Acasă Blog Pagina 2816

Oaspeți din Oberhausen în Bacău

    În aceste zile, 14 elevi ai Colegiului Național „Ferdinand I” Bacău și două cadre didactice coordonatoare, prof. Oana Briahna și prof. Cosmina Diaconu, sunt gazdele unui grup de elevi din Oberhausen, Germania, însoțiți de Carina Dreher și Sebastian Adams.

    Activitățile care se defășoară împreună cu ei fac parte din proiectul european MULTI 2017, care continuă o rodnică și lungă colaborare începută încă din 2006 de către prof. Oana Briahnă.

    „Anul acesta a fost rândul elevilor de la Colegiul Național «Ferdinand I» să primească oaspeții din Germania, urmând ca anul viitor, în august, timp de două săptămâni, să se bucure ei de ospitalitatea germană, să cunoască noi tradiții, obiceiuri și să își facă noi prieteni.

    În Germania, proiectul este mult mai amplu, acolo dându-și întâlnire tineri cu vârsta între 12 și 18 ani din 16 țări – Peru, Grecia, Anglia, Spania, Italia, Estonia, România, Peru, Bashkortostan, Ucraina, China, Polonia, Islanda, Israel, Turcia, Germania”, a explicat prof. Oana Briahnă.

    Ideea de bază a acestui proiect este multiculturalitatea. Tinerii, deși din medii culturale diferite, învață un lucru de bază: în ciuda diferențelor de limbă și tradiții, de distanță, ei pot stabili noi contacte și pot dezvolta prietenii cu ceilalți parteneri care să dureze în timp. Acest proiect are un motto: „Venim în calitate de oaspeți și plecăm ca prieteni!”.

    La deschiderea oficială a activităților, delegația MULTI a fost primită de primarul Cosmin Necula și, apoi, de prefectul Maricica Coșa. Un moment impresionant al zilei a fost lansarea de baloane MULTIcolore în Piața Tricolorului.

    După-amiaza s-au spart toate barierele, emoțiile s-au mai estompat, cu toții au trecut peste formalități și au luat parte la petrecerea de deschidere a proiectului cu voie bună, cântec, dans, jocuri și, bineînțeles, tort.

    Au urmat apoi drumeții, vizite, întreceri sportive, călătorii individuale cu familiile elevilor unde sunt cazați (fiecare elev din Bacău cazează câte un oaspete), ateliere de pictură și robotică, ore de dans, călărie, excursii.

    Proiectul urmărește să ofere participanților educație civică și sustinere socială, promovează competitivitatea, creativitatea, toleranța și responsabilitatea socială. Oaspeții germani vor pleca pe 30 iulie.

    Forţe proaspete la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău

      Jandarmii băcăuani au colegi noi. Este vorba despre 29 de absolvenţi ai Şcolii de Subofiţeri Jandarmi de la Fălticeni care s-au prezentat la noul loc de muncă, adică la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău şi se alătură astfel colectivului de aici.

      Recent ieşiţi de pe băncile şcolii, tinerii subofiţeri vor avea o scurtă perioadă de acomodare, după care vor putea fi văzuţi în misiunile de patrulare. Săptămâna aceasta li se vor prezenta atribuţiile Jandarmeriei, vor afla care este zona de competenţă a GJM Bacău, dar şi tot ceea ce ţine de fiecare domeniu de activitate.

      „De săptămâna viitoare, vor fi repartizaţi în cadrul detaşamentelor mobile unde vor încadra o funcţie de subofiţer operativ şi vor executa misiuni specifice de ordine publică”, a declarat lt. Ionuţ Catană, ofiţer de relaţii publice la GJM Bacău.

      În primă fază, noii jandarmi vor intra într-un program de tutelă de şase luni, timp în care vor putea învăţa de la colegii cu experienţă multe lucruri care să-i ajute în desfăşurarea activităţii.

      Scleroza laterală amiotrifică, Boala Fabry sau sindromul de imunodeficiență primară Pacienți cu boli rare

        În evidențele Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bacău, prin programul național de tratament al bolilor rare, numărul de pacienți tratați este de 24. Dintre aceștia, nouă pacienți sunt diagnosticați cu scleroză laterală amiotrifică, un pacient este cu Boala Fabry, unul cu sindrom de imunodeficiență primară, 10 copii și trei adulți sunt cu mucoviscidoză.

        Mai mult, prin grija Spitalului Județean de Urgență Bacău s-a continuat tratamentul și unui pacient din subprogramul de afibrinogenemie, urmând ca reluarea finanțării acestui tratament să fie realizată tot de Casa de Sănătate, atunci când lista C2 va fi completată cu respectivul medicament.

        Un tratament costisitor, de altfel, în România fiind doar doi pacienți cu această boală rară (din care unul, cel din Bacău). Tot în cadrul bolilor rare, din această lună, au fost incluși pe listă alți doi pacienți cu fibroză pulmonară idiopatică, ce sunt preluați și monitorizați de Spitalul de Pneumoptiziologie (fost TBC) Bacău.

        „Mesajul nostru către pacienții cu boli rare și către responsabilii de programe naționale din spitale este că le putem asigura, fără niciun fel de probleme, tratamentul corespunzător tuturor celor care au un diagnostic cuprins într-un program național de sănătate, pentru că avem suportul financiar. Dacă mai sunt pacienți pentru care se pot fundamenta noi programe, și pentru aceștia avem deschiderea necesară pentru a asigura suportul financiar”.
        Dan Stoica, director executiv CJAS Bacău

        Pentru programele naționale de sănătate finanțate de Casa Națională de Sănătate, contractele încheiate cu furnizorii de servicii medicale și farmaceutice se derulează în baza HG 155/2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anul 2017-2018 și a Ordinului Președintelui CNAS nr 245 /2017 privind Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018. Medicamentele și materialele sanitare specifice fiecărui program național se operează prin farmaciile cu circuit deschis din ambulatoriu și farmaciile cu circuit închis din cadrul spitalelor. În acest sens sunt încheiate contracte distincte cu drepturi-obligații-sancțiuni, evidențiate pentru fiecare tip de program.

        Scleroza laterală amiotrofică, cunoscută și ca boala Lou Gehrig, se caracterizează printr-o pierdere (reducere) progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului și măduvei spinării denumite neuroni motori. Neuronii motori comandă muschii voluntari, care fac posibilă mișcarea. Este o boală progresivă, invalidantă, fatală. Mersul, vorbitul, mâncatul, înghițitul și alte funcții fundamentale devin mai dificile cu timpul.

        Boala Fabry este o tulburare genetică care rezultă prin acumularea unui anumit tip de grăsime în celulele corpului. Afecţiunea debutează în copilărie şi se manifestă prin semne şi simptome care sunt specifice mai multor părţi ale organismului. Boala Fabry afectează un bărbat dintr-un interval cuprins între 40.000 şi 60.000 de indivizi. Boala afectează şi femeile, dar incidenţa este mult mai mică. Se estimează că formele uşoare ale tulburării sunt mult mai comune decât forma clasică, severă.

        Imunodeficienţele primare reprezintă un grup larg de tulburări diferite care apar atunci când unele componente ale sistemului imun (anumite celule şi proteine) nu funcţionează corespunzător. Sunt caracterizate de un deficit mare de imunoglobuline, lucru ce provoacă infecţii de la forme relativ uşoare până la forme foarte grave. Pot afecta pe oricine, indiferent de sex sau vârstă. De obicei se identifică în copilărie, dar se pot diagnostica şi la vârsta adultă.

        Afibrinogenemia congenitală este o tulburare de sânge rară, moștenită genetic, în care sângele nu se coagulează în mod normal din cauza lipsei de fibrinogen, o proteină din sânge necesară pentru coagulare. Această tulburare este autosomală recesivă, ceea ce înseamnă că doi părinți neafectați pot avea un copil cu tulburare. Lipsa fibrinogenului se manifestă prin sângerări excesive și uneori necontrolabile.

        Fibroza pulmonară idiopatică este o boală cronică rară, de cauza necunoscută, care afectează ambii plămâni și determină în timp fibroza pulmonară. Datorită unor mecanisme necunoscute, fibroza pulmonară se produce o modificare lentă a structurii pereților tuturor alveolelor pulmonare, care se îngroașă și devin rigizi. Prin urmare, ambii plămâni își pierd elasticitatea, volumul pulmonar se reduce și transferul oxigenului din aerul din alveole către sânge se face mai greu.

        În județul Bacău se desfășoară 9 programe naționale de sănătate finanțate prin Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, unele dintre acestea având și subprograme. Fără a prezenta denumirea integrală a acestor programe (mult prea științifică), ele sunt pe scurt: Oncologie – 1.431 pacienți, Radioterapie, Diabet – 16.742 pacienți, Hemofilie – 7 pacienti, Boli rare – 24 pacienți, Endocrine – 287 pacienți, Ortopedie – 79 pacienți, Post-transplant – 93 pacienți, Dializă – 393 pacienți.

        Bugetul angajat de CJAS Bacău în cadrul programelor naționale de sănătate a fost, numai în primul trimestru al anului 2017, în valoare de 81.895,57 mii lei, deci peste 18,2 milioane euro. Dintre acestea, pentru boli rare s-au angajat 911,63 mii lei (202,54 mii euro). Execuția bugetară pe trimestrul I 2017 este doar în proportie de 96,3%.

        Arheologii băcăuani, cercetători prin arhivele pământului

        S-au împlinit anul acesta, în aprilie, 60 de ani de la înfiinţarea primului muzeu de istorie din Bacău.

         

        Este meritul istoricului şi arheologului Iulian Antonescu de a pune piatra de temelie unui asemenea muzeu, pe care îl şi conduce aproape 14 ani.

        De-a lungul anilor, cu toate greutăţile inerente oricărui început (în 1957 muzeul avea doar un mic sediu şi doi salariaţi), instituţia muzeistică din Bacău, muzeografii, arheologii, conservatorii, restauratorii, desenatorii au contribuit decisiv la punerea în practică a unui ambiţios şi complex program de cercetare arheologică, de valorificare a vestigiilor descoperite, în felul acesta, muzeul a acumulat, până în prezent, o zestre arheologică şi istorică impresionantă, însumând mii de piese, unele unicat şi de o valoare ştiinţifică inestimabilă, care au contribuit şi contribuie la cunoaşterea realităţilor istorice, din neo-eneolitic, epoca bronzului, din cetăţile geto-dacice descoperite la Brad şi Răcătău, sau din perioada formării poporului şi limbii române, la care se adaugă numeroase documente istorice din perioada Evului Mediu, modernă şi contemporană.

        A fost o activitate de pionierat, a fost o muncă titanică de ani şi ani, la care s-au adăugat pasiunea, competenţa şi tenacitatea tuturor celor care au activat şi activează în ceea ce a devenit Complexul Muzeal care poartă numele artizanului muzeografiei moderne de la est de Carpaţi, Iulian Antonescu.

        Pentru a întregi imaginea a ceea ce a însemnat arheologia românească, în demersul nostru nu am putut ocoli o mare personalitate a istoriei, a unui savant de talie internaţională, acad. Vasile Pârvan, “întemeietorul” arheologiei româneşti.

        Vasile Pârvan, “părintele” arheologiei româneşti

        Anul acesta se împlinesc 135 de ani de la naşterea marelui savant Vasile Pârvan şi 90 de ani de la trecerea lui în nefiinţă.

        Născut în satul Perchiu, comuna Huruieşti (28 septembrie 1882), Vasile Pârvan (prenume dat după celebrul lui unchi, filosoful Vasile Conta) urmează Facultatea de Istorie la Universitatea din Bucureşti şi o finalizează cu Magna cum laudae, acelaşi calificativ fiindu-i atribuit şi la susţinerea tezei de doctorat, în Germania.

        După terminarea facultăţii (printre profesori l-a avut şi pe Nicolae Iorga) este repartizat la Liceul “Principele Ferdinand I” Bacău, depune jurământul (cum era scris în legea de funcţionare), însă îşi ia concediu şi pleacă în Germania, deoarece câştigase un concurs pentru o bursă.

        Lucrarea fundamentală a istoricului este Getica. O protoistorie a Daciei”, operă proiectată în 3 volume, finalizând doar unul, savantul decedând la numai 45 de ani. Vasile Pârvan este socotit, pe drept cuvânt, părintele arheologiei româneşti.

        A fost profesor la Universitatea din București, reorganizează, după război, Universitatea Daciei Superioare “Ferdinand I” din Cluj, devine membru al Academiei Române (la numai 31 de ani) și al mai multor academii și societăți științifice din străinătate.

        S-a preocupat îndeosebi de arheologie, preistorie și istoria civilizaţiei greco-romane. În 1906, a iniţiat programul de cercetare modernă în arheologia românească, deschizând numeroase șantiere arheologice, dintre care cele mai importante sunt cele de la Histria (unde se cercetează şi astăzi), Callatis, Tomis, iniţiind şi supraveghind permanent cercetările arheologice de la Orăştie, a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice și monografii, cuprinzând un material documentar vast, valoros și util, având un rol determinant în crearea noii şcoli româneşti de arheologie.

        De altfel, începuturile cercetărilor arheologice din judeţul Bacău şi împrejurimi aparţin foştilor studenţi ai savantului, urmaţi de elevii şi studenţii acestora, de aceea, afirmă, pe drept cuvânt, istoricii şi arheologii, tot ce este mai bun, mai valoros în arheologia românescă vine de sub mantaua lui Vasile Pârvan, iar în semn de respect şi preţuire, în faţa Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, a fost ridicată o impresionantă statuie a remarcabilului om de ştiinţă.

        Iulian Antonescu, deschizător de drumuri în muzeografia şi arheologia băcăuană

        Pe 1 aprilie 1957, ia fiinţă, în Bacău, ca urmare a unei directive venită de la centru, primul muzeu de istorie, al cărui director, de pe 15 aprilie, devine Iulian Antonescu, absolvent strălucit, cu doar un an în urmă, al Facultăţii de Istorie din Bucureşti.

        Numirea ca director al unui muzeu care nu avea decât un birou şi doi salariaţi, a fost o adevărată provocare pentru tânărul istoric.

        Conştient că un muzeu nu poate exista şi funcţiona fără un sediu adecvat, fără personal, dar mai ales fără un patrimoniu, Iulian Antonescu a iniţiat un vast program de cercetare arheologică modernă, care să scoată din „arhivele pământului” dovezile vechimii şi dăinuirii strămoşilor noştri pe aceste plaiuri.

        Primele şantiere la care a participat au fost la Gabăra-Porceşti (azi Moldoveni- Neamţ), Aldeşti-Onişcani şi Călugăra – Bacău, după care a făcut parte din colectivul de cercetare de la Barboşi-Galaţi şi Brătei-Sibiu.

        De o tenacitate ieşită din comun, cu o mare putere de convingere, fiind un exemplu personal pentru tinerii lui colaboratori, în 1965 a recuperat importantul depozit de unelte din fier de la Negri-Bacău, iar în 1967 a început cercetarea arheologică de la Curtea Domească din Bacău, unde a descoperit şi o aşezare din sec. VI-VII, cercetată în anii următori de doi dintre colaboratorii săi.

        Prin tot ceea ce a făcut, „Iulian Antonescu rămâne un model socratic al arheologiei şi istoriografiei româneşti”, afirmă prof.dr. Ioan Mitrea, în Revista Carpica, vol. XXXVI, revistă înfiinţată în 1968 de profesorul Iulian Antonescu.

        Viorel Căpitanu, eroul de la…Tamasidava

        Din perioada romantică, de început a arheologiei băcăuane, trebuie să consemnăm personalitatea şi activitatea unuia dintre ctitorii muzeografiei din fosta regiune Bacău, prof. Viorel Căpitanu, prieten şi colaborator al lui Iulian Antonescu.

        Născut pe 7 octombrie 1932, în comuna Tanacu, judeţul Vaslui, Viorel Căpitanu a urmat Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, avându-i ca profesori pe C.S. Nicolăescu Plopşor, acad. M. Petrescu-Dâmboviţa, D. Berlescu, Ilie Grămadă, D. Ciubotaru, nume de referinţă în arheologia românească.

        Este repartizat, la 1 septembrie 1957, ca muzeograf la muzeul din Bacău, iar după plecarea lui Iulian Antonescu la Bucureşti, ca director al Direcţiei Muzeelor din Ministerul Culturii, a fost numit, în septembrie 1971, director al Muzeului de Istorie din Bacău, funcţie pe care o deţine până în 1974.

        După reorganizarea din anul 1990, la 1 aprilie este, din nou, numit director al instituţiei, de data aceasta pe o perioadă mai lungă, până în 1998, când iese la pensie, mai de voie, mai de nevoie!

        Pasionat arheolog, începe cercetările în aşezările paleolitice de la Buda şi Lespezi (com. Gârleni), cercetări conduse de fostul lui profesor C.S. Nicolăescu Plopşor şi Maria Bitiri, apoi în aşezările neolitice şi ale epocii bronzului de pe Colinele Tutovei, pe Valea Siretului, Zeletinului şi Berheciului, iar pentru civilizaţia geto-dacică şi carpică a condus şi efectuat cercetări la Bărboasa, Săuceşti, Poiana Negri, Moineşti şi Tg. Ocna.

        Cea mai mare descoperire a profesorului şi arheologului Viorel Căpitanu este o nouă davă, cea de la Răcătău (Horgeşti), identificată cu Tamasidava, menţionată în harta geografului grec Ptolemeu, unde, timp de 30 de ani, a scos la lumină şi apoi a valorificat ştiinţific un impresionant material arheologic, constând în ceramică autohtonă şi de import, obiecte de cult şi piese de podoabă, arme, unelte, un extraordinar tezaur din aur, monede, multe cu valoare de unicat, toate făcând parte din colecţiile muzeului băcăuan.

        Astfel că Tamasidava a devenit „regina” cercetării şi valorificării de excepţie a lui Viorel Căpitanu, aducând în atenţia specialiştilor dovezi clare ale locuirii geto-dacilor pe aceste teritorii timp de mai bine de două secole (I.î.Hr-I.d.Hr). În „cartea de aur” a ambiţiosului, tenacelui şi profesionistului Viorel Căpitanu trebuie să menţionăm descoperirea şi publicarea unor tezaure monetare, cum sunt cele de monede republicane romane de la Cornii de Sus (Tătărăşti), tezaurul de denari romani de la Ardeoani, excepţionalul tezaur de denari republicani şi imperiali de la Răcătău şi Pînceşti, de monede bizantine de la Horgeşti, de monede feudale de la Tanacu (Vaslui), dar şi tezaurul de monede turceşti (de secol XVIII) de la Copăceşti, toate aflate în patrimoniul Muzeului de Istorie Bacău, unele expuse în expoziţia permanentă, altele au făcut parte din expoziţii itinerante în ţară şi străinătate, tezaure şi descoperiri care au uimit lumea occidentală, prin vechime şi frumuseţea lor.

        Informaţiile din această prezentare au ca sursă documentară Revista Carpica XXXVI (Silvia Iacobescu: Viorel Căpitanu, pag.225).

        O descoperire foarte valoroasă dispare din Muzeul de Istorie

        Tot arheologului Viorel Căpitanu i se datorează valorificarea ştiinţifică, împreună cu academicianul Al. Vulpe, a unei mari descoperiri întâmplătoare, în 1970, este vorba de vestita spadă de la Marvila, Corbasca, una dintre cele mai frumoase exemplare de săbii descoperite în Moldova, ieşită la suprafaţă în urma unor alunecări de teren.

        Spada (sabie) din bronz, acoperită cu patină de bună calitate, de culoare verde închis, are un mâner turnat separat, în formă de cupă, este decorată prin gravură foarte fină, cu motive ornamentale, are o lungime de 0,592 metri, lungimea mânerului este de 0,052 m, greutate 0,720 kg şi a fost înregistrată sub nr. de inventar 6800, în Registrul General al Complexului Muzeal.

        “Descoperirea, fie ea şi întâmplătoare, este una de excepţie, piesa fiind foarte valoroasă pentru perioada în care a fost încadrată, prima etapă a Hallstatt-ului vechi, sec. IX î.e.n, şi provine din centrul metalurgic slovac, activ în acea perioadă. Spada, după datare, restaurare şi punere în valoare, a intrat în patrimoniul Complexului Muzeal «Iulian Antonescu», fiind expusă cu mai multe ocazii”, ne-a declarat Viorel Capitanu, arheolog.

        Timp de 22 de ani spada a fost expusă foarte puţin, fiind depozitată în mai multe locaţii. Abia în 2002, când a fost vernisată expoziţia permanentă, la etajul I al Complexului Muzeal, publicul băcăuan a avut ocazia să o admire în toată splendoarea sa.

        Numai că, după cinci ani, spada a dispărut din expoziţie. Se presupune, aveau să spună supraveghetorii şi directorul de atunci al instituţiei, cu ocazia anchetei declanşate, că ar fi dispărut în perioada 8-12 august 2007.

        S-au emis tot felul de supoziţii, însă niciuna nu a fost confirmată. Nimeni nu a stabilit cu exactitate ziua şi ora dispariţiei, ele fiind cele declarate de oficialii muzeului, iar Poliţia afirmă că singura cameră de supraveghere nu a funcţionat în acea noapte(!!).

        A doua zi, conform procedurii, obiectul (fotografia şi datele de identificare) a fost dat în urmărire naţională şi cred că şi în urmărire internaţională, fiind înregistrată, pe site, la Obiecte pierdute, cu numărul 422. Cercetările continuă şi astăzi.

        Ioan Mitrea, arheolog şi profesor, „naşul” de la Davideni

        Pentru documentarea acestui material, am stat de vorbă mai multe ore cu prof. Ioan Mitrea. Cu o memorie foarte organizată, amabil, mi-a oferit extrem de multe informaţii, punându-mi la dispoziţie şi diverse materiale documentare.

        S-a bucurat nespus că ziarul Deşteptarea s-a gândit, chiar şi în această perioadă când societatea este dominată de politică şi can-can-uri, la o problemă extrem de importantă, istoria acestui neam, cercetarea arheologică, la oamenii care şi-au dăruit viaţa acestei frumoase şi importante meserii: arheologia.

        Mi-a dăruit şi o carte, cu autograf, „În descendenţa lui Pârvan”, o pledoarie interesantă, riguros alcătuită, pentru repunerea cercetării arheologice în drepturile ei. Mă aşteptam să-l revăd, ca de fiecare dată, la Centrul de Cultură „George Apostu”, cu ocazia unui vernisaj.

        N-a venit, a venit, în schimb, vestea care a consternat întreaga asistenţă: prof. Ioan Mitrea a plecat la cele veşnice. Avea 80 de ani, împliniţi şi sărbătoriţi public, în aprilie.

        Cum în ediţia cotidianului Deşteptarea de luni, 24 iulie, cât şi în ediţia online a ziarului de vineri, 21 iulie, am publicat o biografie completă a reputatului om de cultură, profesor, istoric de prestigiu, arheolog cu o contribuţie deosebită la descifrarea, pe baze ştiinţifice, a unor perioade istorice mai puţin cunoscute sau insuficient cercetate, este vorba de mileniul I, „mileniul întunecat”, acum vom trece în revistă doat câteva date biografice.

        S-a născut pe 4 aprilie 1937, în satul Căciuleşti, comuna Girov, judeţul Neamţ. A urmat Facultatea de Istorie-Filosofie, din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, Secţia Istoria Românilor, pe care a absovit-o ca şef de promoţie. Urmează o carieră universitară la Iaşi şi Bacău (1963-1975), profesor la Liceul „George Bacovia”, muzeograf şi muzeograf principal la Muzeul Judeţean de Istorie, director între 1976-1982, din nou profesor la Colegiul „Ferdinand I”.

        A desfăşurat o bogată activitate publicistică, editorială, studiile şi volumele sale fiind apreciate de comunitatea ştiinţifică din întreaga ţară. A înfiinţat şi condus prestigioasa revistă „Zargidava”, fiind de asemenea preşedinte executiv al Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice „Iulian Antonescu”, pentru activitatea domniei sale fiind recompensat cu înalte titluri, medalii şi diplome.

        Redau, de asemenea, şi ultima declaraţie din timpul documentării: „Cu ani în urmă, la muzeul băcăuan lucrau între 4 şi 6 arheologi, fiind deschise câte 6-7 şantiere, în fiecare an. Făceam proiecte, cum se spune acum, solicitam bani şi ne apucam de treabă, câte 10-15 ani la un şantier, la unele peste 25 de ani. În ultimii ani, arheologia a devenit «cenuşăreasa» cercetării, au fost reduse fondurile, specialiştii ocolesc acest domeniu, din cauza salariilor foarte mici”, mi-a spus regretatul profesor dr. Ioan Mitrea, un om deosebit, un specialist de prestigiu al arheologiei băcăuane. Mulţumesc, domnule profesor!

        Alexandru Artimon, un arheolog al târgurilor medievale

        Unul dintre cei mai pasionaţi cercetători ai istoriei judeţului Bacău, profesorul doctor în istorie, muzeograful şi arheologul Alexandru Artimon s-a născut pe 14 septembrie 1938 în comuna Cosula, judeţul Botoşani.

        A absolvit Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani şi, în 1963, Facultatea de Istorie – Filosofie, Secţia Istorie Universală, din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza”, Iaşi. Din 1963 până în 1967 a fost director al Muzeului de Istorie din Târgu Neamţ, iar între anii 1967 – 1969 a funcţionat ca şef de secţie la Muzeul de Istorie a Bucovinei din Suceava. Din 1969 până în 2001 a fost muzeograf principal, şef secţie şi director adjunct (1992 – 2001) al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău.

        Activitatea sa de arheolog a inclus cercetări şi studii privind civilizaţia medievală la Cetatea Neamţului, la Suceava, Volovat, Mănăstirea Putna şi Mănăstirea Slatina din judeţul Suceava, oraşul Bacău, Târgu Trotuş, comuna Ştefan cel Mare, Onceşti, Mănăstirea Caşin, Drăgeşti – Tătărăşti, Oprişeşti – Răchitoasa, Cleja, Fîntînele (Bacău), Adjudu Vechi (Vrancea), dar şi la Curtea Domnească (Bacău), aici descoperind Turnul de Apărare.

        Şantierul de suflet, unde a făcut săpături mai mulţi ani, a fost cel de la Tg. Trotuş, rezultatele fiind publicate în “Civilizaţia medievală urbană din secolele XIV-XVII” (Bacău, Tg. Trotuş, Adjud), monografia „Oraşul medieval Trotuş în secolele XIV – XVII. Geneza şi evoluţii” (Bacău, 2003), în acelaşi ani fiind declarat Cetăţean de onoare al comunei Tg. Trotuş, iar post mortem Cetăţean de onoare al Bacăului, pentru contribuţia deosebită la cercetările de la Curtea Domnească şi Biserica Precista.

        Lăcrămiora Elena Istina preia ştafeta şi…cercetează singură

        „În arheologie, oricât ai învăţa nu-i de ajuns. Mi-am dorit să fac arheologie încă din clasa a IX-a. În liceu am făcut Istoria cu profesorul dr. Ioan Mitrea, de la care am luat acest «microb», contaminandu-mă definitiv atunci când ne povestea despre descoperirile de pe şantierele unde făcea cercetări.

        «Microbul» s-a dezvoltat în facultate, sub atenta îndrumare a prof.univ.dr. Nicolae Ursulescu”, ne spune dr. Lăcrămioara Elena Istina, şef Secţie Arheologie Istorie, la Complexul Muzeal Bacău, singurul arheolog rămas pe baricadele deja şubrezite, din 1999, ale arheologiei, când alocările bugetare pentru această activitate au fost drastic reduse, la fel şi personalul.

        Pentru a acoperi această afirmaţie, în perioada 1997-2003, Complexul Muzeal din Bacău nu a primit niciun leu pentru cercetări arheologice. Toţi marii arheologi băcăuani au ieşit la pensie sau au trecut în lumea umbrelor. Lăcrămioara Istina a urmat Facultatea de Istorie a Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, cu licenţă în Arheologie, iar recent a devenit doctor în Arheologie, conducătorul tezei fiind celebrul arheolog Dan Monah.

        Revine în Bacău, ca muzeograf, din 2003 fiind singurul arheolog de la Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, participând pe diferite şantiere arheologice din Bacău şi din ţară. În 2003 preia, de la Viorel Căpitanu, Şantierul de la Fulgeriş, comuna Pînceşti. Este vorba de o aşezare cucuteniană, care s-a întins pe o suprafaţă de 320.000 de kilometri pătraţi, din sud-vestul Transilvaniei până în Vestul Ucrainei, o cultură, uimitoare, care a reuşit să trăiască o mie de ani, să producă şi să farmece prin artă, prin ceramică şi plastică, dar mai ales prin pictura tricomă, alb-negru şi roşu sau combinaţii, o civilizaţie care se organiza cu o deosebită atenţie.

        “La săpăturile de la Fulgeriş, singurul şantier viu din judeţul Bacău, la care lucrez din 2003, de peste 12 ani, am descoperit şase locuinţe, am cercetat cam 12 la sută din aşezare, până la sfârşit sper să cercetez toată aşezarea, iar în final să creionez satul din perioada anilor 3400-3000 î.Hr, în care se încadrează aşezarea.

        Am fost întrebată cât vor mai dura cercetările, iar răspunsul meu a fost: cel puţin încă 40 de ani”, ne-a spus Lăcrămioara Istina. Cele mai valoroase piese descoperite la Fulgeriş sunt, în opinia arheologului Istina, o statuetă, cu o compoziţie rară, fiind incizată, dar şi pictată, denumită sugestiv “Frumoasa de la Fulgeriş”, apreciată de arheologul de talie internaţională, Dan Monah, ca fiind unică, fiind expusă în Elveţia şi Italia. Tot la Fulgeriş a mai fost descoperit un topor de aramă, cu braţe în formă de cruce, fiind, ca tipologie, al cincilea tip de piesă descoperit în ţară.

        “Ca specialist am motive să fiu bucuroasă şi mulţumită, am însă şi regrete, în 2016 şi 2017 nu am reuşit să lucrez la Fulgeriş, deoarece am fost desemnată să conduc echipa care a avut sarcina să descarce de sarcină arheologică traseul stabilit pentru construirea Variantei ocolitoare a municipiului Bacău, pe o lungime de 30 de km. Am descoperit deja şapte situri noi, trei dintre ele fiind descărcate în totalitate. Acum, această cercetare a fost sistată, deoarece lucrările, după cum se ştie, au fost întrerupte, în acest fel nici finanţare nu mai există. Munca pe şantier nu este uşoară, este, însă, o una frumoasă, care te subjugă, te acapareaza, uiţi de realitate şi te afunzi adânc în alte lumi, în alte ere şi epoci. Visezi, faci analogii, revii în realitate, la instrumentele ştiinţifice, construieşti şi reconstruieşti viaţa strămoşilor tăi” ne mai spune Lăcrămioara Istina.

        O altă mare satisfacţie a arheologului Istina este că, de la anul, vor fi reluate lucrările la Răcătău, la cetatea Tamasidava, dar şi faptul că echipa de arheologi din Bacău s-a mărit cu încă doi arheologi tineri, Dănuţ Prisecaru şi Brânduşa Manea, care au intrat deja în “subteranele” diferitelor perioade istorice, astfel că fiecare va pune o “cărămidă la reconstruţia unei epoci”, după cum spunea marele istoric Nicolae Iorga.

        Pentru un istoric, pentru un arheolog, fiecare “ciob”, fiecare piatră, monedă, statuetă, vas, inel sau un întreg tezaur au valoare de “document” istoric, care se adaugă la munca uriaşă a arheologilor din România, din Europa, cu scopul de a face lumină în cele mai “întunecate” perioade ale istoriei umane.

        Arheologul este chemat să răspundă la o multitudine de întrebări, rămase fără răspuns mii de ani, cum ar fi: cine suntem, de unde venim, ce vârstă avem, cine ne sunt “părinţii”, “bunicii”, “naşii”. Fără aceste răspunsuri riscăm ca istoria, chiar soarta noastră, să fie puse la îndoială. De aceea, considera Nicolae Iorga, fiecare arheolog, istoric are datoria de a pune o “cărămidă la reconstruţia unei epoci”.

        Pagina 1

          Negri: Irigaţiile pot salva agricultura

            – principala ocupaţie a locuitorilor din comuna Negri este agricultura, iar edilii locali vor să salveze culturile oamenilor – comuna Negri are 1.200 hectare de teren arabil care poate fi irigat

            Conducerea Primăriei Negri vrea să elimine riscurile din agricultură, iar cea mai bună soluţie în acest sens este dezvoltarea unui sistem de irigaţii la nivelul localităţii.

            Viceprimarul Dănuţ Patriche declară că s-a gândit serios la implementarea unui sistem de irigaţii la nivelul comunei şi pentru a putea pune în practică un astfel de plan a început demersurile necesare înfiinţării Asociaţiei de Îmbunătăţiri Funciare Negri. Experienţa secetei din anii trecuţi a făcut să crească interesul fermierilor pentru irigaţii.

            În comuna Negri, apa ar veni prin cădere, iar costurile pot fi considerabil mai mici. Astfel, irigarea culturilor poate fi o metodă de a reduce riscurile în afacerile agricole. Este clar că prin irigare, mai ales în perioadele de secetă, calitatea şi randamentul culturilor vor creşte, ceea ce înseamnă şi venituri suplimentare pentru oamenii locului.

            “Este un proiect de suflet şi vrem să depunem documentaţia în 2018. Am avut experienţe neplăcute pe timp de secetă şi cum în zona noastră singura afacere este agricultura, vrem să o facem rentabilă.”
            Dănuţ Patriche, viceprimar comuna Negri

            Dezvoltarea unui sistem de irigaţii prin intermediul Asociaţiei de Îmbunătăţiri Funciare Negri va fi mană cerească pentru cei care au în exploatare terenuri agricole.

            Accesând Programul Naţional de Apă gratuită până la staţia de pompare “Un adevărat sprijin pentru fermieri”, se elimină costurile cu serviciile de furnizare de apă pentru irigaţii prestate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare sau alţi prestatori, iar finanţarea de la bugetul de stat nu este deloc de neglijat, valoarea proiectului la nivel naţional fiind de 90 milioane de lei.

            Beneficiarii proiectului pot fi membrii Organizaţiilor/Federaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI/FOUAI) şi orice beneficiar care are acces la o amenajare de irigaţii funcţională aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.

            Paradoxul de pe Calea Moineşti

              Cei care circulă pe Calea Moineştiului, înspre şi dinspre Bacău, nu pot să nu remarce, cu satisfacţie, că trotuarul, de pe partea unde se află zona industrială a municipiului, prinde un contur modern, civilizat.

              De mai multe săptămâni pe această parte (stânga, dinspre Mărgineni spre Bacău) o echipă numeroasă de constructori munceşte intens la amenajarea bordurii şi a trotuarului iar acum lucrările par să se apropie de final.

              Cei care se deplasează pe jos prin zona respectivă nu pot fi decât încântaţi de condiţiile create acum, nemaifiind nevoiţi să meargă prin praf ori bălţi şi noroaie.

              Şi, firesc, trecătorul gândeşte că la fel de modern şi civilizat va arăta cât de curând şi trotuarul celălalt, unde sunt case de locuit.

              Dar se înşeală. Va mai dura până ce partea dreaptă, începând de la ieşirea din comuna Mărgineni spre Bacău, va căpăta aceeaşi înfăţişare ca şi cea din stânga. Explicaţia este surprinzătoare.

              „Încă de pe vremea lui Ceauşescu, partea dreaptă, spre Bacău, de la ieşirea din comună şi până la benzinăria Helios, ţine de Primăria Mărgineni. Aşa s-a moştenit.

              Deci va trebui ca noi, administraţia locală a comunei Mărgineni, să amenajăm acea parte. Dar, deocamdată, nu sunt bani pentru o astfel de investiţie, în bugetul local”, ne-a declarat Ionel Popa, primarul comunei Mărgineni.

              Primul edil al acestei localităţi speră, totuşi, ca până în septembrie să găsească sursa de finanţare, astfel ca la începutul toamnei să demareze modernizarea şi a trotuarului cu pricina, încât acesta să fie la fel cu cel deja reabilitat.

              Unde apă nu-i, nimic nu e

              Prin 2000, cred, publicam un reportaj din Bereşti Bistriţa, în care subiectul era starea jalnică în care se găsea o instalaţie de irigare a terenurilor agricole, funcţională cu ani în urmă.

              La acea dată, panourile electrice erau distruse, pompele dispăruseră, aceeaşi soartă au avut-o apoi şi conductele de transport al apei. Tot atunci consemnam şi faptul că nu era un caz singular, în aceeași situație fiind şi alte staţii de pompare şi irigare din judeţ.

              S-a distrus şi s-a furat tot, mii de hectare au rămas fără irigaţii, culturile fiind serios dijmuite de secetele prelungite. În judeţ, suprafaţa agricolă era de 320.000 de ha, dintre care peste 20.000 erau amenajate pentru irigaţii, acum, după unele informaţii, în sistem centralizat mai sunt irigate 72 de ha, deci 7 la sută.

              Sporadice voci s-au mai ridicat prin Parlament, rare şi neconvingătoare luări de poziţii în favoarea reluării investiţiilor în acest domeniu s-au mai auzit pe plan local. Nu sunt bani, a fost răspunsul.

              În Guvernul Ponta, ministrul Constantin pregătea un Program Naţional de Irigaţii, avea şi bani. Guvernul a căzut, ministrul a plecat, Programul a murit, de aceea iniţiativa agricultorilor din Negri, sprijiniţi şi de Consiliul Local, de primărie, de a înfiinţa o asociaţie care să aibă ca obiect de activitate atragerea de fonduri guvernamentale şi europene în vederea achiziţionării instalaţiilor de irigare şi punerea lor în funcţie poate fi considerată lăudabilă, mai ales că terenurile din Negri se pretează la irigaţii, există sursă de apă.

              Problema este însă de interes naţional, de strategie naţională, de securitate alimentară şi cu o floare de la Negri, nu se face toamnă bogată.

              Se caută un arhitect-șef al Bacăului

                Municipiul Bacău a rămas fără arhitect șef, după demisia din această funcție a lui Alexandru Geliman (foto), care ocupa funcția din anul 2009. Motivele invocate sunt de ordin personal.

                Postul trebuie ocupat, astfel că, în conformitate cu legea, se va organiza un concurs, care însă nu se știe când va avea loc.

                “Dat fiind că domnul Geliman mai avea un rest de concediu și având în vedere toate procedurile, probabil că mai devreme de două luni nu se va putea organiza concursul”, a spus viceprimarul Constantin Scripăț.

                Până atunci, Serviciul Urbanism se va ocupa de acordarea avizelor și aprobărilor pentru construcții și tot ce ține de regulile de urbanism general.

                Poliția în acțiune

                  Poliția în acțiune

                  Dosar penal pentru alcool

                  La data de 24 iulie a.c., în jurul orei 23.30, poliţişti din cadrul Secţiei 2 Poliţie Bacău au depistat în flagrant un bărbat de 30 de ani, din judeţul Neamţ, în timp ce conducea un autoturism pe strada Prieteniei din localitate.
                  În urma testării bărbatului cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,48 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
                  În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

                  Dosar penal pentru refuzul testării alcoolscopice şi prelevării de probe biologice de sânge

                  La data de 24 iulie a.c., în jurul orei 23.00, poliţişti din cadrul Postului de Poliţie Ungureni au depistat în flagrant un localnic de 39 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe drumul comunal.
                  Bărbatul a refuzat testarea cu aparatul etilotest şi recoltarea de mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
                  În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea mostrelor biologice de sânge.

                  Furt de bunuri soluționat, prejudiciu recuperat

                  La data de 24 iulie a.c., polițiștii Postului de Poliţie Vultureni au depistat un bărbat de 58 de ani, din localitate, bănuit de săvârşirea infracţiunii de furt.
                  Din primele verificări s-a stabilit că la aceeaşi dată, bărbatul ar fi sustras bunuri dintr-o anexă aparţinând unei femei de 62 de ani, din comuna Vultureni.
                  Bunurile găsite asupra bărbatului au fost recuperate şi predate păgubitei.
                  În cauză se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

                  Un scuterist beat a ajuns la spital

                    La data de 24 iulie a.c., în jurul orei 18.00, polițiștii au efectuat cercetări în localitatea Balcani, pentru a stabili împrejurările producerii unui eveniment rutier.

                    Din primele cercetări efectuate a rezulatat că un bărbat de 55 de ani, din localitate, în timp ce conducea un moped neînregistrat, pe drumul comunal 186, din cauza stării de ebrietate, a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare şi a căzut în şanţul de pe marginea părţii carosabile.

                    După producerea evenimentului rutier, bărbatul a declarat că nu a suferit leziuni, însă odată cu prezentarea acestuia la Spitalul Moineşti, unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei, a solicitat îngrijiri medicale.

                    Din verificările efectuate a rezultat că bărbatul nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

                    În urma testării bărbatului cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,61 mg/l alcool pur în aerul expirat.

                    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, conducere a unui vehicul neînmatriculat, sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi fără permis de conducere.

                    Bilanț pozitiv pentru IPJ Bacău: a scăzut numărul infracțiunilor

                      supraveghere judiciară

                      Activitatea poliţiştilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău în semestrul I 2017 a avut ca obiective creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni prin protejarea persoanei, a patrimoniului, siguranţă stradală şi siguranţă rutieră.

                      Acţiunile şi activităţile desfăşurate de poliţişti în scop preveniv, prezenţa efectivă în cadrul comunităţii pentru reducerea riscului de victimizare, au avut ca rezultat creşterea gradului de siguranţă publică a cetăţenilor judeţului, fiind înregistrată, astfel, în semestrul I 2017, o scădere a infracţionalităţii sesizate, cu 17,4% faţă de semestrul I 2016.

                      Eficienţa activităţilor poliţiştilor băcăuani s-a dovedit prin reducerea cu 15,9% a infracţionalităţii contra patrimoniului şi cu 18,1% a celei contra persoanei. Astfel, au fost sesizate cu 17,4% mai puţine infracţiuni de furt şi cu 20,1% mai puţine infracţiuni de loviri sau alte violenţe .

                      Poliţiştii au avut în atenţie şi asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei, contrafacerii de mărfuri, a infracţiunilor din domeniul achiziţiilor publice.

                      Infracţiunile sesizate, de natură economico-financiară prezintă o diminuare cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut, infracţiunile de evaziune fiscale scăzând cu 27,5%.

                      Activităţile desfăşurate în sprijinul comunităţii s-au concretizat în intervenţia la peste 7000 de sesizări prin Sistemul 112 care scad cu 8,3% faţă de semestrul I 2016, în participarea la peste 500 de acţiuni cu efective mărite şi razii.

                      În ceea ce priveşte siguranţa participanţilor la trafic, în semestrul I 2017, deşi s-a înregistrat o creştere a numărului de accidente rutiere având ca principale cauze generatoare viteza excesivă, traversarea neregulamentară a pietonilor şi abaterile comise de biciclişti, numărul persoanelor decedate din accidente rutiere a scăzut.

                      Acţiunile poliţiştilor rutieri pentru semestrul II 2017 vor viza salvarea de vieţi omeneşti prin combaterea principalelor cauze de producere a evenimentelor rutiere şi a nerespectării legislaţiei în domeniu.

                      Pentru atingerea obiectivelor pentru anul 2017, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău va continua desfăşurarea activităţilor specifice în scopul asigurării unui management corespunzător al situaţiei operative.

                      Program prelungit la Pașapoarte, în august

                        Instituția Prefectului din județul Bacău, prin Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple, vine în sprijinul cetățenilor în scopul asigurării calității privind fluxul cererilor de eliberare pașapoarte prin prelungirea programului de lucru de la 1 august 2017, astfel: de luni până vineri în intervalul orar 8.30-18.30.

                        Începând tot din august, se va lucra inclusiv sâmbăta, între orele 8.30-16.30.

                        Având în vedere numărul mare de solicitări privind eliberarea de pașapoarte, prefectul județului, Maricica Coșa, a dispus ca pe 14 august 2017 (luni), zi declarată liberă prin HG 512/2017, programul de lucru să se desfășoare în intervalul orar 8.30-16.30.

                        Viceprimarul Dragoș Ștefan: „Bazele sportive din incinta școlilor trebuie deschise și pe perioada vacanței!”

                        Viceprimarul Dragoș va trimite, miercuri, adrese tuturor directorilor de școli din municipiul Bacău pentru a le solicita să permita accesul copiilor la bazele sportive și în vacanțe, așa cum prevede o hotărâre de consiliu.

                        „Astăzi am vizitat câteva școli din oraș pentru a verifica dacă se respectă programul la bazele sportive din incinta acestora.

                        Din păcate, am observat că bazele sportive sunt închise deși HCL 172/2009 îi obligă pe directorii unităților de învățământ sa le pună la dispoziția copiilor, tinerilor, studenților.

                        Solicit imediat tuturor directorilor să deschidă bazele sportive din incinta școlilor și pe perioada vacanței. Este o obligație legală și este un drept al copiilor și tinerilor acestui oraș” – a scris voceprimarul pe contul său de Facebook.

                        Deasemenea, el le cere directorilor să afișeze orarul conform aceluiași HCL.

                        Pe timpul verii, terenurile de sport trebuie să fie deschise până la ora 21.

                        „Voi urmări în perioada următoare ca legea să fie respectată!” – a anunțat el.

                        Cum obtinem semnatura electronica in 2017-2018?

                          Din 2018, mai multe declarații fiscale pe care le depun în prezent contribuabilii la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) vor fi transmise în mod obligatoriu online. De altfel, firmele au posibilitatea de a transmite formulare fiscale prin intermediul internetului de mai mulți ani, cu ajutorul unei semnături electronice obținute printr-un certificat digital. În aceste condiții, vă reamintim azi cum puteți obține un certificat digital.

                          ANAF a publicat recent, în dezbatere publică, un proiect de act normativ prin care propune ca nu mai puțin de 13 declarații fiscale să fie transmise online, obligatoriu, începând cu ianuarie 2018.

                          De altfel, obligaţia depunerii mai multor declaraţii fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă a fost introdusă pentru contribuabilii mari și mijlocii prin intermediul Ordinului ANAF nr. 2.520/2010, în timp ce celelalte categorii de contribuabili pot utiliza metoda de depunere a declaraţiilor fiscale online ca metodă alternativă de declarare.

                          Totuși, de la anul, obligația ar urma să se aplice tuturor categoriilor de contribuabili, iar una dintre variantele pentru transmiterea declarațiilor fiscale pe internet o reprezintă deținerea unei semnături electronice.

                          Concret, există două feluri de semnături electronice, extinsă și simplă, iar astăzi ne vom concentra pe prima dintre acestea, cea care oferă practic valoare legală documentelor semnate astfel. Semnătura electronică extinsă este creată cu ajutorul unui certificat digital calificat, obținut de la un furnizor de servicii de certificare în condițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și reprezintă modalitatea prin care se asigură autenticitatea și integritatea datelor în forma electronică.

                          Potrivit legislației în vigoare, semnătura electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

                          este legată în mod unic de semnatar;
                          asigură identificarea semnatarului;
                          este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
                          este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.
                          Certificatul digital se poate obține de la unul dintre furnizorii care oferă astfel de servicii, ce sunt înscriși în Registrul furnizorilor de servicii de certificare. În prezent, cei mai importanți furnizori sunt, în ordine aleatorie, Certsign, Digisign, Trans Sped, Centrul de Calcul sau Alfatrust Certification.

                          Practic, documentele semnate electronic au aceeași valoare legală ca documentele semnate în format hârtie, iar pentru a asigura autenticitatea acestora sunt utilizate două elemente de securitate, respectiv token-ul și codul PIN al acestuia.

                          Certificatul digital permite semnarea oricărui tip de document electronic, de la contracte, facturi fiscale, declarații fiscale la raportări și bilanțuri contabile.

                          Confirmarea certificatului digital

                          Pentru siguranța transmiterii datelor, potrivit Fiscului, certificatul digital calificat trebuie să fie confirmat de cel care l-a eliberat. În acest sens, contribuabilii trebuie să descarce un document de confirmare de pe portalul ANAF, să îl completeze și să aplice semnătura digitală în căsuța „Semnătură utilizator”.

                          De altfel, documentul de confirmare trebuie completat doar în prima parte, iar apoi se apasă butonul pentru aplicarea semnăturii.

                          În continuare, fișierul trebuie trimis prin e-mail la firma care l-a eliberat, care verifică datele din document și aplică semnătura electronică în căsuța „Semnătură autoritate de certificare”, după care înapoiază pe adresa de e-mail a solicitantului documentul astfel confirmat.

                          Cu acest document, contribuabilii se pot înregistra la ANAF, nu înainte să introducă în câmpurile care se generează codul unic de identificare a contribuabilului (operatorul economic pentru care se transmit declarațiile fiscale), denumirea și adresa contribuabilului.

                          După completarea acestor date și după ce se citește lista de termeni și condiții, se apasă butonul „Obținere formular 150”.

                          Pe ecran se va afișa formularul 150 „Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat”, iar mai departe trebuie să fie apăsat butonul „Tipărește cererea” pentru a obține un formular pe hârtie.

                          Documentele necesare pentru înregistrarea formularului 150

                          După obținerea formularului 150 („Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat”), contribuabilii trebuie să depună la Fisc următoarele documente, potrivit Ordinului ANAF nr. 2.520/2010:

                          formularul 150 listat, semnat și ștampilat de contribuabilul pentru care se depun declarațiile fiscale;
                          documentul de identitate al titularului certificatului calificat, în original şi copie;
                          documentul, în original şi copie, care atestă calitatea titularului certificatului calificat de reprezentant legal al contribuabilului;
                          documentul de împuternicire, autentificat de notarul public, din care rezultă dreptul titularului certificatului calificat de a semna declarațiile fiscale pentru contribuabil, în situația în care titularul certificatului calificat nu are calitatea de reprezentant legal al contribuabilului reprezentat.
                          Documentele de mai sus se depun de titularul certificatului calificat, pentru fiecare contribuabil reprezentat, la oricare unitate fiscală teritorială din subordinea ANAF.

                          av. Coltuc Marius

                          Pagina 1

                            Război deschis la Colegiul ”Henri Coandă”

                              Directorii unei unități de învățământ din Bacău își aduc reciproc acuzații grave

                              În Colegiul ”Henri Coandă” bomba stă să explodeze. Cei doi directori în funcție nu pot lucra împreună și își aduc reciproc acuzații grave. La Inspectoratul Școlar există un dosar gros de reclamații și memorii, iar Ministerul Educației deja a mobilizat Corpul de Control. Situația tensionată este departe de a fi rezolvată.

                              Cei doi ”protagoniști” ai conflictului deschis sunt prof. Cătălin Gărgăun, director, și prof. Gheorghe Manolache, director adjunct. Între aceștia, de mai bine de doi ani (de când fac echipă la conducerea colegiului), mocnește un război pe față care acum a atins cele mai înalte cote, un război din care nu lipsesc reproșurile, acuzațiile, memoriile către instituțiile abilitate.

                              Contracte contestate

                              Cel care a vrut să demaște acest conflict este prof. Gheorghe Manolache, care ne-a sesizat următoarele fapte: ”În toamna anului 2016, în urma verificărilor efectuate, am constatat că sala de sport și spații din fostul atelier școală erau folosite de către terți fără ca între aceștia și unitatea de învățământ să existe contracte de închiriere în derulare, fără ca aceștia să plătească chirie sau utilitățile consumate.

                              Mai mult chiar, am constatat că o serie de contracte fuseseră prelungite prin acte adiționale care nu fuseseră aprobate de către consiliul de administrație și că, unele dintre acestea, fuseseră executate într-un mod absolut bizar: se încheia un contract pentru un an, după care, pe baza acordului directorului Gărgăun Costel Cătălin, se acordau succesive scutiri lunare de la plata chiriei și utilităților, astfel încât, în fapt, chiriașul plătea chiar mai puțin de jumătate din chiria (și utilitățile consumate) la care se angajase prin contract”.

                              Tot directorul adjunct Manolache mai susține că a mai descoperit, în documentele din contabilitatea Colegiului ”Henri Coandă”, că între anii 2009 și 2010, instituția de învățământ a încheiat două contracte cu o companie de telefonie pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilă și fixă, inclusiv fax – 12 numere de telefon – pentru care s-au plătit lunar circa 530 lei (vreo 40.000 lei pe perioada de derulare a acestor contracte, până în decembrie 2016).

                              Servicii despre care mai nimeni din școală nu avea cunoștință și pe care, de ani buni de zile, nimeni nu le mai folosea. Dar care continuau totuși să fie plătite, din veniturile proprii ale unității de învățământ, mai spune prof. Manolache.

                              Iar acuzațiile continuă

                              Pentru a justifica câtă nevoie de bani are colegiul și cum ar putea fi folosite fondurile în favoarea elevilor, profesorul Gheorghe Manolache a mai specificat că cea mai mare parte a veniturilor proprii ale școlii provin din regia de cămin, plătită de elevii căminiști.

                              ”În toamna anului 2015 am propus și am obținut aprobarea consiliului de administrație pentru creșterea taxei de cămin de la 35 la 50 de lei lunar, cu condiția ca sumele colectate astfel să fie folosite, în mod exclusiv, pentru lucrări de renovare în căminul-internat (parchetare, reparare mobilier, igienizare). Lucrările au fost efectuate de către tâmplarul și îngrijitorii școlii, iar necesarul de materiale se ridica la circa 1.000 lei de fiecare cameră. Un calcul simplu arăta că în timpul unui an școlar ar fi putut fi reabilitate toate camerele căminului (40).

                              S-au făcut doar 10, în aproape doi ani, domnul Gărgăun Costel Cătălin considerând, probabil, că e mai important să plătească din acești bani contractele cu acea companie de telefonie mobilă și fixă, în loc să finalizeze lucrările în cămin”, a mai adăugat prof. Manolache.

                              De aceea, în noiembrie 2016, a cerut rezilierea acelui contract, iar consiliul de administrație a aprobat. Numai că, mai susține prof. Gheorghe Manolache, ”domnul Gărgăun Costel Cătălin n-a făcut-o imediat, iar acea companie a reziliat contractul abia după vreo trei luni pentru neplată. Iar abonamentul aferent celor trei luni l-a plătit domnul director din banii proprii, cel puțin așa a declarat”, a mai acuzat directorul adjunct.

                              ”Am adus, în mai multe rânduri, în discuția consiliului de administrație aceste chestiuni și faptul că prin neîncheiarea unor contracte de închiriere cu terții care folosesc spațiile fostului atelier și sala de sport sunt prejudiciate interesele școlii și ale autorității locale – căreia îi revine jumătate din sumele încasate – prin neplata chiriilor, dar și prin neplata utilităților consumate de către aceștia. Domnul Gărgăun Costel Cătălin, căruia i-am cerut să justifice și să corecteze aceste situații, a afirmat că va solicita o sponsorizare”, a continuat prof. Manolache.

                              Sesizări către instituțiile de control

                              Numai că lucrurile s-au precipitat, așa că directorul adjunct Manolache a ales calea legală și a semnalat o parte dintre aceste neregularități – cele pe care le cunoștea la momentul respectiv (decembrie 2016) – Primăriei Municipiului Bacău, care i-a comunicat că le-a transmis spre ”competentă soluționare” Inspectoratului de Poliție Județean Bacău (în dosarul penal nr. 8293/P/2016).

                              Mai mult, la începutul lunii mai 2017 a informat și Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Bacău și a solicitat efectuarea unui audit financiar. Auditul s-a desfășurat în cursul aceleiași luni și s-a încheiat cu întocmirea unei Note de constatare, ce a fost comunicată conducerii unității de învățământ urmând să se aplice măsurile ce se impun.

                              ”Nota de constatare a fost primită de către domnul Gărgăun Costel Cătălin care … a ascuns-o. Nu a adus-o în discuția consiliului de administrație, ba chiar a alcătuit singur un Plan de acțiune – calendar implementare recomandări IȘJ, pe care l-a transmis inspectoratului școlar, plan pe care nu l-am văzut, nici eu, nici membrii consiliului de administrație. I-am solicitat domnului Gărgăun Costel Cătălin să-mi pună la dispoziție cele două documente. Am cerut și includerea pe ordinea de zi a consiliului de administrație din 11 iulie 2017 discutarea acestora. Membrii prezenți, în cea mai mare parte, nu s-au arătat interesați. Am făcut o solicitare în acest sens și la inspectoratul școlar. Ca director adjunct …

                              Aștept răspuns. Sper să-l primesc de undeva”, mai spune directorul contestatar, care își justifică toate aceste demersuri pe motiv că, prin fișa postului, are în sarcină coordonarea, îndrumarea și monitorizarea implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial și, respectiv, aplicarea prevederilor Ordinului SGG nr. 200/2016. Și, mai ales, mai spune, pentru că unitatea de învățământ Colegiul ”Henri Coandă” este o instituție publică. ”E absurd să nu știu dacă ceea ce am sesizat a fost confirmat de către auditorul public intern al IȘJ Bacău sau … am bătut câmpii. Aproape kafkian. Dar mă întreb ? Ce-o fi având de ascuns domnul Gărgăun Costel Cătălin? Sau s-o fi transformat oare între timp Colegiul «Henri Coandă» într-un fel de «Gărgăun SRL»?”, conchide prof. Gheorghe Manolache.

                              Directorul acuzat: ”Toate acestea se puteau discuta în școală, nu prin intermediul presei!”

                              Contactat de către Deșteptarea, directorul Cătălin Gărgăun nu a fost surprins de toate aceste acuzații și nici de faptul că profesorul Gheorghe Manolache a ajuns și la presă. ”Am fost reclamat peste tot. Și la Poliție, și la Inspectoratul Școlar, și la Ministerul Educației, și la Primăria Bacău, și la Inspectoratul Teritorial de Muncă, peste tot.

                              Așa că nu mă mir că a ajuns și la dumneavoastră, la presă. Numai că toate aceste lucruri se puteau discuta și rezolva aici, în școală, nu prin presă, dar dacă așa a ales domnul Manolache…”, ne-a declarat directorul Gărgăun. Acesta recunoaște că acest conflict există, că durează de vreo trei ani, susține, că atmosfera este tensionată, că nu se pot lua decizii, pentru că ”cineva” tot atacă și că ”e clar că nu se poate lucra așa. Dar eu încerc să rezist cât pot și să încerc să îmi fac cât mai bine treaba pentru binele școlii pe care o conduc.

                              Eu nu am nicio problemă, cred că doar dumnealui are o problemă cu mine”, a mai declarat directorul Gărgăun. Întrebat de acele contracte contestate de închiriere a spațiilor din colegiu, dar și de contractul cu compania de telefonie mobilă și fixă, acesta ne-a răspus că lucrurile s-au rezolvat și că nu mai are rost să fie dezvoltate. ”Am avut, într-adevăr, timp de vreo opt luni, probleme în contabilitate, nu am avut un contabil șef, dar totul s-a rezolvat.

                              Sunt procesele verbale semnate în consiliul de administrație. Am făcut și un plan de acțiune, cu date concrete, cu măsuri ce se impun, cu persoanele responsabile. Domnul Manolache caută doar greșeli de care să profite. Și e păcat pentru un liceu care începe să aibă rezultate, ultimele concrete fiind rezultatele de la bacalaureat”, a conchis directorul acuzat.

                              ”Lucrurile de la Colegiul «Henri Coandă» nu vor rămâne așa, ci le voi tranșa radical. Am avut o perioadă încărcată, cu examenele naționale, cu titularizarea, acum suntem în plin concurs de directori, iar timpul nu mi-a permis efectiv să analizez în detaliu situația de acolo, dar după ce mă voi elibera de aceste sarcini de care mă ocup personal, cu prioritate atenția mea va fi îndreptată spre ceea ce se întâmplă în acest colegiu, pentru că nu este normal. Știu de acest conflict, dintre doi directori care ocupă funcția prin concurs, și e păcat, pentru că acest liceu are o mare oportunitate având în vedere apropierea ca locație de Aerostar și de disponibilitatea acestei mari firme de a se implica acolo într-un gen de învățământ dual. Există sesizări, memorii, reclamații, se știe de ele și la Ministerul Educației, la Corpul de Control, oricum ar fi, nu se mai poate continua așa, pentru că, în final, pierde școala și, implicit, pierd elevii care învață acolo.”

                              prof. Florin Lazăr, inspector școlar general IȘJ Bacău

                              Închisoare cu executare pentru un şofer care a lovit un poliţist

                                Băcăuanul, acuzat de ultraj, a fost oprit în trafic, în septembrie 2016, pe o stradă din Bacău, iar echipajul de poliţie a constatat că acesta se urcase băut la volan.

                                Poliţiştii l-au condus pe şofer la sediul poliţiei, urmând ca ulterior să fie prezentat la spital pentru prelevarea de probe biologice. Atunci a început circul.

                                Ştiind că mai avea un dosar penal pentru aceleaşi fapte, inculpatul, spun procurorii, a devenit violent. A refuzat să coboare din autospeciala de poliţie, l-a lovit pe unul dintre poliţişti şi i-a rupt uniforma.

                                Conform raportului medico-legal, poliţistul lovit s-a ales cu contuzii la mâna dreaptă şi genunchiul drept ce au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale.

                                Inculpatul nu a contestat fapta şi a preferat să încheie un acord de recunoaştere cu procurorii. Judecătoria Bacău a admis acordul şi l-a condamnat pe bărbat la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare.

                                Inculpatul mai are, însă, o condamnare, rămasă definitivă anul trecut, de un an închisoare pentru care instanţa a revocat suspendarea. Astfel, după aplicarea unui spor de patru luni, pedeapsa rezultantă pe care o va executa efectiv bărbatul este de 1 an şi 8 luni închisoare.

                                Sentinţa poate fi contestată.

                                Viceprimarul comunei Dealu Morii, amendat de pompieri

                                  – sancţiunea este de 5.000 de lei şi a fost aplicată pentru că ar fi împiedicat un echipaj de intervenţie să alimenteze autospeciala cu apă de la hidrantul din localitate

                                  La sfârşitul săptămânii trecute, în localitatea Dealu Morii, a avut loc un incident între pompierii care se întorceau de la un eveniment şi viceprimarul comunei.

                                  Militarii fuseseră solicitaţi să stingă un incendiu iscat la un depozit de furaje, din comuna Vultureni.

                                  La întoarcere ar fi oprit în Dealu Morii ca să alimenteze autospeciala cu apă de la hidrantul din localitate.

                                  „Atunci a venit viceprimarul şi nu le-a dat voie să ia apă pe motiv că au avut nu ştiu ce probleme cu Curtea de Conturi şi că plătesc ei această apă. Nu ne-am mai confruntat cu astfel de probleme în ultimii ani şi o să fac plângere penală”, a declarat col. Ioan Mihalache, inspector şef la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău.

                                  Pompierii mai spun că ei au obligaţia ca după un eveniment, la prima sursă să oprească şi să alimenteze autospeciala cu apă pentru a fi pregătiţi în orice clipă să intervină la o altă solicitare, dacă este cazul.

                                  Luni, o echipă de la ISU Bacău a mers în comuna Dealu Morii, pentru a discuta cele întâmplate.

                                  „Mi-au dat o amendă de 5.000 de lei, dar intenţia mea a fost să reglementez această situaţie, pentru că noi trebuie să avem o justificare pentru consumul de apă, atunci când vine Curtea de Conturi în control.

                                  Am făcut modele de procese verbale pe care să le completeze în momentul în care alimentează şi să avem şi noi o evidenţă, dar dânşii nu ne anunţă niciodată. Suntem singura comună din zonă care avem hidrant, de aici alimentează destul de des şi noi nu putem justifica această cantitate de apă”, a spus Gheorghe Cristea, viceprimarul comunei Dealu Morii.

                                  Macrohmureala

                                  Înainte de toate trebuie să ieşim din conformismul ideilor care ne spun de democraţie, alegeri, vot universal, dorinţa poporului şi aşa mai departe. În lumea actuală nu mai există aşa ceva: poporul votează cum trebuie, nu cum vrea.

                                  Şi ar mai trebui să ne împăcăm cu ideea că există organizaţii oculte care au interesul să manevreze politicile statelor astfel încât să obţină maxim de profit.

                                  Nu, nu mă gândesc la Illuminati, masoni, Guvernul Mondial sau alte conspiraţii de genul asta, realitatea este mai simplă iar răspunsul poate fi găsit aplicând o metodă veche de când lumea: follow the money.

                                  Într-o lume în care unele corporaţii raportează cifre de afaceri mai mari decât bugetul unui stat mediu, nu trebuie să ne mirăm de ceea ce se întâmplă.

                                  Acum, să trecem la subiect. Franţa începe să se trezească din beţie şi este cuprinsă de o imensă durere de cap.

                                  Francezii încep să observe că împăratul e gol şi că tânărul necunoscut pe care l-au ales preşedinte nu e nici pe departe cel care se afişa în campania electorală pe rețelele sociale.

                                  Conflictul gratuit cu şeful Armatei, care a determinat demisia unui general respectat de popor l-a costat pe Macron o scădere a popularităţii cu 10 procente. Şi abia a trecut o lună. Pentru că tânărul „împărat”, cum îi place să fie alintat, a anunţat că nu are de gând să stea de vorba cu presa pentru că jurnaliştii nu sunt în stare să-i înţeleagă ideile.

                                  Vorbim, totuşi, de presa din Franţa, nu de cea din România. În plus, deja au început să se anunţe planurile de austeritate pentru Franţa. Păi, doar austeritatea nu e doar pentru Europa de Est, de ce să nu fie aplicată şi Occidentului? Dealtfel, conflictul cu generalul de Villiers a fost tocmai pentru că Macron voia tăierea a 850 de milioane de euro din bugetul Armatei.

                                  Ani de zile, în vreme ce ţări mai mărginaşe ca România sau Bulgaria erau ameninţate că vor fi puse la colţ în genunchi pe boabe de porumb dacă nu-şi păstrează deficitul bugetar în cele trei sfinte procente, Franţa cheltuia în draci, fără să-i pese şi fără să fie pedepsită.

                                  Acum trebuie să se conformeze dogmei germane, însă asta ar însemna tăieri masive de cheltuieli din zonele sensibile cum ar fi cheltuielile sociale. Macron are majoritate în Parlament, pote propune orice lege.

                                  Asta nu înseamnă că francezii vor şi accepta. Spre deosebire de românii care dansau pinguinul la protestul împotriva schimbării Codului Muncii, francezii nu prea sunt învăţaţi să întoarcă şi celălalt obraz când e vorba să li se ia.

                                  ULTIMELE ȘTIRI