Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, luni, să respingă solicitarea lui Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin. Astfel, al doilea tur al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe 8 decembrie 2024, între Călin Georgescu și Elena Valerica Lasconi.

Decizia CCR: Respectarea votului popular

Președintele CCR, Marian Enache, a anunțat luni seară hotărârea luată în unanimitate de judecătorii constituționali:

1. Confirmarea și validarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurate pe 24 noiembrie 2024.
2. Organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie 2024.

„Prin această decizie, Curtea a conferit efectivitate competențelor înscrise în Constituția României, respectând votul popular exprimat. Contestația depusă de candidatul Terheș Cristian a fost respinsă ca neîntemeiată, iar diferențele de voturi constatate nu relevă fraude care să justifice anularea rezultatului”, a explicat președintele CCR.

Fără renumărare a voturilor din Diaspora

Un aspect important al deciziei a fost legat de voturile exprimate în Diaspora. Marian Enache a menționat că acestea nu au fost contestate de Cristian Terheș, astfel încât nu a fost necesară o renumărare.

„Chiar dacă au existat diferențe de voturi, acestea sunt considerate posibile erori materiale fără relevanță în reconfigurarea clasamentului candidaților. În absența unor dovezi privind fraude, rezultatele rămân valabile”, a subliniat Enache.

Context și pași următori

Joia trecută, CCR ceruse Biroului Electoral Central să renumere voturile valabil exprimate și cele nule din primul tur. Cu toate acestea, analiza completă a situației nu a indicat fraude care să afecteze clasamentul final.

Decizia CCR va fi publicată în Monitorul Oficial, moment din care va începe oficial campania electorală pentru turul al doilea.

Călin Georgescu și Elena Valerica Lasconi, în finala prezidențială

Cei doi candidați care au obținut cele mai multe voturi în primul tur se vor confrunta pe 8 decembrie pentru funcția de președinte al României. Călin Georgescu, candidat susținut de o alianță politică largă, și Elena Valerica Lasconi, susținută de o coaliție progresistă, își vor intensifica campaniile în zilele următoare, într-o cursă electorală care promite să fie strânsă.

În urma centralizării proceselor verbale din toate cele 20.059 secții de votare (100%), Partidul Social Democrat (PSD) se află pe primul loc în preferințele electoratului pentru Senat, cu un procent de 22,30% din voturi, conform datelor oficiale publicate luni pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP).

Pe locul al doilea în clasament se află Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care a obținut 18,30% din voturile valabil exprimate. Partidul Național Liberal (PNL) urmează pe locul al treilea cu 14,28% din opțiunile alegătorilor.

Pe măsură ce procesul electoral s-a încheiat, alte partide din spectrul politic au înregistrat procente semnificative, în ordinea descrescătoare a rezultatelor: Uniunea Salvați România (USR) cu 12,26%, Partidul SOS România cu 7,76%, și Partidul Oamenilor Tineri cu 6,39%. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) se află la un nivel similar, cu 6,38% din voturi.

Partidele mai mici continuă să atragă un număr semnificativ de alegători, dar nu suficient pentru a obține un loc important în topul preferințelor. Astfel, formațiunea Sănătate Educație Natură Sustenabilitate SENS a obținut 2,84%, iar Forța Dreptei a primit 1,88%.

De asemenea, Partidul Social Democrat se află pe primul loc și în preferințele electoratului pentru Camera Deputaților, cu 21,96% din voturi, conform aceleași centralizări a proceselor verbale. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ocupă din nou locul al doilea, cu 18,01%, iar Partidul Național Liberal (PNL) se află pe locul al treilea cu 13,20%.

În continuare, în ordinea procentuală, pe locurile următoare se află: Uniunea Salvați România (USR) cu 12,40%, Partidul SOS România cu 7,36%, și Partidul Oamenilor Tineri cu 6,46%. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) urmează cu 6,34%. Partidele mici continuă să influențeze, cu Sănătate Educație Natură Sustenabilitate SENS obținând 2,99%, iar Forța Dreptei înregistrând 2,05%.

Aceste rezultate subliniază o diversificare a opțiunilor politice, cu o competiție strânsă între partidele mari și micile formațiuni politice care continuă să influențeze peisajul politic românesc. Se preconizează că aceste cifre vor avea un impact semnificativ în viitoarele decizii politice și în strategia partidelor pentru următoarele runde electorale.

Conform unui comunicat emis de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), alegerile parlamentare din județul Bacău s-au desfășurat în condiții normale de legalitate și siguranță publică, fără a fi înregistrate evenimente care să afecteze derularea procesului de vot. Structurile MAI, care au avut atribuții esențiale în organizarea și protejarea procesului electoral, au monitorizat îndeaproape misiunile desfășurate pe tot parcursul zilei de vot.

În cadrul acestora, aproximativ 1.000 de angajați ai MAI, inclusiv polițiști, jandarmi, pompieri, polițiști de frontieră și personal din alte structuri, au fost mobilizați pentru asigurarea ordinii publice, protejarea celor 640 de secții de vot și gestionarea sesizărilor referitoare la posibile incidente electorale. Activitățile au fost coordonate și monitorizate continuu de Centrul Operațional Județean Bacău.

Deși procesul electoral a decurs într-un cadru de normalitate, au fost înregistrate 8 sesizări legate de posibile contravenții sau infracțiuni. Dintre acestea, 4 nu s-au confirmat, 3 au fost verificate și confirmate, iar una este încă în curs de investigare. În urma acestor verificări, au fost aplicate 7 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 7.200 de lei. De asemenea, se află în desfășurare o anchetă referitoare la o posibilă infracțiune.

Cele mai frecvent semnalate fapte s-au referit la provocarea de scandal în zonele adiacentă secțiilor de votare, însă, în ciuda acestora, autoritățile au reușit să mențină un climat de siguranță și legalitate.

Ministerul Afacerilor Interne a reiterat angajamentul de a îndeplini cu responsabilitate misiunile sale, atât cele curente, cât și cele legate de asigurarea unui mediu sigur pentru următoarele procese electorale.

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a oferit luni o declarație referitoare la procesul de renumărare a voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale, menționând că, din informațiile de care dispune, „nu există diferențe semnificative” în rezultatele acestuia. Greblă a precizat că procesul de renumărare este coordonat de Biroul Electoral Central (BEC), iar AEP nu este responsabilă de deciziile luate în acest sens.

„Eu reprezint AEP. Decizia pe care a adoptat-o Curtea Constituțională a României (CCR) a obligat BEC, împreună cu Birourile Electorale Județene, să renumere toate voturile din țară și din străinătate”, a afirmat Greblă într-o intervenție la Digi24. Potrivit acestuia, procesul de centralizare a rezultatelor este în curs de desfășurare, iar BEC va trimite documentația către CCR în scurt timp, pentru a permite instanței constituționale să se pronunțe asupra validității acestora.

Greblă a adăugat că, deși rezultatele nu au fost încă publicate, acestea vor fi făcute publice după ce vor fi puse la dispoziția CCR, care are opțiunea de a le difuza sau de a le include în motivarea deciziei sale, ce urmează a fi adoptată în cadrul ședinței din aceeași zi. „Este decizia BEC, probabil că, după ce vor fi puse la dispoziția CCR, aceasta are posibilitatea să le dea publicității sau le vom regăsi în motivarea pe care CCR o va face la decizia care sper să fie adoptată astăzi”, a explicat președintele AEP.

Referitor la întrebările legate de situația voturilor după renumărare, Greblă a subliniat că nu există modificări semnificative. „Din ce am constatat, nu există diferențe semnificative în ceea ce privește numărarea și renumărarea voturilor. Eu vorbesc din numele AEP, nu din partea BEC, dar, în urma informațiilor din teritoriu, nu am observat modificări substanțiale”, a adăugat acesta.

În același context, Curtea Constituțională a României urma să dezbată luni, 2 decembrie, solicitarea lui Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, privind anularea rezultatelor din primul tur al scrutinului, cerere formulată în urma unui apel la BEC pentru renumărarea voturilor valabil exprimate și a celor nule. Tot luni, CCR ar urma să ia în discuție și confirmarea sau invalidarea rezultatului alegerilor.

Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, programat pentru 8 decembrie, ar fi trebuit să înceapă pe 29 noiembrie, dar a fost amânată până la clarificarea procesului de renumărare a voturilor.

Europarlamentarul Dragoș Benea a adus în discuție, într-o declarație publică, impactul negativ al existenței unor formațiuni politice care au clonat identitatea Partidului Social Democrat în județul Bacău. Acesta susține că fenomenul a afectat rezultatele corecte ale alegerilor, generând confuzie în rândul electoratului.

„Se afirmă, nu fără just temei, că votanții au mereu dreptate. Asta, dacă lupta electorală e una dominată de fair-play şi se poartă cu mijloace oneste, spre atingerea unor scopuri oneste. Dar, când pe buletinul de vot se regăsesc escrocherii electorale precum PSD unit sau PSD independent, ale căror sigle şi acronime clonează PSD original, nu mai putem vorbi de un rezultat corect la urne, ci de unul profund viciat”, a declarat Dragoș Benea.

Potrivit europarlamentarului, în județul Bacău, aceste formațiuni „clone” au „mâncat” un număr semnificativ de voturi de la PSD, contribuind la rezultatul final sub așteptări al partidului:

• 13.000 de voturi la Camera Deputaților
• 7.600 de voturi la Senat

Dragoș Benea a subliniat că, deși PSD s-a impus în principalele municipii și orașe din județ, precum Bacău, Onești, Comănești, Moinești, Buhuşi şi Târgu Ocna, aceste realizări sunt umbrite de tacticile „neoneste” ale formațiunilor care au clonat identitatea PSD.

„Votanții noştri – cărora le mulțumesc odată în plus – au pus ştampila pe cele două falsuri politice, mai ales pe PSD unit, al cărui scor în județ ne-a privat de un rezultat şi mai concludent, care să înceapă cu cifra 3. În realitate, dacă însumăm voturile obținute de PSD şi PSD unit, ajungem la aproximativ 70.000 de voturi la Camera Deputaților şi peste 70.000 la Senat – cifre care oglindesc adevărata dimensiune a votului social-democrat din 1 Decembrie”, a mai adăugat Benea.

În final, acesta a transmis un mesaj de mulțumire votanților, inclusiv celor care, din cauza confuziei, au votat cu formațiunile-clonă: „Mulțumesc tuturor votanților care au pus ştampila pe PSD, dar şi pe clonele PSD unit & PSD independent: e clar că aceşti cetățeni, în mod premeditat induşi în eroare, au urmărit să voteze cu PSD. Din punctul nostru de vedere, vorbim despre unul şi-acelaşi lucru, respectiv voturi pentru PSD.”

Declarația reflectă nemulțumirea liderilor PSD față de practicile considerate „neloiale” în campania electorală, dar și o încredere solidă în susținerea continuă a electoratului social-democrat.

Începând din aceasta lună, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău are cel mai avansat robot cu formă umană din lume. Este vorba de AMECA, robot instalat în cadrul laboratorului de Inteligență Artificială al Facultății de Inginerie.

Este primul robot de acest gen instalat în România. Robotul va fi utilizat în activitatea didactică și de cercetare, fiind o platformă de dezvoltare ce integrează atât inteligența artificială, cât și un corp artificial, utilizând cele mai noi tehnologii.

Studenții și cadrele didactice vor putea extinde aria de învățare a robotului, prin aplicații scrise în Python, folosind sistemul de operare Tritium, specific acestui robot.

AMECA folosește microfoane încorporate, camere binoculare montate pe ochi, o cameră pentru piept și un software de recunoaștere facială pentru a interacționa cu publicul. De asemenea, are brațe motorizate articulate, degete, gât, trăsături faciale și nu în ultimul rând poate clipi.

Prin această realizare Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău se concentrează pe introducerea unor tehnologii inovatoare în partea didactică și de cercetare, putând astfel pregăti specialiștii de mâine.

Această investiție a beneficiat de finanțarea obținută de universitate în cadrul proiectului PNRR  – „Dezvoltarea competențelor pentru profesiile viitorului prin digitalizare la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău”, cod 1417575938.

Astăzi, 2 decembrie, începem să simțim tot mai intens atmosfera Crăciunului, iar tradițiile încep să prindă contur în casele și comunitățile din România.

De la împodobirea bradului până la pregătirea colindelor, românii păstrează cu drag obiceiurile de sărbători, adaptându-le vremurilor moderne.

În satele tradiționale, gospodinele își fac planuri pentru masa festivă, care va include preparate clasice precum sarmalele, cozonacii și cârnații, rețete transmise din generație în generație. În același timp, copiii își pregătesc repertoriul de colinde, păstrând vie această tradiție străveche, chiar dacă în orașe colindatul este mai puțin practicat.

Împodobirea bradului este un moment special pentru multe familii, un simbol central al sărbătorilor, iar magazinele sunt deja pline de globuri și instalații luminoase care să aducă strălucirea Crăciunului în fiecare casă.

Târgurile de Crăciun, deschise în marile orașe, atrag mii de vizitatori cu produse tradiționale, vin fiert și decorațiuni artizanale, oferind o combinație între vechi și nou, între obiceiurile locale și influențele internaționale.

O tendință recentă este decorarea caselor și curților cu instalații spectaculoase de lumini, inspirată de tradițiile occidentale, care aduce un plus de magie sărbătorilor.

Pe lângă bucuria pregătirilor, Crăciunul este și un prilej de solidaritate, iar în această perioadă numeroase organizații lansează campanii de colectare de alimente, jucării sau haine pentru cei mai puțin norocoși.

Deși lumea modernă a adus schimbări în modul în care sărbătorim Crăciunul, esența acestei sărbători rămâne aceeași: reunirea familiilor, generozitatea și bucuria de a dărui. Astăzi, pe 2 decembrie, românii se pregătesc să aducă în casele lor spiritul Crăciunului, onorând tradițiile care continuă să le definească identitatea.

Codul Fiscal reglementeaza sistemul fiscal din Romania, iar acesta include mai mult taxe si impozite pe venituri, pe care contribuabilii trebuie sa le plateasca. Este extrem de important sa intelegem cum functioneaza acestea, pentru a evita penalizarile.

Cum functioneaza impozitul pe venit in Romania?

Impozitul pe venit in Romania este stabilit la 10% pe venituri din salarii, chirii, pensii, investitii si activitati independente. Insa acest impozit se aplica la venitul net, nu la cel brut. De exemplu, daca ai un salariu NET de 3000 de LEI (salariu brut de 5091 LEI), impozitul se va aplica la suma de 3000 LEI.

Plata acestui impozit se face lunar, in cazul in care venitul este din salariu, si anual sau trimestrial pentru celelalte categorii de venituri.

In cazul in care veniturile tale nete depasesc valoarea unui salariu minim, atunci esti obligat sa completezi si sa depui la ANAF Declaratia Unica, documentul in care iti declari veniturile si contributiile pe care le datorezi statului. Aceasta Declaratie Unica se depune anual.

Impozite pe venit in functie de domeniul de activitate

Mentionam mai sus ca impozitul pe venituri se aplica pentru mai multe categorii. In continuare, iti voi vorbi mai pe larg despre acestea.

Salarii

Asa cum spuneam si putin mai sus, impozitul pe venit este stabilit ca si cota unica de 10% aplicata venitului brut din salariu. In acest caz, angajatorul este cel responsabil de retinerea impozitului si virarea acestuia catre bugetul de stat al Romaniei.

Pe langa acest impozit de 10%, salariu este supus si altor contributii:

 CAS – contributie pentru asigurari sociale pentru pensii – se retine 25% din venitul brut

 CASS – contributie pentru asigurari sociale de sanatate – se retine 10% din venitul brut

 CAM – contributie asiguratorie pentru munca – este suportata de catre angajator si este stabilita la 2.25%

Insa asa cum spuneam si mai sus, angajatul nu trebuie sa faca nimic pentru plata acestor impozite. Angajatorul este cel care trebuie sa retina la sursa si sa le vireze catre stat toate aceste impozite si contributii.

Jocuri de noroc

In anul 2022, a intrat in vigoare noua lege despre impozitul pe jocuri de noroc. Desi initial se spusese ca veniturile obtinute din jocuri de noroc vor fi impozitate cu 40%, Guvernul a stabilit, in sedintele cu reprezentantii din industrie, ca veniturile din gambling vor fi impozitate conform urmatoarei grile, asa spune site-ul cazino-uri.ro.

 Pentru retragerile de pana in 10.000 de LEI – se va retine la sursa un impozit de 3%

 Pentru retrageri intre 10.001 LEI si 66.750 LEI inclusiv – se va retine la sursa un impozit de 300 LEI + 20% din ceea ce depaseste suma de 10.000 de LEI

 Pentru retrageri de peste 66.750 LEI – se va retine la sursa un impozit de 11.650 LEI + 40% din ceea ce depaseste suma de 66.750 LEI.

Deoarece impozitul este retinut la sursa (de catre cazino), jucatorul care retrage banii primeste doar venitul net (suma retrasa – impozitul datorat).

Asadar, de exemplu, daca retragi 10.000 de LEI, vei primi dar 9700 de LEI, deoarece 300 vor fi retinuti de catre cazino si virati catre bugetul de stat al Romaniei.

Activitati independente

Veniturile obtinute din activitatile independente sunt impozitate cu aceeasi cota unica de 10% din venitul net. In functie de incasari, activitatile independente pot fi taxate astfel:

 Impozit pe venit – 10% din venitul net lunar

 CAS (25%) – doar daca veniturile tale depasesc cel putin 12 salarii minime brute pe economie pe an

 CASS (10%) – daca venitul tau anual depaseste cel putin 6 salarii minime brute

Daca realizezi venituri din activitati independente, atunci trebuie sa completezi Declaratia Unica prin care iti declari veniturile si sa o depui la ANAF.

Investitii

Si veniturile din investitii sunt supuse taxelor si impozitelor. Veniturile din investitii includ dividende, sume de bani obtinute prin dobanzi bancare, tranzactii pe bursa.

 Dividende – impozitul pe dividende este de 8%. Se aplica si CASS de 10% daca veniturile pe care le obtii din dividende depasesc cel putin 6 salarii minime pe an.

 Dobanzi – retinerea se face la sursa. Impozitul pe venit din dobanzi este stabilit la 10%

Altele

Exista si alte tipuri de venituri care pot fi impozitate, asa cum spuneam si mai sus in acest articol.

 Chirii – veniturile din chirii sunt impozitate cu 10% din valoarea neta si se poate aplica si CASS e 10% daca aceste venituri anuale depasesc cel putin 6 salarii minime brute

 Contracte cu drepturi de autor – veniturile obtinute din drepturile de autor sunt impozitate cu 10% din veniturile nete.

 Criptomonede – tranzactiile cu criptomonede sunt extrem de intalnite in anul 2024. In Romania, veniturile obtinute din tranzactionarea cu criptomonede sunt impozitate cu 10%. Acest impozit este aplicat strict profitului obtinut.

In concluzie, impozitarea in Romania depinde in functie de tipul de venit si de pragurile stabilite de lege. De la salarii si pana la venituri realizate din jocuri de noroc sau activitati independente, fiecare categorie de venit are reguli fiscale specifice.

Echipele RAJA intervin astăzi – 02 decembrie 2024 pentru remedierea unei avarii survenite la nivelul conductei de alimentare cu apă, cu diametrul de 150 mm, de pe strada Eduard Sechel din orașul Onești, județul Bacău.

În vederea executării lucrărilor se reduce presiunea apei potabile, în intervalul orar 08.30 – 13.30, consumatorilor din cartierul 6 Martie, iar la etajele superioare ale imobilelor se poate înregistra lipsa totală a acesteia.

Ne cerem scuze tuturor abonaților afectaţi, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție fac tot posibilul pentru remedierea avariei şi reluarea furnizării apei potabile la parametri optimi în cel mai scurt timp.

Biroul de Comunicare

După numărarea tuturor buletinelor de vot din județul Bacău, rezultatele detaliate pentru Senat și Camera Deputaților arată preferințele alegătorilor și reflectă atât continuitatea, cât și schimbările din peisajul politic local.

Rezultate complete – Senat

1. Partidul Social Democrat (PSD): 64.057 voturi (26,90%)
2. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 42.292 voturi (17,76%)
3. Uniunea Salvați România (USR): 26.266 voturi (11,03%)
4. Partidul Național Liberal (PNL): 25.708 voturi (10,80%)
5. Partidul S.O.S. România: 25.089 voturi (10,54%)
6. Partidul Oamenilor Tineri: 15.981 voturi (6,71%)
7. Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS): 7.881 voturi (3,31%)
8. Partidul Social Democrat Unit (PSDU): 7.626 voturi (3,20%)
9. Forța Dreptei: 4.411 voturi (1,85%)
10. Dreptate și Respect în Europa pentru Toți (DRET): 3.644 voturi (1,53%)
11. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR): 3.528 voturi (1,48%)
12. Reînnoim Proiectul European al României (RPER): 2.336 voturi (0,98%)
13. Partidul Ecologist Român (PER): 1.600 voturi (0,67%)
14. Patrioții Poporului Român (PPR): 1.480 voturi (0,62%)
15. Partidul Noua Românie (PNR): 1.205 voturi (0,51%)
16. Alianța Național Creștină (ANC): 1.059 voturi (0,44%)
17. Partidul Social Democrat Independent (PSDI): 819 voturi (0,34%)
18. Partidul Național Conservator Român (PNCR): 765 voturi (0,32%)
19. România Socialistă: 726 voturi (0,30%)
20. Partidul România în Acțiune (PRA): 712 voturi (0,30%)
21. Partidul Patria: 493 voturi (0,21%)
22. Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN): 238 voturi (0,10%)

Rezultate complete – Camera Deputaților

1. Partidul Social Democrat (PSD): 56.700 voturi (23,91%)
2. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 40.925 voturi (17,26%)
3. Partidul Național Liberal (PNL): 26.630 voturi (11,23%)
4. Uniunea Salvați România (USR): 24.983 voturi (10,53%)
5. Partidul S.O.S. România: 24.882 voturi (10,49%)
6. Partidul Oamenilor Tineri: 15.184 voturi (6,40%)
7. Partidul Social Democrat Unit (PSDU): 13.151 voturi (5,55%)
8. Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS): 7.661 voturi (3,23%)
9. Forța Dreptei: 3.901 voturi (1,64%)
10. Dreptate și Respect în Europa pentru Toți (DRET): 3.595 voturi (1,52%)
11. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR): 3.265 voturi (1,38%)
12. Reînnoim Proiectul European al României (RPER): 2.267 voturi (0,96%)
13. Oana-Mihaela Secară: 1.677 voturi (0,71%)
14. Partidul Ecologist Român (PER): 1.570 voturi (0,66%)
15. Patrioții Poporului Român (PPR): 1.148 voturi (0,48%)
16. Alianța Național Creștină (ANC): 1.018 voturi (0,43%)
17. Partidul Noua Românie (PNR): 882 voturi (0,37%)
18. Partidul România în Acțiune (PRA): 804 voturi (0,34%)
19. George-Bogdan Stoian: 795 voturi (0,34%)
20. Partidul Social Democrat Independent (PSDI): 753 voturi (0,32%)
21. Asociația Macedonenilor din România: 743 voturi (0,31%)
22. Partidul Național Conservator Român (PNCR): 733 voturi (0,31%)
23. România Socialistă: 544 voturi (0,23%)
24. Uniunea Armenilor din România: 419 voturi (0,18%)
25. Partidul Patria: 389 voturi (0,16%)
26. Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”: 263 voturi (0,11%)
27. Uniunea Elenă din România: 263 voturi (0,11%)
28. Uniunea Sârbilor din România: 237 voturi (0,10%)
29. Forumul Democrat al Germanilor din România: 209 voturi (0,09%)
30. Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT.: 195 voturi (0,08%)
31. Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN): 193 voturi (0,08%)
32. Uniunea Croaților din România: 156 voturi (0,07%)
33. Asociația „Liga Albanezilor din România”: 142 voturi (0,06%)
34. Federația Comunităților Evreiești din România: 132 voturi (0,06%)
35. Liga Acțiunii Naționale (LAN): 118 voturi (0,05%)
36. Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România: 101 voturi (0,04%)
37. Uniunea Bulgară din Banat – România: 97 voturi (0,04%)
38. Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulmani din România: 87 voturi (0,04%)
39. Uniunea Democratică Turcă din România: 82 voturi (0,03%)
40. Forumul Cehilor din România: 62 voturi (0,03%)
41. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România: 54 voturi (0,02%)
42. Uniunea Ucrainenilor din România: 52 voturi (0,02%)
43. Uniunea Polonezilor din România: 52 voturi (0,02%)
44. Uniunea Culturală a Rutenilor din România: 44 voturi (0,02%)

Partidul Social Democrat își menține poziția de lider în județ, urmat de Alianța pentru Unirea Românilor, care își continuă ascensiunea. Rezultatele arată și o diversitate tot mai mare, cu partide emergente și formațiuni locale câștigând teren în fața partidelor tradiționale.

Registrul Auto Român (RAR) introduce certificatul RAR Auto-Pass, un document esențial pentru cei care doresc să vândă sau să cumpere un vehicul în România. Potrivit anunțului publicat pe pagina oficială de Facebook a instituției, acest certificat are scopul de a crește transparența pe piața auto și de a proteja cumpărătorii împotriva unor practici frauduloase, cum ar fi modificarea kilometrajului.

Cristian Bucur, directorul tehnic al RAR, a explicat utilitatea noului certificat:

„Vânzătorul care nu are nimic de ascuns și vrea să dea dovadă de bună credință are tot interesul să solicite acest document de la RAR pentru a vinde autovehiculul în condiții de transparență totală. RAR Auto-Pass este un instrument prin care putem diminua sau limita fenomenul de manipulare a unor date esențiale care pot face diferența la comercializarea unui autovehicul.”

Cum se obține certificatul RAR Auto-Pass?

Obținerea certificatului este simplă și nu necesită prezența fizică a vehiculului la reprezentanțele RAR. Vânzătorul sau cumpărătorul introduce în aplicația digitală dedicată numărul de identificare al vehiculului (VIN) și câteva date de identificare. În funcție de informațiile disponibile în baza de date a RAR, solicitantul va primi:

• Certificatul RAR Auto-Pass, în cazul în care există date relevante despre vehicul.
• Certificatul de negație, gratuit, dacă nu există informații înregistrate pentru respectivul VIN.

Documentul este emis imediat după plata unei taxe de 42 de lei și poate fi descărcat online, având o valabilitate de 60 de zile.

Ce informații oferă certificatul?

RAR Auto-Pass include date esențiale despre istoricul vehiculului:

• Succesiunea citirilor odometrului înregistrate la inspecțiile tehnice periodice (ITP) sau la reprezentanțele RAR.
• Detalii despre reparațiile minore efectuate în ateliere autorizate.
• Informații despre reparațiile majore necesare în urma unor accidente grave.
• Date despre inspecțiile tehnice și campaniile de rechemare inițiate de producător.

În viitor, certificatul ar putea include și date despre kilometrajul vehiculului înainte de importul în România, extinzând astfel transparența asupra întregului ciclu de viață al autoturismului.

Impact asupra pieței auto

Prin implementarea acestui document, RAR își propune să reducă semnificativ cazurile de fraudă, cum ar fi „cosmetizarea” vehiculelor uzate pentru a fi vândute la prețuri mai mari. De asemenea, certificatul oferă cumpărătorilor mai multă încredere în achizițiile lor.

Inițiativa vine ca răspuns la o problemă tot mai frecventă în piața auto din România și ar putea deveni un model de bune practici și pentru alte țări europene.

RAR Auto-Pass marchează un pas important către o piață auto mai corectă și mai transparentă. Cu un cost accesibil și proceduri simplificate, acest document are potențialul de a deveni un instrument indispensabil pentru vânzători și cumpărători de vehicule în România.