Pe 9 iunie 1959, în Bacău, s-a deschis un nou magazin universal, „Bacăul”, care promitea să revoluționeze piața locală și să satisfacă cele mai mari cerințe ale consumatorilor. Aprovizionat cu o gamă variată de produse, inclusiv articole de sezon și importuri, magazinul a fost așteptat cu mult entuziasm de publicul băcăuan. Această deschidere reprezenta un pas important în îmbunătățirea deservirii cu produse industriale, asigurându-se că băcăuanii au acces la mărfuri de calitate și varietate.

Produse diversificate și noi modele de confecții

Directorul magazinului, într-o convorbire cu jurnaliștii ziarului localul „Steagul Roșu”, a detaliat varietatea produselor disponibile în magazinul universal „Bacăul”. „Magazinul este aprovizionat cu tot felul de produse, de la țesături, tricotaje, confecții, încălțăminte, până la articole electrice și sportive”, a afirmat directorul. Printre produsele care au atras atenția se numărau imprimeurile produse de „Mătasea populară” și fabrica „Ilie Pintilie” din București, ciorapii bărbătești superelastici, mantalele de ploaie pentru femei și poșetele din vinilin și piele. De asemenea, au fost expuse articole de menaj, vase de Jena, porțelanuri, jucării și aparate de radio aduse din import.

Raioane bine organizate pentru un serviciu eficient

Un alt punct de interes a fost modul în care au fost organizate raioanele magazinului. Directorul a explicat că amplasarea acestora a fost realizată ținând cont de cerințele pieței și de popularitatea produselor. La parter se aflau țesături de bumbac și mătase, stofe, tricotaje, articole de parfumerie, mercerie și lenjerie bărbătească. Etajul I era destinat confecțiilor pentru bărbați, femei și copii, având cabine speciale pentru probă. La etajul II, se aflau produsele electrice, articolele de încălțăminte, menaj, foto și sport.

Deservire modernă și eficientă

Un aspect inovativ al acestui magazin era sistemul de deservire, care a fost descris de director ca fiind unul modern și eficient. „Magazinul oferă condiții excelente de deservire. La fiecare etaj există tonete care ajută la evitarea aglomerației și la oferirea unor mici articole complementare pentru cumpărători. În plus, la raionul de imprimeuri de mătase și bumbac, a fost implementat un sistem sovietic de vânzare, un concept nou pentru orașele din provincie”, a spus directorul. Expozițiile libere și cele două „gondole” cu mostre de produse au asigurat o deservire rapidă și civilizată, facilitând accesul clienților la produsele dorite într-un mod eficient.

Un magazin modern pentru Bacău

Deschiderea magazinului „Bacăul” a fost un moment important pentru comunitatea băcăuană, aducând în oraș un concept modern de comerț. Prin diversitatea produselor oferite și prin condițiile de deservire moderne, magazinul a contribuit semnificativ la îmbunătățirea experienței de cumpărare și la dezvoltarea comerțului în orașul Bacău. Acest nou centru comercial a fost o realizare importantă, care a demonstrat angajamentul autorităților de a îmbunătăți viața cotidiană a cetățenilor și de a răspunde cerințelor unei societăți în continuă schimbare.

În anul 1966, președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a efectuat o vizită semnificativă la Onești, orașul natal al fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, fostul președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române. Această vizită a avut loc într-un context politic specific perioadei, în care Ceaușescu începea să-și consolideze puterea după moartea lui Gheorghiu-Dej în 1965.

În cadrul vizitei, Ceaușescu a evidențiat realizările regimului socialist din acea perioadă și a subliniat importanța dezvoltării economice și industriale a regiunii. Orașul Onești, aflat într-un moment de expansiune industrială datorită unor proiecte mari în domeniul industriei chimice și al producției de energie, a fost o destinație deosebit de simbolică, având în vedere legătura strânsă cu Gheorghiu-Dej, care a fost un important promotor al industrializării României.

Pe parcursul vizitei, Ceaușescu a ținut un discurs în fața localnicilor, în care a subliniat importanța muncii colective și a realizărilor economice ale regimului socialist, dar și necesitatea continuării dezvoltării. De asemenea, au avut loc diverse ceremonii în memoria lui Gheorghiu-Dej, în care Ceaușescu a omagiat contribuțiile fostului lider în construirea socialismului românesc.

Vizita lui Nicolae Ceaușescu la Onești a avut un impact semnificativ asupra regiunii, întărind legătura între regimul ceaușist și moștenirea lăsată de Gheorghiu-Dej, dar și reafirmând autoritatea și leadership-ul lui Ceaușescu în anii care urmau să definească regimul său autoritar.

Această vizită a fost parte dintr-o serie de evenimente politice menite să promoveze ideologia regimului și să asigure continuitatea unui sistem centralizat, controlat de Partidul Comunist, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu.

Zona RMB din Bacău era un loc liniștit, unde natura își făcea simțită prezența printr-un spațiu verde generos. Aici, copacii umbriți și aleile pietonale ofereau locuitorilor un colț de liniște, departe de agitația urbană. Totul era marcat de simplitate, iar poteca ce traversa această zonă părea un simbol al comuniunii oamenilor cu natura.

Anii au trecut, iar liniștea de odinioară a fost înlocuită de zgomotul mașinilor și de agitația cotidiană. În locul spațiului verde s-au ridicat clădiri și construcții moderne, care au schimbat radical peisajul. Poteca, cândva folosită de trecători pentru plimbări sau pentru a traversa zona în drum spre casă, s-a transformat într-o stradă asfaltată. Modernizarea orașului a adus cu sine o schimbare completă a acestei zone, care astăzi este aproape de nerecunoscut pentru cei care și-o amintesc în forma sa inițială.

Transformarea reflectă direcția urbanizării rapide din România de-a lungul decadelor. Dezvoltarea orașelor a fost, în multe cazuri, realizată cu prețul reducerii spațiilor verzi, care au fost înlocuite cu zone construite pentru a răspunde cerințelor de locuire, comerț sau infrastructură. Deși aceste schimbări sunt justificate de nevoile unei populații în creștere, pierderea unor locuri ca cel din zona RMB lasă un gol în amintirea colectivă a comunității locale.

Astăzi, zona construită oferă utilități și acces mai facil, dar lipsa spațiilor verzi amintește de importanța echilibrului dintre dezvoltarea urbană și conservarea naturii. Pentru băcăuanii care au prins acele vremuri, rămâne nostalgia unui colț de oraș care a fost cândva sinonim cu pacea și natura. Spațiile verzi nu sunt doar decoruri frumoase, ci și elemente esențiale pentru bunăstarea fizică și emoțională a comunității.

Fără îndoială, transformarea zonei RMB este un exemplu al schimbărilor inevitabile aduse de timp, dar și un îndemn să reflectăm asupra modului în care putem proteja ce ne-a mai rămas din natură, chiar și în orașele noastre aglomerate. Poate că viitorul dezvoltării urbane va reuși să îmbine mai armonios nevoile modernității cu respectul pentru trecut și pentru natură.