. interviu cu Victoria Iulişca, primar al comunei Pârgăreşti
– După 25 de ani v-aţi întors în satul natal. După alţi şase aţi candidat la funcţia de primar, câştigând alegerile din 2016, în competiţie cu trei bărbaţi. Cum a fost?
– Sunt născută, am copilărit, am învăţat şi am locuit în Pârgăreşti până în anul 1986, iar după căsătorie mi-am urmat soţul, stabilindu-ne în comuna Nicolae Bălcescu, unde am stat patru ani, după care, în 1990, soţul a fost transferat în Faraoani, acolo am locuit în postul de poliţie, unde el lucra, iar eu, din 1996, am devenit funcţionar în administraţia publică, până în 2011, la Faraoani. Soţul a ieşit la pensie şi, exact după 25 de ani m-am întors în satul meu natal, în Pârgăreşti, când, în sfârşit, mi s-a aprobat transferul. Şi la Faraoani, dar şi la Pârgăreşti, am lucrat ca asistent social, aceasta este profesia mea. Toată viaţa am dorit să fac ceva şi pentru comunitatea mea. Am preluat compartimentul social din Primăria Pârgăreşti în 2011 şi, categoric, am dorit mai mult, am ştiut că pot mai mult, astfel că, în martie 2016 m-am hotărât să candidez pentru funcţia de primar, la sugestia familiei, a prietenilor, a unor colegi de serviciu, dar şi a numeroşi cetăţeni din comună. De aceea sunt acum, aici, ca primar al comunei, susţinută de Partidul Naţional Liberal. Am fost patru candidaţi, trei bărbaţi şi o femeie şi, iată, s-a împlinit un an de când am fost validată pe funcţie. Am fost şi sunt un om de echipă, îmi doresc în continuare să lucrez în echipă, nimic nu poţi face singur. Am învăţat foarte multe lucruri, am văzut cum lucra şi ce a făcut în comuna Faraoani fostul primar Adrian Solomon, un om deosebit, a adus multe fonduri în comună şi aşa vreau să fac şi eu la Pârgăreşti. La întoarcerea mea în comună nu toate au avut culoarea roz, nici măcar albă, am avut suficienţi ani în care am fost marginalizată, nu intru acum în detalii, însă am depăşit prin muncă, prin perseverenţă acele momente şi mi-am văzut de drumul meu. Eu nu am făcut politică până atunci, mi-a plăcut meseria mea, m-am implicat total în sprijinirea unor familii cu probleme sociale, a copiilor fără familie, ştiţi câte probleme de acest gen sunt într-o comunitate, însă cu sprijinul Direcţiei de Protecţia Copiilor, cu unii oameni cu suflet mare, ; o asociaţie din Bucureşti, Tera, am reuşit să le rezolv. Treptat, după ce am fost aleasă primar, am predat altei persoane din primărie acest departament, însă mă implic şi în continaure în acest domeniu.
– În campania electorală v-aţi dus în faţa oamenilor cu o platformă, cu un program. Ce le-aţi promis oamenilor?
– Din 2011 până în 2016, oamenii din comună m-au văzut, m-au cunoscut direct în activitate, cu ocazia vizitelor la familii, cu alte probleme sociale. Eu nu am fost un salariat de birou, mi-a plăcut munca de teren, în mijlocul oamenilor. Nu le-am promis foarte multe lucruri, le-am spus că doresc o schimbare în comună şi acest lucru nu-l pot face decât împreună cu ei, cu echipa din primărie şi consilierii locali. PNL are şase consilieri, cinci are ALDE şi doi sunt de la PSD, le-am spus la toţi că în campanie am fost într-o competiţie, acum toţi avem aceeaşi misiune: să construim, să facem lucruri bune pentru cei care ne-au ales, fie ei liberali, pesedişti sau de la ALDE. Până acum sunt foarte mulţumită de activitatea CL, am reuşit să fim o echipă, multe hotărâri au fost aprobate cu unanimitate.
– Plecând de la afirmaţia dumneavoastră că vreţi să faceţi lucruri frumoase, că vreţi să lăsaţi ceva pozitiv în urmă, care sunt proiectele de început de activitate?
– Scopul meu principal este să modernizez infrastructura, aşa cred eu ca localnic, ca gospodar. Apoi, noi nu avem apă şi canalizare, apă este numai în Pârâu Boghii şi Pârgăreşti, cu o reţea veche, făcută de un comitet de iniţiativă, prin anii 80. Primăria a preluat această reţea în 2000-2004, s-a încheiat un contract de furnizare a apei cu CRAB, care nici nu ne-a preluat bine că, în iarnă, a întrerupt furnizarea apei trei săptămâni, din cauza neplăţii facturilor. La preluarea mandatului aveam facturi neachitate de 1,6 miliarde de lei. Am încercat să reeşalonăm datoriile, însă nu am reuşit, aşa că am început să verificăm în teren fiecare gospodărie branşată, unii aveau apometre, alţii, nu, am reuşit să montăm aceste aparate, le-am sigilat, a scăzut consumul am recuperat de la cetăţeni o parte din contravaloarea consumului, cealaltă parte s-a constatat că sunt pierderi pe reţea. Într-un am am virat la CRAB peste două miliarde lei, din facturile curente, mai avem de plătit 600 de milioane de lei. Acum, la această oră, am făcut demersurile pentru înfiinţarea unui sistem integrat de alimentare cu apă, suntem în faza de expertiză a reţelei vechi, să vedem cum stăm, apoi urmează studiul de fezabilitate. Avem şi alte alternative, însă toate la timpul lor. Important este că ne dorim acest proiect, fiind o cerinţă majoră şi un atribut al civilizaţiei: apă şi canalizare. Nu ştiu de ce, în toţi aceşti ani, Pârgăreştiul a rămas la urmă, însă am spus şi la partid, dar mai ales la Consiliul Judeţean, că eu vreau să scot din anonimat această comună, am reuşit să fim prinşi în Masterplanul judeţului, pentru această investiţie. Un alt obiectiv al meu, de fapt a fost primul de la prelaurea mandatului, a fost să actualizez strategia de dezvoltare a comunei şi să o aprob în Consiliul Local, fără această strategie de dezvoltare durabilă, nu putem accesa fonduri europene, în acest fel putem porni procedurile de depunere de proiecte. Am început, în toamnă cu un proiect prin PNDL, de reabilitare şi modernizare a iluminatului public. Luna această am depus un proiect, prin AFIR, pentru dotarea căminului cultural din Nicoreşti, recent modernizat, acolo sunt mulţi tineri şi dorim să le asigurăm condiţii pentru organizarea de activităţi culturale, de petrecere a timpului liber. Noi punem mare accent pe promovarea tineretului, el este viitorul, ei vor prelua, după noi, destinele comunei. Este vorba de 86.000 de euro, pentru achiziţionarea de costume populare, aparatură tehnică, calculatoare etc. Ne dorim să înfiinţăm un ansamblu folcloric, cum am văzut la Faraoani, vreau să reabilitez costumul popular specific. În 2016, am continuat lucrările de modernizare a Căminului cultural din Bahna, urmează să fie racordat la reţeaua electrică de 380 V. Am reuşit să preluăm şi căminul cultural din Satu Nou, de la o societate care îl preluase cu ani în urmă. Sperăm că, la anul, vom avea şi la Satu Nou, un cămin pregătit pentru activităţi specifice. Pârgăreşti nu are cămin cultural, intenţionăm să preluîm un imobil de la un cetăţean, însă mai durează. 2016 şi începutul anului 2017 au fost doi ani grei, am făcut multe lucruri, am mai preluat un proiect de la fosta administraţie, de extindere a reţelei de iluminat, este vorba de 60 de locuinţe, construite în anii din urmă, este o urgenţă pentru acei oameni, suntem în faza de licitaţie şi sperăm ca în două-trei luni, să finalizăm lucrarea, investiţie finanţată cu 10 miliarde de lei, bani de la Bugetul Local. Mai avem încă două extinderi de reţea electrică, una la Nicoreşti şi alta la Satu Nou. Iată, trei obiective importante, apă, canal şi reţea electrică, la care ne-a angajat în această perioadă.
– Am pornit de la infrastructura rutieră, despre care n-am mai vorbit.
– Avem două drumuri comunale, care ne leagă de celelalte comune vecine, este drumul 129, care ne leagă de satul Tuta, din Tg. Trotuş, cu extindere în Oneşti, un drum strategic, dacă avem în vedere ce se întâmplă cu podul de peste Trotuş, din Oneşti. Acest drum este paralel cu artera Oneşti-Tg. Ocna, Comăneşti. Acum, pe DC129 se execută nişte lucrări, de către Chimcomplex, am discutat apoi la CRAB, să vedem când încep lucrările la reţeaua de apă, pentru a şti când ne putem apuca de modernizarea acelui drum, acum doar îl vom balasta, nu are rost să investim în asfalt. Mai avem DC 128, Pârgăreşti-Bogdăneşti, cu legătură la Oituz. Avem DJ 116, care traversează comuna noastră şi iese la Oituz, însă acest drum scurtează distanţa, trece printr-o zonă construibilă, acolo este şi o mare fermă agricolă, deci şi această arteră este la fel de importantă. Pentru început, vom repara şi vom pune balastru. Vedeţi, peste tot suntem condiţionaţi de executarea, mai întâi, a reţelelor de apă şi canalizare. Ca şi în gopodăria proprie, şi la nivelul unei comune sunt foarte multe probleme, este nevoie de mulţi bani, însă, sunt sigură, cu o planificare foarte riguroasă, cu folosirea eficientă a banilor, vom reuşi să le ducem la bun sfârşit. Uitaţi, mai avem de regularizat două pâraie, care ne fac necazuri la ploi mai abundente, este vorba de Pârâul Boghii şi Bahna.
– Doamna primar, aveţi de lucru 10 ani de acum încolo. Nu am vorbit nimic despre şcoli, dotări, modernizări.
– Mai întâi avem nevoie de o sală de sport, este un teren de sport la Satu Nou, la şcoala coordonatoare, însă iarna, copiii fac orele de sport în clase. Avem copii talentaţi la sport, la muzică, la gimnastică. În comună sunt şase biserici, patru romano-catolice, o biserică ortodoxă şi una a cultului adventist. Au fost ajutate şi în anii trecuţi, intenţionăm să le sprijinim şi în anii următori, pe bază de proiecte, de necesităţile fiecăreia. Vă repet, avem nevoie de accesarea fondurilor europene, de proiecte bune, bine argumentate, deoarece bugetul local este sărac, nu avem societăţi mari, care să ne aducă venituri. Comuna Pârgăreşti nu a accesat niciun euro în toţi aceşti ani, absolut niciun euro, comuna Pârgăreşti nu are un metru de drum asfaltat, vorbesc de drumurile comunale. Nu pot să spun că nu s-au făcut lucrări importante în comună, s-au reabilitat şcolile, trebuie să mulţumim CJ pentru modernizarea drumului Pârgăreşti-Oituz, sub directa monitorizare a fostului primar Marius Gheorghiţă, un drum foarte important, însă avem deja probleme, este circulat de maşini de mare tonaj, care a distrus deja câteva porţiuni, cred că ar trebui limitat tonajul, altfel, în câţiva ani, rămânem fără asfalt. Noi nu putem interveni.
– Îmi spuneaţi la începutul convorbirii noastre că, la final, o să dezvăluiţi cel mai drag proiect al dumneavoastră. Despre ce este vorba?
– Sunt două. Vreau să aduc gaz metan în comună. Există reţea până la Tiseşti, făcută de administraţia Tg. Ocna şi, în timp, s-a extins până în satul Pârâu Boghii. Am discutat la diferite niveluri, urmează, în anii următori, să finalizăm proiectul, mai ales că conducta este la intrarea în comună. Tot în strategia de dezvoltare a comunei avem prins şi construirea unor cabinete medicale, avem doi medici de familie, care au cabinetele în clădirea primăriei, la etaj. Vă daţi seama, mulţi pacienţi sunt bătrâni, bolnavi, şi acum sunt nevoiţi să urce la etaj pentru investigaţii, consult, chiar dacă medicii merg şi la domiciliul lor. Aceasta este oglinda la zi a comunei Pârgăreşti, aceste sunt proiectele noastre pentru anii următori. Ba mai este un proiect: prin GAL „Valea Trotuşului”, ne-am propus să accesăm fonduri europene pentru achiziţionarea unui buldoexcavator, absolut necesar în comună. Suntem înscrişi, linia de creditare este deschisă, peste câteva luni, vom avea utilajul. Nu are rost să vorbim despre importanţa lui, este un utilaj bun la toate şi nu mai cheltuim mulţi bani de la buget, pentru închirieri de utilaje. Avem depozite de balastru, care nu ne-a costat mare lucru, doar transportul, astfel că vom putea începe lucrările de balastare a drumurilor comunale, în lungime de 17 km, plus că îl vom folosi şi iarna la deszăpeziri.
– Sunteţi membră a unui partid din opoziţie, am vorbit de multe şi interesante proiecte, credeţi că veţi primi sprijin de la CJ, de la Ministerul Dezvoltării?
– Eu am încredere în conducerea judeţului, în preşedintele Sorin Braşoveanu, eu lucrez cu Consiliul Judeţean, eu lucrez cu toţi consilierii, cu toţi cei cu funcţii de decizie, comuna Pârgăreşti, cetăţenii ei au aceleaşi drepturi, indiferent de opţiunile politice, la fel şi la Ministerul Dezvoltării, proiectele nu poartă sigla vreunui partid. Îmi pun mari speranţe, nădejdea şi în domnul vicepreşedinte Marius Gheorghiţă, care a fost opt ani primar la Pârgăreşti, sunt sigură că Pârgăreşti i-a rămas la şi în suflet.
Pârgăreşti
Comuna se află în sud-vestul județului, la sud de orașul Târgu Ocna, pe malul drept al Trotușului și pe malul stâng al afluentului său Oituz. Este străbătută de șoseaua județeană DJ116, care o leagă spre sud de Oituz şi spre nord de Târgu Ocna. Are în componenţă satele Bahna, Nicorești, Pârâu Boghii, Pârgărești (reședința) și Satu Nou. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei era de 4.445 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.845 de locuitori. Comuna nu exista la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost înființată în 1956 direct în forma actuală, pe teritoriul raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar în 1968, comuna a trecut la județul Bacău.
