– blocul nr. 12 de pe strada Nicolae Bălcescu a fost reabilitat termic doar pe fațada ce dă în curtea interioară – pentru că la finalul lucrărilor costurile au depășit cu mult estimările făcute de constructor, proprietarii care au vedere la stradă cer acum doar refacerea fațadei

Discuții pe marginea reabilitării fațadei blocului nr. 12 de pe strada Nicolae Bălcescu, situate peste drum de Complexul “Luceafărul”, au fost încă de la începutul lucrărilor. Șantierul a fost ridicat la imobilul cu 10 etaje și opt scări în anul 2016, iar lucrările au continuat și în anul 2017. Unii proprietari s-au declarat mulțumiți, însă, cei mai mulți au ridicat problema costurilor care au suferit modificări față de înțelegerile inițiale.

“Eu am reușit cu mari eforturi să mă achit față de constructor, însă, vreau să vă spun că am plătit triplu lucrarea executată pe cei 15 metri liniari cât are întinderea apartamentului meu la exterior. Inițial, înțelegerea a fost de 50 de lei metrul pătrat, însă prețul a tot crescut. Ulterior ni s-a spus că doar decopertarea este 50 de lei/mp, iar la acești bani s-au mai adăugat materialele, manopera și schela. Nu mai zic că au lucrat mizerabil constructorii, neținând cont de tâmplărie și ferestre”, declară un proprietar.

Un altul se declară nemulțumit de lipsa de comunicare cu reprezentanții Asociației de proprietari nr. 93 Central și constructor. Dacă prima fază a lucrărilor s-a făcut prin asociație, acum, fiecare proprietar are contract individual cu executantul.

“Au fost proprietari care și-au dat acordul pentru începerea lucrărilor, iar după un timp au refuzat să mai plătească și a trebuit să pună asociația banii. Ca să evităm astfel de situații, i-am spus constructorului să facă contract cu proprietarii și să-și recupereze singur banii de la ei. Noi ne dorim ca lucrarea să fie dusă la bun sfârșit, pentru că în situația vreunei nenorociri cauzate de căderea bucăților de tencuială peste pietoni, tot proprietarii vor fi trași la răspundere”, declară Corina Boghian, administrator.

După finalizarea lucrărilor executate la fațada din curtea interioară, proprietarii care au vedere spre hotelul “Moldova” i-au solicitat constructorului să ridice schelele și pe partea lor. În această fază de execuție, nu se mai reabilitează termic fațada blocului ci se decopertează peretele și se reface doar tencuiala. Firma care execută lucrarea este “Fair Build”, iar administratorul acesteia este Doina Budală.

“Cred că la mijloc este vorba de niște neînțelegeri, invocate de persoane rău voitoare. La noi, lucrurile sunt în ordine, dar se încearcă a se arăta că nu este așa. Ce se face, se face pentru comunitate, cu banii noștri, ai proprietarilor, pentru că primăria nu ne dă nimic. Am reabilitat fațada la destule apartamente fără să ni se plătească un ban într-un an de zile! Cu răbdare, o să găsim o soluție să ne recuperăm banii”, declară Doina Budală, administratorul firmei “Fair Build”.

Întreruperea furnizării apei potabile fie și numai pentru scurt timp în Slănic Moldova, situație apărută chiar acum două-trei zile, a trezit reacții categorice din partea unor localnici, care au acuzat din nou primăria. În rețeaua de apă a fost nevoie de lucrări de mentenanță, care au durat o noapte. Acum apa curge din nou la robinete.

„Noul director general al societății Apa Serv Salubriutate – scria pe pagina sa de Facebook fostul primar al Slănicului, Andrei Șerban -, sfătuit de un consiliu de administrație stufos și bine plătit, au decis sistarea apei pe un termen necunoscut, fără înștiințarea populației și a agenților economici, aflați încă în sezon turistic, cu hoteluri și pensiuni pline de turiști. Din păcate, calitatea apei potabile a scăzut considerabil în ultimul an, iar furnizarea acesteia are mult de suferit pe urma măsurilor și deciziilor luate de actuala conducere a Slănicului”.

Părerile sunt însă împărțite și în astfel de situații. „Apa a fost oprită numai câteva ore – spunea unul dintre locuitorii orașului. Au mai fost situații, dar am înțeles că a fost o situație de avarie și trebuiau luate măsuri”.

Cei mai afectați, chiar și în asemenea situații au fost, desigur, proprietarii de hoteluri și pensiuni din stațiune și, evident, turiștii. „Avem propriile noastre surse de alimentare cu apă – ne declara un proprietar de pensiune. Preluăm apă și din rețeaua orașului, când avem mai multă nevoie de ea, dar foarte rar. Am recurs la surse proprii de aliementare pentru că presiunea din rețeua publică este foarte mică și pot apărea oricând situații ca aceea de acum câteva zile, adică să lăsăm turiștii fără apă la robinete”

Situația apărută ne-a fost explicată și de primarul orașului, Gheorghe Baciu. „A fost necesar să se facă unele intervenții la bazinele de apă potabilă, datorită unor defecțiuni, pentru care a fost necesară oprirea furnizării apei – a spus edilul. S-a lucrat, însă, noaptea. Dar, chiar cu o zi înainte a fost o oprire accidentală de circa 40 de minute, pentru că atunci ne-am dat seama că nu funcționa o vană. Apa era oprită frecvent și înainte vreme în Slănic Moldova. Acum, dacă nu s-a mai oprit de mult timp, se face o mare problemă. A fost însă o situație de avarie, care nu a durat foarte mult”.

Slănicenii care acuză primăria de nereguli inclusiv la alimentarea cu apă potabilă arată cu degetul și spre noul management al Apa Serv Salubrizare. „După ce fostul administrator al acestei societăți a fost înlăturat pentru așa-zisa «incompetență profesională» – scria Adrian Șerban -, iată că «echipa de salvatori ai Slănicului» a adus în sprijinul cetățenilor «oameni capabili» să le ofere slănicenilor și turiștilor servicii publice «la cel mai înalt standard de calitate». Un aspect îngrijorător pentru toți slănicenii este că prețul apei va fi majorat și că se dorește și externalizarea serviciului de apă potabilă către RAJA Constanța”.

Și la aceste observații a răspuns primarul Gheorghe Baciu. „Pe fostul director al Apa Serv Salubrizare – am aflat – l-am înlocuit că era neperformant, după ce am lucrat cu el un an. Acum avem un nou consiliu de administrație acolo și un director nou. Iar pe cei de la RAJA Constanța i-am invitat să purtăm o discuție, după ce am văzut cum au preluat ei alimentarea cu apă și canalizarea din Onești, dar nu au mai venit. Slănic Moldova nu mai prezintă interes tocmai din cauza situației financiare în care se află orașul, care descurajează până și proiectanții, darminteri investitorii. Până nu redresăm situația financiară, pentru a face localitatea credibilă din acest punct de vedere, nu putem emite oretenții”.

Timp de trei zile (1-3 septembrie), în Piaţa “Tricolorului” din Bacău, a avut loc, în prezenţa a mii de băcăuani, Festivalul teatrului şi filmului armenesc “Hayastan”, manifestare aflată la a cincea ediţie.

Toate activităţile a făcut parte din proiectul BACĂU – Capitala tineretului din România ”Colorează-ţi generaţia”, cultura și tradițiile minorităţii armene fiind prezentate într-o manieră atractivă, modernă, unică, creând un nou concept de producție culturală, care a avut drept menire deschiderea de noi punți de colaborare și comuniune, între minoritatea armeană și cetățenii majoritari.

În piaţeta din faţa Casei de Cultură au fost amenajate mai multe standuri de prezentare a culturii armeneşti, invitaţi fiind artişti şi creatori populari din mai multe oraşe în care trăiesc armeni, Dumbrăveni, Constanţa, Cluj, Baia Mare, Botoşani, Iaşi, Bucureşti, Piteşti şi Roman.

De asemenea, în acelaşi spaţiu au fost organizate expoziţii de fotografie, cu imagini extraordinare din diferite locuri istorice ale Armeniei, standuri de carte cu producţii ale Editurii „Ararat”, au fost expuse fotografii şi texte cu mari personalităţi ale culturii armene din întreaga lume.

“Ne-am gândit să oferim băcăuanilor trei zile de sărbătoare, de teatru, film şi muzică, de voie bună. Am invitat artişti şi formaţii cunoscute ale comunităţii armeneşti din România, pe care le veţi urmări în aceste trei zile. Pentru prima dată, la festivalul nostru va fi reînviată tradiţia sărbătorii tradiţionale a “Vartavarului”, iubit mai ales de tineri, cunoscut ca «bătaia cu apă». Urez tuturor să fiţi alături de noi şi să ne bucurăm împreună”, a spus Vasile Agop, preşedinte al Sucursalei Bacău a Uniunii Armenilor.

În fiecare seară, au fost prezentate piese de teatru şi filme de scurt şi lung metraj, cel mai urmărit şi care a impresionat publicul a fost “Promisiunea”, o peliculă care a adus în faţa spectatorilor genocidul armenilor de la începutul sec. XX., în care şi-au găsit sfârşitul peste două milioane de armeni.

În seara celei de-a doua zi de festival, pe scenă a evoluat cunoscuta intepretă de muzică uşoară Corina Chiriac, care a surprins publicul cu o mărturisire, care i-a adus ropote de aplauze: „Vă întrebaţi ce caut eu la un festival al armenilor, eu, dragii mei, sunt armeancă, mama mea este armeancă, vă spun că este, deoarece mama este mereu cu noi, ne ocroteşte oriunde ar fi, este cea mai iubită fiinţă din această lume. Sunt mândră că sunt armeancă, în acelaşi timp sunt la fel de mândră că sunt româncă, de aceea, în această seară, vă voi oferi un program de muzică românească, şlagăre din primii ani ai carierei mele, melodii mai vechi sau mai noi, pe care le vom cânta împreună”, a spus Corina Chiriac.

La finalul concertului artista a interpretat şi o melodie în limba armeană. Festivalul s-a încheiat aşa cum a început, cu teatru pentru copii, cu dansuri armeneşti, cu teatru. Să mai spunem că festivalul a fost prezentat, într-o manieră elegantă, cu aplomb şi inteligenţă de actorul, regizorul şi scenaristul de origine armeană, Florin Kevorkian.

Anul acesta, litoralul românesc a fost mai sigur pentru zeci de copii aflați în tabără, datorită voluntarilor Crucii Roșii Bacău. Zeci de voluntari băcăuani s-au aflat preț de două luni, pe plajele ce deservesc taberele de copii “New Paradise” din stațiunea Eforie Sud, “Luminița” din stațiunea Eforie Nord și tabăra “2 Mai” din stațiunea cu același nume, unde, au acordat primul ajutor.

Dealtfel, campania de anul acesta s-a numit “Primul-ajutor pe litoral 2017”, iar proiectul derulat cu sprijinul Direcției Județene pentru Sport și Tineret Constanța a fost un real succes.

În cele două luni, voluntarii Crucii Roșii Bacău au organizat instruiri în materie de prim-ajutor pentru fiecare serie de copii și au făcut demonstrații inclusiv pe plajele amintite. Campania “Primul-ajutor pe litoral 2017” încheie astfel un nou proiect dintr-o serie mai lungă, activități derulate în parteneriat cu autoritățile constănțene.

Deșeurile depozitate în Celula I, situată în zona de sud a Bacăului, au început să ardă pe 12 august. Cauza nu este cunoscută deocamdată. Timp de 18 zile, pompierii și angajații Primăriei Bacău, folosindu-se de utilaje, au luptat să stingă incediul.

Acțiunile au fost coordonate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, al cărui președinte este Maricica Luminița Coșa, prefectul județului Bacău. „Acum, totul este în regulă, se lucrează normal la Celula I.

Primăria încă mai acționează cu utilaje pentru a acoperi zona cu pământ”, a declarat Maricica Luminița Coșa. Instituția Prefectului așteaptă date privind cauzele declanșării incediului de la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență (IJSU), care a demarat o anchetă.

„În al doilea rând, vom face o analiză privind modul în care au colaborat cu Instituția Prefectului, pe perioada intervenției, deconcentratele din subordinea acesteia”, a precizat Maricica Luminița Coșa. E vorba despre Agenția pentru Protecția Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Direcția de Sănătate Publică etc.

„În acest moment, pentru mine e important că această situație neplăcută s-a încheiat și că populația municipiului Bacău și a zonelor limitrofe este în siguranță”, a declarat Maricica Luminița Coșa. Vom reveni cu date în momentul în care ancheta demarată de IJSU Bacău și analiza promisă de prefect vor fi finalizate.

– zeci de maşini cu defecţiuni majore sau periculoase la sistemul de frânare și la direcție, depistate de specialiştii Registrului Auto Român

În ultimii ani, băcăuanii şi-au adus din afară zeci de mii de maşini rulate, date fiind preţurile mult mai mici în comparaţie cu maşinile noi. Din păcate, multe dintre aceste autovehicule sunt adevărate pericole pe şosele.

Astfel, potrivit Registrului Auto Român (RAR), din verificările efectuate, în trafic, în prima parte a anului, la nivel naţional, aproape 5 procente dintre vehiculele verificate tehnic prezentau pericol iminent de accidente. Mașinile aveau defecțiuni grave la sistemele de frânare și direcție, la punți și fuzete.

„În judeţul Bacău, Registrul Auto Român a verificat tehnic în trafic, în primele 6 luni ale acestui an, 854 de vehicule. În urma controalelor, inspectorii RAR au descoperit că 60 dintre vehiculele controlate prezentau pericol iminent de accident, în special din cauza defecțiunilor majore sau periculoase la sistemul de frânare și la direcție”, au transmis reprezentanţii RAR. În plus, 43% dintre vehicule au fost respinse, fiind considerate neconforme din punct de vedere al securității rutiere.

Mai exact, inspectorii RAR au constatat proasta funcționare a instalației electrice de iluminare și semnalizare, defecțiuni ale sistemului de frânare, starea necorespunzătoare a șasiului, caroseriei sau pneurilor, jocuri anormale în mecanismul de direcție sau în articulațiile punților față și spate. În aceste situații, una dintre măsurile luate de Poliţia Rutieră constă în reţinerea certificatului de înmatriculare. Acesta poate fi redobândit numai după efectuarea unei inspecţii tehnice specifice la reprezentanţele Registrului Auto Român.

„În urma controalelor mixte desfășurate în județul Bacău de către Registrul Auto Român și Poliția Rutieră, în primele 6 luni ale acestui an au fost aplicate 265 sancțiuni, a fost reținut un permis de conducere și 202 de certificate de înmatriculare”, au completat reprezentanţii Registrului Auto Român.

Conducerea instituţiei precizează că rezultatele controalelor desfășurate în trafic nu reflectă starea generală a parcului auto din România, întrucât echipajele mixte RAR – Poliție opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta defecțiuni.

Toţi ne dorim altceva, dar puţini suntem aceia care am avut sau avem curajul să ieşim în faţă cerând o schimbare sau o luare de atitudine. Cei tineri, de cele mai multe ori, aleg să plece din comunitate decât să lupte pentru idealurile lor. Uneori, dintre ei sunt câţiva care se ridică şi aleg să rămână ca să lupte, chiar şi dacă există doar o fărâmă de speranţă. Unul dintre aceştia este Marian Dămoc, un nume proaspăt apărut pe tabloul acţiunilor civice din societatea băcăuană actuală. (L.M.)

Având o formare în zona ştiinţelor politice, acest fapt m-a făcut să conştientizez anumite lucruri, sentimentul fiind accentuat şi de interesul faţă de problemele cu care se confruntă unele comunităţi. În mod normal, asta n-ar trebui să ţină de studii sau de interes, dar, evident, când citeşti ceva dintr-un domeniu, te apropii de el şi tinzi să observi mai atent ceea ce se întâmplă în jurul tău şi vezi mai multe în comparaţie cu alte persoane care lucrează în domenii mai puţin conexe cu civismul. Interacţiunea mea cu civismul a fost dintotdeauna, pot să zic.

Terminând facultatea, am activat în acest domeniu, al civismului, pe la diverse organizaţii precum România Curată sau S.A.R. (Societatea Academică din România), în paralel cu zona de proiecte europene. Pe acestea le-am dus tot timpul concomitent şi, la un moment dat, s-au intersectat cele două zone, aceea a civismului şi cea a fondurilor europene. Prin urmare, am realizat primele proiecte prin care, practic, am accesat fondurile europene pentru a putea stimula civismul şi a ne putea dedica în totalitate acestuia.

Aici fac o paranteză, fiindcă există atâtea discuţii legate de fondurile pentru organizaţii. Este şi un mare adevăr aici, pentru că, fără fondurile astea, civismul n-ar fi fost ceea ce este astăzi. Nu este la un nivel extraordinar, dar, oricum, este mai bun decât nimic. Toate fondurile n-au făcut decât să canalizeze o energie care deja exista, dar care era disipată. De aceea, marile organizaţii au oameni care asta fac: stimulează civismul.

În Bacău, civismul există într-o formă mai puţin organizată pentru că lucrul ăsta trebuie să vină, oarecum, şi natural. E greu ca să susţii constant oameni care să facă această muncă, fiindcă fiecare om vrea de la viaţă mai mult. El vrea să fie şi plătit, vrea să fie şi respectat şi să nu i se dea în cap imediat când încearcă să facă mai mult. Trebuie să recunoaştem că Bacăul este încă într-o zonă mediocră a României.

Până nu conştientizăm asta, nu putem progresa. Mai întâi, trebuie să-ţi dai seama unde eşti, pe urmă să-ţi propui unde vrei să ajungi. Asta e valabil şi personal, şi profesional, şi în comunitate. În Bacău, sunt oameni care încearcă să mişte lucrurile pe un făgaş normal, iar eu pot să spun că mă regăsesc printre ei. Există, însă, persoane care vor să distrugă ceea ce noi, ceilalţi vrem să facem, şi chiar reuşesc asta. Ei nu sunt mai buni, doar mai bine organizaţi şi cu o mai mare experienţă în domeniu.

Eu nu-mi permit să dau nimănui lecţii de civism, pot doar să zic că m-am învârtit în acest mediu şi am văzut cine vrea şi cine se preface că vrea. E un lucru care, din nefericire, înclină mult balanţa societăţii spre o zonă pe care nu ne-o dorim. Totuşi, semne bune sunt pentru că, atunci când se ridică vârful aisbergului, la nivel naţional, atunci se ridică şi Bacăul. Se trezeşte el mai târziu decât restul ţării, dar se trezeşte.

Este, totuşi, o chestiune de timp, o schimbare care trebuie să vină în mod natural. Mă uit acum şi la mediul rural unde vrem să facem lucruri, dar, de multe ori, noi ne dorim aceasta mai mult decât ei. Şi atunci te gândeşti că, de fapt, starea lor este consecinţa resurselor materiale din acea comunitate, nivelului de educaţie. Totul pleacă de la educaţie, pentru că sunt părinţi care se complac în toaletele care există doar în fundul curţii şcolii, terenul de fotbal care este în pantă, iar ei ajung să vadă aceste lucruri ca pe o normalitate.

Într-adevăr, sunt chestii pe care noi vrem să le schimbăm pentru că nouă ni se par a nu fi în regulă, dar nu acestea sunt problemele pe care ei ni le semnalează în primul rând. Valorile noastre sunt diferite de ale lor. Şi atunci, îţi pui întrebarea: oare nu este aceasta o chestiune naturală, de timp? Poţi face o schimbare în bine cu forţa?

Zilele trecute, la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Bacău a ajuns un bătrân de 85 de ani, din comuna Racova, care avea nevoie de îngrijiri medicale după ce fusese lovit de cal.

S-a întâmplat în timp ce se pregătea să plece din curte, căruţa s-a oprit brusc, el a fost aruncat din atelaj, iar atunci calul s-a speriat şi l-a lovit cu copita.

Bărbatul rănit a rămas internat în Secţia de Neurochirurgie sub supravegherea medicilor de aici.

Atitudinea luată recent de locuitori ai comunei Bârsănești de a veni în sprijinul semenilor lor poate fi nu numai un exemplu demn de urmat dar și un imbold pentru a înțelege suferința celor din jurul nostru și a le oferi un mic ajutor.

“Treceam în fiecare zi printr-un loc care îmi provoca un sentiment de durere și de neputință, aici fiind o casă gata să se dărâme. Multe persoane se întrebau dacă locuiește cineva acolo și, într-adevăr în acel loc își aveau domiciliul un tată cu băiatul său, în vârstă de 10 ani. În plus, au și alte rude, ce s-ar întoarce la Bârsănești dar unde să locuiască? Am hotărât să nu mai fiu indiferent și să caut sprijin la autorități, la prieteni, la cunoștințe, în speranța că voi reuși ca să ofer un cămin acestor oameni nevoiași”, a declarat Florentin Iftime, un localnic carea fost o scurtă vreme și primar interimar al comunei, în anul 2016.

Florentin Iftime a lansat o campanie inedită (“Implică-te! Indiferența nu este o soluție!”) și primul ajutor a venit de la primarul comunei Bârsănești, Gelu Botezatu, care a direcționat pe beneficiarii Legii ajutorului social la demolarea clădirii aflate într-o stare foarte precară.

Primul voluntar a fost Vasile Orheanu, el fiind zilnic acolo unde au început să se execute lucrările de realizare a unei locuințe noi. Campania s-a pornit în ziua de 23 august iar la o săptămână de la lansarea acțiunii au ajuns și primele materiale de construcție: 5 paleți cu BCA, un palet cu saci cu ciment, 20 de saci cu var.

Este demn de remarcat faptul că au apărut și donatorii, fiind de așteptat ca numărul acestora să crească în perioada următoare.

Primăria comunei Bârsănești pune la dispoziție balastru sort pentru efectuarea lucrărilor dar este nevoie de voluntari care să ajute la turnarea fundației și la zidirea locuinței.

Sunt donatori ce s-au oferit să ajute cu geamuri și uși termopan, Parohia Ortodoxă “Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bârsănești vrea să dăruiască un dormitor dar este nevoie și de alte materiale de construcție (grinzi, scânduri, tablă pentru acoperiș, parchet).

Prin exemplul dat, de a ajuta cu construcția unei noi locuințe o familie care trăiește în neputință, barsăneștenii se bucură de o mare admirație, lucru ce va face să se adune și mai mulți cei care vor să aducă un strop de bucurie semenilor, împlinind să realizeze ceea ce și-au propus.

Ziua a doua a Festivalului de teatru şi film armenesc „Hayastan” a debutat cu activităţile de la atelierele pentru copii, caligrafia şi scrierea în alfabetul armean, unic în lume, voluntarii participanţi oferind posibilitatea tuturor care au dorit să-şi scrie numele sau să adreseze mesaje în limba armeană, pe care doar foarte puţini o mai cunosc în Bacău.

După orele prânzului, copii şi tinerii au sărbătorit Vartavarul, o tradiţională manifestare a armenilor, cunoscută mai ales ca „bătaia cu apă”, încheiată, conform tradiţiei cu un joc colectiv, cum este la noi hora. Au intrat în luptă, cu găleţi, căni şi alte vase zeci de tineri, spre deliciul spectatorilor prezenţi la inedita sărbătoare.

A urmat o piesă de teatru, cu un mesaj din istoria poporului armean, trecută şi prezentă, în interpretarea trupei Rampa. Momentul culminant al zilei a fost recitalul extraordinar al cunoscutei şi îndrăgitei interprete de muzică uşoară româneacă, Corina Chiriac.

Apariţia pe scenă a fost intens aplaudată, solista făcând o mărturisire care a surprins pe toată lumea:

„Sunt foarte fericită că sunt din nou în Bacău, oraş pe care îl îndrăgesc de foarte mult timp. Vă întrebaţi ce caut eu la un festival al armenilor, eu, dragii mei, sunt armeancă, mama mea este armeancă, vă spun că este, deoarece mama este mereu cu noi, ne ocroteşte oriunde ar fi, este cea mai iubită fiinţă din această lume. Vreau să vă spun, ceea ce dumneavoastră ştiţi, simţiţi, românii au fost dintodeauna un popor primitor, ospitalier, de aceea, de-a lungul secolelor s-au stabilit aici, în diferite zone, armeni, mii de armeni, unii au întemeiat oraşe întregi, evrei, turci, italieni, machedoni, lipoveni, tătari, saşi, secui, maghiari, şi au trăit, au muncit, s-au bucurat şi s-au întristat laolaltă. România a fost, fără să greşesc, o spun cred în premieră, o adevărată Americă, da, o „americă” a timpurilor moderne.

Eu sunt mândră că sunt armeancă, în acealşi timp sunt la fel de mândră că sunt româncă. De aceea, în această seară, vă voi oferi un program de muzică românească, şlagăre din primii ani ai carierei mele, melodii mai vechi sau mai noi, pe care le vom cânta împreună. La finalul concertului vă voi cânta şi o melodie în limba armeană, pentru bucuria prietenilor mei armeni din Bacău, dar şi pentru toţi cei care sunteţi, într-un număr aşa de mare la festivalul armenilor.

Vă iubesc şi vă invit să cântăm împreună prima melodie, «Opriţi timpul», a doua înregistrare a mea la Radio România, când aveam doar 21 de ani. După cum ştiţi, prima melodie înregistrată a fost «Valurile Dunării», cu care am câştigat concursul «Steaua fără nume»”. Corina Chiriac a interpetat apoi melodii cunoscute, şalgăre ale anilor 60-70-80, „Mama”, „Ne cunoaştem din vedere” etc., stârnind ropote de aplauze, nostalgie pentru mulţi spectatori. La cererea publicului interpreta a coborât în mijlocul spectatorilor, cântând cu ei şi fotografiindu-se cu toată lumea. A fost o seară minunată, de muzică, de poezie, de frumoase aduceri aminte.

Seara a doua a Festivalului s-a încheiat cu filmul „Procesiunea”, o peliculă plină de tragism, din istoria poporulu armean, holocaustul din primii ani ai secolului XX, când au murit peste două milioane de armeni, genocid nerecunoscut nici astăzi de ţările europene.

1 de 20

Festivalul continuă şi duminică, de la ora 11.00, în Piaţa Tricolorului.