vineri, 19 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2731

Bacăul are nevoie de stadion. Pentru că are nevoie de fotbal

Sâmbătă, foștii componenți ai echipei de fotbal Știința Bacău s-au reunit pentru prima oară după mai bine de patru decenii. Vorbim despre echipa Universității băcăuane care, în deceniul 1965-’75, a urcat din campionatul Orășenesc până la un pas de Divizia A.

Precizarea se impune pentru a nu se crea confuzii cu cealaltă FC Știința, clona adusă de liberalii lui Stavarache prin 2008, de la Băile Felix, unde activase sub denumirea de Luceafărul Lotus.

Așadar, la inițiativa fostului conducător al echipei, Corneliu Costinescu, componenții Științei s-au regăsit în aula Universității băcăuane. Inițial, revederea fusese programată la sediul Clubului Sportiv Știința.

„Din respect, însă, pentru acești oameni care s-au remarcat nu doar în sport, ci si în societate, am decis ca întâlnirea să aibă loc în aula Universității, în prezența domnului rector Schnakovszky”, a explicat directorul CS Știința, Florin Grapă. Ulterior, foștii fotbaliști ai Științei au ajuns și la sediul clubului. Asta după ce au străbătut aleile campusului, amintindu-și de escapadele în căminul fetelor sau de mesele ”dublate” la cantină; boemă studențească.

În programul de după-amiază figura și o vizită la stadionul „Municipal”. „Locul în care ne-am petrecut unele dintre cele mai frumoase momente din viața noastră”, a mărturisit Radu Țuțuianu, care, înainte de a deveni președintele clubului Brașovia Brașov, a fost unul dintre atacanții Științei și ai lui Dinamo Bacău. Numai că vizita la stadionul „Municipal” a picat.

Pentru că „Municipalul” nu mai este un stadion. „Cum adică?”, s-au arătat nedumeriți cei veniți de prin Târgu-Jiu, Târgoviște sau Galați. Băcăuanii Bâlc, Margasoiu, Sdrobiș, Ciocoiu sau Hermeziu nu au reușit să-i lămurească. Poate și din cauza faptului că nici ei nu sunt lămuriți pe deplin ce se întâmplă cu arena care, în urmă cu doar 15 ani, era printre cele mai frumoase și mai dotate din țară.

Adevărul este că după plecarea lui Sechelariu din Primărie municipalitatea băcăuană a tratat problema stadionului cu o incoerență și cu o iresponsabilitate ce pot servi drept studiu de caz. „Facem un nou stadion”. „Ba nu, îl modernizăm pe ăsta”. „Nu, nu, până la urmă facem unul nou, în alta parte. De 20.000 de locuri, pentru a găzdui meciuri la Europenele din 2020”. „20.000 sunt insuficiente? Mărim capacitatea la 30.000”.

„Facem stadion nou, dar nu în altă parte, ci tot pe locul celui actual, pe care-l demolăm”. „Nu mai demolăm si nu mai construim nimic. Îl consolidăm pe ăsta”. „Până să consolidăm tribunele, schimbăm gazonul. Mergem pe programul Hat-trick, de la Uefa”. „Niciun Hat-trick, e prea scump, lucrăm noi cu cine știm”. „În primăvară însămânțăm, iar la toamna putem intra pe teren”. „Nu, e invers, însămânțăm la toamnă și jucăm la primăvară”. „Cade tot, trebuie un stadion nou”. „La loc comanda, altele sunt prioritățile în Bacău”.

Și printre toate acestea, ia și taie scaune cu flexul pentru a le duce pe „Letea”, decopertează până ajungi la pânza freatică, adu din nou pămîntul, bagă țevi despre care nimeni nu știe dacă au fost într-adevăr băgate sub teren sau doar în devize fictive, dă-i cu expertize, cu conferințe de presă prin campania electorală și cu calcule savante (Compania Națională de Investiții sau subscripție publică?), iar în timpul ăsta buruienile au ajuns să înghită stadionul cu totul.

„Păi, probabil că de asta nici nu mai există fotbal în Bacău. Cum să faci fotbal făra un stadion?” a fost concluzia foștilor fotbaliști de la Știința, ce au prins vremuri în care județul avea reprezentante în toate eșaloanele valorice. La finalul întâlnirii de suflet de sâmbătă, unul dintre oamenii de la Știința s-a apropiat de reporterul „Deșteptării” și, după ce și-a trecut mâna prin părul alb și rărit, a spus cu voce șoptită: „La începutul anilor ’70, când jucam aici, Bacăul era un oraș important în România și din punct de vedere economic, dar și fotbalistic.

Aici erau fabrici cu renume, fabrici de lapte, de bere, de încălțăminte, de pâine, de mobilă, de șuruburi, de stofe, de hârtie și de câte și mai câte. Și mai era și fotbal de nivel internațional, Dembrovski devenind unul dintre cei mai buni jucători la Mondialul mexican, iar Dinamo Bacău fiind prima echipă ajunsă în turul patru al unei cupe europene. Acum, trăim alte vremuri. E greu să mai apară fabrici; unde să găsești piață de desfacere? Dar dacă e greu sau chiar imposibil să mai faci o fabrică de bere, de lapte sau de hârtie, în schimb fotbal s-ar putea face. Și încă de calitate. Bacăul are nevoie de fotbal”. Iar noi completăm mesajul.

Cu voce tare, de această dată: Și de un stadion!

Constantin Scripăț, viceprimarul Bacăului, socru mare!

    Constantin Scripăț, viceprimarul municipiului Bacău, a fost sâmbătă, socru mare. Fiul său, Mircea Scripăț, este administratorul unei firme de transport, iar mireasa, Andreea, are studii economice și lucrează în domeniul bancar.

    „Eu și soția ne-am implicat total și a ieșit foarte bine, a mărturisit viceprimarul Bacăului. Au venit toți cei pe care i-am invitat, prieteni, colaboratori, colegi de partid, dar și politicieni din alte partide, în jur de două sute de nuntași. Am fost onorați cu prezența primarului municipiului, Cosmin Necula, care a oficiat căsătoria. Foarte frumos a fost totul și am fost extrem de emoționat, iar emoțiile au crescut și mai tare la miezul nopții, când a avut loc o pană de curent de câteva minute, care ne-a lăsat fără lumină și aer condiționat!”

    Nunta a avut loc la restaurantul din Parcul Cancicov, iar nașii fericiților miri au fost jurnalistul de televiziune Laurențiu Botin, fostul nostru coleg, și soția acestuia.

    „Suntem foarte fericiți, și eu, și soția mea, iar acum așteptăm nepoți. A plouat torențial în noaptea nunții, prin urmare semnele sunt bune”, apreciază Constantin Scripăț.

    Tabăra de pictură cu tema „Portrete şi locuri”, la Casa „Nicu Enea”

    Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău organizează în cadrul proiectului “Prietenii pictorului Nicu Enea”, o tabără de pictură cu tema “Portrete şi locuri”. Obiectivul principal al acestei manifestări îl reprezintă facilitarea, sprijinirea şi impulsionarea creaţiei artistice a copiilor, dar şi a persoanelor mature participante.

    Participanţii vor fi sprijiniţi să creeze şi să personalizeze portrete prin schimbarea caracteristicilor faciale, dar şi să observe fundamentele de peisaj şi să experimenteze elemente de perspectivă, compoziţie şi culoare.

    Sunt invitaţi să participe copii pasionaţi de pictură împreună cu părinţii şi bunicii lor. Tabăra de pictură se va desfăşura în perioada 3-31 iulie 2017 (de luni până vineri), orele 10,00-13,00, la Casa Memorială “Nicu Enea”, str. Nicu Enea nr. 31. Taxa de participare este de 4 lei/ persoană.

    Din nou aur continental!

    Echipa de volei feminin a Universității „Vasile Alecsandri” Bacău și-a păstrat titlul de campioană europeană universitară

    Studentele băcăuane sunt profesoare de talie europeană la volei. O demonstrează și câștigarea, din nou, a titlului de campioane europene universitare la volei feminin.

    Dacă anul trecut, Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău și-a adjudecat aurul continental în Croația, acolo unde a învins în finală cu 3-1 echipa Universității din Lausanne (Elveția), în 2017, băcăuancele s-au laureat campioane în Polonia, unde au trecut duminică, în ultimul act al competiției, cu 3-2 de Universitatea din Bordeaux. În formula Miclea, Ciocian, Cazacu, Baciu, Filipaș, Ciucu, Matache, Verșescu, Costin, Albu (libero), băcăuancele au revenit de la 0-1 (25-27) si 1-2 (26-28), impunându-se cu 25-22, 25-11, respectiv15-11.

    „Este un succes al colegilor mei de la Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății împreună cu domnul Florin Grapă, directorul CS Știința. Ne mândrim cu recucerirea acestui titlu continental, care reprezintă o onoare pentru instituția noastră de învățământ”, a declarat rectorul Universității „Vasile Alecsandri” Bacău, Carol Schnakovszky.

    Pagina 1

      Liber la debranșări din luna iulie

        – debranșările pentru sezonul actual vor fi aprobate începând cu 10 iulie 2017 – regulamentul de debranșare urmează să fie comunicat asociațiilor de proprietari

        Luna aceasta, Consiliul Local Bacău urmează să supună dezbaterii un nou regulament pentru debranșarea apartamentelor de la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic.

        Conform conducerii Thermoenergy Group SA Bacău, acest regulament va rămâne în vigoare până la stabilirea zonei unitare de încălzire valabilă pentru municipiul Bacău. Este posibil ca acolo unde nu se justifică alimentarea cu energie termică să se propună alte soluții pentru încălzire.

        Până atunci, conducerea Thermoenergy Group SA Bacău, spune că în calitate de operator, va continua să furnizeze energie termică tuturor clienților săi, chiar dacă există blocuri cu un număr mic de consumatori rămași branșați la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică (SACET).

        ”În urma stabilirii zonei unitare vor fi luate măsuri, atât pentru consumatorii rămași în cadrul acestui areal, cât și pentru cei din afara acestuia”, spune Radu Cristian Palade, director general la Thermoenergy Gropu SA Bacău..

        “Pentru utilizatorii din zona unitară a SACET, care din punct de vedere tehnico-economic nu se justifică să fie alimentați în continuare din SACET, se vor stabili pentru fiecare caz în parte soluțiile optime pentru încălzire” – Radu Cristian Palade, director general la Thermoenergy Gropu SA Bacău.

        Având în vedere că perioada propice debranșărilor va fi destul de scurtă, este posibil ca noul regulament să stârnească un nou val de nemulțumiri în rândul persoanelor care vor să se debranșeze sau care doresc să-și monteze altă sursă de încălzire. De regulă, întreaga documentație necesită un anumit interval de timp, iar din această cauză, apar și nemulțumirile.

        Datele reflectă situația apartamentelor branșate la SACET, valabile la sfârșitul sezonului de încălzire 2016/2017. Conducerea Thermoenergy spune că legea îi obligă să furnizeze agent termic, chiar dacă este vorba doar de un consumator.

        Sunt destule situații în oraș în care, la nivelul unui bloc, au mai rămas unul sau doi consumatori, restul având altă sursă de încălzire. În timp ce proprietarii apartamentelor respective spun că nu au posibilități materiale să suporte montarea unei centrale de apartament, restul locatarilor cred că în aceste condiții, rețeaua de termoficare supradimensionată generează pierderi, iar costurile reparațiilor nu se justifică pentru un consumator, maxim doi, la nivelul unui imobil.

        Scârba echidistantă

        N-am niciun amor politic. Multipartidismul nostru a ajuns un soi de multibișnițărism. Am o scârbă echidistantă față de toate partidele. Acum, din acest sentiment investesc mai generos în P.S.D., întrucât cred că dacă membrii guvernului actual ar fi fost deciși prin tragere la sorți, luându-se în calcul toți membrii partidului, rezultatul era mai bun.

        Ce sentimente va trăi actualul prim-ministru – ținta tuturor bășcăliilor – atunci când va afla (încă nu știe…) că fotoliul în care stă a fost ocupat și de personalități precum Barbu Catargiu, Kogălniceanu, Ion Ghica, Ion I.C. Brătianu, Petre P. Carp, Iuliu Maniu…? O fi capabil de vreun fior de autoculpabilizare? Nu cred… Dar ministrul Educației – apărător al plagiatorilor, roboțel de partid, defect de fibra schimbării – ce simte știind că unii dintre predecesorii săi au fost Spiru Haret sau Mihail Șora? Nu-l tulbură conștiința?

        Economistul Mihail Manoilescu sau Nicolae Titulescu, foști miniștri ai afacerilor străine, nu-i stârnesc niciun tremurici lui Teodor Meleșcanu? Carmen Dan se simte flatată de comparația cu întunericitul Tudor Postelnicu? Mișa, zis Cuvântul și Gafa, ajuns ministru al finanțelor, nu se cutremură citind lista miniștrilor omologi din interbelic? Lia, circarul contradicțiilor, și Liviu-doar-urnă-electorală, de-a toarta cu trupa de șoc guvernamentală, n-au coșmaruri atunci când li se spune că au transformat programul de guvernare în pogrom de guvernare?

        Am turnat vorbele acestea și pentru foarte mulții pesediști normali la cap. Liderii lor de partid, care n-au nimic în comun cu excelența (dimpotrivă!), au transformat virtutea votului popular într-o bătaie de joc și democrația într-o parodie jalnică. Auziți murmurul civic al străzii? Al străzii, căci Opoziție politică nu există…

        Bine faci…rău găseşti. Pensionari, buni de plată după ce au girat împrumuturile altora

          Numeroşi pensionari sunt acum în situaţia de a nu mai avea din ce trăi, deoarece din pensia lor nu le mai rămân decât câţiva lei după ce o dau aproape toată la creditori.

          Au ajuns în această stare pentru că nu au avut încotro sau din prea multă generozitate. Şi-au girat rude, prieteni, cunoscuţi, pentru ca aceştia să-şi poată face împrumuturi pe la diverşi creditori. S-au pus gaj pentru ei, dar aceştia au „uitat” să-şi achite ratele lunare, astfel că acum girantul este bun de plată.

          Drept urmare, unui număr destul de mare de pensionari li se reţine din pensie rata datorată de cel girat de către ei. Şi ca să fie necazul şi mai mare, o parte însemnată dintre pensionarii aceştia au şi ei, la rândul lor, împrumut la unul sau doi creditori. Ei îşi achită lună de lună rata proprie datorată, dar la aceasta se adaugă şi poprirea din pensie pentru cel girat, astfel că nu mai rămân cu aproape niciun ban.

          Din disperare, au ajuns şi în audienţă la conducerea Casei Judeţene de Pensii (CJP), dar, din păcate, aceasta nu are nicio posibilitate legală de a-i ajuta.

          „Ei vin şi ne spun că îşi plătesc corect ratele proprii şi ne întreabă de ce le reţinem împrumutul girat, deoarece suma care le rămâne în final este mai mică decât proporţia pe care o prevede legea. Într-adevăr, legea spune că pentru cei cu un debit, se reţine până la o treime iar pentru cei cu mai multe credite restante, până la o jumătate din pensie. Dar se referă strict la debite, nu şi la împrumuturile pe care pensionarii şi le achită lună de lună, deci nu sunt restante, şi pentru care, firesc, nu este instituită executarea silită.

          Aşadar, noi nu putem să le luăm în calcul şi împrumuturile proprii pe care şi le plătesc constant. Majoritatea trăiesc cu impresia că instituţia noastră îi execută. Or, nu este adevărat. Casa de Pensii are calitatea de terţ poprit. Conform legii, noi suntem obligaţi să punem în aplicare un titlu executoriu obţinut de creditorii de la care s-au făcut împrumuturile neachitate.

          Titlul executoriu este trimis de instanţa competentă şi, de regulă, este depus la noi de către un executor judecătoresc.”, ne-a declarat Alina Iftode, directorul executiv al CJP Bacău.

          În momentul de faţă, nu mai puţin de 3.020 de pensionari sunt debitori şi au instituită poprire pe pensie. Cei mai mulţi sunt debitori la casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Urmează cei cu credite restante la bănci, dar sunt mulţi şi cu datorii la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ori la primăria de domiciliu. Mulţi dintre ei au mai multe împrumuturi restante pe o perioadă îndelungată, astfel că vor fi datori şi li se va reţine debitul, din pensie, poate, până la moarte.

          După București, Constanța și Cluj, serviciul cora.ro ajunge în Bacău

          Serviciul cora.ro cu livrare la domiciliu este disponibil în Bacău și în zonele limitrofe, începând cu 3 iulie 2017, astfel că băcăuanii care au mai puțin timp pentru cumpărături pot primi de acum produsele favorite la ei acasă. Magazinul online cora poate fi o opțiune și pentru localnicii plecați din țară care doresc să își ajute familia rămasă acasă.

          Pe lângă București, serviciul cora.ro cu livrare la domiciliu a fost implementat până acum la Constanța, Cluj și Bacău.

          „Astăzi, prin deschiderea cora.ro la Bacău, cora face un nou pas pentru consolidarea shopping-ului online. Spuneam că ne vom concentra pe dezvoltarea acestui segment, care are un mare potențial și în România. Bacăul este un oraș important pentru grupul nostru, suntem aici din 2012 și credem că ne-am integrat frumos în comunitatea locală. Mă bucur că suntem în grafic, nu ne oprim aici și ne dorim să activăm, în timp, acest serviciu în toate cele 11 magazine cora din ţară”, a declarat Thierry Destailleur, directorul general al Cora România.

          Comanda este livrată la domiciliu în schimbul sumei de 15 lei. Serviciul acoperă municipiul Bacău, precum și localitățile Nicolae Bălcescu, Lilieci, Hemeiuș, Mărgineni, Sărata, Măgura, Luizi Călugăra, Letea Veche, Săucești, Bogdan Vodă.

          „Deschiderea magazinului online cu livrare la domiciliu este o veste bună pentru băcăuani, cărora le suntem recunoscători pentru obiceiul de a-și face cumpărăturile la noi. Sigur că îi vom întâmpina în continuare cu plăcere în magazin, iar pentru cei care au mai puțin timp există de-acum noul serviciu, care completează oferta noastră. Mă gândesc și la băcăuanii care sunt plecați temporar din țară, unii au acasă părinți în vârstă. Există acum posibilitatea să comande din Italia, din Spania sau de oriunde s-ar afla, produse cora, pe care noi le livrăm apoi familiei, acasă. Sunt sigur că, în curând, cora.ro va fi o soluție pentru mulți dintre clienții noștri”, a spus Cătălin Ismană, directorul cora Bacău.

          Pe site-ul cora.ro sunt listate peste 30.000 de produse, de la fructe și legume proaspete, produse din carne, pește, lactate, dulciuri, băuturi, la produse cosmetice, pentru casă și familie, pentru îngrijirea copiilor și pet shop. „Aș vrea ca băcăuanii să știe că avem o echipă de angajați dedicați serviciului online, care aleg cu grijă produsele comandate. Ne dorim să avem clienți mulțumiți, indiferent dacă aceștia vin la cumpărături în magazin sau aleg opțiunea mai modernă a shopping-ului online”, a completat Cătălin Ismană.

          Cora România, parte a grupului Louis Delhaize, este unul dintre cele mai dinamice branduri de retail. Prezent pe piața românească din 2003, grupul operează în prezent 11 hipermarketuri în București și în marile orașe. În 2013, cora a lansat platforma cora.ro, fiind primul mare lanț comercial cu livrare tip drive din România. Filosofia cora România îi are în centru pe consumatori, cărora le oferă produse și servicii de calitate, la prețuri accesibile.

          Rezultat neașteptat la aprobarea nomenclaturii stradale a comunei Ștefan cel Mare

            Ultima “gaselnita” a unor noi dispute in sedintele consiliilor locale ale mai multor localitati din judetul Bacau o constituie aprobarea proiectelor de hotarâre privind nomenclatura stradala.

            La sedinta Consiliului Local al comunei Stefan cel Mare, desfasurata cu câteva zile in urma, când s-a luat in discutie proiectul de hotarâre mentionat au fost facute cunoscute câteva propuneri venite din partea unui fiu al satului Radeana, Leonard Croitoru.

            Acesta doreste ca drumul principal care strabate satul Radeana sa primeasca una din denumirile “Logofat Stefan Dumitrascu” (personalitate ce a ctitorit in anul 1628 biserica satului) ori “Iordache Donici” (care a fost proprietar al mosiei Radeana la mijlocul secolului al XVIII-lea).

            De asemenea, Leonard Croitoru a mai propus ca drumul principal spre scoala din acest sat sa se numeasca “strada Preot Gheorghe Alexandrescu” (ce a pastorit credinciosii in Radeana timp de peste 40 de ani) iar strada de-a lungul drumului national Onesti – Adjud sa se numeasca “Ghita Irimia” (care a fost unul din renumitii floricultori din tara).

            Dezbatând aceste propuneri consilierii locali ai comunei Stefan cel Mare au considerat ca “trebuie simplificate lucrurile in ceea ce priveste denumirea ulitelor, indiferent ca este vorba de Radeana sau de celelalte sate ale comunei – Bogdana, Negoiesti, Jevreni, Gutinas.“

            In timp ce consilierul local Romeo Marin (PNL) a mentionat ca “putem imbunatati nomenclatorul stradal, sa iesim din banalul <>,pentru a da o nota istorica unor strazi”, primarul comunei Stefan cel Mare, Ioan Vlasie a mentionat ca “din momentul aprobarii nomenclatorului stradal, acesta va fi trimis la posta si va intra in vigoare”.

            Discutiile foarte aprinse au facut ca fiecare propunere a lui Leonard Croitoru sa fie supusa la vot iar rezultatul a fost unul… neasteptat: nici una din propunerile menite a numi unele drumuri din Radeana in semn de recunostinta pentru personalitatile locului nu a fost votata! S-a vorbit in schimb, in final, de faptul ca inainte de dezbaterea acestui proiect de hotarâre privind aprobarea nomenclaturii stradale era foarte util un sondaj de opinie in rândul cetatenilor.

            Judecătoria Bacău rămâne din nou fără preşedinte

              La doar câteva luni de la numirea în funcţie, preşedintele Judecătoriei Bacău şi-a dat demisia. Consiliul Superior al Magistraturii a dispus, în şedinţa din 27 iunie, eliberarea din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Bacău a judecătoarei Ancuţa Blanariu, începând din 4 iulie, ca urmare a demisiei, decizie ce are la bază „motive personale”.

              Judecătoarea ocupa funcţia de la începutul anului, fiind numită pe post de CSM în urma concursului desfăşurat în perioada 9 septembrie – 9 decembrie 2016. Născută în Iaşi, Ancuţa Blanariu şi-a făcut stagiatura la Judecătoria Bacău, dar a profesat în ultimii ani ca judecător la Judecătoria Roman.

              Începând de astăzi, atribuţiile de preşedinte vor fi preluate de către vicepreşedintele instanţei până la ocuparea postului.

              Percheziții în județ. Un primar este acuzat că este capul unei rețele de hoți de lemne

                UPDATE: Vilmos Garbea, primarul comunei Ghimeș, lucrători silvici și patroni ai unor firme au fost aduși la audieri, în cursul zilei de astăzi, într-un dosar în care sunt cercetate tăieri de arbori care ar fi produs un prejudiciu de circa un milion de lei.

                Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) a anunțat că mai multe persoane au fost ridicate și conduse la sediul Direcției de Investigare a Criminalității Economice (DICE).

                Stirea initiala:

                Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofiţeri ai Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice şi ai Direcţiei de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, efectuează în cursul zilei de astăzi 12 de percheziţii domiciliare pe raza județului Bacău la sediul unor instituţii publice şi societăţi comerciale, precum şi la domiciliile/reşedinţele persoanelor implicate în săvârşirea de infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, spălarea banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, tăiere fără drept de arbori şi sustragere fără drept de arbori.

                Din actele de urmărire penală administrate rezultă că un număr de 9 persoane, sub directa coordonare a unui primar de comună, au constituit un sistem de natură a permite tăierea fără drept şi valorificarea masei lemnoase rezultate din suprafeţele de fond forestier aflat în proprietate public-privată, prejudiciul cauzat fiind în cuantum de 1.000.000 lei.

                Cercetările în cauză sunt efectuate sub coordonarea procurorilor de către poliţişti din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice şi Direcţia de Ordine Publică, precum şi din cadrul Inspectoratelor de Poliţie ale Judeţelor Harghita, Neamţ şi Vrancea, cu sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Române – Brigada Specială de Intervenţie.

                Facem precizarea că începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activităţi care nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

                Cea mai mare fabrică de panel din lume funcționează la Comănești

                Preluată de grupul Holzindustrie Schweighofer (HS) în anul 2010, fosta fabrică de panel din Comănești a devenit, după investiții succesive, care au ajuns la peste 25 de milioane de euro, cea mai mare fabrică de panel din lume care funcționează într-o singură locație. Aceasta este Holzindustrie Schweighofer Baco și are o capacitate de producție de panel și de panouri de cofraj de 145.000 mc pe an.

                Holzindustrie Schweighofer Baco provine din fostul combinat de prelucrare a lemnului din Comănești și din ceea ce a rezultat după investițiile făcute aici, în 1999, de grupul finlandez Metsaliito, adică Finforest Baco Production. În anul 2010, fabrica avea doar 400 de salariați, care realizau o producție de numai 39.000 mc de panel și de panouri de cofraj. Acum – spune directorul general al Grupului HS România, Dan Bănacu – fabrica din Comănești face parte dintr-un grup de cinci fabrici ale investitorului austriac în România, trei fabrici de cherestea deschise în Sebeș, Rădăuți și Reci și o fabrică de panouri de lemn stratificat în Siret.

                Tehnologie de ultim nivel

                Fabrica din Comănești are peste 700 de salariați, dar alți 3.000 de oameni din sectoare adiacente depind de existența ei.
                Am vizitat, zilele trecute, această fabrică și am văzut gradul de modernizare tehnologică la care a fost adusă. Fabrica prelucrează numai cherestea care nu poate fi valorificată superior (doar lemn de rășinoase), din care rezultă panelul. „Panelul – ne-a explicat directorul fabricii, Mihai Alexandru Agache – este un panou multistratificat acoperit cu diferite materiale. Aici nu prelucrăm bușteni, ci numai cherestea, căreia i se adaugă plusvaloare”. Panourile de panel sunt folosite în industria mobilei, la amenajări interioare și în construcții, iar valoarea adăugată este de circa 250 – 300 de euro pe metrul cub de materie primă. Produsele ajung în 40 de țări de pe cinci continente.
                Însă din rumegușul rezultat se fabrică peleți – material ecologic de încălzire.

                Bani pentru comunitate

                Fabrica din Comănești are și o implicare socială considerabilă în comunitate. Primarul Viorel Miron spune că această contribuție se vede în reabilitarea și dotarea spitalului orășenesc, dar și a unor școli din Comănești și Moinești și a Clubului Elevilor din Comănești. La Moinești funcționează, de un an, o clasă profesională cu 28 de elevi, înființată de HS Baco, iar asociația Habitat for Humanity din zonă a beneficiat și ea de sprijin pentru construirea și renovarea a zeci de locuințe sociale în Moinești și în Bacău.

                Salariații fabricii – mai spunea Mihai Alexandru Agache – beneficiază și de echipamente de protecție, de bonuri de masă, de transport gratuit și de asigurări de sănătate pentru analize medicale, intervenții chirurgicale, tratamente medicale etc.

                Bâlciul deșertăciunilor

                „Noi am fi vrut ceva operă, mă-nțelegi, să fie măcar ceva Verdi sau Wagner. Sau măcar să vedem pe scenă o orchestră de muzică clasică, să cânte ceva ca pentru capacitatea noastră intelectuală, nu play-back și pop sau, mai rău, populară… Da’ nu s-a putut, frățicule, că nu am gasit suficienți oameni care să vrea și ei muzică de calitate și am decis să protestăm prin rezistență. Mă-nțelegi, rezistentă prin cultură. Așa că ne-am pus pe telefoane mp3-uri cu Aida și Nabuco și le ascultăm la căști în timp ce mergem prin bâlci și mâncăm mici și bem bere”.

                De fiecare dată când se face un festival în Bacău, orașul se împarte în două părți inegale și comentează. Unii, care se consideră prea culți pentru bâlciul cu muzică populară, mici și bere, comentează că iarăși se aruncă banii aiurea, că n-au fost întrebați dacă sunt de acord sau nu cu trupele invitate și că, în general, lumea se duce dracului. Ceilalți nu se amestecă în discuție, că au gură plină de mici, cefe de porc și cârnați, dar apreciază caracterul fin intelectual al conversației și dorința de emancipare a băcăuanilor culți cărora bâlciul le pute.

                Așa că, pentru bacauanul hipster s-a inventat, anul acesta, „Street Delivery”, un fel de bâlci „cool”, pentru oameni cu obraz subțire, care nu vor să se amestece cu gloata martologilor care se îngrămădesc să o vadă pe Anda Adam sau pe Jean de la Craiova.
                Diferența este că la Street Delivery respiri liniștit, fără să te îngrămădească nimeni, strada fiind cât se poate de liberă, în vreme ce la bâlci, nu ai unde aruncă un ac.

                Nu în ultimul rând, bâlciul este o acțiune privată 100%, artiștii fiind plătiți de organizatorul manifestării, o companie particulară, în vreme ce Steet Delivery este o acțiune finanțată de la bugetul local în cadrul proiectului „Capitala Tineretului”.

                Rezultatul este că bâlciul, cu spectacole populare și pop a atras mii de oameni, care și-au cheltuit banii la tarabele din zonă, semn că persoanele care s-au ocupat cu selecția artiștilor și-au făcut calculele bine.

                Nu zic nici că e bine, nici că e rău. Constat, doar, că există public pentru fiecare din cele două tipuri de manifestări. Doar că bâlciul atrage mulți mai mulți oameni. Ceea ce, în România, este absolut normal.

                Pensii mai mari cu 9 la sută

                  Peste 152.000 de pensionari, câţi sunt în prezent în judeţul Bacău, din sistemul public de pensii, vor beneficia de mai mulţi bani începând din această lună. Şi aceasta deoarece valoarea punctului de pensie s-a majorat de la 1 iulie 2017 cu 9 la sută, respectiv de la 917,5 lei la 1.000 lei.

                  Astfel, un pensionar cu un punctaj mediu anual de 1,65 va primi din această lună o pensie de 1.650 lei, cu 131 lei mai mult decât a luat anterior (1.519 lei). Şi indemnizaţia de însoţitor al unui pensionar de gradul I de invaliditate va fi mai mare, deoarece acest drept reprezintă 80 la sută din valoarea punctului de pensie. Prin urmare, această indemnizaţie va fi de 800 lei faţă de 734 lei.

                  Anul acesta, valoarea punctului de pensie a mai fost majorată o dată. La 1 ianuarie 2017 cuantumul a crescut de la 872 lei la 917,5 lei, respectiv cu 5,25 la sută. Menţionăm că Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că anual valoare punctului se majorează cu 100 la sută din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50 la sută din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut pe economie.

                  În ceea ce priveşte indemnizaţia socială, acordată pensionarilor cu pensie foarte mică, suma rămâne la 520 lei. Dar şi pentru ei se va aplica valoarea nouă a punctului. Le va fi indexat, în raport de aceasta, punctajul mediu anual realizat de către fiecare. Dacă suma rezultată, respectiv pensia cuvenită pentru stagiul de cotizare pe care îl au, este mai mică decât 520 lei, pensionarii în cauză vor primi această sumă, diferenţa fiind suportată de la bugetul de stat.

                  Cei peste 150.000 pensionari se vor bucura de majorarea cu 9 la sută a punctului încă din această lună, în momentul în care li se va plăti pensia. Cei care iau banii în cont bancar vor beneficia din data de 12 sau 13 iulie de majorare. Cei care primesc pensia prin Poşta Română, vor vedea mai mulţi bani în mână, în perioada 14-28 iulie, în funcţie de graficul de plată de până acum.

                  Hramul Bacăului între bâlci și caniculă

                    Orice se poate spune dar cert este că orașul a fost weekendul trecut în mare sărbătoare. Hramul Bacăului, prilejuit de sărbătoarea sfinților Petru și Pavel, a adus băcăuanilor dornici de distracție și de petreceri, toate condițiile pentru un sfârșit de săptămână reușit.

                    Dus într-o locație nouă, în zona cuprinsă între parcarea de la Stadionul Municipal și până la terenurile de tenis din Baza Sportivă, Hramul Bacăului care a durat de joi, 29 iunie, până duminică, 2 iulie, a fost structurat pe secțiuni.

                    Prima dintre acestea, dedicată celor dornici de distracții, a fost amplasată chiar în parcarea de la stadion, acolo unde zona a fost împânzită de tot felul de tiribombe, ce-i drept de generație mai nouă. Drumul care coboară din parcare spre terenurile de tenis a fost împânzind cu corturile grataragiilor și berarilor la care s-au adăugat și vânzătorii de dulciuri, vată de zahăr, porumb fiert, etc.

                    A treia zonă, poate cea mai importantă, pentru unii, a fost aceea de lângă terenurile de tenis unde a fost amplasată scena. O scenă pe care, timp de patru zile, au evoluat foarte mulți artiști locali, majoritatea din zona folclorică. Totuși, între refrenele de genul Cântă cucu-n Bucovina sau Zărzărică, zărzărea și-a făcut loc și Anda Adam. Cu kilograme bune în plus și destul de vulgară, totuși, Anda Adam a reușit cu cântecele ei de altă dată să „încingă” publicul de la scenă. De altfel, o parte din acel public părea încins și de numărul mare de pahare de bere consumat. Deh, din cauza căldurii.

                    Și dacă am ajuns la capitolul V.I.P.-urilor prezente la Hramul Bacăului 2017, nu putem să nu vorbim de Jean de la Craiova, care a beneficiat de o primire ce l-ar face invidios și pe Ion Iliescu, cântărețul bucurându-se de o atenție deosebită din partea oamenilor de ordine.

                    Probabil că prestația lui Jean de la Craiova pe scena de la Hramul Bacăului 2017 a consemnat și punctul culminant al evenimentului, asta după numărul foarte mare de băcăuani prezenți la scenă. Dar cel mai important este faptul că, în ciuda temperaturilor extrem de mari din acest weekend, băcăuanii au ieșit cu mic cu mare și s-au bucurat de hram.

                    Voia bună s-a simțit din plin în iujurile moderne și la mașinuțe, prin fumul gros și mirosul îmbietor al grătarelor și chiar în horele încinse în fața scenei. N-a mai contat că vânzătorii n-au mai dat bonuri de casă, că în zona de food aglomerația era mare și îți dădea impresia că ești în lupta de la Posada sau că unii … încercau să-i controleze pe alții la buzunare. Că doar nu poate fi totul pe roze. După acest sfârșit de săptămână însă, au rămas multe povești. De toate felurile. Povești care să țină de „cald” băcăuanilor până la o ediție viitoare.

                    Street Delivery, succes de la prima ediție

                    Că weekendul trecut a fost bogat în evenimente de stradă nu mai e o noutate pentru nimeni. Că unele au fost mai pe placul unora sau dimpotrivă, asta e altă poveste. De această dată însă, trecem în revistă un debut cu dreptul. Este vorba de Street Delivery, un eveniment creat în urmă cu 12 ani de Ordinul Arhitecților din România și Fundația Cărtărești, eveniment care se desfășoară anual în mai multe orașe din țară, cum ar fi București, Cluj, Timișoara, Arad, Iași, și care din această vară a venit și în Bacău. Conceptul Street Delivery este de a prelua o stradă ce va fi închisă traficului auto și care să fie deschisă doar pentru oameni.

                    Dacă inițial Street Delivery trebuia să se desfășoare pe strada Iernii, din spatele Teatrului Municipal Bacovia, locație pentru care nu s-a primit autorizație, evenimentul s-a mutat pe Aleea Parcului, în dreptul Teatrului de Vară, activitățile desfășurându-se împrejurul clădirii teatrului dar și pe o parte din aleile parcului. În cele trei zile de Street Delivery, băcăuanii s-au bucurat de mai multe activități pe care le-au savurat la maxim. Între acestea, foarte agreate au fost proiecțiile de film. La fel de apreciate au fost diferitele expoziții, atelierele de creație și activitățile cu copiii, pentru cei mici fiind amenajate un țarc cu plușuri ca loc de joacă sau o zonă în care se citeau povești. Remarcabil a fost și spațiul rezervat Tangoului Argentinian, acolo unde vizitatorii au urmărit demonstrații și chiar au putut face pași de inițiere în celebrul dans din America de Sud.

                    Și sportul a fost bine reprezentat, băcăuanii putând juca tenis de masă, badminton și chiar baschet. Nu au lipsit locurile de ralaxare, parcul fiind împânzit de hamace. Foamea putea fi liniștită cu mâncare tailandeză sau produse fast-food pe rețete speciale, stropite cu bere rece între prieteni. Și totul a fost asezonat cu muzică live din zona rockului sau underground de foarte bună calitate. Tradiția Street Delivery este ca în fiecare an să se picteze o lucrare murală pe un calcan (un perete fără geamuri al unei clădiri – n.r.), astfel că, doi pereți ai Teatrului de Vară au fost pictați de Obi Platon. Pe numele său adevărat, Ovidiu Platon este un artist băcăuan stabilit la Shanghai, în China, care a fost foarte încântat de acest eveniment și a venit acasă special pentru Street Delivery.

                    „A fost extraordinar. Știam de la prietenii mei din București de Street Delivery și am așteptat foarte tare să avem acest eveniment și în Bacău. Cred că a fost o reușită și că cei care ne-au fost alături vor veni și la edițiile următoare”, ne-a spus Monica Grosu, voluntară la Street Delivery.

                    „Acum mulți ani, când am închis pentru prima dată o stradă în București, nu mă așteptam să devină un fenomen, să ajungem să eliberăm străzile de mașini în șase orașe din țară. Suntem pentru prima dată aici, iar felul cum se întâmplă în Bacău mi se pare extraordinar. Locul ales este fantastic iar tot ce se întâmplă aici arată foarte bine”, a declarat Cristian Neagoe, cofondator Street Delivery România și curator al Street Delivery București.

                    Street Delivery a fost inclus în programul Bacău-Capitala Tineretului din România și susținut de Primăria Municipiului Bacău.

                    Un tânăr de 28 de ani a primit Taina Sfântului Botez, la Hârja

                    Sub egida „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – Model de credință și filantropie”, în perioada 1 – 2 iulie 2017, Asociaţia “Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” din localitatea Hârja, protopopiatul Onești, împreună cu Şcoala Gimnazială „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” – Oneşti, a organizat, la Aşezământul Social Filantropic al Episcopiei Romanului şi Bacăului, un eveniment aparte menit să aducă în actualitate spiritul ștefanian, dar și bunătatea și dragostea pentru aproapele cu timp și fără timp.

                    Cu această ocazie au fost marcaţi și cinci ani de activitate neîntreruptă în slujirea aproapelui în localitatea de pe Valea Oituzului, Asociația fiind un model de bune practici la nivel național. La acest eveniment au fost prezenți mai mulți reprezentanți ai autorităților locale și județene, printre care şi subprefectul judeţului, Ionel Pravăţ.

                    Botez şi povestea tristă a lui Ghenadie

                    Un moment aparte, tulburător prin semnificaţii, a fost oficierea Tainei Sfântului Botez pentru catehumenul Ghennadi (cel mai nou beneficiar al Asociației), de către părintele arhimandrit Pimen Costea, Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, împreună cu un impresionant sobor de preoţi.

                    Tânărul de 28 de ani, dintr-un sat din Republica Moldova, a venit la Hârja, în toamna anului trecut, la sugestia şi cu implicarea unei inimoase elveţience, Christiane de Renier, care desfăşoară multiple activităţi sociale în România şi Republica Moldova, cu sprijinul nemijlocit al ÎPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului. Ghenadie a rămas de mic fără părinţi, fiind crescut de o mătuşă, câştigându-şi existenţa muncind pe diferite ferme, ca cioban. Anul trecut, în iarnă, a suferit un groaznic accident de tren, rămânând fără picioare şi o mână.

                    Să-l ascultăm: „Viaţa mea a fost grea. Nu ştii ce înseamnă să nu ai părinţi. Lucram ba la unul, ba la altul, nu mă plăteau, dormeam în paie, mă dădeau afară, căutam altul. Ani şi ani. Stăteam la o mătuşă. Într-o dimineaţă de ianuarie, anul trecut, trebuia să ajung la o stână. La trei dimineaţă am pierdut trenul şi am plecat pe jos, vreo 40 de km. Era frig, ningea, am mers pe lângă linie, megeam şi pe linia de tren, zăpada era mare, doar pe linie era curăţată. Am auzit târziu trenul, m-am aruncat, însă mi-au rămas picioarele şi o mână pe linie. Trei luni am stat în spital, însă mătuşa nu a vrut să mă mai ia acasă, am ajuns într-un centru, unul rău. Acolo m-a găsit doamna Christine şi mi-a propus să vin în România.

                    Mătuşa mi-a ascuns paşaportul, nu vroia să vin, zicea că aici o să-mi ia organele. Nu mă ajuta nimeni, eram disperat. În toamnă, în octombrie 2016, am venit la Hârja. Mă simt bine, au grijă de mine şi le mulţumesc, preotului Ilarion, doamnelor de aici, bisericii. Eu nu am fost botezat niciodată, acum m-am botezat şi am primit şi un cărucior nou, electric”, ne spune senin tânărul, care a primit ca ocrotitor pe Sfântul Serafim de Sarov, naşi fiindu-i părintele Florin Ciovârtă şi soţia sa Constanţa, din Focşani.

                    După ce a fost scos din cristelniţă a fost îmbrăcat în haine noi, cadou de la naşi. A fost o ceremonie emoţionantă, alături fiindu-i colegii din aşezământ, enoriaşi din sat, oficialităţi. După finalizarea slujbei de creștinare au urmat câteva momente artistice susţinute de copiii Centrului de zi „Sf. Dionisie Exiguul” Hârja, coordonați de pedagogul social Florentina Ion și eleviii Școlii Gimnaziale „Sf. Voievod Ștefan cel Mare” Oneşti, coordonați de prof. Marta Pânzaru.

                    Serafim a devenit fiul lui Dumnezeu

                    În cuvântul adresat cu această ocazie, părintele Vicar Administrativ a transmis binecuvântarea ÎPS Ioachim, exprimând totodată bucuria sinceră cu privire la botezul lui Ghenadie, noul Serafim. “Am botezat astăzi un tânăr, un tânăr care, prin viaţa lui, a ajuns aici, acum, călăuzit de Dumnezeu, în preajma acestor oameni care l-au înfiat la propriu, cum şi Dumnezeu l-a înfiat, făcându-l fiu al său. Astăzi, drumul lui se deschide spre un nou orizont, o perspectivă spre care el începe să alerge, chiar dacă nu pe picioarele sale, însă în viitorul apropiat o va face.

                    El se împărtăşeşte pentru prima dată, primind trei taine: a Botezului, prin care s-a făcut mădular al Bisericii, a Confirmării prin ungere, fiind pecetluit cu Sfântul şi Marele Mir, cu Duhul Sfânt, şi Taină Sfintei Eurahistii. Etapele pe care Ghenadie, acum Serafim, le-a parcurs, vor fi exemple de urmat: răbdarea, statornicia, înţelepciunea şi nu în cele din urmă, curajul de a-şi înfrunta propriul destin. Dumnezeu să-i binecuvinteze pe toţi””, a spus, după Sfântul Botez, părintele arhimandrit Pimen Costea, Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

                    Sfințirea Centrului multifuncțional de economie socială

                    A urmat sfințirea Centrului Multifuncțional de Economie Socială și a Casei pelerinului de către părintele Vicar Pimen Costea, și apoi inaugurarea noilor ateliere manufacturiale și de economie socială: de pictură pe sticlă, de olărit, confecție și broderie tradițională, de croitorie populară, de sculptură, aici l-am lăsat pe Serafim, cu uneltele lui.

                    „Serafim este un om cuminte, harnic, face de toate singur, sculptează în lemn foarte frumos, cruci şi icoane, cu o singură mână. De altfel, naşii lui, familia Florin şi Constanţa Ciovârtă, din Muncelu, judeţul Varancea, a promis că o să-l îndrume, o să-i doteze atelierul de sculptură, care este viaţa lui, pasiunea lui, prin sculptură simte că trăieşte, are un sens în viaţă, aici şi-a descoperit darul de a sculpta, dar de la Dumnezeu. La botez a primit un nume de sfânt, Serafim, care înseamnă speranţă”, ne-a spus preotul Ilarion Mâţă, preot paroh al Bisericii „Sfântul Gheorghe”, preşedinte al Asociaţiei „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” din Hârja.

                    Mi-am luat rămas bun de la tânărul Serafim, cu speranţa că, în scurt timp, cu sprijinul Centrului, al Bisericii, al oamenilor cu suflet mare, va putea să meargă, dorindu-şi foarte mult proteze, însă mai are nevoie de încă câteva operaţii foarte complicate. Dacă aveţi drum pe la Hârja, căutaţi-i pe preotul Ilarion şi pe curajosul nostru Serafim.

                    A fost odată Știința…

                    Componenții fostei echipe de fotbal a Universității băcăuane s-au reîntâlnit după aproape cinci decenii

                    Incapabil să-și descifreze viitorul, fotbalul băcăuan își rememorează trecutul. Onorându-l așa cum se cuvine. Sâmbătă, în aula Universității „Vasile Alecsandri” s-au reîntâlnit, după aproape cinci decenii, componenții fostei divizionare B Știința Bacău. Inutil de precizat că „reunirea lotului” s-a desfășurat sub semnul marilor emoțiilor. Și, evident, al aducerilor aminte. În unele cazuri, amintirea fotbaliștilor supli, cu zâmbete de actori de cinema s-a suprapus mai greu peste imaginea de azi a domnilor cu vârste și chipuri de bunici.

                    „Îmi cer scuze, dar nu cred vă cunosc. Cine sunteți dumneavoastră?”, l-a întrebat Nicolae Vătafu pe unul dintre cei prezenți. „Cum, Nicule, nu-ți recunoști fostul coleg de la Dinamo Bacău? E Radu Țuțuianu” a izbucnit în râs fostul conducător al Științei, Corneliu Costinescu, inițiatorul acestui proiect „Remember Știința”, care s-a materializat după aproape doi ani de căutări.

                    „N-a fost deloc ușor să ne strângem laolaltă dar mă bucur că am reușit, în sfârșit, să o facem”, a declarat profesorul Costinescu, care a promis că, de acum înainte, reunirea va avea loc anual. Ca în urmă cu 40-50 de ani, când, pe lângă statutul de fotbaliști la Știința Bacău, îl aveau și pe cel de studenți (care la Educație Fizică și Sport, care la Istorie, care la Geografie sau chiar Matematică), oamenii noștri au luat loc în aula Universității. Ca și atunci, majoritatea au bătut cale lungă, venind de prin toate colțurile țării: de la Târgu-Jiu și Vaslui, de la Galați și Târgoviste, de la Brașov și Turnu-Severin.

                    Și tot ca mai ieri, s-au ridicat în picioare, răspunzând la apel: Margasoiu, Stroe, Boiangiu, Mihalache, Diceanu, Neagu, Sdrobiș, Țuțuianu, Săvulea, Bălan, Codreanu, Ungureanu, Bâlc, Ciocoiu, Hermeziu, Marici, Mară și Neșteanu. Alături de ei s-au aflat doi dintre conducătorii echipei de atunci, președintele Costinescu si profesorul Șaradici, dar și căpitanul lui Dinamo Bacău, Nicolae Vătafu. Nu au fost uitați nici cei dispăruți, în memoria lor ținându-se un moment de reculegere. Legătura cu prezentul au făcut-o, în calitate de amfitrioni, rectorul Universității „Vasile Alecsandri”, Carol Schnakovszky și directorul CS Știința, Florin Grapă. „Dumneavoastră ați făcut sport cu sufletul. Din păcate, astăzi, totul e pe bani”, a subliniat Florin Grapă.

                    „Sunt foarte impresionat de întâlnirea dumneavoastră. Să știți că în adolescență, am jucat și eu într-un meci de C, la Mureșul Toplița, dar l-am jucat doar pentru faptul ca juniorul titular lipsea de la teren în acea zi”, a mărturisit rectorul Schnakovszky.

                    „Știința a fost un copil teribil al fotbalului băcăuan, care a pornit-o în 1965 de jos, din Onoare și a ajuns până în Divizia B, fiind la un pas de promovarea în A în 1974, anul dinantea mutării echipei la Onești. Vreau să mai precizez că toate promovările au fost reușite de pe primul loc și că tot acest parcurs a fost realizat cu un lot alcătuit în întregime din studenți”, a punctat Corneliu Costinescu.

                    „Noi am făcut și școală, și fotbal”, a subliniat Margasoiu, în timp ce Stroe a amintit că, „pentru noi toți, care ne-am realizat profesional și datorită fotbalului, Știința a fost un club de suflet”. Foștii jucatori ai Științei și-au amintit apoi și de barajul de promovare în B într-o grupă cu Metalul Plopeni, Metalul Târgoviște si UMU Medgidia, și de primele de victorie, uneori în valoare de numai…zece lei, și de escapadele în căminul studențesc al fetelor, și de confruntșrile cu concitadina Dinamo/ Sport Club Bacău, fie ele amicale deloc…amicale, în care legendarul Aristică Ghiță îl fugărea pe Ion Mihalache, fie ele oficiale, cum a fost „dubla” de B din 1974-’75.

                    Poveștile au continuat pe toată durata după-amiezei de sâmbătă, pe care foștii componenți ai Științei și-au petrecut-o la un pahar cu vorbă (și nu doar de vorbă) la restaurantul complexului EMD. Lui Ciocoiu, Țuțuianu și Bâlc li s-au alăturat, în calitate de gazdă primitoare fostul preșdintele de onoare al FCM Bacău, Sergiu Sechelariu, dar și fostul atacant băcăuan, Daniel Scânteie, care a împlinit chiar sâmbătă vârsta de 49 de ani.

                    „A fost o atmosferă minunată, pentru care vreau să mulțumesc celor de la EMD și în mod personal domnului Sergiu Sechelariu”, a declarat Corneliu Costinescu, care a adăugat, zâmbind: „Stând la povești, am putut afla mai multe dintre isprăvile pe care le făceau în timpul liber, evident, fără știrea mea, foștii mei jucători de la Știința. La anul, când ne vom întâlni din nou, sper să aflu și mai multe. Iar peste alți doi ani, trebuie să mă țin tare deoarece am programat o altă întâlnire de suflet: cea cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea lui Dinamo Bacău”.

                    Privind spre viitor, fotbalul băcăuan continuă să-și retrăiască trecutul.

                    Dani Martin, vicecampion european!

                    O nouă reușită de excepție pentru înotătorul băcăuan Daniel Martin. Sportivul legitimat la SCM Bacău s-a încununat sâmbătă vicecampion continental de juniori în proba de 200 metri spate la Campionatul European de la Netanya (Israel).

                    În finala probei, înotătorul pregătit de Iulian Matei a stabilit un nou record național, parcurgând cei 200 de metri cu timpul de 1:58.72. Aurul a fost adjudecat de înotătorul rus Kliment Kolesnikov, care a stabilit timpul de 1:57.73, in timp ce pe ultima treapta a podiumului a urcat un alt reprezentant al Rusiei, Nikita Tretyakov.

                    În prima finală la care a participat la Europenele din Israel, cea de 100 metri spate, Dani Martin s-a clasat al optulea.

                    Mii de somații emise de Primăria Dărmăneștiului

                      În cadrul ședinței Consiliului Local al orașului Dărmănești, ce a avut loc cu câteva zile în urmă, primarul acestei localități Constantin Toma a făcut cunoscută o situație fără precedent.

                      “Analizând activitatea Primăriei orașului Dărmănești, Curtea de Conturi a constatat că între anii 2012 – 2014 Unitatea Teritorial Administrativă nu a intreprins nici o acțiune de executare silită. Astfel, prin prescrierea sumelor, în anul 2016 s-au pierdut 54 de miliarde de lei vechi!”, a declarat primarul Dărmăneștiului, Constantin Toma menționând și faptul că încă 114 miliarde de lei vechi nu au fost încasați.

                      În această situație, în orașul de la confluența Uzului cu Trotușul au fost emise un mare număr de somații, atât către persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice. Constantin Toma (foto), edilul – șef al Dărmăneștiului, a argumentat această acțiune menționând:

                      ”De la 1 ianuarie 2017 și până în ziua de 23 iunie a acestui an au fost emise 75 de somații, pentru recuperarea sumei de 10 miliarde de lei vechi, de la persoanele fizice datoare și am reușit astfel ca să încasăm 4 miliarde de lei vechi. Pentru persoanele juridice s-au emis 3037 somații, pentru a recupera circa 54 de miliarde de lei vechi.

                      Doar 2,5 miliarde au putut fi recuperate până în prezent din această sumă! Nu este ‘un moft’ al meu pentru că vrem ca să facem aceste executări silite, pentru care ‘am umplut ‘ orașul de somații! Toate firmele au primit înștiințările de plată ce sunt prevăzute în Codul Fiscal și după aceste somații pot primi și popriri! Această măsură a fost și pentru cei dinaintea noastră, ce nu au făcut nimic, o obligație!” .

                      Menționând faptul că “suntem neacoperiți cu salariile celor 96 de angajați ai Primăriei orașului Dărmănești, după creșterea cu 20 la sută a salariilor de la 1 februarie”, edilul – șef Constantin Toma a făcut cunoscut faptul că în această localitate “sunt circa 500 de firme iar la trei dintre acestea s-au pus sechestre, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în Dărmănești! Aceste firme au avut datorii în sumă de peste 60 000 lei”.