara aceasta. Vom asfalta 2 km de drum din bugetul local și mai avem două proiecte pregătite, gata să fie depuse pe PNDL și pe Măsura 7.2, pentru asfaltarea altor 8 km.

                  – Asfalt, asfalt, mereu asfalt! Domeniile care țin de viața socială nu se bucură de atenție?

                  – Asfalt, mereu, cum spuneți, deoarece oamenii își doresc asfalt. Asta nu înseamnă că nu investim și în alte sectoare. Vrem să obținem finanțare prin Grupul de Acțiune Locală „Confluențe Moldave” pentru dotarea căminelor culturale, iar din bugetul propriu, să îmbunătățim dotarea școlilor și să schimbăm mobilierul. Să știți că Nicolae Bălcescu are printre cele mai bine dotate școli din județ, nu exagerez! Educația și sănătatea sunt priorități pentru administrație. Azi, se vorbește despre sănătate, dar e neglijat sportul. Noi avem echipă de fotbal, juniori și seniori, dar și 80 de copii care frecventează centrul de judo, pe care i-am sprijinit când a fost nevoie. O prioritate sunt și serviciile sociale. Avem o problemă cu bătrânii singuri, care au rămas ai nimănui și intenționăm să înființăm un serviciu de îngrijire la domiciliu. Deocamdată, pe vârstnicii din Valea Seacă îi ajută un asistent social plătit de primărie. Le mai spală un cearșaf, le gătește, le face curat… Pentru copii, avem trei centre de zi, Casa Heidi, Casa Yana și Casa Peter, înființate de o organizație din Liechtenstein. Sunt frecventate de 90 de copii care primesc o masă caldă și sunt ajutați să-și facă lecțiile. Primăria plătește utilitățile, plus 50.000 de lei pentru hrană. Pentru persoanele cu handicap, avem 55 de asistenți personali care sunt angajați ai primăriei. Facem tot ce e posibil pentru ca viața oamenilor să fie mai bună. Ne străduim să-i mulțumim, dar ne lovim de o mare problemă în ultima vreme: nu găsim personal calificat. Pretențiile sunt tot mai mari, toți vor să muncim cât mai repede, cât mai bine, dar nu avem cu cine. Dacă iese cineva la pensie, nu găsești înlocuitor. Căutăm inginer la serviciul agricol de câteva luni, dar nu găsim. Nu mai vrea nimeni să vină în administrație.

                  NICOLAE BĂLCESCU

                  Comuna Nicolae Bălcescu este situată la sud de Bacău, imediat lângă municipiu. Se învecineaza cu Sărata, Faraoani, Tamași, Gioseni, Letea Veche și Livezi, în extremitatea vestică. Este formată din cinci sate (Nicolae Bălcescu-reședință, Galbeni, Valea Seacă, Buchila, Lărguța) și are, în statisici, 9.600 de locuitori. În realitate, numărul locuitorilor trece de 11.000. La ultimele recensăminte, 99% dintre aceștia s-au declarat români, iar restul, ceangăi sau maghiari. Singurul obiectiv din comuna Nicolae Bălcescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este școala din satul Nicolae Bălcescu, construită în 1930 și clasificată ca monument de arhitectură.

                  Pagina 1

                    Duşmanii poporului

                    N-am să înţeleg niciodată lupta asta, deseori, tâmpă pe cer o duc politicienii între ei, în evidenta daună a cetăţeanului de rând, ăsta fiind unul dintre numeroasele motive pentru care nu-i iubesc nicicum pe politicieni.

                    Din aceeaşi cauză nu am reuşit să progresăm mai deloc, la atâţi ani de când am îmbrăţişat democraţia, şi-acum fiind diferenţe uriaşe între regiuni (ceea ce n-ar fi trebuit să se întâmple, veci). Mă-ntreb de ce clujeanul sau bucureşteanul ori timişoreanul să o ducă mai bine decât vasluianul, tulceanul ori mehedinţeanul?!

                    De ce amărâtul din zona Catanga (Filipeni, Coloneşti, Izvorul Berheciului) să nu iasă din sărăcie, când, cu puţini bani, s-ar fi putut transforma regiunea într-una model, care l-ar face să roşească până şi pe cel mai îndărătnic pesimist. E simplu pentru orice român care se simte român că eventuala luptă se dă exclusiv în campaniile electorale (şi atunci, cu bun simţ, şi nu bălăcăreli de şantier).

                    În rest, totul ar fi trebuit să se deruleze în armonie, scopul fiind unul comun, atât pentru guvernanţi (oricare ar fi ei), cât şi pentru opoziţie (care musai trebuie să existe, altfel s-ar ajunge la derapaje ca în cel al momentului, cu ordonanţa 13 – fatidic număr).

                    Nu insist pe decizia total neinspirată a „roşilor” de la guvernare de a promova acum, cu încăpăţânare, un normativ care, în mod evident, avea să inflameze ţara. Când ar fi putut să o facă elegant, într-un alt context, mult mai relaxat, favorabil unor decizii cu substrat sensibil. Şi nici pe mereu disperata atitudine a „galbenilor” care numai liberali nu s-au dovedit a fi, nici pe când guvernau, dar mai ales când n-au mai avut ţara la cherem, în palmă. Mă gândesc, totuşi, că drăgălaşii de politicieni au dovedit deseori că se pot înţelege, mai ales când şi-au votat majorarea propriilor salarii.

                    Inițiativă depusă de Viorel Ilie: Mai mulți bani la bugetele locale

                      Viorel Ilie, senator de Bacău, împreună cu ceilalți colegi din ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților), a inițiat un proiect prin care Legea finanțelor publice urmează să fie modificată astfel încât să se revină la situația anterioară adoptării OUG 63/2010.

                      Inițiativa urmărește să încurajeze mediul de afaceri și administrațiile publice locale să dezvolte cât mai multe proiecte în folosul comunităților.

                      De altfel, consolidarea unei dezvoltări sustenabile a comunităților locale este unul dintre obiectivele Programului de guvernare PSD-ALDE 2017-2020.

                      „Timp de opt ani am fost primarul municipiului Moinești, o funcție de mare importanță, o funcție care mi-a marcat cariera și a contribuit la formarea mea ca om implicat în promovarea și realizarea proiectelor comunității, declară Viorel Ilie, liderul grupului ALDE din Senat. Această inițiativă va contribui, cu certitudine, la finanțarea unor proiecte ale comunităților locale și regionale și, odată modificată legea, va fi de bun augur pentru administrațiile publice.”

                      Modificările propuse vizează alocarea impozitului pe venit, pe profit și TVA încasate de UAT (comune, orașe, municipii), astfel: 47% din impozit la bugetul local al UAT-ului pe teritoriul căruia își desfășoară activitatea plătitorii de impozite, în loc de 41,75%, cât e acum, 13% la bugetul județului, în loc de 11,25%, și 22% în contul deschis la Trezorerie pentru echilibrarea bugetelor locale, în loc de 18,5% cât este în prezent.